Informatia Bucureştiului, decembrie 1961 (Anul 9, nr. 2591-2616)
1961-12-01 / nr. 2591
r Pag. a 2-a. Conferinţa organizaţiei raionale de partid Gh. Gheorghiu-Dej EvriMla mim salit lan si operativ limlita Eficienta muncii de partid se măsoară după rezultatele obfinute în primul rind în activitatea economică, în înfăptuirea sarcinilor desăvîrţirii construcţiei socialismului. Conferinţa organizaţiei raionale de partid Gh. Gheorghiu- Dej, ale cărei lucrări s-au desfăşurat în zilele de 15 -16 noiembrie a.c„ a făcut tocmai un asemenea bilanţ, al eficienţei muncii desfăşurate de comitetul raional şi organizaţiile de partid din întreprinderile şi instituţiile raionului. Darea de seamă şi delegaţii care au luat cuvîntul au analizat pe larg — alături de problemele vieţii interne de partid, metodele şi stilul de muncă al comitetului raional, munca politică de masă, organizarea şi conţinutul învăţămîntului de partid — modul cum comitetul raional de partid s-a ocupat de principalele probleme economice din raion, formele și metodele de muncă folosite pentru mobilizarea oamenilor muncii la înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al lll-lea al partidului, de Directivele C.C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste şi de plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie-1 iulie a.c. Urmărind permanent îmbunătăţirea muncii organizaţiilor de partid în conducerea activităţii economice, comitetul raional a atras în această muncă un larg activ de partid cu sprijinul căruia a analizat periodic diferite laturi ale activităţii economice şi ale muncii de partid în diferite întreprinderi şi instituţii din raion. Cînd comitetul raional a constatat în primele luni ale acestui an că la unele întreprinderi ca : Uzina de maşini electrice, uzina „Armătura" şi altele există o slabă preocupare pentru realizarea ritmică a planului de producţie şi îmbunătăţirea calităţii producţiei, a format colective conduse de un membru al biroului sau al comitatului raional care au analizat cu atenţie stadiul îndeplinirii planurilor de măsuri tehnico-organizatorice, preocuparea pentru introducerea tehnicii noi şi aprovizionarea tehnico - materială în aceste întreprinderi. Aceleaşi colective au studiat aceste probleme la uzina „Semănătoarea" şi Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti”, unde lucrurile mergeau mai bine. Aceasta a dat posibilitate comitetului raional să generalizeze experienţa unor colective şi să stabilească măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii economice. — Organizaţia noastră de partid a simţit în acest an sprijinul comitetului raional la Gheorghe Trandafir de la Uzina de maşini Subliniez aceasta, deoarece ori de cîte ori analiza vreunei probleme în uzina noastră, raionul a făcut-o împreună cu comitetul şi organizaţiilor de bază, iar concluziile care prins din această analiză ne-au dat posibilitatea să stabilim operativ măsurile necesare. Aceasta a imprimat un spirit operativ muncii de partid. Aşa se face că numeroase iniţiative apărute în uzina noastră şi în alte întreprinderi din raion au fost cunoscute şi extinse operativ în alte uzine. In cuvîntul lor tovarăşii Ion Micşunescu de la Atelierele „9 Mai”, Dumitru Ţigănilă de la „Electrotehnica", Nastasia Florea de la Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti" s-au referit la preocuparea comitetului raional de partid pentru răspîndirea experienţei înaintate în activitatea economică şi în munca de partid. Un exemplu din acest punct de vedere, este extinderea iniţiativei : „Fiecare inginer şi tehnician un luptător activ pentru ridicarea calificării muncitorilor” apărută la uzina „Semănătoarea". Comitetul raional a studiat mai întîi împreună cu comitetele de partid şi birourile organizaţiilor de bază unde există posibilitatea ca această iniţiativă să fie extinsă. Cînd s-a hotărît aplicarea acestei iniţiative, de pildă, la Uzina de maşini electrice, organizaţia de partid, cadrele de ingineri şi tehnicieni, agitatorii şi gazeta de uzină cunoşteau bine în ce constă această iniţiativă pentru a o populariza în rîndul muncitorilor, tehirienilor şi inginerilor. Sînt numai cîteva exemple din multe altele subliniate în conferinţă, atît de darea de seamă, cît şi de participanţii la discuţii. Aşa cum sublinia în cuvîntul său Iov. Dumitru Sibianu de la uzina „Semănătoarea", o iniţiativă oricît de importantă şi de bună ar fi ea nu poate da rezultate bune dacă nu este organizata şi condusă cu pricepere. Comitetul raional şi organizaţiile de partid din raionul Gh. Gheorghiu-Dej au acumulat din acest punct de vedere o experienţă pozitivă. Meritul muncii politice de masă desfăşurate de organizaţiile de partid constă nu numai în faptul că au dat viaţă unor iniţiative valoroase pornite din rîndul muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor din numeroase întreprinderi din raion, ci şi în faptul că au reuşit să asigure însuşirea, aplicarea şi generalizarea în mod operativ a fiecărei iniţiative apărute. In discuţiile purtate în conferinţă, tovarăşii Tănase Ionescu de la întreprinderea „Ascensorul”, Ion Tudor de la „Armătura”, Constantin Roşea de la IPROMET, au scos în evidenţă faptul că comitetul raional n-a acordat aceeaşi ateiusire generalizării experienţei pozitive în toate întreprinderile. Experienţă întreprinderilor fruntaşe trebuie să devină un bun al tuturor colectivelor îrt lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1962. Comitetul raional a raportat conferinţei că sarcinile de plan pe 1961, după datele preliminare, vor fi nu numai îndeplinite ci şi depăşite. Pe primele 10 luni, planul producţiei globale şi marfă a fost realizat în proporţie de 103 şi respectiv 102,7 la sută. Un obiectiv important al întrecerii socialiste desfăşurate de colectivele întreprinderilor din raion l-a constituit îmbunătăţirea calităţii producţiei şi realizarea unui volum sporit de economii şi beneficii peste plan. Aceste obiective se află la loc de cinste. Pînă în prezent s-au realizat pe raion 57.900.000 lei economii și 47.900.000 lei beneficii peste plan. Aceste realizări din zece luni, reprezintă mai mult decît angajamentul pe întregul an. Că în raion se găsesc colective care posedă o experiență valoroasă, dobîndită în lupta pentru înfăptuirea sarcinilor tate de Congresul al lll-lea al partidului, ne-o demontrează şi faptul că uzina „Semănătoarea", Uzina deşini electrice şi Fabrica de confecţii şi tricotaje „Bucureşti“ sunt deţinătoare ale Drapelului de întreprindere fruntaşă pe ramură. Participarea în număr mare a delegaţilor la discuţii, spiritul critic şi autocritic în care s-au desfăşurat lucrările conferinţei, profunzimea cu care au fost analizate problemele activităţii economice şi ale muncii de partid, au demonstrat creşterea maturităţii politice a membrilor de partid, simţul răspunderii pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de partid. Sintetizînd activitatea comitetului raional şi a organizaţiilor de partid din raionul Gh. Gheorghiu-Dej, conferinţa a subliniat faptul, că sarcinile economice ce stau în faţa colectivelor întreprinderilor şi instituţiilor din raion în 1962, vor fi nu numai îndeplinite ci şi depăşite, întreaga desfăşurare a lucrărilor conferinţei organizaţiei raionale de partid a demonstrat cu putere unitatea acestei organizaţii în jurul Comitetului Central al Parti- ^ dului Muncitoresc Român, devotamentul şi hotărîrea de a munci cu însufleţire pentru înfăptuirea măreţelor sarcini ale desăvîrşîrii construcţiei socialismului. V FRICOP mai mult spus Iov. electrice, s-a făcut comitetul birourile s-au des AICI VORBEŞTE BUCUREŞTEANUL UN EXEMPLU : RÎNDUL 19, LOCUL 10 De mai mult timp, spectatorii care vizionează filmele prezentate la cinematograful „Arta“, se pling de faptul că unele scaune sunt defecte. Conducerea acestui cinematograf, in loc să repare cum trebuie scaunele, a recurs la unele improvizaţii Astfel, la unele scaune au fost puse seînduri, nedate la rindea. De aşchiile acestor seînduri, se întimplă adesea, ca spectatorii să-şi agaţe îmbrăcămintea. Un exemplu de scaun reparat în acest fel poartă nr. 10 din rîndul 19. M. BROCINER UN COLECTIV DE MUNCĂ FRUNTAŞ Colectivul de muncă al întreprinderii poligrafice „Outenberg“ a raportat îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest an In prezent, toate secţiile întreprinderii lucrează în contul anului viitor Cu acest prilej muncitorii, tehnicienii şi inginerii poligrafiei au făcut un prim bilanţ al muncii depuse Pină acum ei au realizat economii peste plan la preţul de cost in valoare de 158 000 lei şi 116.000 lei beneficii peste plan. P. DANET NU LE PLACE CURĂŢENIA . Aşa se explică faptul, că toate gunoaiele şi molozul rămase de la efectuarea unor reparaţii au fost depozitate de salariaţii unităţii „Arta mobilei“ din calea Moşilor 284, in gangul de la intrarea imobilului Cetăţenii care locuiesc la această adresă au cerut responsabilului unităţii să descongestioneze intrarea şi să ia măsuri ca in interiorul curţii să se păstreze curățenie. Cererile lor repetate au rămas insă fără rezultat. N. EFTIMIE noTM Lipsă de operativitate și chiar mai mult Combinatul de cauciuc „Jilava“ furnizează întreprinderii „Acumulatorul“ dopurile de ebonită, monoblocurile etc. Cum cantitățile de care are nevoie beneficiarul sunt destul de mari, aproape zilnic un autocamion este trimis la combinat să aducă marfa. Camionul este însoţit de cîţiva muncitori. Operaţia de încărcare durează aproximativ un ceas. Deci cam atît ar trebui să stea în combinat camionul respectiv. Lucrurile nu se petrec însă astfel. In majoritatea cazurilor, maşina aşteaptă cite 6, 7 şi chiar 8 ore. Aceasta din cauza formelor pe care trebuie să le întocmească serviciul de vînzări. Facerea actelor nu este complicată. Dacă cineva s-ar ocupa in mod operativ de acest lucru, nu mai puţin de un ceas totul ar fi rezolvat. Dar ca un făcut, aproape de fiecare dată, delegatul întreprinderii „Acumulatorul“ este întîmpinat cu : — Mai aşteptaţi ! Nu avem timp. _ In acest fel îşi pierd timpul atît delegatul cît şi încărcătorii. Maşina are şi ea un plan de transport zilnic care este dat peste cap, nemaivorbind de faptul că produsele respective sunt necesare producţiei. Toate aceste „amănunte” se pare că nu sunt luate în consideraţie de către tovarăşii de la serviciul de vînzări al combinatului de cauciuc „Jilava“. Numai astfel se poate explica lipsa lor de operativitate. S. CORENBERG corespondent voluntar Cum sunt rezolvate propunerile comisiilor permanente? (Urmare din pag. I) şcoli şi grădiniţe, de introducere a canalizării intr-o şcoală etc. - au stat propunerile comisiei permanente de învăţămint. Unele din propunerile comisiei permanente de comerţ-aprovizionare au fost de asemenea luate imediat in considerare. Printre acestea se numără şi reamplasarea unor unităţi, comerciale în urma căreia se va îmbunătăţi deservirea cetăţenilor dintr-un cartier. Şi în alte raioane multe din propuneri şi-au găsit o aplicare promptă. Comisia permanentă de învăţământ şi cultură din comuna Cornetu, raionul Lenin, a propus ca la construcţia noii şcoli să fie folosită pentru executarea lucrărilor necalificate munca patriotică a cetăţenilor. Ca urmare costul lucrărilor a fost cu 50.000 lei mai mic faţă de devizul iniţial. Am dat numai cîteva din multele exemple pe care am avut prilejul să le aflăm cu ocazia anchetei noastre. Unde sînt propunerile ? Totuşi trebuie arătat că nu toate comisiile permanente se străduiesc să studieze probleme de interes obştesc şi ca o concluzie a acestei activităţi să facă propuneri comitetului executiv Este cazul comisiei permanente agricole a sfatului popular al raionului Griviţa Roşie, singura comisie care n-a făcut nici o propunere in acest an, deşi probleme care ar fi putut fi abordate sunt in comunele din raion. In aceeaşi situaţie se află şi comisia permanentă agricolă a Sfatului Popular al Capitalei care n-a înaintat comitetului executiv nici o propunere. Cine acordă răspunsurile ? O comisie permanentă activă, bună, cea pentru problemele de comerț-aprovizionare a Sfatului Popular al Capitalei studiază în fiecare trimestru probleme actuale. Nu întotdeauna studiile efectuate sunt urmate de propuneri scurte, concise. (Nu ajunge să trimiţi comitetului executiv studiul propriu zis). Este cazul studiilor privind formele şi metodele folosite pentru studierea cererii de consum a populaţiei, care are in cele 12 pagini multe consideraţii si constatări interesante. Am găsit şi alte studii ale aceleiaşi comisii, care nu au propuneri sintetizate. La un astfel de material de... 19 pagini, comisia a primit un răspuns al secţiei comerciale a S.P.C. pe... 5 pagini. Activitatea obştească riscă să se transforme astfel intr-un schimb, scriptologic, cu nimic justificat, mai ales că consideraţiile secţiei de resort asupra studiilor efectuate pot fi făcute verbal chiar in cadrul şedinţelor de comisie permanentă, prin şeful secţiei (care are datoria să participe la aceste şedinţe). Se ridică aici şi o altă problemă Nu secţiile trebuie să răspundă în propunerile comisiilor permanente ci comitetul executiv. Altfel comisia permanentă riscă să devină• o anexă a secţiei de resort. Ta Sfatul Popular al Capitalei sunt din păcate destule cazuri în care răspunsurile la propunerile comisiilor permanente sunt date de secţii, fără a fi măcar văzute de vicepreşedintele de resort. Şi s-ar mai cuveni să amintim aici că interesanta metodă folosită la unele raioane de a discuta in cadrul şedinţelor de comitet executiv fiecare propunere nu se aplică tocmai la Sfatul Popular al Capitalei... Din ancheta noastră rezultă necesitatea generalizării experienţei pozitive privind elaborarea şi rezolvarea propunerilor comisiilor permanente de deputaţi. Această generalizare poate fi efectuată chiar prin intermediul Instructorilor comitetului executiv al S.P.C astfel ca pretutindeni propunerile comisiilor permanente să fie discutate cu toată răspunderea, in cadrul şedinţelor de comitet executiv. (inclusiv la SPC.) Este necesar însă ca toate comisiile permanente să studieze în primul rind problemele obşteşti cele mai actuale şi să facă propunerile corespunzătoare (pentru că, după cum s-a văzut, unele comisii n-au făcut incă nici o propunere). t In fotografie: lucrarea din teracotă „Bunicul". INFORMATIA Lucrări de electrificare in fața noilor blocuri din bd. Magheru. Excursii cu autocarele Autocarele O.N.T. „Carpaţi vor fi folosite din plin şi pe timpul iernii pe numeroase Itinerari pe care se organizează excursii. Iată cîteva din acestea : Ploieşti-Sinaia, cu vizitarea Castelului Peleş (costul transportului 35,70 lei); Giurgiu, cu vizitarea Podului Prieteniei, Muzeului raional, Fabricii de covoare şi localităţii Călugăreni (costul transportului 29,75 lei); Cimpulung-Muscel (fostul 35,65 lei); Doftana cu vizitarea muzeului Doftana şi Casei memoriale pictor „N. Grigorescu“ din Cîmphia (costul 32,15 lei); Curtea de Argeş, cu vizitarea mănăstirii Curtea de Argeş şi Muzeului 1348 din Goleşti (costul 35,70 lei); Valea Oltului, Calimireşti, cu vizitarea Muzeului Goleşti, staţiunilor Câlimineşti şi Căciulata, Mănăstirii Cozia, defileului Oltului şi oraşelor Rimnicu Vilcea şi Piteşti (costul transportului, a 3 mese şi cazarea pentru o noapte in vile - 68,9 mi lei). Turul oraşului Bucureşti se efectuează In orice zi la cererea colectivelor şi în fiecare joi la orele 16, pentru solicitanţi individuali, plecarea se face din faţa agenţiei O.N.T. Carpaţi, calea Victorie IOO. De asemenea, se organizează excursii de 4 ore la Mogoşoaia cu vizitarea Muzeului şi Centrului Cinematografic „Buftea“ In colecţia redactată de „Clubul prietenilor cărţii progresiste“, la Paris a apărut recent o „Introducere în poezia romînă", datorată cunoscutului literar francez Hubert Juin. La rubrica „Cronica poeziei“ a revistei pariziene „Les lettres franţaises“, criticul René Lacote, recenzind lucrarea lui Hubert Juin, dă şi cîteva amănunte interesante despre sfera de cunoaştere a operelor poeţilor ţării noastre în Franţa. „Poezia romînă mi a fost pînă acum necunoscută în țara noastră — notează criticul. Dar ea era prost cunoscută. Tălmăcirile, puţin numeroase, erau prea izolate de contez lui lor istoric şi cîteodată chiar de cel national. In 1920, intr-o colecţie foarte răspîndită, colecţia „Palass“ a editurii Delagrave, s-a publicat o „Antologie a literaturii române“ în care poezia primise locuit, meritat. Deşi aceasta antologie are o importanţă greu de subestimat în istoria raporturilor noastre cu literatura şi poezia romînească, cartea este în mare pane perimată“. Luînd ca punct de plecare un poem pe care Mihai Benîuc l-a scris în 1934, ca o fremătătoare chemare adresată tinerilor poeţi, Hubert juin arată, cura s-a născut IN SCOPUL sprijinirii creaţiei artistice ele amatori, sectorul de teatru al Casei creaţiei populare a Capitalei a invitat la o discuţie o serie de membri ai cenaclurilor literare, muncitori, funcţionari etc. au participat reprezentanţi ai Editurii pentru literatură - redacţia Teatru pentru amatori - precum si autoarea dramatică Constanta Bratu. S-au discutat probleme legate de tematica actuală a pieselor intr-iul act, de construcţia dramatică, de limba literară In dramaturgie, de calitatea artistică a materialelor, despre necesitatea ridicării continue a nivelului cultural al creatorilor amatori etc. De asemenea, s-a recomandat participarea in număr cît mai măre a creatorilor amatori la concursul „Fabrica mea - mindria mea“. Zilele acestea s-a deschis la Galeriile de Artă ale Fondului plastic din bd. Magheru 20 expoziția de sculptură mică a lui Alexandru Benczedy. îşi realizează angajamentele La începutul acestui an, colectivul fabricii de încălţăminte „Flacăra Roşie" din Capitală şi-a luat o serie de angajamente privind realizarea de economii, crearea de noi modele, etc. Muncind cu elan, colectivul fabricii a reuşit să realizeze o serie de angajamente înainte de termen Astfel, de la imeputul anului, au fost economisite 24.658 kg talpă (angajament anual: 18.000 kg ), 3 167 mp. căptuşeli (angajament 3.000 mp.) Faţă de angajamentul Inat de a economisi in acest an 3.000 m.p piei feţe, la fabrică au fost economisite pină acum 2 682 mp. Şi creatorii de modele s-au ţinut de cuviint şi au creat 286 modele şi 5 sortimente noi de încălţăminte, depăşindu-şi astfel angajamentele luate. Filme educaţiv-sanitare La cererea Ministerului Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi a institutului de igienă şi sănătate publică, Studioul cinematografic ,,Alexandru Sabia“ a prezentat recent noile filme educaţiv-sanitare romîneşti realizate în cursul anului 1961, , ,,ASCARDIOZA" unul din cele două filme realizate anul acesta, prezintă intr-o formă accesibilă marelui public căile de transmitere a acestei afecţiuni insisted în mod deosebit asupra măsurilor de prevenire. Al doilea film ,,ATENŢIE LA INIMA" redă în mod sugestiv noţiuni de fiziologie ale aparatului circulator. Filmul pune la dispoziţie şi unele date inedite. Poţi afla, spre exemplu, că forţa a patru inimi poate pune în mişcare un autoturism. De asemenea, filmul evidenţiază şi cauzele care pot produce îmbolnăvirea inimii. ESTE îmbucurător faptul rft redlita „Tenorul", a început să fibă loc în ultimele sale numere unor materiale satirice, materiale ce-i înniorează aspectul. Satira este prezentă în paginile revistei fie sub forma caricaturii si desenului, fie sub forma schiței sau notei. Se fac remarcate materialele „Si eu am fost la estradă...“ fur. 6) care satirizează unele aspecte de slabă factură ale spectacolelor de estradă. „Monologale* tr. ?) combătînd tendinţa unor autori dramatici de a nu tine seamă de opiniile criticii precum si desenele satirice datorate graficianului benedict Gănescu din rubrică „D ale teatrului“. Trebuie remar- _ cat totuşi că in această privinţă revista nu reuşeşte sa se ridice la nivelul exigentei cititorilor săi Astfel, nu toate materialele satirice poartă amprenta specificului medit de teatru, conţinutul lor putîndu-se referi deopotrivă la oricare alt domeniu al vieţii culturale. (Vezi schiţa „Cum a fost la şedinţă“, publicată in nr. 11). Pe de altă parte, nici unul din materiale nu face concretizări, plutind în sfera generalului. Remedierea deficienţelor semnalate printr-o atentă îndrumare a autorilor precum şi atragerea unui număr mai mare de colaboratori pentru rubrica de satiră ar da posibilitate redacţiei să publice materiale mai bine orientate şi de o mai mare ascuţime satirică. IN HOLUL Gării de Nord la ieşirea dinspre calea Griviţei au apărut nu de multă vreme o serie de panouri care atrag atenţia trecătorilor. Este vorba de o expoziţie care are ca scop popularizarea muzeelor din Bucureşti. Se află aici date interesante despre muzeele din Capitală. Sunt trecute în revistă nu numai adresele şi orariile de funcţionare, dar şi numeroase amănunte din însăşi viaţa respectivelor instituţii culturale. Aşa, de exemplu, vom putea primma aspecte şi reproduceri din Muzeul de Artă al R.P.R. — cu diferitele lui săli, — fotografii de la Muzeul de Istorie a oraşului Bucureşti, de la Muzeul Th. Aman etc. Este o foarte bună iniţiativă, prin care secţiunea culturală a S.P.C. popularizează comorile de artă din muzeele Bucureştiului. o poezie nouă care a înnoit versul rominesc, cu opere ca acelea ale lui Beniuc însuşi, Eugen Jebeleanu şi ar fi foarte numeroşi la care — scrie recenzenţi«1, — po\i găsi puerile admirabile. Hilbert Juin, traducătorul acestor poe|i in plachete astăzi epuizate, despre care m-am ocupat în numeroase rînduri, a reluat creaţiile lor pentru a le situa mai precis în istoria Romîniei şi în momentul poetic contemporan, bl ne indmirneazii de asemenea in etapa în curs, cînd poezia a primit un puternic impuls şi în care se pun noi probleme ale perioadei construcţiei socialiste. Operele născute în această perioadă sunt printre cele mai marcante ale poeziei româneşti“.... Veşti de la secţia de scenografie a Uniunii Artiştilor Plastici DISCUŢII DESPRE SCENOGRAFIE Secţia de scenografie a Uniunii Artiştilor Plastici în anii trecuţi luase iniţiativa de a pune în discuţie la Uniune scenografia diferitelor spectacole. Cu acest prilej, după vizionarea în colectiv a spectacolului, scenograful respectiv prezenta schiţele de decor şi costume, explicitul în acelaşi timp ideea pe care a vrut s-o exprime. S-au organizat peste 10 discuţii de acest gen. Luna aceasta U.A.P. în colaborare cu A.T.M. va relua seria acestor discuţii, ele organizîndu-se în întreprinderi. Muncitorii vor avea astfel prilejul să urmărească nu numai problemele de interpretare şi regie la spectacole ci si ce e de decor si costume, cu atît mai mult cu cît însuşi scenograful va fi acela care ie va explica procesul de creaţie prin care a realizat scenografia. PREGĂTIŢI PENTRU O EXPOZIŢIE In colaborare cu A.T.M., secţii de scenografie pregăteşte o expoziţie de scenografie, s-au primit pînă acum in jur de 600 de lucrări din întreaga ţară. Juriul le va analiza în vederea realizării expoziţiei. Lucrările ce vor fi expuse sunt : schiţe de decor si costume care au fost realizate cu prilejul diferitelor spectacole, in acelaşi timp expoziţia va cuprinde o serie de panouri care să reprezinte drumul de la prima expresie a ideii de creaţie — schiţa de decor — pină la realizarea scenică a decorului (fotografii). Cu prilejul expoziţiei se vor organiza vizionări de spectacole care au decoruri ale căror schiţe se găsesc în expoziţie. SE AMENAJEAZĂ O ARHIVĂ Secţia de scenografie începe strîngerea documentelor care vor constitui bazele unei arhive centralizate a scenografiei româneşti. Membrii secţiei de scenografie şi al A.T.m. vor depista schiţe de decor şi costume, fotografii, precum şi alte materiale din care să se poată vedea evoluţia creaţiei respectivilor scenografi, însemnări şi caiete. De asemenea se vor recupera materiale istorice de scenografie. „SECOLUL 20“ (nr. 10). Literatura şi arta sovietică la ora actuală De regulă, o revistă nu face cititorului mărturisiri deschise despre scopurile ei, decit la apariţia primului număr , cînd de fapt se recomandă. De recomandări, „Secolul 20“ n-ar mai fi avut nevoie. Şi totuşi, numărul 10 începe cu o prefaţă care ar suna cam aşa : „Cititorule, de data aceasta îţi oferim un mic atlas literar-artistic al Uniunii Sovietice. Sîntem siguri că o să te intereseze“ Revista şi-a luat din vreme măsuri ca să nu dezmintă aşteptările cititorilor Şi-a procurat în premieră mondială“ o serie de materiale interesante (scrisori inedite ale lui Maxim Gorki, articolul „Cum l-am filmat pe Lenin“, scris de reputatul cineast Eduard Tissé), altele le-a obţinut cu titlul de „colaborare specială * (articolele ,,Pentru educarea omului de mîine“ de Serghei Antonov şi „Douăzeci de ani de literatură sovietică letonă“ de Valdis Luks, fragmentul de memorialistică Noapte de vară“ de „ Markov); a obţinut pagini inedite în româneşte din noul roman al lui Konstantin Fedin — „Rugul şi-a trimis un corespondent special (Dinu Sarura) la Moscova care a stat de vorbă cu Stepan Seipaciov, Konstantin Simonov şi Serghei. Mihalkov Toate aceste materiale, alături de care figurează în cuprinsul numărului şi versuri de Scipaciov, Masa Djulil, Robert Rojdestvenski, Vladimir Solouhin, interesantul articol „Importanţii mondială a literaturii sovietice" de acad. Tudor Vianu, un cuprinzător studiu despre „Eroii comunişti ai Donului, liniştit.“ semnat de Ion Jánosi, recenzia amplă la „Cartea gheţurilor“ de Smaul, alcătuiesc un volum ce fixează bine varietatea actualului peisaj literar din Uniunea Sovietică Să adăugăm la acestea şi, linguist ilustraţie, care cuprinde, sprim plan, cîteva reproduceri după lucrările lui Ilya Glazunov — unul din cei mai reputaţi pictori sovietici din tînăra generaţie — vom fi de acord că Matlasul“ de 1)4 de pagini prezentat de „Secolul 20“ e deosebit de cuprinzător Prin calitatea materialelor prezentate, revista are un merit suplimentar : nu numai că informează cititorul despre efervescenţa deosebită a iterniurii şi artei sovietice la oră actuală, dar îi oferă prilejul să adincească unele problem Am înclina să credem că, de pildă articolul lui Serghei Antonov solicită lectura cu creionul la mină, pentru sublinierea ascuţitelor idei despre modalităţile de realizare a creaţiei artistice care să educe omul Interesantele probleme ridicate de Antonov merită desigur o reflecţie adineită. Scnt interviurile cu Scipndov, Simonov şi Mihalkov, ce *** disting nu att printr-o relatare a biografiei literare a scriitorilor, ci prin discutarea unor interesante probleme de continut in jurul creaţiei literare. Şi prin aceasta reuşesc să ne aducă la cunoştinţă căutările creatoare, spiritul inovator şi îndrăzneţ, al oamenilor de litere din Uniunea Sovietică pentru realizarea unei literaturi in pas cu marile cuceriri ale constructorilor comunismului. Este neîndoios că revista „Secolul 20“ şi-a respectat promisiunile făcute cititorilor. Ca într-o veritabilă antologie, a reușit să cuprindă în volum aspecte dintre cele mai pline de interes ale peisajului literar-arcislic sovietic în continuă dezvoltare. Colaborare între uniunile de compozitori • Zilele acestea a plecat la Budapesta în cadrul convenţiei de colaborare dintre Uniunea Compozitorilor din R.P.R. şi Uniunea Compozitorilor din RP. Ungară, Mircea Chiriac şi Theodor Grigoriu. • Ieri au sosit din R. P. Bulgaria compozitorii Boian Iconomov Atatas Boiagev şi muzicologa Lidia Anastasova. In cele 10 zile cit vor sta in ţara noastră oaspeţii bulgari vor lia cunoştinţă de creaţia muzicală a compozitorilor noştri, vor vizita Capitala şi alte oraşe ale ţării noastre. pe ecrane „Cele 400 de lovituri“ Faptele de viaţă ale filmului „Cele 400 de lovituri“ ar fi putut servi drept excelentă materie primă pentru fabricanţii de pelicule lacrimogene şi siropoase. Judecaţi numai, eroul este un „copil din flori“ care lipsit de supraveghere, decade tot mai mult, devenind un delicvent minor şi atiingind in cele din urmă la şcoala de corecţie. Primul lucru care îţi trezeşte Insă respectul şi interesul pentru filmul tînărului cineast francez Franţois Truffaut este discreţia şi decenţa în tratarea acestei teme, evitarea oricărui efect de melodramă. Decenţa şi discreţia de care vorbeam nu înseamnă însă răceală ! Dimpotrivă, regizorul pune în filmul său multă pasiune şi realizează un vehement act de acuzare la adresa celor vinovaţi de pervertirea lui Antoine Donet. Antoine, eroul filmului lui Truffaut, e un băieţaş de 12 ani, un omuleţ inteligent, pe ai cărui umeri firavi viaţa apasă din greu. Ziua sa este împărţită între casă şi şcoală. Acasă are de suportat lipsa de dragoste a unei mame cochete, iritată de certitudinea îmbătrînirii şi de primejdia dezvăluirii adulterului cotidian. Tatăl, care nici măcar nu e tată, este un om cumsecade care îşi dăruie timpul liber patimii sale de automobilist. Ghemuit în pat, seara, copilul are prilejul să asculte, din cearta înăbuşită a părinţilor, adevăruri utile pentru viaţa care îl aşteaptă. La şcoală, dascăli fără vocaţie de pedagogi, cultivă ipocrizia, egoismul şi minciuna. Orice încercare de a fi el însuşi, de a fi cinstit, de a gîndi, constituie o abatere de la disciplină ,reprimată cu străşnicie. Un profesor înăcrit în lupta zilnică pe care o duce cu şcolarii, rezolvă problemele pedagogice ivite, în spiritul preceptului : „Dacă vinovatul nu va recunoaşte, va fi pedepsit un altul“. Şi toţi aceşti filistini care duc o viaţă murdară, laşă, adaptată cerinţelor eticii burgheze, îi cer micului şi „refractarului“ Antoine să se adapteze, convinşi că întreprind o operă utilă de educare. Intre casă şi şcoală mai sunt şi ispitele străzii. Cinematografele cu filmele lor de groază şi aventuri, stăpânile de crimă, senzualitate şi nebunie, distracţiile brutale, filmele de foc ale cabaretelor cu „cele mai îndrăzneţe nuduri ale Europei“, viaţa pestriţă şi înveninată a metropolei capitaliste care otrăveşte atmosfera şi perverteşte sufletele. Francois Truffaut descrie cu rară fineţe de psiholog drumul pe care Antoine îl face către delicvenţă. El istoriseşte întâmplări tragice cu simplitate, adesea cu duioşie. Pînă şi furtul unei maşini de scris, fapt care constituie apogeul decăderii lui Antoine şi care-l aduce în faţa justiţiei, este tratat de către regizor ca un simplu joc de copii, aşa cum îl înţeleg şi îl trăiesc cei doi miei parizieni. Efecte actoriceşti rar întrunite a phimit Truffaut hierind cu micul interpret al rolului titular, Jean Pierre Leaud. Antoine este întotdeauna superior judecătorilor săi, fie ei părinţi, educatori sau reprezentant ai aparatului de stat. Iată-l privindu-şi mama, pe care abia deunăzi a văzut-o să nu fii du-şi amantul în plină stradă. Şi tocmai această mamă îi vorbeşte despre adevăr — ea care îşi minte soţul în fiecare zi, — îl sfătuieşte cum să se poarte şi îi promite o recompensă bănească dacă va lua o notă bună la compoziţie. O recompensă pentru compoziţia reuşită sau pentru ca să-şi ţină gura ?... Băiatul o priveşte cu o tristeţe rece pe mamă, care îşi continuă discursul pedagogic cumpănit de cine ştie cită vreme. Aceeaşi tristeţe rece, pe care o exprimă chipul său cînd în faţa examinatorului care-i alcătuieşte dosarul psihologic la şcoala de corecţie, îi vorbeşte cu zguduitoare simplitate despre felul cum a ajuns la furt, Antoine nu este în concepţia autorului filmului un fenomen excepţional şi singuratic, o „problemă pedagogică“ izolată ci un simptom cu totul semnificativ al lumii în care trăieşte. Ceea ce este mai zguduitor în filmul lui Truffaut este tocmai mediul de indiferenţă generală în care trăiesc şi cresc oamenii de mîine. Regizorul prinde în prim plan mîinile brutale ale poliţiştilor care întorc capul gingaş al lui Antoine din unghiuri diferite, care-i apasă degetele pe amprente. Ai senzaţia că iei parte la o crimă monstruoasă şi că Francois Truffaut n-a făcut altceva decât să-ţi dezvăluie că vinovata de această crimă este o întreagă societate. Francois Truffaut cunoaşte bine tragedia personajului său. El însuşi, înainte de a fi critic cinematografic, a fost în copilărie unul din acele „cazuri pedagogice” despre care povesteşte în film, el însuşi a simţit pe propria sa piele distingătoarea reprimare a şcolii de corecţie !* Umili său e dedicat unui cunoscut teoretician al artei cinematografice, francezului André Bazin. Truffaut nu l-a cunoscut pe Bazin din volumele pe care acesta le-a scris, ci îi datorează libertatea, pentru că Bazin este cel care l-a scos din şcoala de corecţie, şi a recuperat în el omul cinstit, omul care creează şi crede în viaţă, aşa cum l-am cunoscut noi în primul său film. Truffaut vorbeşte despre el însuşi, despre propria sa copilărie chinuită şi ratată, şi iată de ce filmul are forţa şi sinceritatea unei adevărate profesii de credinţă. I. CARANFIL O imagine care grăieşte singură: Antoine privind viaţa printre gratii