Informatia Bucureştiului, februarie 1962 (Anul 9, nr. 2643-2666)

1962-02-01 / nr. 2643

PROLETARI OE TOATE TARILE, UNITI - VAM INFORMA T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL IX —Nr. 2643 4 PAGINI 20 BANI JOI 1 FEBRUARIE 1962 De la I. L. „­Tombustibiluî 7 Intrucît cererile de cărbuni s-au înmulţit în ultimul timp, I.C.L. „Combusti­bilul“ ^ a luat măsura ca,^ începînd cu data de 1 februarie, toţi cetăţenii să se poată aproviziona cu cărbuni direct de la depozitul de care aparţin cu domiciliul. Astfel, celor care se vor prezenta la depozite cu mijloace de transport proprii li se va putea livra combustibilul în ziua achitării contravalorii cantită­ţii de cărbuni solicitate. Celor care nu au posibilităţi de transport, cărbunii achitaţi li se vor trimite la domiciliu la data ce le-a fost fixată de depozitul respectiv. Livrarea cărbunilor la domi­ciliu se va face în ordinea achitării contravalorii lor. Cantitățile de cărbuni și lemne pînă la 400 kg. se pot procura prin depozitele de cartier, la prezentare. Iată adresele acestor depozite: bd. Păcii 120, cal. Alexandriei 12, str. Octav Cocărăscu 68, cal. Floreasca 54, şos. Armatei Sovietice 179, cal. Moşilor 209, str. Orzari 2, str. A. Goldsfaden 2, şos. Crîngaşi 116, bd. Bucureştii Noi 243, str. Virgil Pleşoianu 87, str. N. Bălcescu 9, şos Pan­­telimon 184, bd. Ghica Tei 130. Comedii din lire sintetice, imitalie de lini Două utemiste, două fruntaşe, două prietene: Dumitra Năprădeanu, de la secţia tricotaje, şi Maria Bentelici, de la secţia confecţionat din fabrica de tricotaje „Tînăra Gardă“. Problemele ivite cu ocazia începerii realizării cîtor­­va din cele 38 de modele noi de con­fecţii din tricot din fire sintetice tip lină, care vor fi produse în cursul trimestrului I al acestui an, constituie deseori subiectul discuţiilor celor două muncitoare. Puloverele, jachetele şi celelalte con­fecţii din tricot la care se întrebuin­ţează firele sintetice imitaţie de lină sunt mai trainice şi au un colorit mai viu decit cele din lină. Acestea se pare că sunt şi constatările celor două mun­citoare fruntaşe, pe care le vedeţi în fo­tografie probînd unul din noile modele de jachetă. Pentru iubitorii artei muzicale ■ Ca în fiecare lună, şi în februarie la biblioteca şi dis­coteca muzicală a Casei prieteniei româno-sovietice A.R.L.U.S. vor avea loc cîte­­va manifestări interesante consacrate iubitorilor artei muzicale. Astfel, la 6 februa­rie va fi organizată o audi­ţie intitulată „Feodor Şalia­­pin şi opera sa“, avînd în program imprimări din o­­pere, lieduri şi cîntece popu­lare interpretate de neuitatul cîntăreţ. Vineri 9 februarie iubitorii de muzică vor putea asculta imprimări datorate lui David Oistrah, S. Richter, Knuşeviţki, Kogan, Gauk, Rojdestvenski, Zara Doluha­­nova, Igor Oistrah etc., în­­programul „Oaspeţi ai artei sovietice în ţara noastră“. Marţi ,13 februarie va avea loc în ciclul „Mari compozi­tori sovietici“ o audiţie con­sacrată lui Serghei Prokofiev. Audiţiile au loc în sala bi­bliotecii muzicale din str. Batistei nr. 14 (intrarea prin str. Nicolae Filipescu). A apărut al doilea disc „Electrecord“ din ciclu simfoniilor beethoveniene, inter­pretate de orchestra simfonică a Filar­monicii de Stat ,,George Enescu“ sub conducerea maestrului George Georgescu. Discul, numerotat ECE-080 (micro de 30 cm. diametru), cuprinzînd Simfonia a cincea va fi pus in vînzare, zilele a­­cestea, la magazinele de specialitate. La înlăturarea urmărilor viscolului Azi dimineaţă, in Capitală au con­tinuat să fie depuse eforturi susţinute pentru înlăturarea urmărilor viscolu­lui, pentru ca activitatea in domeniile unde au­ survenit unele greutăţi să-şi poată desfăşura cursul normal. Apro­vizionarea unităţilor de desfacere a plinii şi a celorlalte unităţi comerciale se desfăşoară în linii generale după programul obişnuit. Echipele de lucrători ai I.C.A.R., ajutaţi de locuitori ai unor comune din ra­ionul Răcari continuă să spargă blocu­rile de gheaţă şi să înlăture troie­nele adunate pe însemnate porţiuni de pe Dîmboviţa, spre a mări debitul de apă necesar sursei de la Arenda. Echipe ale I.R.E.R. lucrează la înlă­turarea unor defecţiuni survenite in reţeaua care alimentează cu energie electrică sursa de apă de la Ulmi. Astfel că, alimentarea cu apă este în curs de îmbunătăţire. Măsurile luate ieri şi astăzi au per­mis redarea in circulaţie a noi trasee de transport în comun. La ora actuală, toate tramvaiele circulă pe traseele obişnuite, fără întreruperi. Tot azi dimineaţă se lucra intens la îndepăr­tarea troienelor de pe porţiunile peri­ferice ale liniilor de troleibuze 82 şi 83 care nu au funcţionat. In afara autobuzelor de pe liniile din zona ora­şului au început să circule şi vehi­culele liniilor 48, 49 (pînă la sfatul popular Otopeni), 50, 51, 55 şi 67. Vor fi repuse în circulaţie in primă urgenţă liniile 56, 54 şi altele. La apelul sfaturilor populare, al deputaţilor, al comitetelor de stradă, al comisiilor de femei, cetăţenii aduc un sprijin preţios la acţiunea de des­zăpezire a unor artere. Cu ajutorul cetăţenilor, al întreprin­derilor şi instituţiilor, Sfatul Popular al Capitalei, sfaturile populare raio­nale trebuie să continue eforturile pentru înlăturarea în mod operativ a tuturor urmărilor viscolului. Ieri s-a încheiat în Capitală administrarea primului vaccin antipoliomielitic Ieri, în întreaga Capitală, s-a înche­iat administrarea primului vaccin an­­tipoliomielitic pe anul 1962 — ac­ţiune care s-a desfăşurat între 8—31 ianuarie a.c. In intervalul de la 8 la 13 şi de la 25 la 31 ianuarie 1962 au fost vaccinate în Capitală sute de mii de persoane in vîrstă de la 2 luni la 31 de ani. In ziua de 8 februarie 1962 va începe administrarea celui de-al doilea vac­cin cu drajeuri tip 2+3 la copiii in vîrstă de la 2 luni la 14 luni Ac­ţiunea se va încheia la data de 13 fe­bruarie a.c. Veşti de la O. C. L. T. Vladimirescu MAGAZINE CU ORAR PRELUNGIT In scopul asigurării unei deserviri corespunzătoare a cumpărătorilor, O.C.L. Produse Industriale din raioanele T. Vladimirescu — N. Bălcescu a luat recent măsuri pentru prelungirea ora­rului de funcţionare a unor magazine. Astfel, magazinele de galanterie fe­mei din str. Lipscani 41 b, şi ţesături din str. Haitior 13, sunt deschise zilnic între orele 8,30—20,30. Prelungirea ora­rului de funcţionare se va introduce în curind şi la trei magazine de galante­rie, aparţinînd aceleiaşi organizaţii co­merciale. AMENAJAREA UNOR NOI UNITĂŢI Reţeaua comercială din raioanele T. Vladimirescu — N. Bălcescu se va îm­bogăţi în cursul a­­cestui trimestru cu noi unităţi. In cal. Dudeşti 41—43 de exemplu s-a deschis un magazin pentru desfacerea tuturor tipurilor de mobilă. Un magazin strict specializat pentru desfacerea pînzetu­­rilor se va amenaja în localul din str. Lipscani 64. Pe terenul din str. Lipscani 58— 60 se va amenaja un bazar pentru desfacerea artico­lelor de galanterie, tricotaje, lenjerie, gablonz, pentru bărbaţi, femei și copii. Produse industriale - N. Bălcescu lalte­ măsuri privind îmbunătăţirea ac­tivităţii comerciale, s-a prevăzut şi ex­tinderea formelor rapide de servire a cumpărătorilor. Astfel, sistemul de vîn­zare cu plata direct la vînzător se va introduce intr-un număr de zece ma­gazine. RIDICAREA CALIFICĂRII PROFE­SIONALE A LUCRATORILOR DIN COMERŢ Aproximativ 40 de gestionari şi vin­, zători din cadrul O.C.L. Produse In­dustriale T. Vladimirescu — N. Băl­­­cescu vor urma în cursul trimestrului I cursurile de calificare şi specializare organizate , de către Secţiunea comer­cială a S.P.C. extinderea VINZARII CU PLATA DIRECT LA VINZATOR In planul de ac­tivitate întocmit pentru următoarele luni, pe lingă cele­ La parterul blocurilor construite in „Piata de Flori" s-a deschis un nou magazin „Alimentara“, cu autoservire • In cadrul rundei a IV-a a turneu­lui interzonal de șah s-au înregistrat următoarele rezultate : Janovski-Uhlman 1—0 ; Petrosian—Gheller remiză ; Her­­man-Bertok remiză; Schweber-Teschner 1—0 ; Olafsson-Filip remiză ; Pomar- Aaron 1—0 ; Glignrici-Benko remiză ; Bisguder-B­ilek remiză. In clasament con­tinuă să conducă Filip cu 3l/2 p, fiind urmat de I­hlman, Pomar, Benko, Sch­­reeber 2*/2 p etc. • Proba de 50 km, fond din cadrul concursului de schi de la Otepia, re­­zer­vat sportivilor fruntași, a fost cîști­gată de Ghenadii Vaganov, cu 2 h 43' 41”. • Citeva din rezultatele înregistrate în concursul de sală de la Varşovia al atleţilor polonezi: 60 m ; Badenski 6,8 ; greutate : Siumba 16,54 m; înălţime băr­baţi : Czernik 1,93 m. • La Viena a avut loc primul meci de volei feminin dintre echipele Olim­pia Viena şi Tatran Praga contînd pen­tru „Cupa campionilor europeni“. Volei­balistele de la Tatran au obținut victo­ria cu scorul de 3—0 (la 3,5 și 8). T Din întreprinderile oraşului Către beneficiari Instalaţiile moderne de captare a prafului tehnologic din fabricile de ciment fac parte din numeroasele produse noi la a căror realizare contribuie şi colectivul de muncă al Ateliere­lor „ 9 Mai“. Rezulta­tele obţinute prin da­rea în funcţiune a unei asemenea instalaţii la Fabrica de ciment Bucureşti atestă că me­­talurgiştii şi-au respec­tat angajamentele Zilele acestea, vor fi livrate către fabrica „Temelia“ din Braşov subansamblele unei alte instalaţii de acest gen, împreună cu transportoare de dife­rite tipuri. Descărcătoare pneu­matice, schimbătoare de căldură, uscătoare de nisip şi alte pro­duse aşteaptă la ram­pa de control urmînd ca în curind să fie ex­pediate beneficiarilor Turul dentar de perete, fabricat la întreprinderea „Electrotehnica“, este realizat la un înalt nivel calitativ, fapt constatat şi de beneficiari şi de con­trolorul tehnic Romeo Coveianu, pe care-l vedeţi în fotografia noastră. PRODUSE NOI Colectivul Fabricii de foarfece şi bri­­cege va începe anul acesta fabricaţia a 20 noi produse. Printre ele se află un nou tip de mulinetă pentru pescuit, un alt tip de aparat pentru ras, o gar­nitură de tacîmuri a căror producţie va fi începută in curind. Concomitent se fac pregătiri pentru celelalte noi sortimente, intre care: briceagul „os­pătar“, briceagul de poşetă, ascuţitorul de cuțite etc. In partea de sud a oraşului, acolo unde cartierul de tristă amintire Pieptănari a devenit unul dintre cele mai moderne şi pitoreşti cvartale din Capitală, oamenii au în aceste zile de iarnă preocupările cele mai diverse. Despre ele povestesc deputaţii sfaturilor populare şi ceilalţi activişti obşteşti din cartier. IN FIECARE MARŢI de meditaţii în blocuri. Pentru a-T . ... .. . ... .. ceasta s-a cerut sprijinul cîtorva gos-La iniţiativa comuniştilor din orga- pricepute fi bine pregătite. In nizaţia de cartier nr. 9, cetăţenii s­i acest fel copiii nu vor avea decit de adunat intr-o marţi aupa-ammza m csstiuat sala de festivităţi a şcolii din str. Ste- l­ian Militaru. Avea loc acolo un sim­pozion, o conferinţă, un film etc. După­­două săptămini a fost organi­zat din nou un asemenea simpozion. Altă dată au vorbit in faţa cetăţeni­lor oameni de ştiinţă şi de artă. Două pictoriţe care vizitaseră Uniunea So­vietică au fost invitate şi ele la şcoa­la din str. Stoian Militaru să-şi po­vestească impresiile de călătorie. Aşa, zilele de marţi au devenit irevocabil zile cînd lumea se adună la şcoală. De obişnuinţa aceasta se leagă o în­­timplare. Era după ninsoare şi pe străzi se circula încă anevoie. O veni cineva oare astăzi la simpozion ? — se întreba deputata Florica Lungu­, aproape regretind că s-a apucat să cheme pe conferenţiari. Temerile s-au dovedit de prisos , chiar şi pe vremea aceea oamenii au venit vreo două sute. Printre cei prezenţi puteai recu­noaşte şi pe Ştefan Dumitrescu, Cons­tantin Rodingher şi alţi oameni mai virstnici, care n-au scăpat nici o ase­menea manifestare care are loc o dată la două săptămini, in ziua de marţi. Dar şi în celelalte zile se petrec eve­nimente care ar putea fi consemnate într-o cronică de iarnă. Amintim doar de faptul că bibliotecile de casă şi-au sporit cititorii. Sunt nevoite să-şi de­­păşească orele de program. Asemenea biblioteci de casă sunt la locuinţa Ele­nei Gingă in strada Haţegului, la de­putata Florica Lungu în bloc, la Ana Dumitrescu, în strada Sabatului, la Anastasia Popescu în strada Măgurei etc. o întrecere originala Majoritatea locatarilor care s-au mutat în cvartalul Pieptănari au mo­bilă nouă, radiouri, televizoare. Dar nu peste tot in apartamente este la fel de frumos. Intr-o zi locatarul Gheorghe Alăman a trecut pe la to­varăşa Florica Lungu. „Uite ce-i, to­varăşă deputată, eu am în casă mo­bilă bună şi tot felul de alte lucruri. Numai că la dumneata e mai fru­mos ca în alte apartamente şi după cum văd asta nu cu cine ştie ce cheltuială. Ai pus un bibelou ici, un tablou colea, o vază cu flori pe masă, mă rog, le-ai aranjat pe toate în aşa fel incit să placă ochiului. Hai să pornim o întrecere pentru cel mai îngrijit şi frumos apartament. Am să-i propun şi nevesti-mi chiar astăzi“. Aşa a început între locatarii din cvartalul Pieptănari întrecerea pentru cel mai curat şi bine întreţi­nut apartament. De atunci, cînd fe­meile se vizitează, o mai fac şi cu titlul de... schimb de experienţă. ORE DE MEDITAŢII Totul a început ca între vecinii bunii şi săritori la nevoie. Gospodina Niculina Priscorniţă a observat că în timp ce vecinii ei lipsesc de acasă fiind la serviciu, copiii acestora zbur­dă ■ prea mult pe afară uitind de lec­ţii. „Ia să-i chem să-şi facă lecţiile im­preună cu fetiţa mea“ — s-a gin­­dit ea. Vecinii, părinţii copiilor, i-au mulţumit din tot sufletul pentru ini­ţiativă. De atunci, acasă la Niculina Priscorniţă e un mic cerc de me­ditaţii. In cvartalul Pieptănari, biroul or­ganizaţiei de bază P.M.R. nr. 9, din cartier, a iniţiat extinderea cercurilor Preocupările obşteşti potrivite cu sezonul de iarnă sunt de tot felul. La organizarea manifestărilor cultu­rale precum şi a celorlalte acţiuni gospodăreşti îşi dau concursul depu­taţi ca Dumitru Grasu, Niculina Priscorniţă sau gospodine ca Florica Hirnoveanu, Maria Dumitrescu, Ju­lieta Ionescu, Elena Fieraru şi al­te ie. C. MARTINIUC Acasă la gospodina Airistia Martini, copiii din cvartalul Pieptănari petrec minunate seri de basme Un abuz şi lipsa de omenie In dimineaţa aceea de toamnă tîrzie, Ecaterina Niculescu, lucrătoare la magazinul „Mioriţa“ din Piaţa M. Kogălniceannu, mergea grăbită spre locul său de muncă. De-abia ajunse în unitate, şi o voce cunoscută o strigă pe nume. Era însuşi di­rectorul adjunct al Întreprinderii pentru comerciali­zarea şi industrializarea laptelui (I.C.I.L.) Bucu­reşti, Costescu. — De astăzi nu mai ai ce căuta în magazin. Ţi s-a desfăcut contractul de muncă. Dă imediat in primire... Ecaterina Niculescu rămase o clipă nedumerită. Nu ştia ce să mai creadă. Cu siguranţă — îşi spune ea — la mijloc tre­buie să fie o greşeală. Legile statului sunt doar, in această privinţă, destul de precise. Salariatul trebuie să fie anunţat, în scris, de către con­ducerea întreprinderii respective, despre motivele care au determinat desfacerea contractului. Mă voi adresa — aşa cum prevede Codul Muncii — organelor respective. Nu se poate ca tovarăşii de acolo să nu observe că această măsură nu are nici un fel de justificare. La citeva zile după întîmplarea amintită, Eca­terina Niculescu s-a adresat cu încredere comisiei pentru soluţionarea litigiilor de muncă (C.S.L.M.) de pe lingă I.C.I.L. Bucureşti. A primit un număr de înregistrare — 30784­ din 19 octombrie 1960 — şi asigurările că... in curind cazul ei va fi luat în discuţie. Lunile s-au scurs una după alta: octombrie, noiembrie, decembrie 1960, ianuarie, februarie 1961, in sfîrșit, la 10 martie — deci după mai bine de 140 de zile!!? — C.S.L.M.-I.C.I.L., in­fluențată probabil de cei care au luat o asemenea hotărire, consideră... desfacerea contractului de muncă ca întemeiată. Motivele ce au determinat o asemenea măsură nu le-a putut afla. Să nu fi observat comisia pentru soluţionarea litigiilor de muncă după aproape 5 luni de con­sultări şi şedinţe, că desfacerea acestui contract de muncă s-a făcut în mod ilegal ? Ecaterina Niculescu nu şi-a pierdut încrederea. Ştia doar că are dreptate. S-a adresat comitetu­lui sindicatului I.C.I.L., cerind să se desfiinţeze hotărirea şi să fie repusă în drepturi. Normal ar fi fost ca tovarăşii din comitetul sindicatului să studieze cu atenţie acest caz, să analizeze, impar­ţial, hotărirea conducerii şi a C.S.L.M., motivele care au determinat desfacerea contractului şi în funcţie de toate acestea să-şi spună cuvîntul. Totuşi, după 90 de zile de îndelungate „dezbateri“, co­misia formată — avînd drept preşedinte pe Gheor­ghe Rucăreanu — se menţine în continuare pe aceeaşi linie părtinitoare şi decide... menţinerea hotăririi C.S.L.M. din 10 martie 1961. Aşadar, după aproape 8 luni, cazul Ecaterinei Niculescu, încăput pe mina unor oameni care n-au vrut să ţină seama de legile statului, nu era aproape cu nimic schimbat. Se ştie că în asemenea situaţii, legea dă dreptul salariatului să se adreseze tribunalului popular. In ziua de 10 august 1961, completul de judecată de pe lingă tribunalul popular al raionului 23 August — căreia Ecaterina Niculescu i s-a adre­sat — constată in baza actelor aflate la dosar că desfacerea contractului de muncă s-a făcut în mod abuziv, deoarece motivul invocat de între­prindere — acela că salariata a fost angajată numai temporar pentru perioada 10-30 septembrie 1960 este neîntemeiat, și de aceea, în spiritul Codului Muncii hotărăște... „reintegrarea salariatei in postul pe care l-a avut cu plata drepturilor legale“. Ar fi fost de aşteptat ca în faţa unei asemenea hotăriri clare şi precise, conducerea I.C.I.L.-Bucu­reşti să-şi recunoască, în sfîrşit, greşeala şi să ia măsurile corespunzătoare pentru ca salariata să reintre în posesia drepturilor ei. Dar birocra­tismul, lipsa de suflet și omenie erau prea mari, pentru ca acest lucru să se întimple de la început. Fel de fel de motive, fel de fel de pretexte erau folosite numai pentru a o purta cît mai mult pe drumuri, pentru a întirzia aplicarea hotăririi tri­bunalului. Intr-o zi lipsea din întreprindere directorul, Silvestru Buni, (deoarece între timp Costescu tre­cuse pe acelaşi post la Combinatul de produse lactate), în alta, jurisconsultul N. Ionescu, la­ alta unul era în şedinţă iar celălalt la tribunal. Şi lucrurile au mers aşa săptămini întregi, pînă cînd, într-o bună zi jurisconsultul N. Ionescu, supărat „de atâtea­ insistenţe“ i-a spus, arătindu-i uşa : — Vii degeaba. Pentru noi, hotărirea tribunalu­lui nu este valabilă. Zecile de drumuri făcute cu tramvaiul de la un capăt la altul al oraşului, timpul pierdut erau, aşadar, un van. Ecaterina Niculescu s-a adresat procuraturii raionale. Plîngerea făcută a fost admisă ca întemeiată. Urma acum ca organele respective puse să vegheze la respectarea strictă a legilor să oblige conducerea I.C.I.L. să pună in aplicare hotărirea tribunalului. Se părea deci, că in sfîrşit, birocratismului i s-a pus capăt. Dar... conducerea I.C.I.L.-Bucureşti şi jurisconsultul N. Ionescu uzează de o nouă şicană la fel da „curioasă“ şi „juridică“ ca şi cele de pînă atunci. La 9 octombrie 1961, organele Tribunalului Ca­pitalei, care se prezentaseră la Întreprindere, sunt înştiinţate că... de fapt vinovată este tovarăşa Eca­terina Niculescu care a refuzat încă de la 9 sep­tembrie 1961 să se prezinte la subunitatea I.C.I.L. din oraşul CALARAŞI, pentru a-şi lua serviciul în primire. Iată pînă unde au putut merge lipsa de omenie, birocratismul unor oameni. Tovarăşa E. Niculescu era vinovată pentru că devenind la 11 septembrie 1961, mamă, nu s-a putut prezenta să-şi ia în primire serviciul pe care cu atîta „bună­voinţă“ conducerea I.C.I.L. i l-a oferit la... Călăraşi. Cînd astăzi, prin grija partidului şi statului nostru, mamelor salariate li se asigură cele mai bune condiţii de muncă, cînd li se acordă con­cedii plătite pe timp de 112 zile, iar după aceea beneficiază de un program de lucru redus, direc­torul S. Buri şi jurisconsultul N. Ionescu îşi permit să ignoreze complet aceste prevederi și, pentru a scăpa de răspundere pentru măsura ilegală pe care o luaseră, să oblige o salariată să se prezinte in ziua in care a devenit mamă, la un loc de muncă situat la... 140 km depărtare! ? Intre timp, conducerea I.C.I.L. Bucuresti s-a R. GROAPA if continuare in pag. a Ti­o) ^□OCOOCCCOOOCOOOOOOOO<XCCOCC«OCOOOOOOOOOOOOOOOOOT Comitete de stradă fruntaşe In raioanele oraşului au loc adu­nări cetăţeneşti, de premiere a comi­tetelor de stradă care s-au evidenţiat în activitatea obştească, în sprijinirea acţiunilor iniţiate de sfaturile popu­lare raionale. O asemenea adunare a avut loc ieri după-amiază în raionul V.I. Lenin, la Facultatea de ştiinţe juridice. Din darea de seamă prezentată de tov. C. Pîrvu, vicepreşedinte al co­mitetului executiv al sfatului popular raional, rezultă că numeroase comi­tete de stradă au obţinut în anul 1961 succese deosebite în activitatea lor. Prin antrenarea cetăţenilor la activi­tatea obştească s-a reuşit ca străzile Ion Iovan, Brebenei, Salvnei, Ilie Gu­riţă, caporal Agapie şi altele să fie pavate, în afara planului, cu posibili­tăţi locale. Tot cu posibilităţi locale au fost introduse conducte de canali­zare pe străzile slt. Popa, soldat Iliuţă, caporal Agapie şi sergent Mi­­hai, iar pe străzile Bircă, Bîrnova, Boişoara şi altele au fost introduse conducte de apă. Cetăţenii au participat şi la nume­roase acţiuni de îm­frumuseţare a ra­ionului, prestînd peste 2.000.000 ore muncă, patriotică. Totodată, sprijinind acţiunile de colectare a fierului vechi, comitetele de stradă, comitetele de bloc şi comisiile de femei au strîns din gospodăriile cetăţenilor şi au pre­dat depozitelor I.C.M. peste 1.000 tone fier vechi. Cu prilejul­­festivităţii, un număr de 116 comitete de­­ stradă au primit diplome şi premii în cărţi., Comitetele de stradă din circum­scripţiile electorale raionale 212, 213, 70, 201, 235, 189, 88, 227, 64,­ 157, 252, 85, 224, locul in­scripţia 129, 154 şi 47, clasate pe au primit steguleţe cu un­­„Comitet de stradă fruntaş“. cernit) Cît S­e zice că fără inimă fierbinte nu poate exista poezie. E nevoie pentru stihuri de o vibraţie spe­culă, autrasensibilă, care numai în re­tortă incandescentă scapără în toată splendoarea ei. O fi şi aşa. Dar în­­tîlneşti uneori nişte fapte de proza cotidiană care te pun pe gînduri. ...La uzinele metalurgice din Coli­­başi există o brigadă de strun­gari condusă de un celebru artist in meserie : Alexandru Chiru. Succese în producţie, o mulţime (specialiştii afirmă că din mâinile lor nu ies pur şi simplu piese metalice, ci juvae­­ruri). Atras de faimă un reporter cinematografic s-a dus anul trecut la Colibasi s­ă-i cunoască. Unde credeţi că i-a găsit ? La maternitatea oraşu­lui ! Născuse nevasta unuia dintre strungari, şi în ziua cînd trebuia să se întoarcă acasă, toată brigada i-a făcut un original cortegiu. Mam­a, fe­ricitul tată şi odrasla - instalat­ în­­tr-un getax. Iar în jur, escortă de onoare de strungari pe motociclete. Așa au străbătut orașul, pînă la do­miciliu. Reporterul cinematografic, era inimi complet uluit, a apucat totuși să imortalizeze scena pe peliculă. Doar proză cotidiană ? ...într-o seară, la Casa de cultură din raionul N. Bălcescu (Bucureşti), s-a celebrat nunta dumnealor Radu Gheorghe - electrician la uzinele „Re­publica“ - şi Marcela Grădişteanu. In­vitaţi mulţi şi din partea ginerelui, şi a miresei, ştiţi cum se vine în ase­menea ocazii : îmbrăcat in haine de gală. N-a facut excepţie de la regulă nici maistrul Aurel Moraru­. Dar fă­cea, să-l vezi, în costum impecabil, curînd din stradă pînă în hol cogea­mite balotul legat cu sfoară, a depus binişor povara intr-un colt de parcă ar fi fost cine ştie ce obiect fragil, după care s-a periat ca să-şi refacă „fasonul“, a firitisit mirii, a luat loc la masa festivă, a ciocnit un pahar cu vin, dar despre balet parcă uitase cu desăvirşire, către miezul nopţii însă, şi-a dezegat limba : - Frate Radule, electricienii noştri ţi-au făcut cadou persanul ăsta. Pasă-mi-te, puseseră electricienii mină de la mină să-i facă lui Radu o surpriză. Tot numai proză ? ...Om punctual şi conştiincios pînă la manie. Nicolae Amariţei. Nu există muncitor in tot atelierul de debitare de la Uzina de utilaj chimic şi pe­trolier din Bucureşti, care să nu sub­scrie la aceasta caracterizare, şi uite că, intr-o bună zi, omul de o prover­bială punctualitate si conştiinciozita­te, n-a venit la lucru ! Ce să se fi intîmplat ? Au­­ întrebat oamenii în stuiga, in dreapta, şi pînă la urmă au dat de fir . Amariţei era în spi­tal. Chiar de a doua zi, pacientul a Început să primească vizite , tovarăşi de muncă din atelier. La citeva zile după aceea, doi dintre vizitatori au venit in uzină cu o veste neplăcută . Amariţei stă prost cu sângele. Me­dicul zice că e nevoie de transfuzie. Peste douăzeci şi patru de ore, un­sprezece oameni din atelierul de debi­tare s-au prezentat la spital. N-a avut medicul decit să aleagă dintr-al cui singe să treacă picături în venele pa­cientului. Peste două săptămâni, la redacţia gazetei de uzină a sosit o scrisoare . „Mulţumesc din tot sufle­tul tovarăşilor mei că m-au ajutat să trăiesc“, iscălea Nicolae Amari­­ţei. Poeţi, strungarii lui Chiru ? N-a scris nici imul măcar o strofă. Poeţi, electricienii lui Moraru ? Nici ei. Poate cumva metalurgiştii din atelierul lui Amariţei ? Nu sunt indicii să se crea­dă. Creatori de proză şi atâta tot. Dar cu siguranţă că proza aceasta, făcută cu simplitate şi modestie, ar merita un poem. Cine a zis că inima e cord cu sistol.* şi diastolă ? Medicina, de bună seamă. Nu ridicăm obiecţii. Dar cuvine-se să marcăm un Nota bene : se pare că fiziologia cordului nu ră­­mîne veşnic chiar aceeaşi. Se mai schimbă. Şi atunci inima arborează nestematele eticii. A. SANDU Buletin meteorologic INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a ost de minus 4 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece- Cerul va fi mai mult no­­sos şi favorabil nin­sorii. Vînt moderat din est. Temperatura­­ aerului staţionară, noaptea va fi cuprin­­sa între minus 4 şi minus 6 grade. . iar ziua na urca între minus 2 si zero gra­de. Pentru zilele de 4 şi 5 februarie.: Vremea în u­şoară in călzire, cu cerul mai mult nor­os. Precipita­ţii slabe. Vînt potri­­vit. Temperatura ae­­rului in creştere.

Next