Informatia Bucureştiului, aprilie 1962 (Anul 9, nr. 2694-2718)

1962-04-02 / nr. 2694

DOMINICA BUCURESTEANA Cu concursul pri­măverii sosită irevoca­bil, bucureştenii şi-au petrecut ziua de ieri in chipuri foarte va­riate. IN LOCURILE DE AGREMENT Parcul de cultură şi odihnă Herăstrău unde s-a inaugurat ieri dimineaţă sezonul de plimbări cu vapo­raşul şi sezonul de canotaj, a cunoscut ieri o zi de mare a­­fluenţă. Ambarcaţiuni­le Herăstrăului, vapo­raşele cu punţi etaja­te, şalupele şi bărcile cu rame au circulat pină seara tîrziu. La bazele sportive de pe malul Herăstrăului La baza sportivă a clubului Ştiinţa, ieri şi-au antrenamentele 40 de studenţi. OASPEŢI DE IERI AI CAPITALEI In primele ore ale dimineţii, echipaţi cu aparate fotogra­fice şi îmbarcaţi în autocarele O.N.T. au fost remarcaţi oas­peţi ai Capitalei. Pe şoselele care ies în afara oraşului ieri au circulat zeci de autocare. Elevi ai şcolilor medii şi elemen­tare din Capitală au plecat să viziteze Muzeul Doftana, cei din comuna­ Jilava au fost la Palatul Pionierilor. Ospitalieri ca întotdeauna bucureştenii şi-au îndeplinit ieri cu brio obli­gaţiile de gazde întrucît Capitala a fost vizitată de sute de oameni ai muncii din ţară. La Muzeul de istorie a partidu­lui şi la Muzeul de istorie naturală „Grigore Antipa“ numai între orele 10 şi 11 au fost 800 de tineri colectivişti din gospodăriile agricole colective din raionul Mizil, elevii şcolii medii din Constanţa şi alţi numeroşi vizitatori. în Capitală au mai fost ieri 100 de elevi din Piteşti, 94 metalurgişti de la Uzinele mecanice din Cimpulung Muscel­­şi alţi oameni­ ai muncii sosiţi in mari grupuri de la Sibiu, Baia Mare, Gîrfi­­pina, Deva etc. Turiştii au vizitat noile cartiere ale oraşu­lui, au prinzit în marile restaurante, iar seara au vizionat spectacolele de operetă, estradă şi circ. LA ÎNFRUMUSEŢAREA CARTIERELOR Sute ele bucureşteni, au lucrat la înfrumuseţarea cartiere­lor. Locatarii din cartierul construit în preajma Gării de Est au amenajat spaţiile dintre blocurile noi date in folosinţă asta-toamnă. Din blocurile B1, B2, B3 şi B4 în frunte cu de­putaţii şi membrii comitetelor de bloc au ieşit la muncă pa­triotică 290 de locatari. I-am întîlnit­­aici la muncă patrio­tică pe Aurelia Aldea, deputata circumscripţiei raionale nr. 77, pe Ion Bodoleanu, Marin Pîrvuiescu, Ion Zenovie şi­ Ni­­col­ae Teodorescu, membri în comitetele de bloc, pe Elena Şerbănescu, preşedinta comitetului de stradă din circumscrip­ţia nr. 87, gospodine din comisia de femei etc. In alte car­tiere din Capitală cetăţenii au ieşit de asemenea în număr mare la amenajarea spaţiilor verzi, curăţirea străzilor, colec­tarea metalelor vechi. Au lucrat la amenajarea spaţiului ver­de locatarii blocurilor situate pe bd. Pieptănari şi şoseaua Viilor, au colectat şi predat la I.C.M. 15.000 kg metale vechi cetăţenii din circumscripţiile 152, 201 şi 208 din raionul 16 Februarie etc. C. M­ARTI­NI­UC a început activitatea de canotaj. început Primele zile cu soare inspiră la tradiţionala fotografie pe lac Foto: G. STINEA Locatarii cartierului de la Gara de Est amenajează spaţiile dintre blocuri Azi, în librarii Francisc Munteanu : „Prietenul meu, Adam", Editura pentru literatură, 3,55 lei. Iurii Naghibin: „Pavlik“, Editura Tineretului, 3,60 lei. C. S. Nicolaescu-Plopşor: „Iorgo­van“, Editura Tineretului, 4,50 lei. Al. Sereşteanu: „Maşini energe­tice", Editura Tehnică, 29,30 lei. * * *, „Album de muzică ușoară“, Editura Muzicală, 12 lei. VEŞTI TURISTICE • La sfîrşitul acestei săptămîni Ofi­ciul naţional de turism „Carpaţi“, agen­ţia Bucureşti, organizează excursii cu trenul la vilele şi cabanele din Valea Prahovei şi cu autocarele la Poiana Braşov. Plecarea are loc sîmbătă după­­amiază. • Pentru vizionarea meciului de fot­bal dintre echipele din categoria A Steagul Roşu Braşov — Rapid Bucu­reşti se organizează excursii cu autoca­rele cu plecarea duminică dimineaţa. înscrierile se primesc la agenţiile din calea Victoriei 112 şi bd. Republicii 68. DE LA I.T.B. Creşterea capacităţii de transport pe linia de tramvai nr. 12 în urma deselor sesizări ale cetăţenilor, I.T.B. a luat măsura sporirii capacităţii de transport pe linia de tramvai nr. 12. După cum se ştie, pe această linie nu­mai o parte din trenurile I.T.B. aveau două remorci. Începînd de ieri, pe linia 12 circulă 27 trenuri cu două remorci şi trei trenuri „Electroputere“ de mare capacitate. Un calcul ne arată că în urma măsurii luate, capacitatea de transport pe linia 12 a sporit cu 16 la sută. Totuşi, sesizările cetăţenilor au fost numai parţial rezolvate, întrucît frec­venţa sosirii tramvaielor în staţii a ră­mas încă deficitară. Reparaţii capitale pe liniile I.T.B. de pe şos. Ştefan cel Mare Echipele I.T.B. lucrează în prezent la efectuarea unor reparaţii generale pe liniile de pe splaiul Independenţei. In prima parte a acestei luni, vor­­începe lucrări de reparaţii capitale şi pe liniile care străbat şoseaua Ştefan cel Mare, care sunt foarte uzate. Odată cu înlo­cuirea lor, circulaţia pe acest traseu va fi îmbunătăţită. Rezultatele celei de a doua „ştafete culturale“ S-a încheiat cea de a doua „ştafetă culturală“ organizată de Sfatul Popu­lar al Capitalei, ştafetă la care au par­ticipat 29 de cămine culturale. Ieri a avut loc festivitatea de premiere, după cum urmează: Premiul I: Căminele culturale din Slobozia (raionul V. I. Lenin), Jilava (raionul N. Dâlcescu) şi Afumaţi (raionul 1 Mai). Premiul II: Căminele culturale din Clina (raionul T. Vladimirescu), Otopenii de Jos (raionul 30 Decembrie), Dobroieşti (raionul 23 August) şi Chiajna (raionul 16 Februa­rie) ; Premiul III: Căminele culturale din Popeşti (raionul N. Dâlcescu), Şte­­făneşti (raionul 1 Mai), Rudeni (raionul Griviţa Roşie) şi Zurbaua (raionul 16 Februarie ). Alte cămine culturale au primit pre­mii speciale şi menţiuni. In fotografie: Un grup de premiaţi ai ştafetei culturale. Buletin meteorologic 11 INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aeru­lui a fost de 7 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 20 grade, iar minima din cursul nopţii de 6 grade. Timpul probabil de miine. Vreme frumoasă, cu cerul senin noaptea şi parţial noros ziua. Vint slab pină la moderat din nord­­vest. Temperatura aerului staţionară, noaptea va fi cuprinsă intre 2 şi 4 grade, iar ziua între 16 şi 18 grade. Pentru zilele de 4, 5 şi 6 aprilie. Vreme în general frumoasă, cu cer schimbător. Vint slab pină la potrivit. Temperatura aerului staţionara. ionară. I ,­­ 0 Ultim . Ieri, la Fraga, în me­­ciul-retur al finalei compe­tiţiei feminine de handbal în 7 „Cupa campionilor europeni“, formaţia locala Spartak Sokolovo a în­trecut cu 9—4 echipa O.R.K. Belgrad, cucerind trofeul (reamintim că în meciul-tur O.R.K. obţinuse victoria cu 3—2). Ultima etapă a Turu­lui ciclist al Tunisiei, Kai­­ruan — Tunis (182 km), a fost cîștigată de Oliza­­renko (U.R.S.S.), ia 5 h 06’20”. Clasamentele ge­nerale finale : individual: 1. Korj (U.R.S.S.) ; 2. Pe­­tersson (Suedia) la 192”; 3. Waard (Olanda) la 413’’ etc.; pe echipe: 1. R.D. GERMANĂ; 2. Bel­­gia ; 3. U.R.S.S. etc. • La încheierea turului turneului final al campio­natului unional masculin de baschet, în fruntea cla­samentului se află echipa S.K.A. Riga cu 11 p, ur­mată de T.S.K.A. cu 9 p. • Intr-un joc amical, disputat la Bogota, repre­zentativa de fotbal a Mexi­cului a învins cu 1-0 pe cea a Columbiei. IR 830­F PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITLVA! Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul IX — Nr. 2694 4 PAGINI 20 BANI Luni 2 aprilie 1962 Consiliul de Stat al Republicii Populare Române D­ECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale Cu prilejul încheierii colectivizării agriculturii în Republica Populară Romînă, In temeiul art. .37, pct. 1 din Constituție, Consiliul de Stat decretează: Se convoacă Marea Adunare Națională, în sesiune extraordinară, în ziua de 27 aprilie 1962, orele 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat, Bucureşti, 31 martie 1962. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Mari lucrări de canalizare şi conducte de apă In primăvara aceasta lucrările de canalizare au luat o mare amploare. In prezent se lucrează la refacerea marelui canal colector de pe splaiul Independenţei, pe porţiunea podul Gro­­zăveşti-Teatrul de Operă şi Balet. Vechiul canal va fi înlocuit cu unul nou, care urmează a fi terminat in trimestrul trei. Se lucrează totodată la înlocuirea vechii conducte de apă pe strada Arionoaiei, a cărei reali­zare va contribui la îmbunătăţirea alimentării cu apă şi a unor străzi învecinate. Se lucrează şi la introducerea con­ductelor de apă pe străzile Spiralei, Cununiţei, Lespezi, Zăvoiului, Fagilor, Călăreţilor şi la extinderea reţelei de canalizare în numeroase cartiere. L­a colectiviştii din Mogoşoaia Cu un an in urmă a luat fiinţă în comuna Mogoşoaia, raionul Griviţa Roşie, gospodăria agricolă colectivă „16 Februarie“. Un an in viaţa unei comune pare să fie o perioadă scurtă. Şi totuşi în acest timp colectiviştii din Mogoşoaia au realizat multe. In primul rînd au pus bazele sectorului zootehnic alcătuit în prezent din 75 bovine, 301 ovine, 15 scroafe fătătoare şi altele. In atenţia colectiviştilor a stat ob­ţinerea unor producţii sporite la hec­tar. Să amintim doar cîteva. La cul-­­­tura porumbului producţia medie la hectar a fost mai mare cu 450 kg. faţă de plan. De asemenea de pe cele 32 hectare care au fost cultivate cu legume şi zarzavaturi s au recoltat­e peste 796 tone. Pornind de la rezul­tatele anului trecut, membrii gospo­dăriei agricole colective „16 Februa­rie“ sunt hotărâţi ca anul acesta să dezvolte şi mai departe sectoarele zo­otehnic şi legumicol, acele sectoare ce permit valorificarea posibilităţilor lo­cale. De pildă, suprafaţa de teren ce va fi cultivată cu legume şi zarza­vaturi va creşte anul acesta cu 38 de hectare faţă de 1961. De pe a­­­­ceastă suprafaţă se prevede să se scoată cel puţin 1.200 tone legume şi zarzavaturi. Această cantitate va fi nu numai îndeplinită ci şi depăşită deoarece — după cum prevede planul de producţie — doar numai de pe o suprafaţă de 40 hectare terenuri mai sărace se va obţine o singură recoltă, de pe restul se vor recolta cite două şi trei recolte pe an. Cifrele prevăzute in plan au început să prindă viaţă încă de pe acum. Răsadniţe se întind pe o suprafaţă de 2.200 m.p., adică dublu faţă de anul trecut. Sub îndru­marea brigadierului Ion Grosu, co­lectiviştii Alexandru Paulin, Sîrbu Alexandru, Elena Fronea, Alexandru St. Ristea şi alţii, organizaţi pe echipe, se îngrijesc ca răsadurile să crească in bune condiţiuni. Pină în prezent a fost insăminţată cu roşii timpurii, varză, ardei, vinete şi altele o supra­faţă de peste 1.200 mp., urmînd ca zi­lele acestea să înceapă repicatul răsa­durilor. La timpul potrivit ele vor fi plan­tate pe cele 24 hectare care au fost repartizate pentru culturile timpurii. De asemenea colectiviştii din Mogo­şoaia acordă o mare atenţie culturi­lor mari. Pe lingă cele 142 hectare insăminţate cu griu şi orz din toamnă in această primăvară ei şi-au plani­ficat să insămînţeze cu porumb 312 hectare. Pentru obţinerea unei pro­ducţii de 5000 kg porumb boabe la hectar in cultură neirigată au fost luate din vreme o serie de măsuri, întreaga suprafaţă destinată porumbu­lui a fost arată din toamnă şi s-au răspindit îngrăşăminte naturale (pen­tru fiecare hectar cite 20 tone gunoi). Ţinînd cont de recomandările Con­sfătuirii pe ţară a ţăranilor colecti­vişti, gospodăria agricolă colectivă „16 Februarie“ va pune un accent deosebit şi pe creşterea animalelor. Pină la sfîrşitul anului numărul bovi­nelor va ajunge la 125 capete din care 75 vaci de lapte. Numărul porci­nelor de asemenea va creşte de la 15 capete cite sunt în prezent la 125 şi se va pune bazele sectorului avi­col. Mărindu-se numărul de animale se impune şi ridicarea unor construc­ţii zootehnice. Pe lingă cele existente se vor ridica din resurse locale un grajd cu o capacitate de 50 capete, o maternitate, o îngrăşătorie pentru porci şi două coteţe pentru păsări. Azi colectiviştii din Mogoşoaia au ieşit la insăminţatul culturilor din epoca I. Cele 15 echipe din brigăzile de cîmp și legumicole sînt hotărîte să nu scape nici un ceas bun de muncă, sint hotărîte să execute la timp toate lucrările agricole. La G.A.C. „7 Noiembrie" din comuna Pantelimon, echipa legumicolă condusă de Nicolae Ion Birja, lucrează la repicatul răsadurilor timpurii Trecuse puţin timp de cînd scriso­rile expediate de către întreprinderea de transporturi—Bucureşti şi Sfatul popular al oraşului Braşov — pe a­­dresa ziarului „Informaţia Bucureştiu­­lui", cuprinzînd aprecieri şi propuneri în legătură cu aspectul şi caracteristicile autobuzelor şi troleibuzelor — au poposit la uzina „Tudor Vladimi­rescu" și vestea își făcea loc prin ateliere. — Și ce spun, frate ? Întrebarea nu-i lipsită de urîlc. Vor oamenii să știe cît mai repede cum le este apreciată munca. Și mulți pri­vesc cu necaz către difuzoare. Stafia da radioamplificare este defectă ; nu se poate transmite nimic cu ajutorul ei. Așa că, pînă cînd — într-un fel sau altul — conținu-tul scrisorilor va fi comunicat tuturor, se recurge la cei care au trecut pe la serviciile tehnice, unde scrisorile sînt „disecate" mai abitir ca într-un laborator. — Ei, ce ai aflat ? — Mai întîi bine, răspunde interpelatul. Beneficiarii a­­preciază eforturile noastre din ultima vreme. Sînt mulţu­­miţi de înfăţişarea autobuzelor şi troleibuzelor, de siste­mul de aerisire, de lumini... Dar... Şi spune omnul ce a putut reţine. LA „ TEHNIC" SE CAUTĂ SOLUŢII Cei de la „tehnic“ sînt­ favorizaţi. Scrisorile trecute din mină în mină (ce şi-au mai schimbat înfăţişarea! Sublinieri, semne de întrebare, trimi­teri...) i-au pus în temă. Inginerul C. Diaconu, tehnologul-şef al uzinei, a liniat cîteva coaie de hirtie. Ru­bricile ? „Observaţiile beneficiarilor“, „Ce trebuie analizat“, „Ce ne pro­punem“ etc. Metodic. Să nu se uite de nici o observaţie sau propunere! Să se gă­sească soluţia cea mai potrivită. In­ginerii şi tehnicienii primesc sarcini precise. In răstimp, secretarul organizaţiei de bază a apucat să stea de vorbă cu oamenii. A vorbit scurt, cu însu­fleţire. Dar nu se poate opri aici. Şi a început să treacă in revistă uneie fişe tehnologice. „Da, aici e ceva... Şi aici...“ Un schimb de păreri. S-a organi­zat spontan. In jurul secretarului organizaţiei de bază P.M.R. a servi­ciului tehnologic, inginerul Gheorghe Zainea, au venit ciţiva ingineri şi tehnicieni. — Ştiţi, v-am văzut că cercetaţi fi­şele tehnologice. Aţi găsit ceva ? — Deocamdată o părere. Cei din Braşov ne scriu despre sudura care nu întotdeauna este corespunzătoare. Se refera la anumite piese. Va tre­bui să extindem sudura automată sub strat de flux la consolele şi traver­sele şasiului de la autobuze şi poate chiar la părţile plane ale suporţilor de arc. Se cere să punem la punct procesul tehnologic... Discuţia continuă cu însufleţire. Propunerea este interesantă și poate fi aplicată cu succes . Aceasta este (Continuare în pag. a Ill-a) RĂSPUND BENEFICIARILOR YYYYYYYYYfYYYVYYYYYYYYYYYYYYYVVYYYYYYYYYYYYYYVYYYYYYYYYYYVYYYVYYYYYYYYVYYW í&e pestéi l notare ^VENEZUELA: ^PARTIZANII DESFĂŞOARĂ CU SUCCES ^OPERAŢIUNILE ANTIGUVERNAMENTALE ^ CARACAS 2 (Agerpres). — Potrivit ultimelor ştiri provenite din capitala Venezuelei, trupele de guerilă care acţionează împotriva regimului dictatorial impus ţării de Romulo Be­tancourt şi-au intensificat activitatea. După cum relatează agenţia Prensa Latina, in statele Yaraciy şi Falcon trupele de partizani au iniţiat o serie de atacuri împotriva forţelor guverna­­mentale. Ele au capturat importante cantităţi de arme. După atac, rela­tează agenţia, partizanii s-au retras in munţi unde deţin poziţii fortificate. Un alt atac, potrivit aceleiaşi a­­genţii, s-a produs împotriva unei baze aeriene la 160 km de Caracas, capi­tala ţării. Guvernul a trimis forţe ar­mate pentru a preveni ocuparea bazei de către partizani. Lupte au avut loc şi in statele Zun­a şi Lara. Guvernul venezuelez a întreprins o serie de măsuri excepţionale pentru a infringe mişcarea de partizani. Zilnic avioane militare bombardează regiunile unde­­se ascund partizanii. Cu toate acestea, ♦ după cum relevă agenţia Prensa La­tina, partizanii își continuă cu succes operațiunile antiguvernamentale. EXPR­OPRIEREA SOCIETĂţILOR DE TELEFOANE ÎN BRAZILIA RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres).­­• La 31 martie a fost dat publicităţii ■ un decret guvernamental care prevede­a exproprierea societăţilor de telefoane­­de către statul brazilian. Acţiuni in întreaga lume pentru salvarea vieţii lui Gizenga LEOPOLDVILLE 2 (Agerpres).­­ „Soarta lui Antoine Gizenga este un mare pericol. Cerem eliberarea lui Gi- T zenga“ — sunt cuvinte care răsună cu tot mai multă tărie în întreaga lume. Comitetul vietnamez de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii a trimis se­cretarului general al O­N.U. o tele­gramă în care şi-a exprimat protestul împotriva ilegalei arestări şi deten­ţiuni a lui Antoine Gizenga, cerînd să se ia de urgenţă măsuri pentru elibe­rarea sa. Frontul naţional de eliberare din Vietnamul de sud a cerut, de aseme­nea, secretarului general al O.N.U. să acţioneze pentru eliberarea lui Gi­zenga şi salvarea lui de la moarte. Preşedintele Asociaţiei indiene de solidaritate cu ţările Asiei şi Africii, d-na Rameşvari Nehru, a adresat pri­mului ministru congolez Adoula, şi secretarului general provizoriu al O.N.U., o telegramă cu conţinut simi­lar. Pe adresa lui Adoula şi a lui U Thant au mai sosit telegrame trimise de numeroase organizaţii din Maroc. „In Congo este pusă la cale o nouă tragedie — asasinarea cunoscutului fruntaş al luptei pentru eliberare din­ Congo, Antoine Gizenga“, scrie ziarul indian „Jugantar“. „Am dori să ştim, scrie în continuare ziarul, ce fac forţe­le O.N.U. în Congo ? Ele nu au avut, de pildă, iniţiativa să-l aresteze pe Chombe. In schimb l-au arestat pe­­-Gizenga Şi în prezent refuză să se­­ preocupe de securitatea lui“. lire şi el dreptul la o striveie fem­eții ! Cu cîtva timp în urmă, o maşină a Salvării s a oprit în faţa casei cu numărul 30 de pe strada Ziduri în­tre vii. In curte se aflau cîţiva ce­tăţeni care, pare-se, aşteptau sosirea medicului. Acesta a coborît repede din maşină îndreptindu-se spre uşa casei. — Nu pe acolo ! Poftiți pe aici — l-a îndreptat cineva. Nu mică a fost mirarea acestuia cînd a fost condus într-o magazie. Pe un pat zăcea bătrî­­nul Stelian Pandele. Starea sănătății lui era gravă. Tre­buia internat în spital. — Cine face parte din familie ? a întrebat medicul pe cei prezenţi. ...Jenaţi, aceştia îşi aruncară pri­viri unul altuia. — Păi, noi suntem­ vecini... — a murmurat cineva L-au urcat în maşină vecinii. Tot unul dintre ei l-a însoţit şi la spital Oare bătrînul Pandele nu are familie? Vecinii din cartier ne-au spus că are. Şi încă una destul de numeroasă. O parte din ea am cu­­noscut-o, apoi, personal Şase copii — 3 băieţi şi 3 fete. Toţi sunt acum oameni la casa lor. Feciorul cel mai mare, Teodor, este tehnician la fabrica „Electroni­ca“, Gheorghe este desenator tehnic la întreprinderea „Semănătoarea“, iar mezinul este student la Institutul de­ ştiinţe economice. Fetele lui Pan­dele sînt şi ele acum mari — Petra este salariată la „ElectronicaAn­­toneta, muncitoare la o întreprindere de confecţii din Capitală, iar Mor­ga, căsătorită, locuieşte la Piteşti. Teodor, Petra şi Mir­cea locuiesc în aceeaşi casă cu tatăl lor; doar Gheorghe şi Antoneta locuiesc separat. Şi, totuşi, în acea zi, bătrînului Pandele i-au fost mai aproape vecinii decit copiii săi. Este aceasta oare o întîmplare ? Faptele petrecute înaintea acestui in­cident şi cele ce i-au urmat spun însă altceva. ... Era în toamna anului 1961. La insistenţele­ Petrei, cei doi­ fraţi au acceptat să-l scoată pe bătrîn din casă şi să-l instaleze într-o magazie din curte. La pro­tes­­ele Lui, i-au argumentat că o deranjează pe Pe­tra, că n-au loc ca Mir­cea a sus­ţinut că-l împiedică în Audit... Dacă nu vrea... n-are decit să plece de acasă. Ce să facă bătrînul ? A acceptat să locuiască în magazie. Dar şica­nele au continuat. Deşi cînd facto­rul poştal îi aduce pensia (S. Pan­dele e pensionar), o predă în între­gime, cînd este vorba de mîncare, sau de un ban de buzunar este tri­mis ,,să-şi cîştige mai mult. Uneori este bruscat şi lovit. Nu este oare firesc ca, în urma unui asemenea tratament, chiar un om tînăr şi sănătos, să se îmbolnă­vească ? Dar mite un bătrîn ? Petra — care provoacă şi între­ţine această tensiune în familie — a uitat sau nu mai vrea să-şi amin­tească de anii copilăriei, — cînd, obosit, tăticul, pe atunci drag şi bun, se întorcea de la muncă şi o ţinea în braţe ? Şi ce surprize plă­cute avea cînd din vreun buzunar el scotea o bomboană sau covrig. 's acuio cu­ grijă pentru fetiţa lui ! Şi astăzi duel are posibilitatea, cu toate că eu nu recunoaşte, uneori tatăl caută să-i facă surprize plă­cute. S-au gîndit oare vreodată fiii lui Steli­an Pandele la tinereţea ta­tălui lor, la grijile şi greutăţile pe care le-a întîmpinat ca să le asigure hrana şi îmbrăcămintea necesară, să-i trimită la şcoală ? De cite ori, alături de soţia sa, n-a vegheat el la căpătîiul vreunuia din ei cînd era bolnav ? GH. NICULIŢĂ (Continuare în pag. a II a)

Next