Informatia Bucureştiului, mai 1962 (Anul 9, nr. 2719-2744)

1962-05-02 / nr. 2719

M PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI -VA! INFORMA­TI­A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul IX —Nr. 2719 4 PAGINI 20 BANI Miercuri 2 mai 1962 miEi immiiiiE ie­­­nn i­OilElILH MEN­ III [lllllll Maroc, Polonia, Ungaria, Uniunea Sovietică. In tribuna rezervată corpului diplo­matic au luat loc şefii misiunilor di­plomatice acreditaţi la Bucureşti şi alţi membri ai corpului diplomatic. La ora 9 oamenii muncii, prezenţi in piaţă, salută prin îndelungi ovaţii pe conducătorii partidului şi statului. In tribuna centrală iau loc tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, A­­lexandru Drăghici, Ion Gheorghe ,Maurer, Alexandru Alaghioroş, Dumi­tru Colin, Leonte Rântu, Leontin Să­­lăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Alexandru Birlădeanu, membri ai Co­mitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, ai Consiliului de Stat şi ai guvernului. Fanfara militară aflată în piaţă in­tonează imnul de stat al Republicii Populare Române. Mitingul oamenilor muncii din Ca­pitală consacrat zilei de 1 Alai a fost deschis de tovarăşul Florian Dănă­­lache, membru al C.C. al P.Al.R., prim-secretar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.Al.R. A luat cuvîntul tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.Al.R. Cuvintarea sa a fost subliniată de urale şi ovaţii puternice. Zi de sărbătoare! 1 Mai! Sărbătoare a oamenilor muncii de pretutindeni. Oraşul a arborat pe faţadele clădirilor, dra­pele roşii şi tricolore, nenumărate lozinci entuziaste. Bucureştiul — capitala Republicii noastre în care socialismul a învins definitiv, la oraşe şi sate — a îmbrăcat straie de sărbătoare. Oamenii muncii sărbătoresc cu entuziasm Ziua­ solidarităţii inter­naţionale a celor ce muncesc! Dar, totodată, şi triumful acestei primă­veri : încheierea colectivizării agri­culturii, realizarea cu aproape patru ani înainte de termen a obiectivu­lui stabilit de Congresul al lll-lea al Partidului Muncitoresc Român în domeniul transformării socialiste a agriculturii. La această sărbătoa­re participă şi cei 11.000 de lucră­tori din agricultură, care au fost invitaţi la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale. ...Şi ca la fiecare 1 Mai al anilor noştri cei buni, bucuria sărbătorii a ieşit in stradă. Cite străzi, atitea cintece şi jocuri vesele, atitea re­vărsări de flori şi culori. Cine s-ar fi urcat intr-un elicopter, să dea tricoale de sus oraşului, ar fi avut ce vedea. Din cartierul 23 Tradiţionala demonstraţie a oameni­lor muncii din Capitală cu prilejul zilei de 1 Alai, Ziua solidarităţii in­ternaţionale a celor ce muncesc. Marea piaţă bucureşteană, domi­nată de portretele genialilor învăţători ai proletariatului mondial — Alarx, Engels, Lenin, este împodobită săr­bătoreşte. Deasupra tribunei oficiale se află macheta unui uriaş glob pă­mântesc înconjurat de un mare briu purpuriu pe care este înscrisă chema­rea : „Proletari din toate ţările, uni­­ţi-vă !“ In piaţă se află mii de muncitori din fabricile şi uzinele Capitalei, ac­tivişti ai organizaţiilor de partid, de stat şi obşteşti, militari, oameni de cultură, studenţi care participă la mi­tingul consacrat zilei de 1 Mai. Dea­supra rindurilor sunt ridicate pancarte pe care sunt înscrise urări închinate zilei de 1 Mai, măreţelor succese ob­ţinute de poporul nostru sub condu­cerea înţeleaptă a partidului in opera de desăvârşire a construirii socialis­mului şi trecerea treptată la construi­rea comunismului, saluturi frăţeşti a­­dresate oamenilor muncii de pretu­tindeni, chemări pentru pace şi priete­nie intre popoare. Oamenii muncii poartă, de asemenea, portretele lui Marx, Engels, Lenin, al tovarăşului Gheorghe Gh­eorghiu-Dej şi ale celor­lalţi membri ai Biroului Politic al C.C. al P.M.R., portretul lui N. S. Hruşciov şi ale altor conducători ai partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti. în tribune sunt prezenţi numeroşi invitaţi, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor de masă, numeroşi fruntaşi în muncă din în­treprinderi şi instituţii, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă, artă şi cul­tură, generali şi ofiţeri superiori, zia­rişti români şi corespondenţi ai presei străine. Sunt de asemenea prezenţi in­August şi din Ferentari, din Tei şi din Floreasca, din Giuleşti şi Bucureştii Noi■ din toate zările o­­raşului, pîrtaşe de oameni se scurg încet. Trece un timp şi piri­­taşele se adună în riuri. Rîurile se intilnesc,, se împreună în fluvii ce-şi urmează calea necontenit. Şuvoiul de oameni înaintează me­reu, cu steagurile desfăşurate, cu jerbele de flori multicolore, cu carele alegorice strălucind in văzul lumii, cu portrete ale condu­cătorilor partidului şi guvernului, ale conducătorilor partidelor co­muniste şi muncitoreşti din lumea întreagă, ale fruntaşilor în pro­ducţie din întreprinderile bucureş­­tene. Mîndria realizărilor noastre obţinute sub conducerea partidu­lui, îşi spune cuvîntul într-un cor impresionant, intonat în scandă­rile frazelor sonore de zeci şi zeci de mii de oameni. E un 1 Mai reînnoit cu fiecare an în care adăugăm prin munca noastră, a tuturor, noi rea­lizări la lanţul trainic al înfăptui­rilor socialismului şi ale păcii, alte şi alte vise împlinite din care se nasc mereu alte vise ce le vom împlini. meroşi oaspeţi veniţi să sărbătorească alături de poporul nostru ziua de 1 Mai, reprezentanţi ai sindicatelor din: Algeria, Angola, Bulgaria, Ceha­ La ora aceasta de dimineaţă, toate drumurile duc spre acelaşi loc de întîlnire: Piaţa Aviatori­lor. Piaţa nu e cea de toate zilele. A îmbrăcat haine de sărbătoare, strălucind in soare. Steagurile roşii şi tricolore flutură în bătaia vintului. Portretele lui Marx, En­gels, Lenin străjuiesc esplanada largă ca puntea unei nave. Pe purpura roşie a tribunelor, literele aurii leagă în cuvinte ceea ce gin­­dim, simţim şi rostim toţi: „Trăiască 1 Mai — Ziua solidarită­ţii internaţionale a celor ce muncesc“; „Trăiască şi să se întărească în veci prietenia şi colaborarea fră­ţească între poporul român, po­poarele Uniunii Sovietice şi ale celorlalte ţări socialiste“; „Trăias­că pacea in lumea întreagă"; „Trăiască şi să se întărească a­­lianţa dintre clasa muncitoare şi ţărănimea colectivistă, temelia de neclintit a regimului democrat popular“; „Sub conducerea Parti­dului Muncitoresc Român, înainte spre desăvîrşirea construcţiei so­cialismului“ . Şi iată că a sosit ora solemnă cînd începe sărbătoarea. Piaţa e o mare de oameni, răsună de urale puternice. slovacia, Chile, China, Cipru, Congo, Cuba, Ecuador, Franţa, R. D. Ger­mană, R. F. Germană, Grecia, Gui­neea, India, Italia, Iugoslavia, Mali. Cuvintarea tovarăşului Chivu Stoica Dragi tovarăşi şi prieteni Stimaţi oaspeţi de peste hotare, Poporul român sărbătoreşte astăzi tradiţionala zi de 1 Mai — Ziua so­lidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, a luptei unite a clasei mun­citoare pentru pace, democraţie şi socialism. Comitetul Central al Partidului Mun­citoresc Romín, Consiliul de Stat şi guvernul Republicii Populare Romíne transmit un călduros salut şi felicitări clasei muncitoare, ţărănimii colectivis­te, intelectualităţii, întregului nostru popor pentru minunatele victorii re­purtate sub conducerea partidului în opera de desăvirşire a construcţiei socialiste. Aducem un salut prietenesc tutu­ror oaspeţilor din alte ţări care, în această zi, cinstesc laolaltă cu noi marea sărbătoare. Prin muncă entuziastă, oamenii mun­cii înfăptuiesc politica partidului de industrializare socialistă, de dezvolta­re a întregii economii naţionale, spo­resc forţele de producţie ale ţării, bo­găţia ei materială şi spirituală. La începutul acestei primăveri, po­porul nostru a înscris in istoria sa o m­are victorie — încheierea colectivi­zării agriculturii. Raportul prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, hotărîrile adoptate de Sesiunea Extraordinară a Marii Adunări Naţionale, au o deose­bită însemnătate pentru dezvoltarea continuă a agriculturii, fiind primite cu însufleţire de ţărănimea colecti­vistă, de întregul popor. Unitatea moral-politică a oamenilor muncii din ţara noastră este acum mai trainică decît oricînd. Masele de oameni ai muncii ştiu că izvorul tuturor victoriilor lor îl constituie politica Partidului Muncito­resc Român, conducător înţelept, călit în mari bătălii de clasă, purtător al făcliei veşnic vii a leninismului, slu­jitor devotat al intereselor poporului. Dragi tovarăşi şi prieteni, In lumea întreagă, ziua de 1 Mai este sărbătorită anul acesta In condi­ţiile unui avint general al forţelor so­­cialîsmului, progresului şi păcii care îşi dovedesc superioritatea asupra forţelor reacţiunii imperialiste. Strălucind mai puternic decît ori­cînd, steagul roşu al lui 1 Mai — simbol al solidarităţii de luptă a ce­lor ce muncesc — este astăzi purtat de braţele popoarelor din ţările la­gărului socialist, de partidele comu­niste şi muncitoreşti, care reunesc 40 de milioane de membri, de clasa muncitoare internaţională. Ţările lagărului socialist obţin neîn­cetat succese în construcţia economi­că şi culturală, cîştigă noi poziţii în întrecerea paşnică cu capitalismul. In U.R.S.S. se înfăptuieşte cu succes mă­reţul Program adoptat de Congresul al XXII-Iea al P.C.U.S. In ţările capitaliste, clasa muncitoa­re, oamenii muncii luptă cu eroism împotriva exploatării şi asupririi exer­citate de monopolurile imperialiste, pentru un trai mai bun, împotriva po­liticii de război, a reînvierii fascis­mului, pentru apărarea intereselor vi­tale ale celor ce mu incesc, pentru de­mocraţie, progres şi pace. Tuturor oamenilor muncii din ţările capitaliste, partidelor lor marxist-leni­­niste, le transmitem azi un frăţesc mesaj de solidaritate. Principalul izvor al victoriilor obţi­nute de lagărul socialist, de mişcarea comunistă mondială il constituie uni­tatea de nezdruncinat în lupta dusă împotriva vechii orinduiri, a exploata­torilor, reacţiunii şi forţelor agresive. Chemarea „unire muncitori, unirea din inflăcăratul imn „Internaţionala" răsu­nă în această zi de primăvară pe toate meridianele şi paralelele globu­lui. Salutăm din inimă popoarele din Asia, Africa, America Latină care luptă împotriva asupririi coloniale, a tuturor formelor de dominaţie impe­rialistă, pentru dobindirea suveranită­ţii de stat, a independenţei economi­ce, pentru transformări democratice şi progres social. O­­ amploare tot mai mare la în întreaga lume lupta popoarelor pen­tru apărarea păcii, pentru a împie­dica cercurile imperialiste agresive să dezlănţuie un nou război mondial. Lagărul socialist, forţele care luptă pentru coexistenţă paşnică şi colabo­rare internaţională, pentru menţinerea şi întărirea păcii sunt azi mai puter­nice decit forţele războiului. Ţara noastră, în strînsă unire cu U.R.S.S. şi celelalte ţări ale lagărului socialist, militează consecvent pentru încheierea acordului de dezarmare generală şi totală pe care îl cer şi îl aşteaptă toate popoarele. Partidul şi guvernul ţării noastre, avînd spri­jinul întregului popor, vor continua să militeze cu fermitate pentru preîn­­tîmpinarea războiului termonuclear, pentru coexistenţă paşnică şi triumful cauzei păcii în lumea întreagă. Dragi tovarăşi şi prieteni, însufleţit de victoriile obţinute, strins unit în jurul Partidului Munci­toresc Român, poporul nostru priveşte cu încredere şi optimism viitorul său. Partidul şi guvernul cheamă clasa muncitoare, ţărănimea colectivistă, in­telectualitatea la noi fapte glorioase, pentru întărirea şi prosperitatea pa­triei noastre dragi, pentru construirea socialismului. Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc, ziua frăţiei muncitorilor din toate ţă­rile I Trăiască invincibilul lagăr al socia­lismului I Trăiască patria noastră socialistă, vrednicul ei popor ! Trăiască Partidul Muncitoresc Român şi Comitetul său Central! Trăiască pacea In întreaga lume I a 49-a aniversare a creării Uniunii Tineretului Comunist din Romînia Adunarea festivă din Capitală In sala Palatului R. P. Romíne a avut loc astăzi dimineaţa adunarea festivă a tineretului din Capitală, consacrată celei de-a 40-a aniversări a creării Uniunii Tineretului Comunist din Romînia şi Zilei Tineretului din R. P. Romînă. Pe fundalul scenei se afla un mare medalion cu por­tretele celor trei dascăli ai proletariatului mondial ■— Marx, Engels şi Lenin — încadrat de drapele şi datele festive : 1921—1962. Intrarea în sală a conducătorilor partidului şi guvernu­lui a fost salutată cu aplauze puternice şi ovaţii. In prezidiu au luat loc tovarăşii: Gheorghe Gheorghiu- Dej, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Daiea, Virgil Tro­­fin, prim-secretar al C.C. al U.T.M., secretari şi membri ai Biroului C.C. al U.T.M., primii secretari ai Comitetului orăşenesc Bucureşti şi ai Comitetelor regionale U.T.M., tineri fruntaşi în producţie, studenţi. La adunare au luat parte membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi militanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, conducători ai or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni de Ştiinţă, artă şi cultură, mii de tineri. Se intonează imnul de Stat al R. P. Romíné. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Virgil Trofin. S-a dat apoi citire Decretului prin care Consiliul de Stat conferă Uniunii Tineretului Muncitor Ordinul „Steaua R. P. Romíné" clasa I, pentru contribuție adusă în opera de construire a socialismului în patria noastră, cu prile­jul împlinirii a 40 de ani de la întemeierea Uniunii Ti­neretului Comunist din Romînia. In uratele şi aplauzele furtunoase ale celor prezenţi, tovarăşul Gheorghe Gheorghilu-Dej înmînează primului secretar al C.C. al U.T.M. înalta distincţie, care este prinsă pe faldurile purpurii ale drapelului U.T.M. Primit cu îndelungi aplauze şi ovaţii a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a adus adunării salutul Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Ro­mân, adresat tineretului din patria noastră. Raportul „40 de ani de muncă şi luptă sub steagul glorios al partidului" a fost prezentat de fov. Virgil Trofin. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Nicolae Ceauşescu, membru al Biroului Politic şi secretar al C.C. al P.M.R., Gheorghe Stoica, membru al C.C. al P.M.R., Ion Popescu-Puţuri, membru al C.C. al P.M.R., director al Institutului de Istorie a Partidului, Alexandru Senco­­viei, membru al C.C. al P.M.R., ministrul Industriei Uşoare, Nicolae Goldberger, director adjunct al Institutului de Istorie a Partidului, vechi militanţi ai mişcării muncito­reşti şi de tineret din ţara noastră. Participanţii la adunare au adoptat o scrisoare adre­­sată C.C. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu­-Dej, întreaga asistenţă in picioare a intonat Internaţionala. Adunarea s-a desfăşurat intr-o atmosferă entuziastă. Participanţii au ovaţionat îndelung, în repetate rînduri, pentru Republica Populară Romînă, Partidul Muncitoresc Romin și Comitetul său Central. In încheierea adunării a avut loc un bogat program artistic. [Agarprai]. Aspect din timpul demonstrației. ENTUZIASM, ÎNSUFLEŢIRE, VOIOŞIE... A început marea demonstraţie a oamenilor muncii. Bucureştenii au venit un număr irm­presionant la demonstraţie in această zi de sărbătoare,­­ salutînd cu nestă­vilit, entuziasm şi m­indrie patriotică măreţul eveniment istoric din viaţa poporului nostru: terminarea colecti­vizării agriculturii. Demonstraţia oamenilor muncii este deschisă­ de un , grup de muncitori in salopete şi­ ţărănoi îmbrăcate in pito­­reşti costume naţionale din toate re­giunile ţării­ avînd braţele încărcate de flori. Ei simbolizează trainica a­­lian­ţă muncitorească-ţărănească, uni­tatea moral-politică a întregului po­por. In mijlocul grupurilor de munci­tori şi ţărani se află macheta globu­lui­,pămîntesc, exprimînd­ solidaritatea poporului nostru cu lupta oamenilor muncii din întreaga lume pentru pace şi progres, social, încadrate de grupuri de­ stegari, de muncitori şi colectivişti care purtau medalionul cu portretele marilor das­căli ai proletariatului internaţional, Marx, Engels, Lenin­­ şi­ portretele membrilor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., intră în piaţă două care ale­gorice, simbolizînd industrializarea socialistă şi încheierea colectivizării agriculturii. Intr-o formă sugestivă este înfăţi­şată, dezvoltarea industriei. Privit din faţă, carul alegoric oferă­ imaginea unui baraj de beton, asemănător celui ridicat în calea Bistriţei, la Bicaz. In spatele barajului se vede silueta im­punătoare a unui furnal. Este macheta, uriaşului furnal de 1.000 mc aflat în construcţie­­în prezent la­­ Hunedoara. In preajmă lui se­ toarnă o­­nouă şarjă de oţel, se profilează clădirile unor puternice uzine constructoare de ma­­şini.. Pe platforma carului sunt pre­zentate, la dimensiuni reduse autobuze, vagoane, motoare Diesel, semănători universale. Tabloul e întregit cu ma­chetele unor uzine chimice, cu turle de sonde şi coloane de rafinării. Dea­supra tuturor construcţiilor se între­taie liniile electrice de înaltă tensiune. In chip original este ilustrată în­cheierea procesului de transformare socialistă a agriculturii. De o parte și de alta a celuilalt car alegoric, pe fron­­tispiciul căruia stă scris: „Colectiviza­­rea­ agriculturii a fost terminată cu a­­proape 4 ani înainte de termenul sta­bilit de Congresul al lll-lea al P.M.R.“, sunt aşezate două hărţi ale ţării noastre. Becurile roşii care se aprind rînd pe rind indică ordinea în care regiunile au încheiat colectivi­zarea agriculturii. Un muncitor şi o ţărancă ţin sus ciocanul şi secera — semn al alianţei trainice muncitoreşti­, ţărăneşti. Prin faţa tribunelor păşesc apoi cei 11.000 de oameni ai muncii din agri­cultură care au participat ca­­ invitaţi la istorica sesiune extraordinară a Afiarii Adunări Naţionale consacrată încheierii colectivizării agriculturii. Pe piepturile multora dintre ei stră­lucesc ordine şi medalii ca semn de înaltă preţuire a muncii pline de en­tuziasm şi devotament pe care o des­făşoară pentru bunăstarea poporului nostru. Ei manifestează puternic, pen­tru Partidul Muncitoresc Român, cel care a deschis ţărănimii calea spre o viaţă liberă, îmbelşugată, fericită. După ce trec prin faţa tribunelor, reprezentanţii oamenilor muncii,de pe ogoarele patriei, împuterniciţi să ia parte la lucrările organului suprem al puterii noastre de stat, să dezbată cele mai actuale probleme ale agri­culturii, se aşează de o parte şi de alta a pieţei, rămînînd pentru a ur­mări demonstraţia de­­ Alai. Solia copilăriei In sunetele vesele de trompete, au defilat apoi cei mai tineri cetăţeni ai patriei: pionierii, ei au faţa tribunelor ftpturîrîd steguieţe şi eşarfe, lansînd,în zbor stoluri de po­rumbei şi baioane multicolore, sute de pionieri, îmbrăcaţi In Ditoreştî costume naţio­nale, băieţi şi fete,se prind în hora colectiviştilor. In faţa tribunei centrale, pio­nierii desfăşoară o pangli­că pe care scrie cu litere de aur: „Colectivizarea a­­griculturii ţării noastre s-a încheiat cu aproape patru ani mai devreme decît pre­văd Directivele Congresu­lui al lll-lea al Partidului Muncitoresc Romm“ Mar­tori ai victoriei istorice ob­ţinută de poporul nostru — sub conducerea partidului — copiii îşi exprimă astfel bucuria de a trăi intr-o ţară socialistă. Iată un car alegoric: în fundal zvelte siluete de fa­brici şi uzine; mach­eta unei staţii de comanda şi numeroase relee vorbesc despre tehnica nouă în continuu avînt. Cîţiva pio­nieri mînnuiesc buttoanele pu­pi­trului de comandă. Simbolică imagine ! Oare nu cei care au astăzi vîrsta cravatelor roşii vor fi mîine comandanţii uzinelor auto­mate, a celor mai compli­cate maşini, făurite de mintea omenească — pen­tru om, pentru binele omu­lui ? In mod firesc, copiii în­făţişează şi preocupările lor actuale: învăţătura. Mache­trecut prin­ţa unei şcoli mari, moder­ne, aminteşte că numai în Capital­ă s-au construit în ultimii ani 36 de şcoli cu 774 de săli de clasă. Căr­ţile, purtate de pionieri, semnifică gratuitatea ma­nualelor şcolare. Un car­net uriaş de note, numai cu 9 şi 10, şi glasuri vesele care intonează cu mândrie. „Drag partid îţi mulţumim, note bune-ţi dăruim“, vor­besc despre dorinţa fier­binte a şcolarilor de a cu­ceri pas cu pas, cetatea ştiinţei. Dar încotro să zăboveşti mai întli cu privirile ? Iată conturul unei uriaşe hă­rţi a patriei, întruchipată de (Continuare in pag. a II-a) fericite

Next