Informatia Bucureştiului, mai 1962 (Anul 9, nr. 2719-2744)

1962-05-02 / nr. 2719

Pag. a 2-a. despre Vise viitor fi simbolică, pentru năzuinţele lor,, macheta ce o poartă în mijlocul coloanei studenţii Politehnicii, globul pămîntesc, de pe suprafaţa căruia un bărbat azvârle cu un gest avîntat spre soare, un sputnic. Scrutînd cerul, tînărul parcă vorbeşte despre visele înaripate ale celor care-l înconjoară — miile de tineri care vor fi peste cîţiva ani cadre tehnice de înaltă calificare, răspîndiţi prin uzinele şi fabricile patriei. Printre cei 80.000 de ingineri ai anului 1965 — cifră prevăzută de Directivele Congresului co lll-lea al partidului — şi care, înscrisă pe un panou, e dusă cu vădită mîndrie pe umeri de un grup de studenţi, va fi, desigur, şi Marin Lungu. Mai îndli strungar la uzinele „Semănătoarea“, apoi elev al şcolii serale şi, în cele din urmă, candidat la examenele Politehnicii, aceasta a fost calea străbătută de tînârul care defilează voios în coloană, pînă la calitatea de student al anului III tehnologia construcţiilor de maşini. O cale de învăţătură plină de sîrguinţă, ce i-a adus an după an, sesiune după sesiune, titlul de student fruntaş, fii cîţi asemenea lui Ion Ghiţă a fost tehnician, azi e coleg de facultate şi de „fruntăşie“ cu fostul strungar; Constantin Navlea — fost muncitor, urmează acum cursurile facultăţii de metalurgie; fosta muncitoare fira Tunaru studiază azi chimia industrială... INFORM ATM wsfaszmvsz&zZstm Marea demonstrație de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală |IIIIII!lll!lll|IIIIIIIIIIIIIIIÎIIIIIIIIII|||[||iiiI|||||||||||ll|III||||||||||||U|ll||IWI|llill(|||||||tllUÎ|||||||||||||||||||||||||||||^ Importante succese în economie (Urmare din pag. I) Continuă şirul nesfârşit al demonstranţilor. Ei aduc noi dovezi ale muncii rodnice pe care o desfăşoară zi de zi. Prezentarea alegorică a succeselor dobindite în cei 13 ani de economie planificată şi in tot atiţia ani de cînd în ţara noastră au luat fiinţă primele gospodării agricole colective, stîrneşte un viu interes. Astăzi industria socialistă , produce de aproape cinci ori şi jumătate mai mult decit in 1949. Realizările din trimestrul 1 al anului in curs, care va încheia prima jumătate a planului de şase ani, depăşesc prevederile stabilite şi înregistrează, faţă de perioada corespunzătoare din anul 1961 un spor de 13 la sută pe ansamblul industriei. Numai in acest trimestru in ţara noastră s-a produs de 2—3 ori mai multă energie electrică, fontă, oţel, produse sodice, decit in tot anul 1938. Pentru a se ajunge la asemenea rezultate au fost ridicate noi uzine şi fabrici, s-a depus o muncă chibzuită pentru folosirea cit mai bună a acestor capacităţi, in perioada 1949—1961 au fost construite in industria republicană peste 280 de întreprinderi, iar aproape 500 din cele existente au fost reutilate, modernizate şi dezvoltate. Sub impresia puternică a realizărilor înfăţişate la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, participanţii la demonstraţie asigură pe conducătorii partidului şi guvernului că nu-şi vor precupeţi nici un efort pentru a traduce in viaţă importantele hotăriri adoptate cu acest prilej. „Socialismul, zi de zi, noi îl vom desăvârşi !“, „Colectivizarea ţării e izvorul bunăstării!“, „Toţi ţăranii merg acum pe al bunăstării drum!“, sunt lozinci scandate şi reluate în repetate rinduri de zecile de mii de oameni care trec prin faţa tribunelor, inpectivele oamenilor muncii din cele mai mari fabrici şi uzine bucureştene: „23 August“, „Republica“, „Griviţa Roşie“, „timpuri Noi“, Uzinele de utilaj chimic, uzinele „Tudor Vladimirescu“, „Semănătoarea“, Fabrica de confecţii şi tricotaje, F.R.B., „Flacăra Roşie" şi din alte întreprinderi au in mijlocul lor care alegorice, poartă pancarte şi grafice care alcătuiesc un adevărat raport viu a tot ceea ce au realizat ei din planul de şase ani, o impresionantă trecere in revistă a realizărilor obţinute în întrecerea desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai. Aceste rezultate raportate partidului şi guvernului sînt o expresie a hotărîrii muncitorilor bucureşteni de a spori continuu producţia, de a fabrica numai produse de calitate superioară, de a ridica prestigiul întreprinderilor în care lucrează. ...Defilează metahirgiştii de la uzinele „23 August“. In coloana lor sunt prezente numeroase grafice. Oţetarii au dat in primul trimestru cu 94 la sută mai mult oţel decit in aceeaşi perioadă a anului trecut. Graficul motoriştilor indică o creştere de 22 la sută, iar al forjorilor de 51 la sută. In rindurile celor care defilează sunt prezenţi fruntaşi cunoscuţi ca matriţerul B. Iordan, lăcătuşul N. Gheorghe, turnătorul N. Drumea. In această primăvară, cînd poporul nostru sărbătoreşte încheierea colectivizării agriculturii, participarea la demonstraţiade 1 Mai a întreprinderilor care au contribuit la înzestrarea agriculturii cu maşini şi utilaje capătă o deosebită semnificaţie. Prin faţa tribunelor trec constructorii de la Uzina de pompe şi maşini agricole. Ei poartă tablourile dascălilor proletariatului — Marx, Engels, Lenin. Uzina în care muncesc a fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I-a, cu prilejul Consfătuirii pe ţară a colectiviştilor. In ultimii patru ani, colectivul uzinei a trimis în G.A.C., G.A.S. şi S.M.T. peste 45.000 semănători universale, semănători de porumb şi pompe pentru lucrările de irigaţii. Iată şi coloana oamenilor munciide la uzina „Semănătoarea" : produsele acesteia sunt cunoscute şi apreciate de către mecanizatorii întinselor noastre ogoare colectivizate. Şi această uzină a fost decorată cu Ordinul Muncii clasa I-a. Macheta acestei înalte distincţii se află in fruntea coloanei. Muncitorii uzinei raportează că planul lunar a fost îndeplinit cu două zile mai devreme, că în intrecerea socialistă desfăşurată in cinstea zilei de 1 Mai au fost economisite 100 tone lă a trimestrului I a fost realizată in proporţie de 102,5 la sută. Cu flamuri roşii, larg desfăşurate în adierea vintului de primăvară, defilează fruntaşii uzinei. Iată-i pe cazangiii din brigada comunistului Constantin Zamfir. De peste doi ani ei nu au avut nici o locomotivă defectată in termenul de garanţie. Alături de ei, defilează fierarul Ion Petre, montorul Ion Petcu, strungarii din brigada lui A. Dumitraşcu şi numeroşi alţi muncitori ai Griviţei Roşii, tehnicienii şi inginerii fabricii raportează depăşirea planului de producţie pe trimestrul I cu 32.000 bucăţi confecţii şi tricotaje. Numele fruntaşilor sunt înscrise pe panouri: Georgeta Ardeieanu, Maria Andrei, Constanţa Ene, Gheorghe Floricel ; rezultatele muncii lor sint cunoscute si apreciate in întreaga întreprindere. Nesfîrşit este tumultul mulţimii în sărbătoare. Nesfîrşite sint uratele şi ovaţiile. Fiecare întreprindere, fiecare colectiv, raportează realizarea angajamentelor, realizări care alcătuiesc un ...Fabrica „Flacăra Roşie", întreprindere fruntaşă pe ramură: 425.000 lei economii peste plan pe trimestrul I. Uzinele de utilaj chimic-Bucureşti, cazanul tip Vuia, automatizat, este realizat la nivelul tehnicii mondiale. Ţesătoriie de frior „Tudor Vladimirescu“ , în acest an se vorproduce' cu două milioane mp ţesături şi 103 sortimente mai mult decit in 1961. Intre anii 1960—1962, constructorii au ridicat in Capitală 21 de întreprinderi şi secţii noi, 23.000 de apartamente, 774 de noi clase etc. Pînă la sfîrşitul acestui an, in Bucureşti se vor construi peste 10.000 de apartamente. ...Nesfîrşit este tumultul mulţimii în sărbătoare. „Raportăm partidului“ — spun oamenii care trec în lungi şiruri prin faţa tribunei. In această zi sărbătorească pentru clasa muncitoare internaţională, sutele de mii de demonstranţi, care trec intr-un nesfîrşit şuvoi prin Piaţa Aviatorilor, îşi manifestă mindiria pentru faptul că Republica noastră face parte din familia frăţească a ţărilor socialiste, iată, de pildă, o sugestivă imagine, înfăţişată de carul alegoric al raionului, Nicolae Bălcescu, deasupra unui glob pămuntesc, străjuieşte statuia închinată omului cuceritor al spaţiului cosmic. Numeroase alte machete reprezintă coşuri de fabrici, furnale, hidrocentrale, piloni de înaltă tensiune, blocuri de locuinţe. Ele însoţesc graficele care oglindesc dezvoltarea impetuoasă a sistemului mondial socialist. Producţia globală industrială realizată de ţările socialiste in 1960 a reprezentat 35 la sută din producţia mondială. In 1965 ea va atinge peste 59 la sută din producţia mondială. „Sistemul mondial socialist — factor hotărîtor al dezvoltării societăţii omeneşti“. Aceste cuvinte sînt înscrise cu litere de aur pe drapele purpurii care însoţesc carul alegoric. Rodnica colaborare dintre ţările lagărului socialist contribuie la întărirea economiei naţionale a fiecăreiţări, la accelerarea progresului tehnic, la înfăptuirea unui ritm rapid de dezvoltare, ceea ce duce la întărirea sistemului mondial socialist, la victoria acestuia in intrecerea paşnică cu capitalismul. „Trăiască unitatea clasei muncitoare din lumea întreagă in lupta pentru pace, democraţie şi socialism". Această lozincă răsună ca un simbol al sentimentelor internaţionaliste ale oamenilor muncii din ţara noastră, ale dorinţei lor unanime de pace. Prin faţa tribunelor trec constructorii şiproiectanţii care au ridicat noile cartiere de locuinţe din Capitală, realizatorii minunatelor ansambluri arhitectonice cu care se mindreşte astăzi Bucureştiul. Ei îşi manifestă hotărîrea de a sprijini cu toate forţele îndeplinirea programului de construcţie elaborat de partid şi guvern, program care ilustrează grija pentru satisfacerea necesităţilor de locuinţe a oamenilor muncii. Plini de entuziasm tineresc manifestează mii de studenţi care învaţă in minunatele condiţii create de statul democrat-popular, împreună cu ei, ca un simbol al prieteniei popoarelor manifestează braţ la braţ tineri din alte ţări care studiază in Romînia. „Ştiinţa şi cultura în slujba poporului“ Uriaşul fluviu continuă să treacă prin faţa tribunelor. Urale necontenite se îndreaptă către tribuna oficială. Conducătorii partidului şi guvernului salută pe demonstranţi. In piaţă îşi face apariţia un nou car alegoric. In centrul platformei, este aşezată o carte de proporţii uriaşe. Pe paginile ei stă scris: „Ştiinţa şi cultura în slujba poporului“. In jurul cărţii sunt aşezate machetele unor instituţii importante de cultură şi ştiinţifice din Capitală: Combinatul poligrafic „Casa Scinteii“, noua sală a Palatului R.P.R., Institutul de fizică atomică etc. Iată-i pe harnicii muncitori de la Combinatul poligrafic „Casa Scînteii“. Prin munca lor entuziastă ei aduc o preţioasă contribuţie la desăvîrşirea revoluţiei culturale din ţara noastră. Cei care trec acum prin faţa tribunelor raportează cu mîndrie că în secţiile combinatului se produc în medie, pe zi, 2.500.000 ziare, 130.000 de cărţi, 80.000 reviste etc. Cifre grăitoare care arată grija pe care o acordă partidul culturalizării maselor. In aplauzele îndelungate intră în piaţă lucrătorii Academiei Republicii Populare Române. Cel mai înalt for de ştiinţă şi cultură din ţara noastră ! Defilează prin faţa tribunelor cei care şi-au dăruit întreaga lor forţă creatoare cercetărilor ştiinţifice, ridicării acestora la nivelul marilor realizări ale socialismului. Cuvinte de recunoştinţă sunt scandate din sute şi sute de piepturi: — Cu partidul nostru-n frunte Vom avea victorii multe. Condiţiile asigurate de partid şi guvern desfăşurării muncii de creaţie şi ştiinţifice au făcut ca în ţara noastră să se înregistreze succese deosebite în numeroase domenii deactivitate ştiinţifică. Printre cei care trec acum prin faţa tribunelor sunt descoperitori de noi însuşiri ale semiconductorilor, inventatori, inspiraţi constructori de maşini de calcul etc. Numele lor au trecut de mult hotarele ţării. Oameni de ştiinţă ca Ştefan Mileti, Ştefan S. Nicolau, Elie Carafoli, Remus Răduleţ ş.a. au fost aleşi membri ai Academiilor din diferite ţări, în conducerea unor organizaţii şi societăţi ştiinţifice internaţionale. Aplauze îndelungate anunţă sosirea „halatelor ■ albe“. Sunt medici şi personal sanitar din unităţile medicale. Lucrătorii din sectorul ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii defilează in hainele lor de lucru. Neprecupeţind nici un efort, ei stau zi şi noapte de veghe la căpătîiul bolnavilor. Condiţiile noi existente în unităţile medicosanitare, ca urmare a măririi numărului secţiilor, a construirii unor spitale noi şi dotării tuturor acestora cu utilaje şi aparatură medicală ultramodernă, au făcut ca acţiunile profilactice să fie mult mai eficiente, să se asigure bolnavilor un tratament superior din toate punctele de vedere. Cu aplauze entuziaste sunt primite echipele de artişti amatori in costume naţionale, romineşti şi ale minorităţiDupă ultimele coloane ale oamenilor muncii acordurile marşului sportivilor vestesc începutul tradiţionalei parăzi sportive. Plini de tinereţe şi de entuziasm manifestează reprezentanţii celor aproape 2.700.000 de membri ai asociaţiilor şi cluburilor sportive din întreaga ţară. Printre ei se află camSportivii Capitalei noastre înaintează vioi, în pas tineresc, prin piaţă. Privirile le sunt îndreptate spre tribuna oficială. Ei raportează cu mîndrie partidului şi guvernului un frumos mănunchi de succese pe care le-au obţinut în ultimul timp, pe plan intern şi internaţional. Un grup masiv de fete, cu cercuri albe în mîini, şi de băieţi costumaţi în roşu, defilează într-o cadenţă impecabilă. Un răpăit de tobe şi grupul se opreşte. Cîteva mişcări rapide şi iată că pe platoul pieţii apare înscris cu litere mari, roşii, „1 MAI“. Apoi, tabloul se schimbă. Un car alegoric pe care e montată o piramidă lor naţionale, din diferite regiuni ale ţării. Tarafuri fac să răsune hore vesele, tineri şi tinere se prind în ritmul zglobiu al jocului popular, coruri de femei şi bărbaţi trec înălţînd imnuri de slavă partidului iubit. Atmosfera sărbătorească, entuziasmul zecilor de mii de demonstranţi, totul exprimă bucuria vieţii noi, tot mai îmbelşugate, rmai fericite, care stăpîneşte astăzi tot întinsul ţării. Nu contenesc uralele pentru Partidul Muncitoresc Român, inspiratorul şi organizatorul luptei poporului nostru pentru făurirea vieţii noi socialiste, pentru unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern şi popor, pentru marea şi puternica familie a ţărilor socialiste frăţeşti, pentru solidaritatea internaţională a celor ce muncesc de pretutindeni în lupta pentru pace şi progres social, pioni mondiali şi olimpici, membrii echipei de fotbal de juniori a ţării, câştigătoare arecentului turneu jubiliar U.E.F.A. de la Bucureşti. Sportivii execută in faţa tribunelor, în aplauzele puternice ale asistenţei, mari mişcări de ansamblu. Piaţa devine un adărat stadion pe care se execută cele mai diferite sporturi de gimnaşti, deschide drum unei raioane nesfîrşite de sportivi. Sportivii din raionul Bălcescu, ca şi cei din alte raioane, au găsit de data aceasta noi mijloace de expresie pentru a comunica asistentei imaginea măreţei dezvoltări pe care a căpătat-o sportul. Iată un teren... mobil de handbal în 7, aproape în mărime naturală, cu porţi şi plase, care se deplasează odată cu coloana şi pe care se desfăşoară o partidă, (a pe o scenă turnantă, apare apoi din teren de baschet cu panourile sale, sub care două echipe de fete îşi dispută mingea. Trec hocheîştii, în echipamentele lor specifice, cu crosele în mîini. Apoi, atleţi, suliţaşi şi aruncătoare de greutate, gimnaşti şi gimnasti, canotori, alpinişti, schiori, ciclişti. Sportivii se opresc în faţa tribunei. Un grup de stegari îi înconjoară în pas alergător, fete cu flori mari roşii deasupra capului îi flanchează şi, în timp ce fanfara intonează imnul „Sub steagul partidului“, pe platou apar iniţialele scumpe nouă tuturor: P.M.R. Parada sportivilor continuă. Trece un imens car alegoric al Uniunii de cultură fizică şi sport, simbolizând dezvoltarea sportului de masă şi a celui de performanţă. II urmează un grup de aproape 200 de sportivi — campioni mondiali, olimpici, europeni şi balcanici — care au dus faima sportului românesc departe peste hotarele Patriei. Trec acum sportivii văzduhului — aviatorii, planoriştii, paraşutiştii — în costumele lor de culoarea rendui. Apoi grupuri de băieţi echipaţi în tricouri roşii, galbene şi albastre, fete cu cercuri de flori albe în mîini. Un grup de sporuri execută un frumos tablou viu, pe care apare o roată dinţată cu o piramidă în centru, încadrate de grupuri ce schiţează mişcări de gimnastică în producţie.„ Demonstraţia de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală a luat apoi sfîrşit. Peste marea piaţă bucureşteană răsună solemn acordurile „Internaţionalei“, imnul de luptă al clasei muncitoare din întreaga lume. Unul din numeroasele care alegorice care au înfăţişat sugestiv dezvoltarea economică a patriei Dansurile populare au fost nelipsite O demonstraţie „pe viu" a sportivilor de metal, că a început rodajul utilajului la noua hală de montaj in care asamblarea combinelor se va face pe bandă, mecanizat. Printre fruntaşii acestei uzine se numără şi muncitorii Ion Jalbă, Nicolae Tucă — care au participat ca invitaţi la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale — I. Stancai, D. Rizea, M. Victor, O. Krahtus. Trec in nesfîrşite coloane colectivele uzinelor bucureştene ale căror produse sunt cunoscute în întreaga ţară. Electrotehnicienii de la Uzina de maşini electrice, ţesătoarele de la uzinele „7 Noiembrie", muncitorii de la noile fabrici de mobilă şi produse lactate, constructorii de pe marile şantiere din Capitală, lucrătorii din comerţul socialist, cooperatori etc., îşi manifestă hotărîrea de a dezvolta întrecerea socialistă, de a introduce cu perseverenţă tehnica nouă şi metodele avansate de muncă, de a ridica necontenit calitatea produselor, de a participa cu neîntreruptă însufleţire la realizarea înainte de termen a sarcinilor trasate de cel de-al treilea Congres al partidului. „Raportăm partidului“ Flori. O mare nesfirşită de flori. Defilează harnicii muncitori ai uzinelor „Griviţa Roşie“. In fruntea coloanei, un grup de tineri în salopete albastre duc tablourile — încadrate în ghirlande de flori — ale tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ale celorlalţi membri ai Biroului Politic. Din mii de piepturi, răsună cu înflăcărare lozinca : „Comitet Central iubit, de popor tu eşti slăvit". Colectivul acestei uzine raportează partidului succesele realizate in întrecerea socialistă. Pe un grafic uriaş, este înscris faptul că producţia globa „Munca în gospodărie, ne dă spor şi bucurie“ „în Republica Populară Romînă socialismul a învins definitiv, la oraşe şi sate". Socialismul a schimbat radical viaţa tuturor oamenilor muncii: perspectivele sunt din cele mai luminoase. Acest fapt a fost subliniat, de la înalta tribună a Marii Adunări Naţionale, de mulţi dintre cei 11.000 de lucrători din agricultură invitaţi la sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale, ce trec azi prin faţa tribunelor. „Stau cîteodată şi mă gîndesc — spunea Dobriţa Dima, preşedinta G.A.C. din comuna Platoneşti, regiunea Bucureşti — la ceea ce sînt astăzi şi mai că nu-mi vine să cred că eu, o ţărancă, care în urmă cu 20 de ani abia ridicam ochii ,din basma, conduc acum o gospodărie colectivă a cărei avuţie obştească se numără în milioane". Cuvintele tovarăşei Dobriţa Dima exprimă gîndurile milioanelor de ţărani din ţara noastră. Viaţa satelor — unde în trecut ţărănimea robea din greu pentru moşieri şi chiaburi — a suferit profunde transformări. Şi aceasta datorită politicii înţelepte a partidului. Astăzi, ţărănimea dispune de 54.000 tractoare fizice, 50.000 semănători mecanice, 25.000 combine şi alte maşini. în ultimii ani, la sate s-au constituit sute de mii de case de locuit, 2000 de case de naştere, aproape 3000 de circumscripţii medicosanitare, au fost înfiinţate mii de şcoli, cămine culturale, cinematografe... Toate acestea sînt mărturii ale vieţii noi care înfloreşte în satele noastre. Despre evenimentul istoric, de o excepţională însemnătate, petrecut în ţara noastră — încheierea colectivizării agriculturii — vorbesc şi coloanele de ţărani colectivişti din satele din împrejurimile Capitalei, din Popeşti-Leordeni şi 30 Decembrie, din Sinteşti şi Giina, din Pantelimon şi Domneşti... Ei raportează că au pus baze solide unei recolte îmbelşugate, că dezvoltă neîncetat avuţia gospodăriilor. Cifrele înscrise pe pancarte, reprezentînd roadele muncii lor sînt subliniate de veselia ce domneşte în rîndurile colectiviştilor. Din rîndurile lor, ţîşnesc cuvinte de mulţumire partidului şi guvernului sau se scandează cu însufleţire : „Munca în gospodărie, ne dă spor şi bucurie". Printre manifestanţi se află numeroşi ingineri agronomi, zootehnişti, medici veterinari, cercetători, care răspunzînd chemării partidului, au plecat să lucreze la sate, acolo unde se hotărăşte soarta producţiei agricole. Cu toţii salută cu entuziasm hotărîrile adoptate de Marea Adunare Naţională în scopul dezvoltării victoriei obţinute prin colectivizarea agriculturii, al creșterii bunăstării întregului popor. Printre steagurile roşii şi tricolore, se disting emblemele fabricii textile „Griviţa“, Uzinei de metale neferoase, fabricii de zahăr Chitită. Cu ropote de aplauze este primită coloana de manifestanţi a Fabricii de confecţia şi tricotaje-Bucureşti. In această sărbătorească zi, muncitorii, singur mare buchet închinat sărbătorii oamenilor muncii de pretutindeni. Uzinele „Timpuri Noi", faţă de 1959, in primul trimestru al acestui an s-a înregistrat o creştere a producţiei de 55% ; au fost construite peste 1.200 motoare de diferite tipuri, 450 de compresoare etc. Pe estrade şi în parcuri Voia bună a insolit cîntecele şi dansurile !de zeci de estrade, în parcuri şi în pădurile din jurul Capitalei sute de artişti amatori au prezentat reuşite programe artistice. Cravatele roşii au împînzit estrada din Piaţa Republicii. Peste 200 de pionieri — membrii corului de copii de la clubul sindicatelor din învăţămint — au adus cu ei o dată cu prospeţimea şi savoarea vârstei şi o interpretare de calitate. Megafoanele răsună pînă departe pe străzile din jur. Dansatorii, coriştii, orchestrele, se succed în aplauzele spectatorilor. Formaţiile de la întreprinderea poligrafică „13 Decembrie“ au adus pe scenă mulţi „veterani“ ai întrecerilor artistice de amatori. Mica Nichita, maşinistă la maşini plane, mamă a cinci copii, fruntaşă în producţie, membră a brigăzii artistice şi solistă vocală, ■zeţarul Marian Dumitrescu, dansatorii Nicu Alexandru— instalator şi instructor al echipei de jocuri — împreună cu solia sa Antoaneta, Ion Ciocodeică, maşinist la maşini plane, legătorul Gheorghe Culică şi mulţi alţii se numără printre cei mai vechi artişti amatori din întreprindere. Deci nu puteau lipsi nici în această seară din program... Altă formație care şi-a dat concursul la spectacolul de pe estrada din Piaţa Republicii a fost orchestra de muzică uşoară a Casei raionale de cultură „Nicolae Bălcescu“. Un grup de actori şi cîntăreţi de la Teatrul satiric muzical ,,C. Tănase“ — printre care Lavinia Slăveanu, Mihai Ciucă, Trio Calan, Nicu Constantin, Al. Lulescu, — au prilejuit spectatorilor plăcerea de a asculta încă o dată cîntece îndrăgite. Parcă ar avea argint viu la picioare, aşa se învîrtesc fetele şi flăcăii. Gătiţi cu flori şi panglici, dansatorii de la Fabrica de bere „Rahova“ se întrec în iuţeală, măiestrie, îndemânare. Pe scena de la Arenele Libertăţii iutele dans oltenesc se desfăşoară plin de viaţă. Aplauzele îi însoţesc adesea pe dansatori, subliniind aprecierile publicului. De succes s-au bucurat şi coriştii de la sindicatul învăţământului din raionul N. Bălcescu, orchestra de la întreprindere, poligrafică nr. 4, precum şi sextetul vocal al Întreprinderii Bucureşti-zaharoase. Artiştii profesionişti au fost şi ei prezenţi în această seară pe scena de la Arenele Libertăţii. Un grup de solişti de la Teatrul satiric muzical „C. Tănase“, şi de la Teatrul de Stat de Operetă, a oferit publicului un buchet cu melodii de muzică uşoară românească şi sovietică, precum şi arii din operete. Programele artistice s-au încheiat cu dans de masă. Pretutindeni voia bună a însoţit cîntecele şi jocurile. G. B. Pe estrada din Piaţa Republicii T ! Defilează artiştii ij O defilare a artiştilor: cîntăreţii, îl Teatrului de Operă şi Balet al R.P.R., j « artiştii Teatrului de Stat de Operetă, j 8 actorii Teatrului „Lucia Sturdza Buitandra“... Recunoşti în rîndurile lor chipurile pe care le întîlneşti în fie- care seară, scăldate de lumina re-flectoarelor, după ridicarea cortinei. Astăzi trec în lumina soarelui de mai, manifestând pentru solidaritatea oamenilor muncii de pretutindeni. Slujitorii artei sunt urmaţi de ucenicii lor, studenţii Conservatorului de mu-zică „Ciprian Porumbescu“ și cei ai Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale". Coloana s-a oprit. A apărut o scenă, caml alegoric al viitorilor actori. Figuri caragialești — din comediile marelui dramaturg — s-au întîlnit pe această scenă cu tinerii din Verona, cu Julietta, cu Pierrot şi Colombina, îmbrăcaţi cu toţii în autenticele lor costume, populînd carul alegoric. Un scurt popas al coloanei. Cînd rândurile pornesc din nou a se mişca, un personaj al carului alegoric, cu acordeonul prins peste umăr, începea vesel un neîntec.