Informatia Bucureştiului, iunie 1962 (Anul 9, nr. 2745-2770)

1962-06-01 / nr. 2745

­­ÉA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI- VA! INFORMA­TI­A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul IX — Nr. 2745 4 PAGINI 20 BANI Vineri 1 iunie 1962 Ciclu de filme inspirate de opera lui Caragiale Cu prilejul comemorării a 50 de ani ,de la moartea lui I. L. Caragiale, în perioada 5—8 iunie la cinematograful «Patria“ şi la grădina „Progresul“ se vor prezenta filme inspirate de crea­ţia marelui clasic al literaturii noastre. Programul este următorul : 5 iunie : „O scrisoare pierdută“, 6 iunie : „D-ale carnavalului“, 7 iunie: „Telegrame“, 8 iunie: „O noapte furtunoasă“, „Vi­zită“, „Lanțul slăbiciunilor“. Prelungirea valabilităţii taloanelor de combustibil I.C.L. „Combustibilul“ face cunoscut că deoarece pînă astăzi nu s-au pre­zentat toţi posesorii de tichete pentru a-­şi ridica cotele cuvenite pe taloanele 1­­ş i 2 din tich­etele de combustibil pen­tru anul 1962, a căror valabilitate a expirat la 31 mai, se prelungește vala­bilitatea acestor taloane (1 și 2) pînă la 30 iunie 1962. ECITALUL EXTRAORDINAR AL CÎNTĂREIILOR ITALIENI Pe lingă spectacolele de operă, cu „Rigoletto“ şi „Boema“, cîntăreţii ita­lieni — solişti ai operelor din Roma, Neapole şi Milano, care ne vizitea­ză ţara, — vor da, la sala Palatului R.P.R., un recital extraordinar de arii şi duete din opere. Recitalul, in al cărui program sunt înscrise lucrări de Puccini, Leoncavallo, Mascagni, Do­nizetti, Rossini, Verdi etc., va avea loc la 6 iunie, ora 19.30. Biletele pentru recital vor fi puse în vînzare la casa O.S.T.A., din calea Victoriei Vă informăm despre : Festivalul de folclor al ţărilor balcanice şi din zona Mării Adriatice In conformitate cu rezoluţia adoptată anul trecut, la a XIV-a Conferinţă a C. I. M. P., care a avut loc la Quebec (Canada), in cursul acestei veri se va desfăşura, in ţara noastră, sub auspiciile Con­siliului Internaţional de Muzică Populară, Festivalul de folclor al ţărilor balcanice şi din zona Mării • Festivalul de folclor va începe la 27 iulie şi se va încheia la 4 au­gust. Manifestările festivalului vor consta din spectacole date de forma­ţiile foclorice din ţările participante, pe scenele teatrelor de vară din Bucu­reşti. Manifestările vor culmina cu spectacolul de selecţiuni din progra­mele tuturor participanţilor, care va avea loc la 3 august în cadrul festi­vităţii de decernare a premiilor şi menţiunilor pentru cele mai bune in­terpretări • Comitetul naţional român pentru C.I.M.P. va distribui următoarele pre­mii : un premiu oferit de Sfatul Popu­lar al Oraşului Bucureşti pentru cea mai bună formaţie de dansuri, cons­­tind din diplomă de onoare şi o cupă; două premii oferite de Casa centrală a creaţiei populare din R.P.R., pen­tru cele mai originale formaţii muzi-Adriatice, organizat de Comitetul naţional român pentru C.I.M.P. Festivalul are drept scop de a facilita cunoaşterea reciprocă a fe­nomenului folcloric autentic din ţările participante şi de a da pri­lej specialiştilor şi cercetătorilor să studieze comparativ folclorul din aceste ţări, care: două premii oferite de Muzeul de artă populară al R.P.R., pentru cele mai frumoase costume; două premii oferite de Radioteleviziunea română, pentru cei mai buni solişti vocali; două premii oferite de Institutul de folclor din Bucureşti, pentru cele mai originale instrumente muzicale popu­lare , două premii oferite de casa de discuri „Electrecord“, pentru cel mai tinăr şi cel mai virstnic participant la festival, În general premiile vor consta din instrumente muzicale popu­lare romîneşti, piese de port popu­lar românesc, discuri şi colecţii de cărţi. Tuturor participanţilor — ar­tişti, cercetători, specialişti etc. — li se vor decerna diplome ale Comite­tului naţional român pentru C.I.M.P. şi insigna de participant la festival. • Festivalul cuprinde, de asemenea, un program special de conferinţe pe tema „Folclorul şi cercetarea sa“, cu concursul specialiştilor români şi stră­ini înregistrări pe benzi de magne­tofon, vizite speciale de studii, spec­tacole în afara oraşului, excursii etc. Saptămina viitoare pe ecrane ÎNVIEREA: ecranizare a regizoru­lui sovietic Mihail Şvaiţer după ca­podopera cu acelaşi nume a lui Lev Tolstoi. RAZE PE GHEAŢĂ: Regizorul maghiar Frigyes Bagi ne prezintă sub pretextul unei intrigi fără pretenţii, o înlănţuire de numere de balet pe gheaţă, pline de fantezie şi origina­litate. COMEDIANŢII: producţie a stu­diourilor franceze. In filmul său regi­zorul Jean Bastin redă cu mijloace de comedie un crimpei din viaţa actorilor ambulanţi. BĂTRlNUL $I MAREA: Regizo­rul american John Sturges a ecrani­zat celebra poves­tire a marelui scriitor progresist american Heming­way. In rolul principal apare Spencer Tracy. SEARA PRIE­TENILOR FILMU­LUI : Ciclul pe luna iunie al seri­lor prietenilor fil­mului se deschide miine la cinemato­graful „V. Alec­­sandri" cu prima seară din seria ce­lor consacrate lui Charlie Chaplin. Programul va fi repetat şi luni 4 iunie. Cadru din film­ul „Raze pe gheaţă“ ococcoooooooooc^^ ooooooooooo (Mm) Puiul de cocor... Pe postamentul înalt şi rotund, a­­mintind clopotul de petale al unei s-a urcat o fetiţă cu ochi ne­gri, prelungi şi înclinaţi... A ridicat braţele spre azur şi în palmele-i mi­nuscule a poposit un pui de cocor... Au rămas aşa, fetiţă şi pasăre, îm­­brăţişînd, cu un gest comun, înălţi­mile... Dar acolo, pe vîrful rotund al piedestalului de beton, nu dom­neşte, totuşi, o tăcere încremenită , miinile fetiţei japoneze par a flutura în văzduhuri, iar aripile puiului de cocor sunt deschise, gata de zbor in orice clipă... Cum au ajuns acolo, deasupra ora­­şului-martir Hirosima? Şi ce înţeles are monumentul acesta gingaş ca o imagine de basm ? Sadako Sasaki, fetiţa căreia îi este închinat monumentul, a fost una din victimele bombardamentului atomic american din vara anului 1945. Avea doi ani atunci. Cumplitul pojar nu a ucis-o pe loc. Dar în organismul ei s-a ascuns duşmanul care avea s-o răpună peste un deceniu. Fetita a luptat cu înverşunare împotriva bolii in lunile cînd Spitalul Exploziei Ato­mice din Hiroşima a devenit casa ei. A luptat cu inima plină de speran­ţele aduse de miile de pui de cocor ce poposeau lingă ea... Potrivit unei legende japoneze, co­corul aduce fericire oamenilor. Ca o urare fierbinte de însănătoşire, Sa­dako a primit de la nenumăraţi co­p­­ii de pe insulele nipone ghirlande ntregi de pui de cocor decupaţi din hîrtii multicolore. Şi chiar degetele ei transparente au început să lucre­ze asemenea mesageri ai dragostei de viaţă. Iar scrisorile ce-i soseau îi a­­duceau veşti bune, ca aceasta : „Ştii, Sadako, astăzi întreaga Japonie a început să lupte pentru ca bombele atomice să nu mai ucidă niciodată vreun copil“. A mai putut afla că, şi dincolo de fruntariile patriei sale, oamenii care iubesc pacea şi copiii, adică majoritatea oamenilor de pe pămînt, se ridică uniţi împotriva pla­nurilor monstruoase ale celor care regretă că la Hiroşima şi Nagasaki nu au fost şi mai multe victime... ...Monumentul din Hiroşima a fost ridicat din banii strînşi de copiii ja­ponezi. Se întîmplă ca în acest oraş să a­­pară personaje care nu au nimic sfînt in afara armei termonucleare ? i a profiturilor încasate de monopo­­urile imperialiste care o fabrică, in­divizi geloşi de sinistra faimă a pre­şedintelui american Truman, care a ordonat catastrofa atomică de la Hi­roşima şi Nagasaki. Şi poate că a­­ceştia îndrăznesc să-şi ridice ochii spre Sadako şi puiul ei de cocor. A­­tunci, braţele ei desfăcute în văzduh par a schiţa o nouă mişcare, de a­­prigă, nestinsă acuzare... Dar, în serile senine şi calme, după ce locuitorii Hiroşimei au atîrnat la poalele monumentului noi ghirlande de hîrtii multicolore, Sadako face im­presia că se pregătește să dea dru­mul puiului de cocor. Vrea, parcă, să-l trimită spre zările nevăzute, pen­tru a mîngîia cu bătăile aripilor lui somnul copiilor de pretutindeni, pen­tru a Ie dărui vise despre lumea fără bombe şi fără războaie pe care ome­nirea trebuie s-o înfăptuiască şi o va înfăptui... ANTON CELARU »OOCOOOOOOCOOOOOOC*> 50r)OOOOC>C»OCCXDOOOOOOOOCOCXXXXXXXXDOOOOOOOOOa La întreprinderea „Tehnometal“ o parte din subansamb­lele unui recipient pentru reactorul termic de la termocentrala Tirnăveni sunt controlate cu ajutorul defectoscopului ultrasonic. FORMAŢII DE TEATRU ALE AMATORILOR PREMIATE LA FAZA RAIONALĂ A FESTIVALULUI „I. L. CARAGIALE“ Timp de mai multe luni, 232 forma­ţii de teatru ale amatorilor aparţi­­nind sindicatelor şi aşezămintelor cul­turale s-au întrecut in faza raională a Festivalului „I. L. Caragiale“. La festival au participat şi recitatori şi cititori artistici. Pentru valoarea interpretării am fost premiate următoarele echipe de teatru : Raionul 30 Decembrie — formaţiile de teatru de la Direcţia P.T.T.R. a Capitalei Şi regiunii Bucureşti; Mi­nisterul Metalurgiei şi Construcţiei de Maşini; căminul cultural Otopeni (sa­tul Otopenii de Jos). Raionul V. I. Lenin — formaţiile de teatru de la uzinele „Electromagne­tica“; intre­prinderea „Steagul Roşu“; căminul cultural din satul Slobozia. Raionul 23 August — formaţiile de teatru de la Uzinele de mecanică fină; uzinele „23 August“; căminul cultural din comuna Pantelimon. Raionul Nicolae Bălcescu — forma­ţiile de teatru de la Fabrica de pielă­rie şi încălţăminte „Dîmboviţa“; clu­bul sindicatului invăţămint; căminul cultural din Popeşti-Leordeni. Raionul Griviţa Roşie — formaţiile de teatru de la Oficiul special de transporturi poştale; Ministerul Trans­porturilor şi Telecomunicaţiilor; că­minul cultural­­din comuna Chitila. Raionul 1 Mai — formaţiile de tea­tru de la uzinele „Electronica"; Spi­talul de contagioşi; căminul cultural din comuna Ştefăneşti. Raionul T. Vladimirescu — forma­ţiile de teatru de la Clubul sanitar; Consiliul superior al agriculturii; că­minul cultural „Leonte Filipescu“ din cartierul Dudeşti-Cioplea. Raionul 16 Februarie — formaţiile de teatru de la Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti; uzina „Semă­nătoarea“, căminul cultural din co­muna Chiajna. Au mai fost premiaţi 41 de recita­tori şi cititori artistici şi 4 echipe de teatru care au prezentat montaje li­terare. La faza raională a fost prezentă şi formaţia de teatru aparţinind consi­­_____________­tului local al sindica­telor din construcţii. De la 1 iulie 1962 va începe faza orăşe­nească a festivalului care va dura 10—20 zile. In afara echi­pelor premiate la faza raională vor mai par­ticipa echipele de teatru ale caselor ra­ionale de cultură, ale caselor de cultură ale tineretului, ale tea­trelor populare „Re­publica“ şi „Griviţa Roşie“, echipele de teatru de păpuşi, re­citatori şi cititori ar­tistici şi montajele literare ale caselor ra­ionale de cultură şi de tineret. Pentru echi­pele de păpuşari a­­matori faza orăşe­nească a întrecerii va avea loc intre 5 ş 1S septembrie. IE ZIUA COPILULUI lllllllllllllllllllllllllllllllll!llllllllllllllllllllllllllllllllllll!:illllllllllllllll>llllllllllllll!llllllllll!lllllllllllllllllllllllllllllllllllll Astăzi e Ziua copilului, sărbătoarea celor mici, în care dragostea și grija care îi înconjoară în fiecare zi a anului se fac simțite în mod deosebit. Numeroasele pregătiri, făcute din vreme, au subliniat at­mosfera de sărbătoare. Pe cei mai tineri locuitori ai orașu­lui i-au intîmpinat bucurii noi la fiecare pas. Fotoreporterul nostru a îndreptat obiectivul aparatului său asupra cîtorva imagini din copilăria fericită de astăzi a micilor bucureşteni. U­na din numeroasele şcoli construite în ultimii ani in oraşul nostru: şcoala de 8 ani nr. 21 de pe strada Drumul Taberei. A Intrat in funcţiune de-abia In toam­na anului trecut. Peste 1.000 de elevi din cartier se bucură acum de condiţiile nou create pentru ei, in cele 24 de săli de clasă moderne, mari şi pline de lumină, Iată o imagine din clasa a V-a D. Ora de geografie, (fotografia nr. 1). O imagine foar­te frecvenţi in ultimele zile. Micii cumpă­rători, însoţiţi de­­ părinţii m­eritaţi si 14 facă o bucurie in piiu* pot fi intilniţi in numi», mare în toate magazi-, nele pentru copii. La jucării popasurile sint mai îndelungate, fi­reşte. Parcă e lucru sim­plu să te orientezi in­tre atitea tentaţii card umplu rafturile ? (foto­grafia nr. 3).­n palatul cu por­ţile larg deschise pentru purtătorii cravatei roşii, în fiecare săptămână el primeşte cu ospitalitate, în frumoase­le sale încăperi, circa 9.000 de pionieri di­n Ca­pitală. Ceea ce li se oferă aici le deschide largi o­­rizonturi de preocupări noi şi atrăgătoare. In Palatul pionierilor, acti­vitatea se desfăşoară în 43 de cercuri. Câţiva pio­nieri dezbat cu pasiune o problemă de speciali­tate, în cadrul cercului de aeromodelism (foto­grafia nr. 2). Din activitatea cooperativelor meşteşugăreşti Laborator pentru între­ţinerea şi repararea televizoarelor In localul situat la par­terul unuia din blocurile construite în Piaţa Ian­­cului, cooperativa Radio Progres va amena­ja o nouă unitate pentru deservirea populaţiei. Aici va funcţio­na un laborator pentru în­treţinerea şi repararea tele­vizoarelor, precum şi o sec­ţie de radio care va execu­ta lucrări de întreţinere a­­tît la aparatele aflate în perioada de garanţie cît şi la cele ieşite din perioa­da de garanţie. Staţie de încărcat agregate frigorifice Numărul frigiderelor vîn­­dute prin unităţile comer­ciale înregistrează de la an la an creşteri însemnate. Întreţinerea tuturor aces­tora revine unităţilor co­operatiste. Pe lingă unitatea de în­treţinere şi reparare a mo­tocicletelor din şos. Giur­giului 178 a luat fiinţă de curînd o secţie specială pentru confecţionarea ata­şelor moto. La comandă se execută toate tipurile de ataşe moto. Noul laborator—care va fi în vederea asigurării cel mai mare şi mai mo- unei cit mai bune deserviri de­ centru de specialitate a populaţiei, în cadrul co­­din Capitală — va deservi operativei Metalo-Casnica pe posesorii televizoarelor se va înfiinţa o secţie spe­­şi radioreceptoarelor domi­­cială pentru încărcarea a­­diliaţi în raionul 23 Au­­gregatelor frigorifice. gust Ataşe moto ­ Bl PSS1S 8BIS8S ! În tre­cere­a trico­terilor Sfirşit de lună, intre fabricile de tricotaje din Capitală au loc schimburi de scrisori. Scopul ? Comunicarea noilor rezultate obţinute in întrecerea ce se desfăşoară intre tricoterii bucureşteni... .­­.... Datele din aceste informări reciproce sunt semnificative. Să reţinem citeva dintre ele. UN „SECRET“... BINE CUNOSCUT La fabrica „Adesgo“, de la înce­putul anului, sarcina de plan pri­vind calitatea superioară a produse­lor a fost depăşită cu 4,8 la sută. La toţi ceilalţi indicatori de plan reali­zările au depăşit prevederile, dar cele mai însemnate succese s-au în­registrat la capitolul „calitate“. Este cumva vorba de un anume secret ? De fel. Hotărît să ocupe o poziţie cît mai bună în întrecerea cu celelalte fabrici, colectivul de la „Adesgo“ a acordat atenţie ridicării nivelului cu­noştinţelor muncitorilor (peste 70 de muncitori şi-au ridicat calificarea in cursurile special organizate şi prin ajutorul primit la locul de muncă). De asemenea s-au înlăturat unele cauze care determinau defecţiuni la ciorapi: s-a construit mobilier adec­vat, bine finisat, fără asperităţi, care nu mai agaţă produsele ; a fost reorganizat controlul tehnic pe faze şi instruiţi periodic controlorii de ca­litate; s-a organizat un schimb de ex­perienţă cu uzina furnizoare de ma­terii prime, când s-a discutat despre posibilităţile de continuă îmbunătă­ţire a calităţii pieselor. După cum se vede, măsurile apli­cate nu au avut nimic spectaculos, dar rezultatele sunt deosebite. SE ÎNFĂPTUIESC MASURILE PRECONIZATE Pentru atingerea obiectivelor între­cerii, colectivul întreprinderii „Trico­tajul roşu“, cum era şi firesc, a în­tocmit un amplu plan de măsuri teh­­nico-organizatorice. Realizarea fiecă­rei prevederi este asigurată de faptul că se urmăreşte îndeaproape respec­tarea termenelor fixate. Aşa se face că, pînă în prezent, în dreptul mul­tora dintre măsurile propuse figurea­ză adnotarea „înfăptuit“. Astfel, la secţia de tricotat au fost introduse roţi desenatoare la 7 maşini de tri­cotat cu urzeală, ceea ce permite ex­tinderea producţiei tricoturilor cu un consum mai mic de materie primă. S-a organizat o secţie de preparaţie a tricoturilor şi a fost reamplasată magazia de stofe vopsite. O serie de măsuri au drept obiec­tiv realizarea unui volum sporit de economii. Pînă acum au fost înregis-S. DIACONU (Continuare in pag. a Ill-a) Producerea de noi sortimente este un alt obiectiv al întrecerii tricoterilor. Colectivul fabricii „Tricotajul roșu“ a înscris și el citeva succese la acest capitol. Iată citeva din modelele de tricotaje, recent introduse in producţia de serie CHEMAREA ADRESATĂ DE FEMEILE SUD-VIETNAMEZE F. D. I. F. HANOI­­ (Agerpres). — „Copiii noştri continuă să moară ră­puşi de gloanţe şi de bombe... Copiii noştri nu au şcoli“. Acestea sînt rîn­­duri din scrisoarea trimisă de Uniunea de eliberare a femeilor sud-vietnameze Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor in legătură cu Ziua interna­ţională a copilului. In scrisoare se spune „Cind în 1954 au fost semnate acordurile de la Ge­neva, mamele din Vietnamul de sud s-au bucurat la ideea că familiile lor vor fi în sfîrşit fericite în condiţiile u­­nei păci trainice. Totuşi de opt ani şi ceva Vietnamul de sud este cuprins de flacăra războiului. Imperialiştii americani şi ngodi­nh­­diemişti efectuează zilnic asasinate în rindul populaţiei sud-vietnameze. Mulţi copii au murit în urma bombardament­­elor, pentru ei nu există medicamente, alimente. Femeile sud-vietnameze cheamă F.D.I.F. şi îndeosebi, organizaţiile de femei din Statele Unite să-şi ridice glasul şi să condamne acţiunile mili­­tariştilor americani şi ale acolitului lor, Ngo Dinh Diem. O noua unitate comerciala Pe şoseaua Bucureşti — Ploieşti, în dreptul km 35, s-a deschis astăzi dimineaţă, o modernă braserie aparţi­nind cooperaţiei de consum. Noua unitate de alimentaţie publi­că­ are o construcţie de formă circu­lară şi dispune de raioane pentru des­facerea preparatelor de grătar şi bu­fet, a produselor de cofetărie şi pa­tiserie, precum şi a diverselor bău­turi. Totodată, aici s-a amenajat şi o grădină de vară. Unitatea stă la dispoziţia turiştilor în fiecare zi intre orele 7:20. FURTUNI DE ZĂPADA SI URAGANE IN SUDUL ARGENTINEI BUENOS A­IR­ES ! (Agerpres). — Agenţia Associated Press anunţă că violente furtuni de zăpadă însoţite de uragane s-au abătut asupra sudului Ar­gentinei, provocînd scăderi bruşte ale temperaturii. Sute de localităţi din re­giunea Anzilor şi provinciile Neuquen, Rio Negro şi Chubut au fost izolate, şoselele au fost blocate şi stîlpii de te­legraf doborîţi. Chiar şi la Buenos Aires valul de frig provenind din Antarcticul de sud a provocat scăderea temperaturii pînă la zero grade. AMEF EIC1HANN A FOST EXECUTAI IERUSALIM­­ (Agerpres). — Agenţia Reuter comunică că la 1 iu­­nie în închisoarea din apropierea Tal- Avivului a fost executat prin spînzu­­rare Adolf Eichmann condamnat pen­tru exterminarea în masă a evreilor. Buletin meteorologic INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICA: Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aeru­lui a fost de 22 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 28 grade, iar mini­ma din cursul nop­ţii de 15 grade. Timpul probabil de raţine. Vreme căldu­roasă şi uşor insta­bilă. Cerul va fi mai mult senin noaptea şi temporar noros ziua, cind vor cădea ploi slabe de scurtă durată. Vint slab din sud-vest. Tempera­tur­a aerului sta­­ţionară, minimele vor fi cuprinse între 15 şi 1? grade, iar maximele între 2? şi 29 grade. Pentru zilele de 3, 4 şi 5 iunie . Vre­me uşor, instabilă, cu cer schimbător. Aver­se după-amiaza. Vint slab cu intensificări de scurtă durată. Temperatura aerului ușor variabilă. | Primele clarificări în campionatul mondial de fotbal SANTIAGO, I (Agerpres). — Primele meciuri decisive, primele clarifi­cări după ziua a doua a campionatului mondial de fotbal care a adus faţă în faţă Pe stadioanele din Chile opt echipe europene cu sisteme şi maniere diferite de joc. Re­zultatele, mai mult sau mai puţin scontate, au scos în evidenţă forma bună şi puterea de luptă a echipelor U.R.S.S., R. S. Ce­hoslovace şi R. P. Ungare, slăbiciunile formaţiei spaniole, ineficacitatea liniilor de înaintare ale Italiei şi R. F. Germane. Grupa I-a (Arica) U.R.S.S.—IUGOSLAVIA 2-0 (0—0) Numai barele, vreo cinci la nu­măr, și jocul foarte dur pe care l-au practicat în repriza a doua, i-au salvat pe iugoslavi de la o înfrîngere și mai categorică. Jocul s-a angajat cu tă­rie încă din primele minute. Echipa iugoslavă are vintul din spate dar sovieticii sunt cei care presează. In minutul 2 Meshi trage de la distanţă, însă mingea se loveşte de bară In­terul dreapta I­va­nov coordonează cu măiestrie combinaţiile atacului său. Iugoslavii joacă cu aripa dreaptă Mujici, retrasă, şi se apără cu in­­dirjire. Din minutul 17, jocul se echi­librează oarecum, apoi sovieticii trec din nou la ofensivă şi în min. 30, acelaşi Meshi şutează din nou în bară. Repriza se termină cu un scor alb. Imediat după pauză, echipa U.R.S.S. se instalează în careul ad­vers. In minutul 52 Ponedelnik tra­ge de la 30 metri, mingea se izbeşte de bară, revine în teren, iar Ivanov, — care urmărise atent faza — o in­troduce cu capul în poartă. Zadarnic, încearcă iugoslavii să refacă han­dicapul ; apărarea echipei sovietice este la post. In minutul 62, Metreveli demarează pe extremă și trimite ba­ionul puternic însă din nou bara transversală împiedică înscrierea go­lului. Fundaşul sovietic Dubinski este lovit şi va trebui să părăsească te­renul. Ulterior a trebuit să fie in­ternat la spital unde s-a constatat o fractură a piciorului. Cu cinci mi­Comentatorii prezenţi la Santiago consi­deră ca o surpriză victoria echipei Ceho­slovaciei asupra Spaniei şi ca o semisur­­priză succesul fotbaliştilor unguri împotriva echipei engleze, cotată printre favoritele turneului. In general jocuri de un bun nivel tehnic, dar marcate de numeroase durităţi la care s-au dedat în special fotbaliştii spa­nioli şi iugoslavi. Iată o relatare a desfăşurării celor patru intîlniri de joi.­nute înainte de sfirşit, Ponedelnik marchează cel de-al doilea gol c­u un şut extraordinar de la 25 de me­tri. Jucătorii iugoslavi au avut o comportare nesportivă, bruscîndu-l pe arbitrul Dusch (R.F.G.), în timp ce se îndrepta spre vestiare. Formaţiile: U.R.S.S.: Iaşin-Dubin­­ski, AAaslenkin, Ostrovşki-Voronln, Netto-Metreveli, lvanov. Ponedelnik, Kanevski, Meshi. IUGOSLAVIA: Soskici-Durkovioi, Markovici-Iusufi, Matus, Popovici- Mujici, Sekularac, Jerkovici, Galici, Skoblar. (Continuare in pag. IV-a)

Next