Informatia Bucureştiului, iunie 1962 (Anul 9, nr. 2745-2770)

1962-06-01 / nr. 2745

Pag. a 2*a IN DOUĂ RÎNDURI Mic dialog între bunic şi nepoţel Să-mi­ spun poveşti pentru copii ? Nu mai suport... copilării ! Un copil obraznic El creşte bine (am văzut) şi totuşi nu-i... bine crescut „Educaţie“ — Ştii să înjuri ! (i-am spus lui Nim ) — Ce vrei ? Invăţ de la... tăticu’. Intr-un raion de jucării — Cum ? Nici păpuşile nu-ţi plac ? — Nu vezi că au rochiţe... sac ? Micul sportiv Ciad joacă fotbal, e fundaş ; la şcoală, e... înaintaş, O mamă care nu-şi lasă copilul să se joace E grijulie şi severă, dar creşte un copil... de seră Intre un elev şi profesorul care îi corectează problemele — Te­,,ajută“ tata ? — Evident ! — Să nu rămînă... corijent... întrebare indiscretă — Mămico, berzele au toate serviciu la... maternitate ? M. CODRESCU Tot în Cişmigiu — Ia vino încoace, puş­­tiule ! Parcă ne-am mai întîlnit noi şi acum un an ! Cîţi ani ai? — Cinci ani, mulţumesc asemenea ! — De ce spui mulţumesc asemenea ? — Pentru că ştiu ca­i să-mi spui „mulţi înainte“ şi eu am treabă. — Dar ia spune... parcă acum un an tot cinci ani aveai ! N-ai mai crescut deloc ? — Ala era frate-miu ! — Care? — Pe care l-ai văzut a­­cum un an... — Formidabil . Semănaţi grozav ! — Tata spune că se mai întîmplă să semene fraţii între ei... — Şi frăţiorul, cîţi ani are? — Ascultă, nene, mata ai venit numai aşa ca să mă ţii de vorbă ? — De ce ? — Păi dacă spui singur Că frate-meu avea acum un an cinci anişori, cit are azi ? — Km... da... ai dreptate. — Bine că mai avem dreptate şi noi ăştia mici. Că de obicei aveţi numai Voi... — Care noi ? — Voi, ăştia mari... — Te-a supărat cineva ? — Da ? — Cine ? — Mămica... — Cu ce ? — Ea spune tot timpul­­că şi-a dorit o fetiţă... — Şi ? — Şi nu vezi ? Am con­trazis-o . — Tu ? — Eu, că-s băiat... — Ei şi ce, nu te iu­beşte ? — Ba da, dar mi-a cum­părat o păpuşă... — Şi nu-i frumoasă ? — O fi, dar eu sunt băiat . Ce sunt eu vinovat că mama a vrut fetiţă ? — Şi păpuşa zice mamă? — Zice, dar măcar să fi zis motocicletă, avion, au­tomobil. Mamă zic şi eu... — Şi dacă tu ştii că mama îţi cumpără în o­­cazii din astea numai pă­puşi, de ce nu-i atragi a­­tenţia înainte ? — Nu vreau să-i stric bucuria. Şi pe urmă ca­doul e un fel de surpriză, nu ? Dacă-i spun dinainte: „Mămico, să-mi iei miine de Ziua copilului un a­­vion“, nu-i stric surpriza? — Ai dreptate... — Dar ştii ce mă gîn­­desc ? De ce fabrică, nene, numai păpuşi fetiţe? Ba­rem dacă s-ar fabrica şi păpuşi băieţi, parcă ar mai merge... — Da, oricum, nu te mai jigneşte... — Sigur... Cum ai spus ? — Nu te mai jigneşte... — Hm... da... — Şi ce te faci ? O să-ţi facă totdeauna cadou nu­mai păpuşi ? — Am o idee... — Ia spune... — La anul, de Ziua fe­meii, string bani şi-i fac mamei o aluzie... — Ce aluzie ? — Ii fac cadou o cra­vată... — Cine te-a învăţat ? — Tăticul... Spune că aşa mama o sâ înţeleagă... Şi n-o să se supere, că o iau mai pe departe... — Bine, şi totuşi ce-o să facă ea cu cravata?... — Ei, o poartă tăticul, nu s-aruncă... Chiar mi-a şi arătat el ce cravată să-i cumpăr mamei ca să înţe­leagă mai repede... Aşa a făcut tăticul şi cu fratele meu şi acum are o mul­ţime de cravate... — Frăţiorul ? — Nu, tăticul... — Bine, dar atunci în­seamnă că de Ziua femeii rămîne mămica fără ca­dou... — Nu, că ei îi cumpără tăticul... — Ce ? — Ba o fată de masă, ba 12 pahare, ba o vază, acum un an i-a luat un picup... lucruri frumoase... — Hm... da... — Așa că vezi, nu ră­­mîne fără cadou... Tu ești însurat ?... — Da... sigur... sînt... — Ai copii ? — Nu... — Tot nu ? Aoleua... — Ce aoleu? — Păi cui faci tu cadou de Ziua copilului ?... — Ce, nepoţi n-am? — îmi plac mie ăştia care se laudă cu nepoţii... — Lasă că și cu copiii e atîta bătaie de cap... N-am dreptate ?... Hai, ia o în­ghețată... — Mulțumesc... — E bună? — E bună, dar să știi că n-ai dreptate... SADI RUDEANU INFOR­M­A­T/A­m­f’ czmzz2azz2zim Păcat ! Acum vreo treizeci şi ceva de ani, cînd s-a născut Ionică, tatăl său a sărit in sus de bucurie. Maică-sa să­rea şi ea în sus, dar nu de bucurie, de durere. „Aşa vin pe lume copiii buni, în chinuri şi dureri“ se auto­­mingi­a dînsa. Şi gemea înfundat. Şi pentru că mama trebuia să trăiască şi Ionică să crească, tatăl şi-a zis că n-are nevoie de ambele costume. A doua zi, sacoul a devenit medicamente, iar pantalonii s-au transformat in griş cu lapte. Sacoul era însă la un rind, iar mama avea nevoie de medicamente la două rîn­­duri, iar pantalonii de peticiţi ce erau a curs pesemne grişul prin ei, aşa că tatăl şi-a zis din nou : „Pentru un singur costum, păcat să uzez şifo­nierul“, apoi şi-a mai zis că-i o milă de oglindă c-a rămas singură Şi a transformat-o şi pe ea în medicamente. Şi uite aşa, pină intr-un an, din zis în zis, n-a mai avut cui zice... Numai Ionică zicea... Zicea cit era ziua de mare : „Mamă, mi-e foame !“ „Tată, vreau bomboane“, după ciţiva ani, „Tată, vreau abecedar !“, după alţi ciţiva ani, „Mamă, lustruieşte-mi pan­tofii“, „Tată, dă-mi bani de cinema!“. — Măi, Ionică, dar barem e un film bun ? Merită să renunţ eu la pach­e­­tu­l de „Naţionale“ pentru Greta Garbo ? — Lasă, tată, cînd o să fiu eu mare şi dumneata bătrin, o să-ţi cumpăr numai ţigări „Virginia“. Hai dă „Na­ţionalele“ încoace să am de galerie, că pe tine nicotină te omoară şi pe mine filmul mă amuză. Aşa că, în vreme ce taică-său se denicotiniza, feciorul se amuza. După aceea, maică-sa se depantofiza, adică renunţa la pantofi, iar cu banii fe­ciorul se cravatiza, adică îşi cumpăra cravate, mama se deciorapiza, iar fe­ciorul se pantofiza, tata se depălăriza, iar feciorul se pantaloniza... Părinţii, fericiţi c-aveau pentru cine să renun­ţe, Ionică fericit c-avea cine să re­nunţe. O familie fericită... — O să vedeţi, dragii mei, cînd oi fi mare, o să vă ţin ca în palmă. Nu­mai un nailon o să vă îmbrac. Că-ntre timp apăruse nailonul şi Ionică le făgăduia totdeauna după ul­tima modă. Apoi Ionică a învăţat şcoală şi a ieşit învăţat, mare specialist. — Cu patalamaua la mină ! — se lăuda bătrinul scoţînd din buzunar fotocopia diplomei. Ia priviţi aici ! Fotografia lui fecioru-meu semnată de ditamai profesor universitar... — Ionică tată, glumi intr-un rind bătrinul, acu’ vreo 20 de ani mi-ai promis o ţigară „Virginia“. — Ei, la bătrineţe merg şi „Naţio­nalele“, zise „învăţatul“, potrivindu-şi nodul la cravată... — Şi maică-ti o broboadă de nailon. — Acum nu se mai poartă nailon. A apărut silonul. A apărut silonul şi, o dată cu silo­nul, a apărut şi Mariana. Şi cum a apărut Mariana, au dispărut părinţii. — Dragii mei, începu Ionică. Miine, poimîine mă insor. — Bravo! Vino să te sărutăm, Io­nică ! — Lasă, nu pentru asta v-am spus ! Şi v-am repetat de o mie de ori. Mă cheamă Giony, nu Ionică ! Ion nu se­ asortează la papion. Bătriii nu prea înţelegeau de ce duşmăneşte feciorul actul său de naş­tere semnat de notar şi legalizat la sfat şi ce legătură este între însură­toare şi papion, dar fecioraşul i-a lă­murit repede : — Vă luaţi lucruşoarele şi vă mutaţi în fundul curţii, îif bucătărie. Odăile din faţă le ocupăm noi. — Ionică, mamă, dar tu eşti copilul nostru... băiatul meu... ziceai c-o să ne ţii în palme. Giony că aşa se obişnuieşte. Sau nu, mai " curînd rămîneţi acasă şi vă căraţi" bocceluţele în linişte. Şi au trecut în bucătărie. Cînd ti­­nerii căsătoriţi au ajuns acasă inso- i ţiţi de musafiri, în hol pe măsuţă îi 2 aştepta, intr-un pahar, un buchet de­ albăstrele plăpînde. Alături un bilet 2 scris tremurat : „Copiilor noştri dragi“. 2 Bătrinii aşteptau înfriguraţi în bu- « cătărie să vină „copiii dragi“ să-i 2 poftească la masă. Dar nu i-a poftit 2 nimeni. 2 — N-or fi avînd scaune destule 12 suspină bătrîna. — Ori s-au gîndit la tensiunea mea. 1 ... Și după un sfert de oră : 2 — Ori își închipuie că nu sîntem acasă. — Ori poate l-am supărat pe nedrept. 2 ... Și după jumătate de oră : — Ori poate nu le-am pregătit des­tulă mîncare. 2 — Ori poate... poate... 2 — Ce poate ? — Nu, nu se poate că el tot Ionică a rămas... — Măcar că-i spune Giony. 4 ... Și după cinci ore. 'S — Ori poate mai curînd să ne cul­căm. 2 — Să ne culcăm, bătrînico. 2 ... Și după alte zece minute. 2 — Plîngi, bătrînico ? 2 — De ce să plîng ? Nu plîng. — Nici eu nu plîng... Dă-mi batista... — Cînd primești pensia ? — Miine ! — Tocmai bine, că poimîine e „Ziua­­ copilului“. Să le cumpărăm cite ceva. Că tot copii au­­ rămas. — Bine zici... Bătrînico, dormi ? — Da. — Nici eu... — Ce-ţi veni, bătrinelule, să fumezi­­ acum la miezul nopţii ? — Fumez o „Virginia“. — De unde ? Ionică ? — Nu. Mi-am cumpărat-o singur. 2 Nu zicea Ionică al nostru că la bă-4 trîneţe o să fumez numai „Virginia“? 2 Şi nu vreau ca feciorul să spună min-4 ciuni... — Ai dreptate... Dă batista... I. AVIAN - Ei, a greşit băiatul şi nu te mai JAAAaaaaaaaaaaaaaaaa**aaaaaaaaaaaa*aaaaJ ţine in palme. Te ţine in pumni... 3 Da-s pumnii noştri, noi i-am crescut,­­ noi i-am dezmierdat, aşa că fii feri- 3 cită. 2 — Dar e băiatul nostru... — Şi pentru că sunt băiatul vostru^ să nu mă însor ? Miine, dacă aveţi 4 chef, poftiţi şi voi la sfat să mă au-4 ziţi cum spun „da“ şi să lăcrămaţi. J Srob­itori... marine Care întrebare Se găseşte-n... mare ? Cei ce se iubesc, Ce oraş doresc ? Ce prăjiturică, Marea o despică ? Dintre fete, care Circulă pe mare ? Ce perete poate In mare să-noate ?­­4 4 (Marina) 3 ◄ ◄ ◄ (Calcanul) 14 D. BARTOLOMEU (Unde) 2 4 ◄ ◄ De ziua lui... *neu — Văd că e imposibil să te con­ving­ să te laşi de fotbal.. Aşa câ ţi-am adus un antrenor să te inveţe să nu mai tragi „luminări“ ci pase.. Pe­ jos ! — Fii cuminte, nu sta in soare ! Vrei să facă insolaţie îngeraşul ? — Fii cuminte, nu te juca în nisip, vrei să se zgirie îngeraşul ?... AZI — Tovarăşe profesor, nu e nevoie să -mi suflaţi. Ştiu lecţia...­­ — Asta micu !!.! De-abia a venit şi­­ poftim —­ie la el pe toate !... — Noapte bună, puişor, vise plă­cute. Ia spune ce-ai vrea să visezi ? — ... Că la anul n-o să mai uitaţi ca azi, că la 1 Iunie e Ziua copilu­lui . Daniela (14 ani) : — Oh, sper că nu le-a trecut prin cap să-mi ofere azi un cadou... — Mie, tăticu' mi-a luat mingea, dar mie ? — Şi mie mi-a luat mingea: zice că azi are antrenament la volei... — Fii cuminte, n-ai ce căuta apă ! Vrei să se înece îngeraşul ? — Mămico, azi e Ziua copilului, fii bună și lasă-l pe îngeraşul tău să fie şi el puţin... copil! — ... şi atunci, ce mi-am zis: dacă e Ziua copilului şi tot nu i-am cumpărat nimic, hai să ieşim in oraş să-i fac­­i lui o plăcere... — Ah, voi sunteţi ?... Cu ce ocazie, tată ? Părinţii: — De Ziua copilului! Ne-am gindit că poate nu vă deranjăm dacă trecem o dată pe an să vă vedem ITM. ­ Astă-seară premieră la Circul de Stat Astă-seară la ora 20 pe arena Circu­lui de Stat din Capitală va avea loc o nouă premieră. O formaţie de artişti cehoslovaci de circ prezintă spectacolul „Ceskoslovenské Atrakce“, un interesant program cu numere de mare atracţie. In fotografie : Un moment din spec­tacol. Audiţie muzicală Duminică, la ora 16:30, în sala Dalles, va avea loc o audiţie muzicală, organi­zată de Şcoala specială elementară de artă nr. 1 din raionul Griviţa roşie. In întreprinderile oraşului Se extind noi metode de muncă O cale sigură de îmbunătăţire a calităţii produselor, de generalizare a tehnicii avansate, de creştere a pro­ductivităţii muncii şi de reducere a preţului de cost o constituie extin­derea in procesul de fabricaţie a unor noi metode de muncă. Anul acesta ca şi in alţi ani, în întreprin­derile noastre s-au extins şi genera­lizat o serie de astfel de metode şi procedee tehnologice, care contribuie direct la îndeplinirea şi depăşirea sar­cinilor sporite de producţie. Iată citeva exemple : SUDURA AUTOMATA In ultimul timp la întreprinderea de confecţii metalice şi aparataje (I.C.M.A.) luăm cunoştinţă de tot mai multe fapte deosebite: au intrat în fabricaţie noi produse cu caracteris­tici tehnice superioare, au fost tri­mise beneficiarilor, cu mult înainte de termen, comenzile stabilite în con­tractele de cooperare, planul pe pri­mele două decade ale lunii mai a­ fost îndeplinit etc. Succesele acestea sînt strîns legate de un alt fapt petrecut aici. Este vorba de extinderea su­durii automate. Aceasta are o mare importanță, deoarece la I.C.M.A. ma­joritatea produselor care se execută (recipienţi de presiune, rezervoare de aer, cazane etc.) au prevăzute în fi­şele tehnologice operaţii de sudură După consultarea tehnologiei fiecă­rui produs şi după efectuarea unor schimburi de experienţă la uzinei­ care folosesc cu bune rezultate aceas­tă metodă (uzinele „23 August“, Uzi­na de utilaj chimic etc.), s-a trecut la extinderea sudurii automate şi la I.C.M.A. Pentru început, metoda s-a folosit la recipienţi de presiune. Re­zultatele obţinute sunt foarte bune. Pe lingă faptul că s-au îmbunătăţit condiţiile de muncă ale sudorilor, pro­ductivitatea muncii aproape s-a du­blat. Tot cu bune rezultate s-a extins aici şi metoda sudurii sub strat de flux a unor piese şi subansamble. ELABORAREA ŞARJELOR DE OŢEL CU O COMPOZIŢIE SPECIALA Şi la Uzina de utilaj chimic Bucu­reşti se aplică noi metode şi procedee tehnologice. Cei mai activi in această direcţie sunt oţelarii. După ce s-au convins de avantajele mari pe care le obţin de pe urma folosirii metodei căptuşită cu cărămidă acidă a cup­toarelor (s-a mărit durata de funcţio­nare a cuptoarelor între două repa­raţii), in prezent se experimentează o nouă metodă. Un colectiv de ingi­neri şi tehnicieni condus de inginerul tehnolog Paul Constantin şi de Dio­­nisie Balaş a elaborat zilele acestea o şarjă de oţel cu o compoziţie spe­cială. Folosind noua metodă, s-a reu­şit să se reducă consumul unor ma­teriale scumpe. Metoda, cunoscută pină acum la Hunedoara şi „23 Au­gust", a dat rezultatele aşteptate şî aici. Noul procedeu de elaborare a şarjelor de oţel va fi extins şi la ce­lelalte cuptoare. ACOPERIRE ANTICOROZIVA ŞI LIPIRI CU RĂŞINA EPOXI Laboratoarele întreprinderilor, ade­vărate centre de cercetări tehnico­­ştiinţifice, îşi aduc o contribuţie im­portantă la ridicarea nivelului tehnic al produselor. Un exemplu bun in această direcţie îl constituie labora­torul Uzinei de maşini electrice Bucureşti. In ultimul timp, în urma unei colaborări rodnice cu sectoarele productive, specialiştii laboratorului au pus în aplicare noi procedee tehnolo­gice. Se poate aminti în primul rind despre acoperirea anticorozivă cu bronz a pieselor din aluminiu a ele­mentelor de rezistenţă din fontă, de la echipamentele electrotehnice. S-au îmbunătăţit astfel mult caracteristicile electrotehnice ale produsului şi, în plus, se realizează şi importante eco­nomii. Un alt procedeu tehnologic nou, la fel de interesant, folosit la Uzina de maşini electrice, este lipirea cu ră­şină epoxi a ferodourilor pentru uri­nele electromagnetice de la motoa­rele navale; metoda dă rezultate bune și va fi folosită și la alte produse. Pe ecrane„Călăt­oriile lui Oul! Fraţii Fleischer se numără printre veteranii filmului american de desen animat. Ei şi-au început activitatea cam in aceeaşi perioadă cu Disney, a­­cum aproape patruzeci de ani, şi au lăsat in urm­a lor o întreagă galerie de personaje, intre care vestitul Popeye marinarul, consumator pasionat de spanac, şi lasciva Betty Boop, după chipul şi asemănarea „femeii fatale“ h­ollywoodiene, şi-au ciştigat o bună celebritate şi pe meleagurile noastre. E de înţeles deci interesul cu care pri­vim acum premiera filmului Gulliver. N-au fost prea mulţi Gulliver d­in is­toria cinematografiei. Aceasta poate fi din pricina dificultăţilor pe care jocul proporţiilor dintre lumea liliputană şi cea a lui Gulliver le presupune in cine­matograful obişnuit, cu actori. Melios, unul din părinţii artei cinematografice, a rezolvat la începutul secolului pro­blema, prin intermediul groplanului care reda, trucat, impresia de gigan­tic. Treizeci şi cinci de ani mai tirziu, un tinăr inventator şi cineast sovietic, Aleksandr Ptuşko, realiza in „Noul Gu­lliver“ o performanţă care avea să se înscrie in istoria dezvoltării artei ci­nematografice. Pentru prima oară în lume, Pluşko realiza un lung metraj de multiplicaţie, in care alături de pă­puşi, jucau şi actori vii. Filmul, care a rulat şi la noi intre cele două răz­boaie, a lăsat pretutindeni o impresie copleşitoare, nu numai datorită truca­jelor fără precedent, ci mai ales actua­lităţii politice stringente a mesajului său. Căci Ptuşko şi Grigorii Roşal, au­torii scenariului, au folosit străvechile motive ale lui Swift pentru a sugera o satiră usturătoare la adresa fascismu­lui european in ascensiune. Max Fleischer este in mod evident influenţat de nemuritoarea capodoperă a lui Ptusko. Unele cadre şi idei a­­mintesc izbitor detalii celebre din fil­mul realizatorului sovietic ca, de pildă, defilarea armatei liliputane printre picioarele lui Gulliver, copie desenată cu fidelitate după celebra secvenţă din filmul sovietic, numai că acolo ea era rezolvată cu o virtuozitate mult mai înaltă, mărturisită şi de complexitatea îmbinării păpuşilor cu cel al actoru­lui. Ca şi Ptuşko, Fleischer se depăr­tează de anecdotica operei lui Swift. Din păcate însă, renunţind la nemuri­toarea satiră la adresa caracterului antipopular al orinduirii burghezo-aris­­tocratice din Anglia secolului al XVIII- lea, Fleischer n-o înlocuieşte cu nimic altceva decit cu o serie de gaguri fără direcţie. Fantezia şi umorul lui Max Fleischer işi găsesc totuşi o vie afir­mare în desfăşurarea acţiunii. Ispră­vile viteazului Gabby, imbecilitatea în­coronată a suveranilor Bombo şi Tittle, gagurile cu care este presărat întreg filmul, obţinute prin intermediul jocu­lui de culori şi sunet, fac ca unele sec­venţe să fie privite cu zîmbetul pe buze Este interesant că Fleischer are o dublă atitudine faţă de personajele filmului său. întreg poporul de pitici este redat intr-un mod caricatural, in timp ce Gulliver ca şi cei doi îndră­gostiţi sunt desenaţi caligrafic. Piticii au duh şi inventivitate, în timp ce per­sonajele absolut „pozitive“ sunt anoste şi plicticoase, aidoma reclamelor pes­triţe de pe cutiile cu bomboane. Pro­babil că şi din pricina aceasta, filmul, destul de scurt, este obositor şi mo­noton. T. CARANFIL­ iver // Un cadru din film DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „Lichide” ORIZONTAL : 1) Cremă — Cărări. 2) Holerca — Snaps. 3) Eminescu - Azot. 1) F - X.I. — Panaş — Te. 5) IJilut - Ottonel. 6) R — R — A.A. — Ion — Te. 7) Ia - Expres — Ini S) Fumător — Rece. 9) Guri — Esenin - O. 10) Ameţi — I — Antal. 11) Lame - Ani — Dib. 12) Oti — Teasc — Suc. 13) Nectar — Tartru. P. T. Azi, în librării Pop Simion: „Ore calde“, Editura pentru literatură, 3,20 lei. Dan Grigorescu: „Shelley“, Editura tineretului, colecţia „Oameni de seamă“, 8,40 lei. Florenţa Albu: „Cîmpia soarelui“, E­ditura tineretului, colecţia „Patria noastră“, 6,15 lei. Lev Linkov: „Căpitanul bătrînei ca­rapace“, Editura militară, 4,40 lei. XXX „Nunta tătîne-meu“ (Basme şi povestiri populare secuieşti), E­­ditura tineretului, colecţia „Mioriţa“, 2,80 lei. D. G. Oprescu: „Aparate de radio cu tranzistoare“, Editura tineretului, colecţia „Mîini îndemînatice“, 3,35 Iei. Xenia Moldoveanu: „Cum creştem viermii de mătase“. Editura tinere­tului, colecţia „Mîini îndemînatice“, 2,85 lei. Expoziţia din biblioteca muzeului Mica sală a bi­bliotecii Muzeului Zambaccini găzdu­ieşte, din nou, un panou cu lucrări care nu figurează in expoziţia penna­­nentă. De data a­­ceasta, panoul este consacrat pictoriţei Micaela t­len­l­i­riar de (reprezentată In muzeu, In mod cu­rent, printr-un pei­saj de la Carisna şi o natură maurii). Panoul cuprinde cinci lucrări din co­lecţia artistei, care au fost prezentate la ultimele sale ex­poziţii — peisaje, compoziţii, interioa­re — „Aria colecti­vei de la Trip-Oaş „Insula văzută de In casa de creaţie din Tulcea". „Carie­ra C . R. Singiorz", „Bucătăria lui Maca­­dir“ şi „la grădină". Un loc important este rezervat peisajului „Slăninii văzut de pe Gureş", lucrare care face parte din colecţia Muzeului Zambaccinn. Vizita­torii muzeului cercetează cu interes pa­noul, ceea ce dovedeşte că organizarea acestor mici expoziţii temporare consti­tuie o reuşită acţiune de popularizare a artei. Ar putea fi alcătuit, deci, la muzeu, un plan de perspectivă, pentru ca, In sala bibliotecii, sa fie găzduite cu regularitate asemenea mici expoziţii, consacrate pe rind artiştilor ale căror lucrări figurează in colecția muzeului. C­UVINTE M &wmm De-ale copilăriei ORIZONTAL: 1) Loc de joacă lingă casă — Fără pereche. 2) „Vitea Maleev la şcoală şi acasă“ de N. No­sov — Carusel pentru copii. 3) Eroul unui roman pentru copii şi tineret de Tihon Semuşkin — Neîntrecută po­vestitoare. 4) Revista celor mici. 5) Părinte — Copii needucaţi — Lucrare scrisă, dată de elevi. 6) Copil de leagăn — Poftim - Numeral pentru... băiat. 7) Iubita lui Făt-Frumos din piesa „Cocoşul negru“ de V. Eftimiu — Unu şi încă unu! — Decametri pătraţi. 8) Aici - Ceea ce evit copiii în familie. 9) La tinereţe! — Elev­ cu cravată roşie. 10) Povestiri morali­zatoare pentru copii — Cap de bă­iat ! 11) Nâscocitorii poveştilor din ciclul „1001 de nopţi“. 12) Băutură rară - Cosinzeana, iubita lui Fât-Fru­­mos din poveştile cu zmei. 13) Năs­cut in aceeaşi lună cu alt copil — Statu-Palmă-Barbă­..., piticul răută­cios din basmele noastre populare. VERTICAL: 1) „Copiii căpitanu­lui roman de Jules Verne — Prichindel. 2) Iliaş, copilul lui Tom­şa, din piesa „Despot Vodă“ de V. Alecsandri - A scris romanul „Inimă de copil“ (Cupre) — In lume! 3) „... din copilărie“, cunoscutele povestiri ale lui Ion Creangă — Porţie. 4) Dăruit — Prenumele cântăreţei Barbu — Din poveste ! — In axă ! 5) Po­doabă - Reparat. 6) Se fringe dea­supra capului copilului, la aniversă­rile lui — Eroii baladei populare „Mio­riţa“. 7) Unic ! — Apelativ pentru bă­ieţi — Articol nehotărit. (ed.) — Coloşii din bas­me. 9) „Nuielușa de..." basm de Călin Gruia — Exprimă numere. 10) So­lidară - In mijlocul cir­cului (pl.) — 11) Uși la jucării - Campioni - Animal rumegător. 12) Necunoscute la copiii sili­tori — Număr. 13) Aceea, popular — Transformă pe copil în om matur — Fecior. D. B. 8) Tabere 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 17 és

Next