Informatia Bucureştiului, decembrie 1962 (Anul 10, nr. 2901-2926)

1962-12-01 / nr. 2901

Pag. a 2-a. Ce se studiază la Institutul de fiziologie normală şi patologică „Prof. dr. D. Danielopolu“ Activitatea cercetătorilor Insti­­tutului de fiziologie normală şi pa­tologică „Prof. dr. D. Danielopolu" din Capitală este bogată şi de­osebit de variată. L-am rugat pe iov. Simion Că­­pîlna — secretar ştiinţific al Insti­­tutului — să ne vorbească despre cîteva din problemele şi studiile institutului, despre succesele obţi­nute. »oooooooooooooaa..­­. : Care sînt principalele obiective ale activităţii d­e cercetare din institut ? R. : In primul rind, aş dori să arăt că in centrul atenţiei cercetătorilor Ins­titutului stau trei probleme mari de cercetare de fond in domeniul fiziologiei şi fiziopatologiei : probleme legate de fiziologia şi fiziopatologia muncii ; problem­e de farmacodinamie şi cercetarea mecanismelor de coordonare a funcţii­lor şi de adaptarea lor la condiţiile de viaţă, precum şi problema fiziologiei şi patologiei virajelor. Pe această linie, cercetătorii în frunte cu acad. prof. dr. Grigore Benetato, di­rectorul Institutului, au abordat o serie de studii, ale căror rezultate desigur că au dat multe satisfacţii. Astfel, in laboratoarele institutului un colectiv de cercetători, folosind tehnica „capului i­­zolat“, studiază activitatea electrică a creierului în funcţie de biochimismul său. Acest studiu are drept scop să stabilească care este legătura dintre reacţiile metabolice propriu-zise şi gene­za (originea) curenţilor electrici. Tot cu ajutorul metodei de prefuzie a ca­pului şi a creierului izolat se studiază care sunt mecanismele de eliberare a hormonilor hipofizari. De pildă, elibera­rea hormonului care dirijează secreţia glandelor suprarenale (A.C.T.H.) care are o mare importanţă în acomodarea organismului animal la diferite eforturi, frig, căldură, emoţii etc. Cercetările în­treprinse in acest sens au adus unele precizări originale în ceea ce priveşte mecanismul de reglare a glandelor su­prarenale. In alte lucrări, cercetătorii institutu­lui caută să lămurească rolul creieru­lui in reglarea can­tităţii de calciu care se găseşte în orga­nism. Cantitatea de calciu din organism are o mare impor­tanţă in­excitabili­tatea nervoasă şi muşci­ulară a a­­cestuia atît la ani­male cit şi la oa­meni. Lipsa de cal­ciu, ca şi o canti­tate prea mare pot da in egală măsură tulburări grave or­ganismului. In acea­stă direcţie cerce­tătorii institutului au arătat pentru pri­ma oară că există o strinsă legătură intre activitatea ce­rebrală, unele glan­de endocrine şi can­titatea de calciu din organism, întrucît unele boli pot fi provocate de deze­chilibrul nervos şi endocrin, cum este tetania care adesea se confundă cu epi­lepsia. I.: Ce rezultate au fost obţinute în do­meniul fiziologiei muncii ? R. : O bună parte din cercetările ins­titutului, după cum am arătat, sunt în­dreptate spre rezolvarea problemelor de fiziologie şi fiziopatologia muncii. De mai mulţi ani, studiile sunt îndreptate spre găsirea unor parametri fiziologici necesari stabilirii celor mai avantajoa­se condiţii de activitate în procesele de producţie. Acum, de pildă, se lucrează la stabilirea unei probe obiective pen­tru depistarea din timp a nevrozei as­tenice la unele categorii de muncitori. In alte cercetări, se urmăresc diferite aspecte ale adaptării elevilor şcolilor de mecanici pentru locomotive cit şi personalului din transporturile aeriene la eforturile specifice profesiunilor res­pective. In acest sens, s-au elaborat o serie de tehnici pentru controlul respi­raţiei şi al activităţii cerebrale şi cardia­ce la­­distanţe mari (teleînregistrare). Ele se aplică în controlul personalului feroviar şi de navigaţie aeriană. Un grup de cercetători au studiat aceste probleme la mecanicii de locomotive şi la o parte din piloţii aviaţiei de trans­port. I. : Cu ce s-a prezentat anul acesta institutul la manifestările ştiinţifice in­terne şi internaţionale ? R. : Rezultatele cercetărilor efectuate de Institutul nostru au fost prezentate­­ sub formă de rapoarte şi comunicări la diferitele conferinţe şi congrese naţiona­le şi internaţionale , la Congresul in­ternaţional de fiziologie de la Leiden (Olanda) din septembrie 1962. Con­gresul internaţional de astronautică ce a avut loc la Varna (R.P. Bulgaria) în septembrie 1962, la conferinţa de fizio­logie de la Sinaia etc. GH. N. Acad. prof. dr. Grigore Benetato împreună cu colabo­ratorii, executînd o cercetare cu ajutorul tehnicii moderne. Iarna şi... îngheţata • 76 TONETE PENTRU DESFA­CEREA ÎNGHEŢATEI 9 S-A IN­TRODUS VâNZAREA ÎNGHEŢATEI PORŢIONATE IN S3 MAGAZINE DE PRODUSE ALIMENTARE ŞI IN 17 COFETARII 9 DESPRE ÎNGHE­ŢATA VARS­AT­A • UN NOU SOR­TIMENT, ÎNGHEŢATA CU CREMA DE CĂPŞUNI ŞI CU CREMA DE ZMEURA. Nu se mai bucură de aceeaşi „tre­cere“ ca în lunile de vară, totuşi... sunt destul de mulţi cei care o soli­­cită pentru calităţile... răcoroase chiar şi acum, în lunile reci. Con­sumatorii de îngheţată — despre ei este vorba — demonstrează, din ce în ce mai activ, că acest produs de­păşeşte cu succes... graniţa anotimpu­lui... cald. O dovadă : cantitatea de îngheţată vîndută în luna noiembrie este de circa 3—1 ori mai mare de­cit cea vîndută în luna noiembrie a anului trecut. Motiv pentru suplimentarea măsu­rilor menite să asigure o bună de­servire. Am aflat că s-a hotărît deja ca în sezonul rece vînzarea îngheţatei porţionate — în toate sortimentele — să se facă prin 76 tonete, ampla­sate în diferite puncte ale oraşului. O altă măsură recentă prevede vînzarea acestui produs (îngheţata porţionată) la un număr de 33 uni­tăţi ,, Alimentara“, precum şi la un număr de 17 cofetării. Este vorba de îngheţata ambalată : „Sport“ (din cacao, din vanilie sau din zahăr ars) şi „Polar“ (din cacao-vanilie şi din cafea). Fabrica de produse lactate­ Bucu­­reşti pregăteşte, în prezent, o nouă surpriză... gustoasă, pentru amatorii de îngheţată. Ea va fi cunoscută con­sumatorilor, la începutul anului vi­itor în chipul unui nou sortiment , îngheţată Vărsătă cu pastă de căp­şuni şi de zmeură. O MOPA. Confecţiile pentru bărbaţi Acum, după ce al IV-lea Pavilion de mostre şi-a închis porţile, ar fi desigur interesant să facem o privire de ansam­blu asupra colecţiei de confecţii prezen­tate de diferitele întreprinderi producă­toare, în cadrul... Paradei modei. Să ne oprim puţin la caracteristicile ge­nerale ale confecţiilor pentru bărbaţi. O primă remarcă făcută de vizitatori se referă la faptul că şi-au făcut a­m­­b­ţia. ■. confecţiile la­ un rînd. ■ cu 2—3 nasturi. Creatorii au adoptat o tăietură modernă, cu revere înguste şi respectiv cu un guler scurt. In faţă S/a mers pe o deschizătură dreaptă. îrn privinţa sacourilor, modelele sunt în general foar­te variate. Şi-au făcut apariţia sacourile cu buzunare oblice, cu şliţ sau fără, cu platcă sau fără platcă. In privinţa ţesăturilor s-a mers foarte mult pe fan­­tez­iurile din bumbac. O linie nouă s-a adoptat şi în execu­ţia pantalonilor. Buzunarele sunt de ase­­menea oblice. Existenţa manşetei sau lip­sa ei nu influenţează cu nimic linia modernă a pantalonului. Elasticul în ta­lie, găicile late completează acest obiect al ţinutei vestimentare. Pardesiurile au ca ţesătură de bază fanteziurile. Croiala la un rînd, buzuna­rele oblice cu capac, reverele scurte şi o lungime potrivită sînt frecvente. O linie nouă s-a adoptat şi în croiala pal­­toanelor. Modelul combinat între linia clasică şi cea sport se pare că va sta la bază. In general predomină croiala la un rînd cu 3—4 nasturi. Cit priveşte ţesăturile s-a manifestat foarte pregnant tendinţa renunţării la unturi în favoarea fanteziunilor şi­ a ţe­săturilor care să poată scoate mai mult în evidenţă linia nouă şi modernă a confecţiei. La sacouri, de exemplu, s-a părăsit plus cordul; la costumele de vară se folosesc foarte mult articolele Furtuna, Zenai­fa, Viorel etc. Filatelie Din cauza dezvoltării pe care a luat-o în ultimul timp colecţionarea mărci­­lor poştale cu temele „Cosmos” şi „Sport“, asemenea mărci sunt foarte solicitate, atît de către filateliştii din ţară cit şi de cei din toată lumea. In ţara noastră, cele două teme sunt bogat reprezentate. Pentru a satisface dorinţele filateliştilor, săptămîna viitoa­re vor fi puse la dispoziţie două ca­tegorii de plicuri cu mărci accesibile tuturor.­­ Plicurile cu tematica „Cosmos” cuprind următoarele emisiuni romî­­neşti, în serii complete : Sateliţii ar­tificiali ai Pămîntului (1957) ; Primul om în Cosmos (1961), seria dantelată și cea nedantelată ; Al doilea om în Cosmos (1961) ; Cosmonautica în slujba păcii (1962), seria dantelată și cea ne­dantelată ; Primul zbor în grup al celor două nave cosmice (1962). In total, 20 mărci, obliterate. • A doua categorie de plicuri con­ţine cîte 35 de mărci româneşti (serii complete) cu tema „Sport“, din urmă­toarele emisiuni neobliterate : Ziua sporturilor (1943) ; G.M.A. (1950); Cursa păcii (1957); Cam­pionatele de scrimă (1958) ; Sport (1959); Olimpiada de la Roma (bloc dante­lat şi nedantelat) ; Jocuri Sportive de copii la sate; Spor­turi de munte (dantelat şi nedan­telat); Marina ; Me­dalii de aur la Olimpiade (nedante­lat); Sporturi nau­tice (dantelat şi ne­dantelat) ; Handbal feminin. De asemenea, plicurile cuprind serii obliterate din emisiunile : Spor­turi nautice (dan­telat şi nedeţriţelat) ; Pescuitul sportiv; U.E.F.R.­ (şi varianta cu supratipar) ; Handbal (şi varianta cu supratipar); Jocuri­ sportive de copii; Medalii de aur la Olimpiade.­­ Datorită acestor plicuri, filateliş­tii vor avea prilejul să-şi completeze colecţiile atît cu emisiuni noi cît şi cu emisiuni apărute cu mai mulţi ani în urmă. Aceste plicuri vor fi difuzate de către toate magazinele ,,Filatelia,, şi ghişeele filatelice de pe lingă oficiile poştale. C­UVINTE m­imSlom Frig sau cald? ORIZONTAL : 1. Titanul de la Iasna­­la­ Pojiana, autor al povestirilor „Vi­forniţa“, „Sevastopolul în decembrie“ ş.a. — Drumul păsărilor spre soare sau ţările calde. 2. Stâpînitorul naturii — Muzeu in Paris — îngheaţă la zero gra­de şi fierbe la o sută. 3. Poet maghiar, autorul poeziei „Moartea iernii“ — Sis­tem generator de căldură în univers. 4. Sloi de gheaţă (pl. reg.) — Sunt che­maţi în caz de răceli... sau călduri. 5. Tipic — Crematoriu de... tabac — Se bate de obicei la cald. 6. Băutură fier­binte — A nu-şi mai aduce aminte. 1. Paravan în calea arşiţei solare — Surse de căldură 8. Un an... mai mititel — Fier încins în foc. 9. Podoabe poleite in pomul de iarnă — Cuprinde şi vara şi iarna ! — Precisă. 10. In căl­duri şi friguri! — Arde ! — Arbore fructifer din ţările calde. 11. început de caniculă ! — Ard şi nu dau căldură. 12. Cunoscut fizician francez, autorul primului principiu al transmisiei căldurii — Poet german, autor al unei „Nopţi de iarnă“. VERTICAL : 1. Autorul poeziilor „Sahara“, „Noap­te de iarnă“, etc. 2. Ati­tudine plină de Înţelegere şi căldură. — Blană căl­duroasă pentru zile reci. 3. Celebru transatlantic, scufundat în urma cioc­nirii cu un gheţar — în­cepe arşiţa ! 4. Bloc de gheaţă plutitor — a scris împreună cu Dimitrie An- Shei poeziile „Omul de zapadă‘, „Versuri canicu­lare“ ş.a. 5. Rocă forma­tă din cenuşa vulcanilor — Literă grecească — Pre­fix pentru ureche. 6. A avut de suferit mult de frig în exilul său la To­mis — II ia cu frig şi căl­duri. 7. Unire ! — Listă de documente. 8. Evapo­rează apa cu ajutorul ae­rului cald. —■ Petrecere cu dans. 9. De la (arh) — Convenţie care a­­sigură pe o anumită perioadă un anu­mit drept 10. Jucărie umplută cu aer cald — Autorul poeziei „Vînturi, vîn­turi pline de zăpadă“. 11. Ofilit de căl­dură — Fir. 12. Rarefiat — Poet român contemporan, autorul poeziilor „Soare“, „Focul din singe“, ,,Vîrtej de flacără“ etc. E. DUDAU incă un curs la Universitatea populară La începutul lunii decembrie se des­chide un nou curs la Universitatea populară a oraşului Bucureşti : „Proble­me ale istoriei diplomaţiei­ şi relaţiilor internaţionale contemporane“. La acest curs vor fi predate probleme ale isto­riei diplomaţiei, ale relaţiilor dintre state, în decursul istoriei, ale politicii internaţionale actuale, ale politicii de pace a­ ţărilor socialiste şi altele. Are omul o pasiune! — îmi daţi voie să pun mina pe el ! — Pe cine ? — Pe căţel. E tare frumos. Pare să fie o rasă „specială“. Muşcă ? — Aş. E blind şi cuminte. Cline „de casă“. — Latră ? — Numai la intervale. — Latră tare ? — N-are putere. E slăbuţ. — L-aţi înregistrat ? — Desigur. — Şi băieţaşul ? Are opt ani ? — Aș ! N-a împlinit nici cinci. — Crește frumos ! Și-i cuminte Prac­tică vreun sport ? — Nu. Desenează. — A ! Va să zică, artist. Să vă tră­iască. De la dv. se aude radio ? — Nu. Al meu e vechi. Are lămpile uzate. Nu prea se aude — UIIrîie ? — Cine ? — Aparatul de radio, llîrîie ? — Numai cînd e deschis. Trebuie să-i schimb lămpile. — Îmi daţi voie , Sile Stanciu. M-am mutat de trei zile aici, la etajul 7. Dv. la care locuiţi ? — La trei. Aveţi şi dv. copii ? — O fată de opt şi un băiat de JO. Soţia, eu şi trei pisici. Pasiunea soţiei şi copiilor. Mie îmi plac clinii, dar nu-i pot ţine din cauza pisicilor. — Jucaţi-vă !cu căţeluşul meu. — Dacă-mi permiteţi... Vă mulţumesc. Mi-a părut bine. Vă salut ! TI Tovarăşe judecător, Subsemnatul Sile Stanciu, m-am mu­tat de trei zile în blocul cu adresa de mai jos. Ieri, în dreptul etajului trei, am dat peste locatarul Andrei Jovian, posesorul unui aparat cu nouă lămpi, foarte, .zgomotos.,- ■, al~ unui cline ciobi­nesc, lătrind ca intr-o stină pustie şi tată al unui copil care are pasiunea mîz­­gălitului şi a cărui virată tatăl o camu­flează dîndu-1 drept de cinci ani cînd el are opt bătuţi pe muche. Toată această familie plus radio şi elvne, fac o gălfl­gie infernală,, răpind posibilitatea copi­ilor mei de a­ se instrui pentru a deveni buni cetăţeni ai­ patriei noastre. . In consecinţă, chem în faţa justiţiei pe numitul Andrei Jovian, pentru ca justiţia să-l pună la punct. îndrumindu-i copilul, pe o cale sănătoasă şi silindu-L a face radio­ mai mic. Deocamdată atît, neputind, descoperi şî alţi locatari fiind mutat aici de-abia de trei zile. Dar voi continua cercetările şi, voi sesiza justiţia pentru a face drep­tate. Al. dr. Sile Stanciu, p. conf. S. M. RUSU ­o­O­O­ Desen de AL. DARIAN In patru rinduri Unuia, criticat pentru întirzieri repetate Pe nedrept e criticat. La servici, pe cite ştiu, Vine omul regulat... Regulat vine tîrziu. GABRIEL TEODORESCU EL : — Nu, mulţumesc ! sintem­ că­­sătoriţi ! Şapte variaţiuni pe aceeaşi tema 1. Librăria Eminescu, bd. Republicii, raionul literatură. — Pot să iau cartea ?1. — Permiteţi s-o îm­pachetez. Să ne iertaţi că hîrtia nu e prea a­­rătoasă . Asta n-o să vă determine să ne ocoliţi! Aţi văzut ultimul nu­măr din Biblioteca pen­tru toţi ? Mulţumesc ! 2. Zece metri mai în­colo : magazinul cu fri­gidere, colţ cui Edgar Quinet. — Aş avea nevoie de o garnitură de etanşare a frigiderului. — Uite-o. — Aţi putea să-mi spu­neţi ce dimensiuni are? — Uite metrul şi mă­soară... — Şi... (nu mai am cu cine vorbi... a plecat de lingă minei). 3. Tutungeria nr. 620 din bd. N. Bălcescu 16. 4. Alegeţi dv. pachetul. Care vă place­­. Permis teţi... aveţi port-ţigaret ? Mulţumesc ! Care broşa? A! aveţi gust... încercaţi pachetul acesta, pare ceva mai uscat. Mulţu­mesc! Alegeţi! Vă stăm la dispoziţie !. Vă­­salut! 4. Cincisprezece metri mai încolo: centrul de pline nr. 39,3 dip ■ştr^-Ba­­tiştei. _ — Şi-o să stau-' să-ţi aleg dumitale , piinea ! Ia-o ! — Aveţi in vitrină un cozonac. — N-am timp. — Condică aveţi ? — Care cozonac? Ia-1... Bine că ştii carte... Con­dica ! Altceva mai ştii ? s5. . Cincizeci de. . metri mai încoace: Unitatea C.E.C. bd. N. Bălcescu. „ Doriţi ,un­ prospect ? E mai comod să-l con­sultaţi în linişte. S-a stricat peniţa ? Permi­teţi... o schimbăm ime­diat... Luaţi loc o clipă... " 6. Tutungeria nr. 11 din str. Aristide Briand. — Vă rog, opt ţigări Unirea. . . " Mai dă 50 bani .şi-ţi. dau zece." Mi -a v raihas' dintr-un pachet. ■ — lim pare rău,­ dar n-am.'' — Altminteri, te arunci la ţigări scumpe. Ia de aici... Opt ! ...„Coda“ la variaţiuni. Se pare că boala nu-i molipsitoare... M. URSU — Am terminat şi cu slujba asta nouă ! Să stai toată ziua cu nasu-n registre, dosare, hârtii... — Minca-l-ar lata, cum luptă el îm­potriva birocraţiei... Ora 6 dimineaţa — Toată noaptea am dansat cha-cha, am ascultat benzi şi am băut gin. ' — Minca-l-ar lata, ce cultură e-n capul lui. ' Poştaşul: — A venit pensia ! — Dă-o bncog, munca p-ar băieţelul tatii s-o a­m­ănince ÎN CĂUTAREA UNUI SUBIECT DE REPORTAJ Conversaţia cu tovarăşul Hirt Ion, strungar fruntaş la Uzina de ma­şini electrice, unde venisem, să culeg material pentru un reportaj, dura de vreo jumătate de oră : — Realizări aveţi, intr-adevăr, dar spune-mi te rog n-aţi avut in ultimul timp nici o greutate, înlăturată insă prin efortul­ comun al întregii bri­găzi ? — Nu. — Vreun tinăr care mai intirzie din cînd, in cind sau altul care să se ţină mai mult de şotii decit de treabă ? — Nu, tovarăşe, toţi muncesc conş­tiincios. — Nici măcar unul căruia să-i pla­că mai mult... păhărelul, sau poate altul care să se certe mai des cu soţia ? — Dumneata glumeşti. — Nu glumesc de loc. Mi-ai spus că brigada condusă de dumneata îşi depăşeşte­ cu regularitate planul lu­nar de producţie, şi angajamentul de economii? Foarte frumos. Am notat. Dar mie îmi trebuie şi fapte. — Vrei să scrii probabil un roman. — Nu frate, un reportaj. Ia spu­ne-mi, de pildă, cărţi aţi reuşit să ajungeţi brigadă fruntaşă ? — Am muncit. — Cum ? Asta-i important de ară­tat, cum aţi muncit ? — Bine. — Aşa... dintr-o dată ? — Nu, fireşte. — Ei vezi, şi matale spui că nu a fost simplu. Spune-mi acum pe larg cum s-a întimplat ? — Ca să fiu sincer, nici prea com­plicat nu a fost. Am pus toți umă­rul și... am făcut treabă. — Asta-i tot ? — Da. — Tovarășe dragă aceste date sunt insuficiente pentru a face un re­portaj­!­­— Asta-i treaba dumitale, noi pe a noastră am făcut-o. — Văd că ați făcut-o. Rezultatele stau martufie. Dar­ cum ? — Nu ţi-am spus ? — Iar o luăm de la început. Ai, măcar-,-.-copii ■? — încă nu. — Uite, tovarăşe din cele ce mi-ai spus pînă acum, ţinînd seama că nu ai nici copii, totul s-ar putea rezuma în cîteva rînduri: tinărul strungar Hirt Ion de la Uzina de maşini electrice... Ciţi ani ai? 27? Deci, in virstă de 27 de ani, împreună cu brigada sa depăşeşte regulat planul de producţie... Aceasta ca urmare a bunei organizări a locului de mun­că, a aplicării celor mai avansate metode de lucru cit şi a preocupării fiecărui m­embru al brigăzii de a-şi ridica necontenit , nivelul profesional. Ţi-ar plăcea un asemenea... reportaj ? — Nu cred. — Bineînţeles. Mai trebuie fapte, cifre... Ce poţi să-mi mai spui ? — Că şapte din cei opt membri ai brigăzii sunt elevi ai şcolii medii. — E un fapt obişnuit acum. In fiecare uzină ■găseşti sute. Dumneata în ce clasă eşti ? — A XI-a. — Spune-mi cel puţin cum vă ajută în producţie cunoştinţele căpătate in şcoală ? Sunt convins că matematica şi fizica au contribuit mult la ridi­carea nivelului vostru profesional şi unul din rezultate se vede deja: ca­litatea din ce în ce mai bună a pie­selor executate. — Păi, dacă ştii de ce mă mai întrebi ? — Bine, să lăsăm şcoala. Ciţi ino­vatori ai în brigadă ? — Patru. Paul Panaghia, Valeria Şerban... — Dumneata cite inovaţii ai ? — Două. — Cred c-am găsit ce căutam. Spu­ne-mi repede, cu lux de amănunte d in ce împrejurări ţi-a venit ideea şi cum ai materializat-o ? — Simplu. — Iar... simplu ? — De fapt prea mare... filozofie nu a fost. E vorba de două dispozitive... Asta-i tot. — Le-ai făcut aşa... subit ? Nu te-ai frămîntat cîteva zile ? N-ai fost in­vadat de fel de fel de întrebări şi îndoieli ? Ce-ai simţit atunci ? — Cinstit vorbind am fost prea ocupat să le termin pentru a mai avea timp să-mi notez emoțiile. — Hm. Aşa nu merge, ăsta nu-i reportaj. — N-aş vrea să te contrazic. Dar de ce nu iei, altă brigadă ? — Şi ce-am rezolvat ? — Asta-i treaba dumitale, noi... — Ştiu, v-aţi făcut-o. MI­HAI SIPOȘ o IIB­ăiatul tatii“ de NELL COBAR — Minca-l-ar tata de băiat, cum știe el să strige­­ ! Asta va fi om energic! — Ai să rizi, dar am rămas corigent la două materii. — Minca-l-ar tata da silitor; am știut eu că n-ai să rămîi repetent­­... — Cîte-i aduc și nimic nu-i place, minca-l-ar tata de exigent !... — Tată, am să stau eu jos, că e îimpotriva mersului și s-ar putea să te-amețească... — Dragul de el, cum se gindește el la mine... — Nu mai , cînta fals că d-aia nu mănîncă... — Mun­ca-l-ar tata, ce ureche muzi­cală are... — Tăticule, dacă tu te-ai lăsa de fumat te-ai simfi mai bine și... ai avea ceva bani in plus să-mi■ iei şi mie o bicicletă... — Minca-l-ar tata,­­ ce socotit e el!... — Azi am luat 5, e bine ? — E bine, că ieri ai luat 3, min­­ca-te-ar tata de deştept !... — Dă-mi mata, bunicuţule, şi mata, năşico, şi maia, tăicuţule... — Minca-l-ar tata de atent, cum nu uită el pe nimeni !... BALADA ALTUI GREIER MI€ V-am­îhliţi şi voi probabil Be­­fecutul greieruş, Negru ca un sirop de tuş. Ce of la neconsolabil s Cri -cri-cri Toamnă gri, Nu­ credeam c-o să mai vii. Dar aşa-mi dai zor mereu, Că n-am timp s-adun şi eu O grăunţă cit de mică, Ca dy să iţii ce­r impf urniţi La UrnAna- mm furnică. Fiindcă nu-mi dă niciodată, — Şi-apoi umple lumea toată Că m-am dus şi i-am cerut... Dar acum s-a isprăvit... Cri'cri-cri Toamnă gri, *Tare-s mic şi necăjit ! Cazul s-a-ntimplat in anu’ Cunoscut­ de Topirceanu Dar de-atuncea, galopind, Anii au trecut pe lină. Nu ştiu de-a fi aflat şi voi Ce s-a petrecut apoi. Dacă , nu, vă spun acuş, Că micuţul greieruş, Negru ca un strop de tuş, A avut un fiu m­ic, Tot brunet şi tot pitic, Care, meloman de mic, Ii fusese ucenic, Şi, ca orice bun şcolar, Greieruşul lăutar A cules învăţăminte Din povestea dinainte Cu flămindul său părinte. Prin grădinile din jur, Ca im tainic trubadur, Tot­ cîntind, o seară de seară, La vioară, Repertoriul lui de vară Şi de „muzică uşoară“, Desfăta îndrăgostiţii Cu aceste audiţii. Astfel, în trei-patru luni De nocturne stagiuni, ’ Micul nostru greieruşi Mare-n măiestria lui, Adunase din arcuş Bani destui. Şi cînd zilele trecute L-a-ntrebat coana furnică, Dacă­­vrea să-l împrumute Iarăşi c-o grăunţă mică, A scos greierul-colosar Un­­ carnet din buzunar Şi i-a spus acolo-n drum, Ca s-audă cei ce trec: — Mulţumesc !... însă acum Am libretul meu la C.E.C. ! Cri-cri-cil Toamnă gri, Astăzi poţi oricînd să ns auzi pup pricina sa vi Mic mai sunt eu, negreşit, Dar, deloc nu-s necăjit ! CATRENE... AMESTECATE PE CONCRET TONUL FACE MUZICA Cei de la I.C.L.B. au lăsat toate gropile şi pietrele după construi­rea celor II blocuri din Pieptă­nari. In Pieptănari au terminat Şi-au... tuns-o în grabă, cu viteză. Terenul astfel l-au laset Nepieptănat şi,... fără freză. Studentul Virgil Tătaru de la Fac. de filologie a găurit pereţii camerei sale din căminul Groză­v’eştii Constatăm, bată-l amaru’ Ca un lucru anormal Că deşi el e Tătaru, S-a purtat ca un vandal. Servilul: Chiar şeful poate să vă spună Că eu de muzică-s atras... Şi-aş vrea să-nvăţ la contrabas Să pot cînta. perfect... în strună ! Unei cîntărețe cu repetiţii­, noc­turne Că are voce (spun o mie), Eu­ zic că are... insomniei Unui timpanist Cum cînta fals orice bucată, (Ea fie nouă, fie veche), Mă-nt­reb defectul de-astădată‘ E la timpan sau la... ureche? SIG. HOROVITZ M. R.

Next