Informatia Bucureştiului, ianuarie 1963 (Anul 10, nr. 2927-2952)

1963-01-02 / nr. 2927

A ff PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul X­I Nr. 2927 4 PAGINI 20 BANI Miercuri 2 ianuarie 1963 Cuvîntarea rostită la tovarăşului posturile cu prilejul Dragi tovarăşi şi prieteni, . Cetăţeni ai Republicii Populare Romine, Intîmpinămi într-o atmosferă sărbătorească, cu voie bună şi încredere în viitor, anul 1963, an nou de muncă creatoare pentru înflorirea patriei, pentru prosperitatea tuturor făuritorilor de bunuri mate­riale şi spirituale — oamenii muncii, care îmbogăţesc şi înfrumuseţează an de an Republica noastră. A 15-a aniversare a proclamării Republicii Popu­lare Romíne a prilejuit un însufleţitor bilanţ al rea­lizărilor obţinute de poporul român. In aceste reali­zări este întruchipată munca fiecăruia dintre noi, muncitori, ţărani, intelectuali, activişti de partid şi de stat. Pe întreg întinsul ţării, în uzine, pe şantiere, în gospodării colective şi de stat, în instituţii de şti­inţă, învăţămînt şi cultură domneşte o atmosferă de muncă plină de avînt, fiecare îşi aduce contribuţia la opera comună de făurire a vieţii noi, socialiste. Anul de care ne despărţim a dat rod bogat în în­făptuirea măreţelor obiective stabilite, de partidul nostru în domeniul sporirii producţiei industriale, al dezvoltării şi întăririi agriculturii socialiste, în trans­porturi şi construcţii, în ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi cultural al poporului. Pre­vederile planului de stat pe 1962 au fost îndeplinite şi depăşite, creîndu-se astfel o bază trainică pentru noi victorii ale construcţiei socialiste în anul care vine. Imaginea ţării noastre este o mărturie strălucită a justeţei politicii partidului, călăuză încercată şi clar­văzătoare a poporului. Anul care s-a scurs a fost încă un an de luptă pentru apărarea păcii — bunul cel mai scump tuturor oame­nilor de pe păm­înt, un an al întăririi forţelor socia­lismului, păcii şi progresului, a forţelor care luptă pentru coexistenţa paşnică între toate statele, pentru libertatea şi independenţa popoarelor. întregul mers al istoriei ne arată că, în ciuda tuturor piedicilor, aceste forţe cresc mereu, că lor le aparţine viitorul. Intîmpinînd Anul Nou în mijlocul familiilor, prie­tenilor şi tovarăşilor de muncă, ne exprimăm cu toţii dorinţa caldă ca în anul care vine pacea între popoare să fie consolidată, omenirea să-şi poată consacra toate forţele muncii paşnice, creatoare, pentru fău­rirea unei vieţi de belşug şi bunăstare. Dragi tovarăşi, Cu prilejul Anului Nou, Comitetul Central al Parti­dului Muncitoresc Romín, Consiliul de Stat Şi guver­nul Republicii Populare Romíne adresează întregului nostru popor calde felicitări. Urăm muncitorilor şi muncitoarelor din industria noastră socialistă să lu­creze cu spor pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, să dea ţării produse tot mai multe şi mai bune , ţără­nimii colectiviste, lucrătorilor din gospodăriile de stat şi staţiunile de maşini şi tractoare — să asigure prin munca lor harnică o recoltă îmbelşugată, tinerilor şi tinerelor din uzine şi de pe ogoare — să-şi consacre tot entuziasmul şi elanul lor pentru a aduce din plin contribuţia la avîntul economiei socialiste, tineretu­lui studios — să muncească cu sîrguinţă pentru a-şi însuşi tezaurul de cunoştinţe pe care i le pune la în­­demînă şcoala pentru a fi cît mai de folos patriei. Vă dorim tuturor succese în munca voastră plină de abnegaţie, sănătate şi fericire dumneavoastră şi celor ce vă sînt dragi ! Să ridicăm paharul pentru poporul nostru munci­tor, pentru patria noastră dragă, pentru viitorul ei luminos, pentru pace, prietenie şi colaborare între toate popoarele ! Vă urăm La mulţi ani, iubiţi tovarăşi şi prieteni ! Gheorghe de radio Anului Nou Gheorghiu-Dej şi televiziune Revelion la,,, 800 de grade Lingă uriaşele cuptoare de la Fa­brica de ciment Bucureşti a rămas să intîmpine noul an echipa cocoto­­rului Emil Niculescu. Acestei echipe i-a revenit sarcina să dea primele tone de ciment pe 1993. Totul funcţionează normal. La locu­rile lor membrii echipei urmăresc cu atenţie agregatele. Din cînd , cînd se aude glasul şefului de echi­pă : — Atenţie temperatura ! Prin vizor ochi pricepuţi deslu­şesc calitatea „fierturii“. O fiertură... solidă, formată din boabe incandes­cente de Klinker. Intr-un joc neo­bosit ele aleargă continuu prin pîn­­tecele cuptorului, încărcătura s-a făcut la miezul nopţii. Atunci a porniti pe vara lui 1963 prima şarjă de ciment. — Să-i urăm drum bun, tovarăşi î O urare care poate suplini cu suc­ces orice certificat de garanţie. Ea este făcută de una din cele mai bune echipe ale fabricii, care în 1962 a dat numai ciment de calitate superioară. Ora 1. Morile de măcinat funcţio­nează din plin. In secţie au sosit oaspeţi : tovarăşul Constantin Cris­­tache, directorul întreprinderii şi Radu Modan, secretarul biroului or­ganizaţiei de bază. Au venit să cioc­nească un pahar cu vin cu aceşti muritori de senină ai fabricii. — La mulţi ani, tovarăşi şi noi succese în 1963 ! Noutăţi din sectorul articolelor de uz casnic Vizitatorii celui de al IV-lea Pavilion de mostre au făcut numeroase propu­neri privind fabricarea unor produse, aşa zise „mărunte”, dar folositoare pen­tru gospodărie. Găsind juste aceste propuneri industria uşoară şi comerţul au hotărît asimilarea în producţie a unora dintre acestea. După cum se ştie, pînă în prezent policlorura de vinilin a fost folosită cu succes, ca­ înlocuitor al pielii na­turale numai în sectorul de marochi­­narie. In curînd, sfera de aplicare a acesteia se va coctinde. Specialiştii au elaborat un nou tip de înlocuitori de piele (p.v.c. expandat pe tricot) apt pentru confecţii, încălţăminte şi, bine­înţeles, marochinărie. Noul înlocuitor de piele are o elasticitate mărită şi un tuşeu care imită pielea. Tot în industria de încălţăminte se vor introduce în fabricaţie încălţăminte pentru hotelieri, ospătari, papuci de casă pentru voiaj în plic cu fermoar, bocanci şi cizme pentru vînători, papuci pentru balet etc. In cadrul produselor de marochînă­­rie se vor produce truse pentru gos­podine (pentru ace, aţă, degetare, foar­fece), truse pentru perii şî cremă de ghete. In acest sector va mai începe producţia curelelor pentru ascuţit brice, a tolbelor pentru vînători şi pescari, a mănuşilor speciale pentru vînători etc. Şi în industria articolelor de uz cas­nic va începe producţia unor articole solicitate, ca de pildă : spălător de geamuri, cuţit pentru cojit ouă, ma­şină de presat şi stors fructe (prac­tice şi uşor de mînuit), suport din tablă cu plasă de asbest pentru fierul de călcat, cleşte pentru zahăr, supor­turi pentru şerveţele, umeraşe pliante pentru voiaj etc. LUCRĂRI GOSPODĂREŞTI In anul 1962, în raionul 16 Februarie lucrările edilitare au cunoscut o dez­voltare deosebită. Au fost efectuate mii de metri de noi instalaţii de conducte pentru apă şi canalizare, au fost refă­cute pavaje etc. Recent au fost terminate lucrările de instalare a conductei de apă potabilă de pe str. Frînghiei în lungime de peste 450 de metri. Pe str.­­Lujerului, începînd din bd. Păcii și pînă la școala elementară de pe str. Serg. Apostol Constantin, s-a lucrat la instalarea unei alte conducta de apă în lungime de peste 600 de metri. La fel, sînt montate conducte noi de apă potabilă pe str. Giuleşti­Sârbi, str. Săbăreni, care au­ o lungime de aproximativ 630 de metri. O contribuţie însemnată la executa­rea lucrărilor de instalare a conducte­lor au dat-o şi cetăţenii din cartierele respective. Ei au prestat mii de ore muncă patriotică. fitosul cel darnic domină minunata lume de basm a orăşe­lului. Explicabilă deci stăruinţa cu care-i privesc copiii. SIMPOZION Joi 3 ianuarie, la ora 18, în sala Casei prieteniei româno-sovietice va avea loc un simpozion intitulat „De la prima planetă artificială la nava cosmică „Marte-1“. Vor lua cuvîntul: acad. Gh. Demetrescu, prof. univ. Călin Popovici și prof. univ. Emil Repciuc. Va urma un program de filme documentare și un film artistic. Fotografia romînească la saloanele internaţionale din 1963 Răspunzînd invitaţiilor primite din străinătate, Asociaţia Artiştilor Fotografi din R.P.R. a trimis numeroase colecţii de lucrări pentru saloanele internaţionale care vor fi des­chise în primele luni ale anului. Pînă în prezent au fost trimise lucrări pentru saloanele de la Budapesta (R. P. Ungară), Nantes (Franţa), Lisabona (Portugalia), Londra (Anglia), Singapore, pentru două saloane din Australia şi S.U.A., precum şi pentru concursul „Photeurope“ care va avea loc în primăvara acestui an, la Bruxelles (Belgia), urmînd ca expoziţia organizată după concurs să fie des­chisă consecutiv în Belgia, Franţa şi Elveţia. Am primit, în acelaşi timp, invitaţii pentru a participa la viitoare expo­ziţii care se vor deschide la Gdansk (R. P. Polonă), Rio de Janeiro (Brazi­lia), Birmingham (Anglia) ș.a. .V. Primirea la Consiliul de Stat a şefilor misiunilor diplomatice din R. P. Romină Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romină, Gheorghe Gheorghiu- Dej, împreună cu preşedintele Con­siliului de Miniştri, Ion Gheorgh­e Maurer, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Voitec, ministrul­ afacerilor externe, Corneliu Mă­­nescu, şi secretarul Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, au primit luni la amiază la Palatul Consi­liului de Stat pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi în R. P. Ro­­m­înă, care au prezentat felicitări preşedintelui Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi urări de prosperitate poporului român, cu ocazia celei de-a 15-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române şi cu prilejul Anului Nou. Preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer, şi cei­lalţi conducători de stat prezenţi, au mulţumit şefilor misiunilor di­plomatice pentru felicitările şi ură­­ile făcute şi le-au adresat urări de bietenie, prosperitate şi pace. * (Agerpres). înlocuire de spectacol Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ anunţă că, din cauza Îmbolnăvirii unui actor, spectacolul „Tache, Ianke şi Cadir“, anunţat pentru azi 2 ianua­rie, ora 19.30 la sala din bd. Schitu Măgureanu se înlocuieşte cu „Cred în tine“. Bucureştenii au întîmpinat cu optimism şi voie bună noul an — 1963. In sălile de mar­mură ale Palatului R.P. Romíne şi în noile blocuri din Balta Albă sau Pieptănari, în sălile de festivităţi din fabrici şi uzi­ne, la casele de cultură, în tot oraşul, oamenii au sărbătorit tradiţionalul revelion. La răs­­pîntia dintre 1962 şi 1963, ei şi-au urat cu însufleţire noi suc­cese în muncă, belşug, fericire, pace. Mţuică, dans, urări şî felicitări, sur­prize. In această atmosferă este întim­­pinat anul 196­'­ de participanţii la car­navalul tineretului. Foto N. DUMITRESCU PREMIERĂ De curînd, în sala clubului „Gri­viţa Roşie“, a avut loc premiera pie­sei „Piaţa ancorelor“ în interpretarea colectivului de la Teatrul popular „Griviţa Roşie“. Regia spectacolului aparţine regi­zorului Stelian Mihăilescu. BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru zilele 3, 4 și 5 ianuarie. Vreme rece, cu cerul mai mult acoperit. Temporar ninsoa­re. Vînt potrivit, cu intensificări pînă la tare, din sectorul estic. Temperatura in scădere. Suspendarea curselor de persoane pe Dunăre Din cauza timpului nefavorabil şî a­­pariţiei sloiurilor pe Dunăre, au fost sus­pendate cursele de pasageri pe Dunăre cu excepţia cursei Tr. Severin - Gruia. De asemenea s-au suspendat trecerile peste Dunăre de la Giurgeni — Vadul Oii, Brăila — Smîrdanul Nou și Galați comuna 23 August. Pe patinoarul artificial din panul „23 August“ a avut loc aseară spec­tacolul „Povestea oglinzii de gheată“. In clișeu, un­ aspect din timpul spectacolului. ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦♦♦+ Carnaval în sălile Palatului R.P.R. Ultimele ore ale anului 1962. Lu­minate feeric, sălile Palatului R.P.R. vii iese de lume. S-au adunat, aici, ca să intîmpine noul an peste 3 000 de tineri muncitori, studenţi, elevi fruntaşi in muncă şi învăţătură. La orice pas, în orice privire găseşti o invitaţie la glumă şi voie bună. A dispărut pînă şi obişnuita sobrietate a interiorului. Pereţii înalţi, coloanele de marmură lucitoare sunt plini de desene hazlii în culori atrăgătoare. Nu lipseşte nici tradiţionalul pom de iarnă. Ora 21:15. In sala de marmură, la un semnal, trompetişti îmbrăcaţi in costume cu fireturi, anunţă începerea carnavalului tineretului. Tov. Popescu Nicolae, prim secretar al Comitetului oră­şenesc Bucureşti U.T.M. salută pe parti­cipanţii la carnaval, ii felicită pentru rea­lzările obţinute în 1962 şi le urează noi succese pentru anul care vine. Apoi, un grup de recitatori slăvesc numele patriei şi al partidului iubit, încă un sunet de trompete şi a început dan­sul. Orchestrele atacă cunoscutul vals „In Bucureştiul iubit“. Şuvoiul neîntrerupt de participanţi la carnavalul tineretului se revarsă în toate părţile. Vrei să faci o fotografie „la minut“. Aparatul automat de fo­tografiat îţi stă la dispoziţie. Sălile şi locurile special amenajate pentru jocuri distractive sunt şi ele asaltate. Amatorii de „recorduri“ îşi încearcă ind­eminarea şi priceperea. Cascade de rîsete inundă bolţile înalte. Pe estrade îşi fac apariţia, rînd pe rînd, artişti ai scenelor Capitalei. Mai sînt cîteva minute pînă la ora 24. Tinerii se adună la mese, îşi umplu paharele cu vin. Dar, de fapt, cine sînt aceştia ? E greu să faci cu­noştinţă cu atîta lume. Pe cîţiva din­­trei ei, insă, i-am­ recunoscut. I-am în­­tîlnit la locul lor de muncă, le-am vă­zut chipul zîmbind pe panouri de onoare. Voicu Vasile e montor la Uzina de maşini electrice Bucureşti, Androne Constantin, Mihai Ilie, Pogăceaş Ale­xandru lucrează la Uzinele „Griviţa Ro­şie“. Şi se vede că se simt bine. De altfel, pentru ei anul 1962 a „trecut“ (Continuare în pag. a III-a) G. AŞTEFANEI CUM II ŞADE BINE TINEREŢII Inedit Moş Ge­­rilă s-a mai în­făţişat ieri seară celor aproape 500 de invitaţi la în­­tîlnirea de la Casa de cultură a stu­denţilor „Grigore Preoteasa“. Unde a dispărut clasica figură a moşnea­gului cu barba ki­lometrică şi mus­taţa colilie ? Se zvoneşte că sti­mulat de atmos­feră a oferit-o în dar unui invi­tat, sau că, în mod simbolic, (e vorba de veşnica tine­reţe a acestui bă­­trîn prieten), s-a prezentat fără ac­cesoriu de cir­cumstanţă. Fapt e că „incidentul“ n-a împiedicat cu nimic asistenţa să în­­tîmpine cu căldură şi să ia aminte la urările şi poveţele sfătosului „moş­neag“. Unele în versuri, altele în proză, dar fiecare cu un tîlc deloc voalat. Şi acum, linişte ! Se adresează ce­lor de la „construcţii“ : „Am venit aici la voi, cu urări de anul nou / De la Grozăveşti, măi frate, din complexul acela nou / Şi deşi e vînt şi iarnă peste tot, pe străzi, afară / Stînd în noile cămine m-am simţit în primăvară / Şi am prins aşa, în mine, un prinos de tinereţe / Şi mi-am zis că vouă tre­buie, să vă dau întîi bineţe / Şi să vă doresc acuma ca în imul care vine / După planurile voastre, să se-nalţe noi cămine / Şi palate de cultură, cu cabane umpleţi munţii“... Ţinîndu-se de promisiunea din prolog „...Moşul pentru fiecare / Are­­un sfat sau o urare“, viitorilor in­gineri petrolişti sau agronomi, geo­logi sau electronişti, mecanici sau arhitecţi, constructori sau artişti le-a toastat după „specific“. A existat o urare generală : „Iar în anul care vine, / Să-nvăţăm cu toţi mai bine / Şi-n sesiuni, în carnete / Să-operăm cu nota zece“. Să-nvăţăm şi nu să-nvăţaţi pentru că şi „Moş Gerilă“ învaţă, dar sub un „pseudonim“ . Ion Bog, student anul III la Insti­tutul de teatru care s-a dovedit în această seară foarte... „în rol“. A­­plauzele au răsunat ca un angaja­ment solemn : Aşa vom face ! Au aplaudat şi studenţii Maria Parpală şi Mircea Rusu din anul IV al Institutului de construcţii în ale (Continuare in pag. a lll-a) I. POENARU Originalul Moş Gerilă In exerciţiul funcţiunii e seara de neuitat O seară plină de farmec, cîntec și voie bună. Din candelabrele de cristal se răsfrîng lumini multicolore, care dau sălii de marmură aspect de basm. Serpentine argintii, intr-un neobosit joc de străluciri străbat vas­ta încăpere. Iar în mijlocul acestui minunat decor domină plin de mă­reţie şi... podoabe, un brad uriaş. Ne aflăm în sala nouă a cantinei Uzi­nelor „Griviţa Roşie“. __________ Aici şi-au dat întilnire pentru a sărbători reve­lionul peste 800 de mun­citori, ingineri şi tehni­cieni ai uzinei cu fa­miliile lor. Pe ordinea de zi, conform tradiţiei un singur punct : Voia bună. Pînă la miezul nopţii mai sînt cîteva minute. In aşteptarea noului an se umplu paharele şi se primesc colindătorii. Au multe de spus colindătorii ! Harnicii muncitori ai Griviţei au obţinut doar în anul care a trecut succese deose­bite. Sarcinile de plan au fost îndeplinite îna­inte de termen, s-au rea­lizat 5 000 000 Iei econo­mii la preţul de cost şi beneficii peste plan în valoare de 4 800 000 lei. Pentru astfel de rezul­tate colindătorii îndeam­nă : Din inimă băieţi, Trageţi roata nu­ puteţi... Nu sunt uitaţi nici turnătorii. Oţe­­larii şi-au îndeplinit planul pe 1962 la 7 noiembrie. Ei au dat peste plan pînă la sfirşitul anului citeva sute tone de oţel. Să-i urăm acum flăcăi Hăi, hăi!... ...Colindătorii au plecat. In urma lor au rămas stăpini veselia şi cîn­­tecul. Turnătorul Victor Gheonea, ca­zangiul Constantin Zamfir, strunga­rul Gheorghe Toader, sudorul Cris­tian Dobre... consultă ceasurile. E „la miezul nopţii ! O­ explozie de mulţi ani“ întîmpină pe 1963. Grupuri de artişti veniţi să înso­ţească bucuria griviţenilor cu cîntece şi glume, sînt primiţi cu aplauze. —­ Sus paharele pentru fruntaşi! O chemare la care răspunde întrea­ga sală. — La mulţi ani ! D. LAZARESCU Aho, aho copii şi fraţi Staţi puţin şi nu minaţi Şi cuvintul ne-ascultaţi... Ora 54. Un grup de muncitori de la Uzina Limitfc ., , la Uzina „Electromagnetica“ care au petrecut împreună revelionul, ciocnesc paharele în cinstea noului an. . fymwEn • In urma unei anchete efectuată de ziarul suedez „Ny Tid", pe pri­mul loc în clasamentul celor mai buni sportivi ai anului 1962 s-a cla­sat atletul sovietic V. Brumer. • A treia manșă a întrecerilor de sărituri cu schiurile „Turneul celor patru trambuline“ s-a disputat la Garmisch-Partenkirchen. A cîştigat, din nou, norvegianul Toralf Engang, care conduce detaşat în clasamentul general. • După cinci runde, lider în cla­samentul turneului internaţional de şah de la Hastings este iugoslavul Gligorici cu 4 p, urmat de compa­triotul său Marcovici cu 3 la p şi de jucătorul sovietic Smîslov, cu 3 p. • In turneu în Costa Rica, echipa de fotbal Vasas Budapesta a jucat cu formația Alajuela, de care a fost întrecută cu 3-1. CE URMĂREŞTE GUVERNUL ADOULA PRIN „SUSPENDAREA" LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI CONGOLEZ LEOPOLDVILLE 2 (Agerpres). D­intr-o cuvîntare radiodifuzată, pri­mul ministru congolez Adoula a anun­ţat că printr-un decret al preşedin­telui Kasavubu, lucrările parlamentu­lui au fost suspendate pe timp de trei luni. Această hotărîre echivalează de fapt cu dizolvarea forului legislativ suprem al Republicii Congo. Această măsură, care reaminteşte situaţia din 1960 cînd a fost răsturnat guvernul le­gal al lui Patrice Lumumba şi dizol­vat în mod ilegal parlamentul, ur­măreşte înlăturarea opoziţiei care s-a creat în parlament faţă de poli­tica guvernului Adoula. Această opoziţie s-a manifestat cu deosebită vigoare în ultima vreme. Este semnificativ că dizolvarea par­lamentului are loc la puţină vreme după vizita în Congo a misiunii mi­litare americane, vizită care a mar­cat intensificarea intervenţiei ameri­cane in această ţară. Agenţia Associated Press arată că „observatorii de la Leopoldville re­levă faptul că acţiunea lui Adoula ar putea provoca serioase tulburări la Leopoldville unde parlamentarii care erau pe punctul de a determina demi­sia guvernului Adoula nu par să fie dispuşi să accepte o stagnare politică de trei luni". Agenţia relevă că par­lamentarii îşi dau seama că după sus­pendarea lucrărilor parlamentului ar putea urma acţiuni mai severe împo­triva forţelor opoziţiei. Docherii americani continuă greva NEW YORK­­ (Agerpres).­­ „Suntem­ încă departe de a obţine vreun rezultat“, a declarat Alexandr Chopin, principalul negociator din partea Asociaţiei de transporturi ma­ritime din New York, în urma întâl­­nirii pe care a avut-o cu reprezen­tanţii docherilor americani care sunt în grevă. Pe de altă parte, Willard Wirtz, ministrul muncii al S.U.A., care a primit la sfirşitul lunii de­cembrie de reprezentanţii grevişti­lor, a declarat că cu toate că în ul­timul timp s-au observat unele semne de înţelegere între armatori şi grevişti, totuşi nu există nici un indiciu că se va ajunge la vreun compromis. După cum se ştie, greva docherilor americani a paralizat tra­ficul maritim pe coasta de est şi în golful Mexic.

Next