Informatia Bucureştiului, februarie 1963 (Anul 10, nr. 2953-2976)

1963-02-01 / nr. 2953

Fag.­ft 2-st. Luna cărţii la sate Calendar / Str. I­lea Roab­e, face pe la sate ia mnare „campanie de îrţsâmfaţări“. Lelea Maria s-a dus la căminul cultural să facă focul mai de dimineaţă ca de obi­cei ; nea Tudor, din activul de difu­zări voluntari ai gospodăriei, face şi răsface socoteli faţă-n faţă cu un teanc de cărţi; tot socoteli face şi librarul comunei , iar secretarul sfatului a în­hămat caii la sanie şi­ a plecat la gară să întimpine oaspeţi. Din cel puţin zece trenuri diferite, în cel puţin zece staţii micuţe, încotoşmănate cu zăpadă, sunt aşteptaţi să des­cin­dă călători de la Bucu­reşti. Care vor lua parte la inaugurarea celei dinţii zile din calendarul de o lună a campaniei. Fiindcă astăzi începe „Luna cărţii la sate“. Desigur, pentru observatorii bucureş­­teni ori din alte oraşe (şi la sate vor sosi zilnic, alţii, de profesie scriitori), prima zi consacrată popularizării şi difuzării cărţii, petrecută în mediul rural, va aduce oarecum cu frecventa imagine primăvăratică din jurnalul cinematografic de actualităţi, în care trasarea primei brazde se face sărbătoreşte. Dar pentru cei care, cu multă vreme înaintea festivităţii de azi, au pregătit-o în toate­­detaliile, săptă­mânile viitoare vor trebui să constituie apogeul unei activităţi ce se desfăşoară cu mare avînt la sate, de cîţiva ani încoace. Activitate care, exprimată ma­tematic, se notează aşa : 13 500 000. A­­dică, 13 500 000 de exemplare de cărţi vîndute la ţară pe parcursul anului tre­cut. Ştiut fiind faptul că cifrele au cîteodată poezia lor, să vedem, cu alte completări asemănătoare, cum s-au ro­tunjit milioanele de mai sus. Aşa , prin 714 librării la sate, aprovizionate, la zi, cu toate noutăţile editoriale (de men­ţionat că 34 din ele desfac cărţi prin autoservire), plus 28 de librării... pe roate, care ajung pînă în cătunele cele mai îndepărtate; prin librăria „Cartea prin poştă“ din Bucureşti şi cele 15 secţii regio­nale (ştiţi cîţi cores­pondenţi săteşti are unita­tea bucureşteană? 40 000!), prin 6000 de difuzori de cărţi, care organizează di­ferite acţiuni de populari­zare şi difuzare a cărţii numai la sate... E limpede: întregul bi­lanţ al anului trecut creează premize excepţiona­le în materie de vînzare a cărţii, acestui februarie. Care —­ nu uitaţi ! —­ are o semnificaţie deosebită în istoria celor două ediţii de pînă acum a „Lunii cărţii la sate“ . E prima lună premergătoare campaniilor agricole, care ne găseşte ţara cu o agricultură în întregime colectivizată. Lună calmă pentru tractoa­re şi semănători, cum să nu fie ea pe deplin folo­sită pentru o altă însămîn­­ţare — de mare valoare — cea culturală ? Da. Şi pentru această inedită campa­nie s-au făcut preparative excepţionale. „Comandament“ central, Bucureştiul a primit şi va mai primi zilnic, telegrame de pe frontul neobişnuitelor semănături. Spicuim, din regiuni. Bucureşti: Seri literare şi de poezie, pe teme ca : „Te slăvim, partid iubit“, „Pagini de lite­ratură despre alegerile din trecut şi azi“, „Cărţi şi broşuri în sprijinul în­văţământului agricol de masă“, „Eroi comunişti în literatura noastră nouă“. Mureş-Autonomă Maghiară. Filiala Uniunii scriitorilor va organiza 15 Ia­­tîlnici între scriitori şi cititori. Suceava : Utemiştii îşi propun să difuzeze cărţi în valoare de 80 000 lei şi să popularize­ze cărţile agrozootehnice prin „Colţurile colectiviştilor“, existente în cadrul bi­bliotecilor comunale. Banat: înfiinţarea a 6 librării pe baze obşteşti, plus un calendar care consemnează, la fiecare zi a săptămînii, cite o manifestare literară. Brişov: La fiecare bibliotecă comunală cîte 6 acţiuni. Cluj: Consfătuiri cu ci­titori la comunele Deaca, Mihai Vitea­­zu, Gilău, Hunedoara: Conferinţe des­pre : „Cartea, prieten şi sfătuitor al co­lectiviştilor“, plus şezători literare în şcoli... Şi, atenţie, suntem­ abia în prima zi. GRAZIELA VlNU­I „Rapsodia Romina“ pe ecran Autorii filmului documentar con­sacrat recent de studioul cinemato­grafic „Al. Sahia“ ansamblului ,,Rap­­sodia Romină“ au avut la dispoziţie un material cinematografic redus. Dar ei­ au realizat un film însufleţit de mândria patriotică pe care cu toţii am resimţit-o urmărind succese­le pe care ansamblul folcloric ro­­mânesc le-a recoltat peste Ocean. Afişele care au vestit turneul în diferitele oraşe ale S.U.A., pe car­e solii artei româneşti le-au străbătut, deschid filmul ca un adevărat gene­ric. Apoi, pe ecran se succed tăie­turi din coloanele unor mari organe de presă americane, în care critici de artă consemnează cu admiraţie nivelul de măiestrie al artiştilor ro­­mâni. „Dacă puteţi, cereţi, împrumu­taţi sau pur şi simplu furaţi un bi­let­­“ —­ sfătuia cu umăr pe cititorii săi unul din cronicarii vrăjiţi de farmecul folclorului românesc. După această scurtă retrospectivă prilejuită de ,,documentele“ turneu­lui, spectatorul are posibilitatea să vizioneze fragmente din concertele susţinute în S.U.A. de artiştii ro­­mâni. Cea mai mare parte a filmului cuprinde înregistrarea din spectacolul pe care „Rapsodia Romină“ l-a ofe­rit la întoarcerea din turneu în faţa unui numeros public. Cu mijloacele specifice artei ecra­nului, prin decupajul alert şi prin unghiurile inedite de filmare, autorii filmului au subliniat elanul şi voio­şia jocurilor populare româneşti. Ex­ploziva evoluţie a căluşarilor, inven­tivul tablou coregrafic montat pe partitura celebră a tumultuoasei Rap­sodii a lui Enescu, trilurile înaripate ale „Cioctrliei“ luîndu-şi zborul de sub arcuşul artiştilor noştri, ca şi îndrăcită suită de pe Someş, trezesc în sala cinematografului aceeaşi pro­fundă participare a spectatorului, a­­ceeaşi bucurie şi desfătare estetică ca şi pe scenă. Şi e destul să te gindeşti, ascultând romanţa „Mi-e dor de ţara mea“ în interpretarea Angelei Moldovan, la emoţia cu care au receptat un asemenea cintec ame­ricanii de origine romină din colonia de la Detroit, de pildă, pentru a intui şi moţi profund dimensiunile mesajului de pace şi prietenie pe care ,,Rapsodia Romină“ l-a purtat cu în­flăcărare, peste Ocean. C. T. Sala noului cinematograf ce se va deschide in curind, în şoseaua Şte­fan cel Mare colţ cu str. Lizeanu Noutăţi de la Editura muzicală Muzică simfonică şi vocal-simfonic. Recent au apărut „Cantata anilor lumină“ de Anatol Vieru pe un poem de Nina Cassian (partitură de buzu­nar) şi Suita simfonică in patru ta­blouri „Picturi de Grigorescu“ de Ion Hartularu-Darclée. Mutici din opere Două culegeri, „Arii din opere ro­­mîneşti" şi „Arii din opere pentru sopran şi tenor“, suscită interesul iu­bitorilor de operă — interpreţi şi as­cultători. In prima sint cuprinse arii din operele „Petru Rareş“ de Caudella, „Noaptea sfîntului Gheorghe“ de Flondor, „La şezătoare" şi „La sece­riş" de Tiberiu Brediceanu, „Fata de la Cozia“ de Emil Monţia, „Alexandru Lăpuşneanu“ de Al. Zirra, „De la Ma­tei citire“ de Ion Nonna Ottescu, „O­­vidiu“ de C. C. Nottara, „Oedip“ de Enescu, „Horia“ de Sabin Drăgoi, „Pană Lesnea Rusalim" de Paul Con­­stantinescu, „Ion Vodă-cel-Cumplit“ şi „Fata cu garoafe" de Gheorghe Dumi­­trescu. A doua cuprinde arii pentru sopran din opere de Delibes, Am­­broise Thomas, Mozart, Verdi, Pucci­ni, Bellini, Weber, Ceaikovski şi Wag­ner şi arii pentru tenor, din opere de Bizet, Gounod, Flotov, Rimski- Korsakov, Mozart, Massenet, Verdi, Puccini, Ponchielii şi Sabin Drăgoi. Muzică uşoară Printre recentele apariţii din do­meniul muzicii uşoare amintim: „Un mic tango" de A. Giroveanu, „Primii ghiocei“ de St. Kardoş, „Fir de bo­­rangic" de Elly Roman, „Fata cu ochii ca marea" de V. Veselovski. Acţiuni pentru educaţia estetică a gospodinelor Comitetul de femei al raionului 23 August a organizat numeroase acţiuni avînd drept scop educaţia estetică a gospodinelor (în special, în ceea ce priveşte estetica locuinţei şi a îmbră­cămintei). La conferinţele care s-au ţinut pe această temă gospodinele au participat în număr mare. De aseme­nea, ele au vizitat în colectiv expo­ziţii şi ateliere de artă. Dat fiind succesul de care s-au bucurat conferinţele, comitetul raio­nal de femei a organizat noi acţiuni in acelaşi scop. De curind s-a deschis, in localul comitetului raional de fe­mei, un cerc de artă aplicată. In ca­drul întrunirilor cercului, graficiană Valentina Durdurescu — Crăciunescu predă gospodinelor noţiuni de desen şi le iniţiază in confecţionarea diferi­telor obiecte de artă aplicată pentru decorarea locuinţelor. Cu aparatul de fotografiat şi cu blocul de schiţe la subsuoară, patru arhitecţi au colindat timp de două săptămîni: R. P. Bulgaria , Russe, Timovo, Pleven, Sofia, Plovdiv, Bur­gas, Varna, Malul însorit, Nisipul de aur, Drujba... Rezultatul vizitei în ţara prietenă, o expoziţie la Casa arhitectului din Episcopiei nr. 9: „Imagini din R. P. Bulgaria“. Au­tori : Marcel Laurian (fotografii), Dan Iovănescu şi Constantin Teodo­­rescu (acuarele), Titu Evol­­ceanu (desene în peniţă). Zeci de fotografii evocă imagini din Sofia, bulevar­­dele-i largi, pieţele mari, clădirile moderne, Plovdivul cu vechile clădiri şi noile construcţii. Citeva fotografii sunt din Nessebart o insu­liţă de pescari, in supra­faţă de 900/400 m.p., trans­formată acum, printr-o au­tostradă, In peninsulă. Iată şi Tirnovo, un foarte vechi oraş, clădit pe numeroase terase. Pare un decor de teatru. Intre o stradă şi alta sunt adesea zeci de metri de diferenţă de nivel. Ca­sele, diferit colorate, apar ca nişte flori răsărite din stin­­că, uneori, inundate de ver­deaţă. Aşa le-a surprins nu numai obiectivul aparatului de fotografiat al arhitec­tului Marcel Laurian, ei şi peniţa arhitectului Titu Evol­­ceanu. Acesta redă cu sobrietate şi peisaje din Sofia, Coasta înso­rită şi altele. Oamenii Bulgariei nod, prezenţi ici-colo in fotografii, au feţe zâmbitoare, chipuri prieteneşti. Con­structorii oraşelor sunt şi locuitorii lor, de aceea, ca buni gospodari, le îngrijesc cu tot dragul. Străzile sint curate, curţile şi balcoanele pline de flori. Litoralul este prezent, din plin în expoziţie, atît în fotografii, cit şi în desene şi acuarele. Dan Iovă­­nescu redă peisajele marine in culori bine definite, evocînd întreaga bucu­rie a oamenilor, plaja toridă, limpe­zimea aerului, portul plin de viaţă. Constantin Teodor­eseu are acuarele pline de relief şi adincime. Folo­sind tonuri închise pentru prim-pla­­nuri, lucrările lui capătă multă lumi­nozitate prin contraste şi o prospe­ţime deosebită. Arhitecţii au folosit plimbarea fă­cută in Bulgaria nu numai pentru a cunoaşte monumentele de arhitec­tură şi stilul arhitectonic modern, ci şi pentru a le studia prin schiţe şi fotografii. G. B. In fotografie. Un grup de turişti privesc cu înaintare un colţ din Malul însorit. C­ob Itinerar al arhitecţilor Institutul de cercetări forestiere a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare rapidă, studiile întreprinse de specia­liști sunt orientate în trei domenii : cultura pădurilor, mecanizarea lu­crărilor silvice, exploatarea, transpor­tul și industrializarea lemnului. In prezent Institutul dispune de numeroase laboratoare de cercetare, aparataje de specialitate, o între­prindere forestieră, 7 staţiuni expe­rimentale, două ateliere de prototi­puri de maşini, utilaje şi de piese de mobilă. Anul care s-a scurs a fost bogat in realizări, demonstrînd seriozita­tea cu care cercetătorii neobosiţi căutători ai noului­­ studiază cele mai complexe probleme teoretice, strădania lor de a pune în slujba practicii rezultatele studiilor. Redăm doar citeva din realizări. + * + OCROTITORII FADURILOR Printre multiplele lor preocupări, spe­cialiştii silvici au cercetat îndeaproape ■fenomenul de uscare intensă a steja­rului, stabilind cauzele şi metodele de prevenire şi combatere a acestui fe­nomen. Cercetătorii s-au ocupat îndea­proape de lucrările agrotehnice necesa­re culturilor forestiere din pepiniere şi terenurile destinate împăduririi, iar rezultatele obţinute au servit la întoc­mirea unor instrucţiuni ce urmează a fi aplicate in producţie. Au fost stu­diate unele boli ale plantelor ca fu­­sarioza şi cercosporioza, iar In urma studiilor făcute s-a elaborat insecticidul Cometox , care s-a Introdus în pro­ducţie anul trecut. Harnicii cercetători au elaborat me­tode originale de punere în valoare a pădurilor, care evită doborîrea­ arbori­lor de probă, obţinându-se astfel eco­nomii evaluate la circa 1.500.000 lei anual Ca urmare a folosirii în silvicultură a izotopilor radioactivi şi a radiaţiilor radiante au fost studiate unele aspecte de fiziologie aplicată şi de ecologie a speciilor forestiere. Cercetările au do­vedit caracterul stimulator al izotopilor in germinarea şi încolţirea unor se­minţe care răsar greu. MECANIZAREA LUCRĂRILOR FORESTIERE Numeroase cercetări ale Institutului sunt îndreptate spre uşurarea muncii lucrătorilor din domeniul exploatării şi transporturilor forestiere. In urma studiilor a fost realizat în colaborare cu uzinele de specialitate lanţul univer­sal L.T.U.-IS — îmbunătăţindu-se ast­fel randamentul la fierăstraiele exis­tente. De asemenea, a fost realizat un cojitor mecanic portabil pentru coji­­rea lemnului de răşinoase. Prin intro­ducerea în producţie a acestui utilaj se va mecaniza in­ mare măsură cojirea lemnului de răşinoase, care asigură o însemnată reducere a cheltuielilor de recoltare. Cercetătorii Institutului au studiat po­sibilitatea folosirii tractoarelor de di­verse tipuri în exploatările forestiere. In acest sens au fost întreprinse cer­cetări privind dotarea tractoarelor cu anexe specifice lucrărilor din sector, precum şi pentru stabilirea posibilităţi­lor de adaptare a tractoarelor agricole la lucrările forestiere. ÎNLOCUITORI DE MATERIAL LEMNOS In ultimii ani, cercetările au fost îndreptate spre înlocuirea cherestelei de răşinoase şi a reducerii consumului de cherestea de fag din calităţi supe­rioare, elaborîndu-se noi tipuri de am­balaje pe baza placajelor, al plăcilor fibrolem­noase. A fost astfel soluţio­nată problema ambalajelor pentru ex­portul ouălor, fructelor, păsărilor con­gelate, la introducerea şi producţia de serie a lăzilor din placaj pentru unt, la elaborarea tipurilor de ambalaje din P.F.L. pentru ambalaje grele, pentru mobila de export şi altele. Economiile realizate se ridică la 20 000 metri cubi cherestea de răşinoase pe an. Au mai fost elaborate noi tipuri de uşi şi fe­restre de construcţie originală, cu fo­losirea elementelor lamelate încleiate, a placajelor, plăcilor fibrolemnoase şi a plăcilor aglomerate. Cercetările Institutului, legate de ela­borarea noilor modele de mobilă au d­us la realizarea mai multor prototi­puri de garnituri, care se caracterizează prin variate forme estetice şi motive ornamentale, corespunzătoare noilor a­­partamente, urmărindu-se îmbunătăţirea rezistenţei, calitatea şi reducerea pre­ţului lor de cost. Pînă acum s-au pro­iectat şi realizat în faza de prototip, iar de curind s-au introdus in produc­ţie modele noi de mobilă, cum sunt garniturile : Elegant, Cornier, Armo­nia tip. Cercetătorii ştiinţifici, căutători ai noului INFORMAŢII DE PARTID Consfătuiri pe raiuri de producţie cu agitatorii In anul precedent, numeroase org­anizaţii de partid din raionul Tudor Vladimirescu au dobîndit o experienţă bună în desfăşurarea agitaţiei politice de masă. Pen­tru a generaliza această expe­rienţă valoroasă, din iniţiativa comitetului raional de partid Tu­dor Vladimirescu, în cursul lunii ianuarie au fost organizate con­sfătuiri cu agitatorii pe ramuri de producţie , metalurgie, tex­tile, încălţăminte, comerţ ş.a. Consfătuirile au fost precedate de un studiu făcut de mai multe colective ale comitetului raional de partid, formate din activişti cu experienţă în munca politică de masă. La consfătuirea care a a­­vut loc miercuri după-amiază, au participat agitatorii din întreprin­derile producătoare de articole de uz casnic şi din cooperaţie. Au împărtăşit din experienţa lor a­­gitatorii: Nicolae Ionescu, de la cooperativa „Artă şi precizie" Ion Angelescu, de la Fabrica de produse de uz casnic, Simion Ta­­che, de la Fabrica de ace „Bucu­­reşti". Instruirea birourilor organizaţiilor de bază îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate cu prile­jul dezba­terii cifrelor de plan pe 1963, necesită o muncă politică per­manentă, stăruitoare din partea organizaţiilor de partid. Biroul comi­tetului raional de partid Nicolae Bălcescu a organizat zilele trecute o şedinţă la care au participat birourile organizaţiilor de bază din întreprinderile şi instituţiile raionului. Pe baza concluziilor ce s-au desprins din controlul făcut de comi­tetul raional in prima jumătate a lunii ianuarie in principalele orga­nizaţii de partid din raion, tov. Dumitru Dumitru, secretar al comite­tului raional de partid, a făcut o expunere. Din expunerea făcută cit şi din discuţii a reieşit, că organizaţiile de partid de la Uzina „Steaua roşie", „Viscofil“, Uzina „Tudor Vladimirescu", „Flamura ro­­şie"-textile şi altele folosesc forme variate ale muncii politice de masă in scopul mobilizării colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri la îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate in între­cerea socialistă. Pentru îndeplinirea planului de cooperare îndeplinirea planului de coope­rare trebuie să constituie o pre­ocupare permanentă a organiza­ţiilor de partid şi a conducerilor întreprinderilor. Uzinelor „Vul­can“, „Electromagnetica“, „Dea­lul Spirei“ ş.a. din raionul V. I. Lenin le revin sarcini importante în această direcţie. Pentru a cu­noaşte din timp şi a lua măsu­rile necesare bunei desfăşurări a activităţii, biroul comitetul ra­ional de partid a format citeva colective de activişti, cadre de in­gineri şi tehnicieni care au stu­diat cum se preocupă conduce­rile întreprinderilor şi organiza­ţiile de partid de aproviziona­rea tehnico-materială şi cum îşi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din planul de cooperare. Concluziile ce s-au desprins din acest studiu au făcut obiectul u­­nei analize într-o şedinţă lărgită a biroului comitetului raional de partid. Au participat directori, in­gineri şefi, secretari ai comitete­lor de partid şi ai organizaţiilor de bază din principalele între­prinderi din raion. Au fost stabi­lite o seamă de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii desfăşurate de conducerile între­prinderilor şi organizaţiile de partid pentru buna aprovizionare tehnico-materială şi îndeplinirea sarcinilor din planul de cooperare. FRUNTAŞII INSTITUTULU Studenţii anului IV, de la Faculta­tea de mecanică a Institutului poli­tehnic, au obţinut la primele examene din această sesiune numai note mari, fiind fruntaşi pe institut. Procentele de 97 la sută promovaţi pe an şi 90,7 la sută cu note peste 7 sunt edificatoare. Intr-o discuţie avută cu tovarăşul Vasile Ilie, secretar al comitetului U.T.M. pe an, am aflat că mulţi stu­denţi, învăţînd cu pasiune şi perse­verenţă tot timpul anului, s-au pre­zentat la examene bine pregătiţi. Astfel, toţi studenţii grupei 504 au obţinut la cele trei examene susţinute pînă acum, numai note bune şi foarte bune : S, 9, 10. Acelaşi lucru se poate spune şi des­pre studenţii grupei 503, din 22 de stu­denţi, 20 au înscris in carnetul lor note de la 7 la 10. De pildă, Mircea Radeş şi Ştefan Albeanu au primit numai 10, Vasile Istrătescu, Mircea Pascovici şi Doru Busturescu au nu­mai 9 şi 10, Gheorghe Ionescu, Paul Marinescu, Petre Mitu, Vasile Ilie, Dan Bădin şi alţii au primit, de ase­menea, numai calificative bune. Numărul celor care s-au evidenţiat prin răspunsurile date, dovedind pre­gătire temeinică, precum şi înţelege­rea justă a materiei predate, este mult mai mare. Rezultatele obţinute oglindesc cu prisosinţă munca perseverentă depusă de studenţi, ajutorul permanent dat de cadrele didactice, ca şi întregul complex de măsuri luate de organiza­ţia U.T.M. şi Consiliul asociaţiei stu­denţilor din institut, încă de la începutul anului, ne-a relatat tovarăşul Vasile Ilie, s-a dat o deosebită atenţie frecvenţei regulate la cursuri şi răspunsurilor date la seminarii. Comuniştii şi utemiştii au constituit in această direcţie un bun exemplu. Foarte utilă s-a dovedit a fi hotări­­rea grupei de partid ca toţi studenţii anului să predea proiectele cu 20 de zile înaintea sesiunii de examene. Iar pentru ca această hotărire să prindă viaţă, temele proiectelor au fost re­partizate încă din primele zile ale anului, urmărindu-se pe parcurs sta­diul in care se găsesc studenţii cu întocmirea lor, cei rămaşi in urmă fiind ajutaţi, iar după prima lună, in adunarea generală U.T.M., a fost analizat stadiul întocmirii proiectelor. Consultaţiile organizate cu asisten­ţii, atit înainte cit şi in timpul sesiu­nii, au ajutat, de asemenea, la apro­fundarea unor probleme insuficient înţelese de studenţi. Multe ar fi de spus despre rezul­tatele bune obţinute de studenţii anu­lui IV de la Facultatea de mecanică. Aceste calificative denotă sirguinţa cu care majoritatea studenţilor s-au pre­gătit încă din primele zile de curs, seriozitatea şi spiritul de răspundere al celor care nu peste mult timp vor trece pragul uzinelor şi fabricilor in calitate de ingineri. Şi trebuie sub­liniat faptul că mulţi dintre aceşti harnici studenţi au fost, înainte de a intra în facultate, muncitori. De­sigur, ei n-au înşelat încrederea celor care i-au trimis la învăţătură. Măr­turie acestei afirmaţii stau calificati­vele înscrise in carnetele lor la aceas­tă sesiune de examene, numai note bune şi foarte bune. ANA BARBU Cititori c­u... cască La Biblioteca centrală de stat fi­inţează o sală de lectură cu totul de­osebită de celelalte. Aici, cititorii sunt... ascultători. Este vorba de sala de lectură a secţiei muzicale, unde se găsesc peste 20 000 de fragmente şi partituri, 4 000 de discuri şi 600... ore muzică înregistrată pe benzi. Peste 60 la sută din auditori sunt studenţi, majoritatea de la Conserva­torul „Ciprian Porumbescu“. Sala de lectură muzicală funcţio­nează din anul 1958, fiind înzestrată cu peste 16 500 benzi de muzică sim­fonică, muzică din opere şi operete, concerte sau muzică vocală. De a­­tunci, numărul „cititorilor“ a crescut considerabil, ajungind in 1962 la pes­te 10 000. Cele 12 perechi de căşti cuplate la 12 magnetofoane, sunt puse la dispoziţia iubitorilor de muzică. Procedeul servirii în această sală de lectură muzicală nu diferă de cel al oricărei biblioteci. „Cititorul“ comple­­tează fişa, ia loc într-un fotoliu şi... i se transmite la cască lucrarea ce­rută. Printre cele mai solicitate lu­crări menţionăm: coruri celebre din opere, simfoniile lui Beethoven, can­tata „Alexandr Nevski“ de Prokofiev, muzică de Verdi şi Berlioz etc. In sesiunea de examene, studenţii Conservatorului „Ciprian Porumbes­cu“ au găsit la secţia muzicală a Bi­bliotecii centrale de stat toate lu­crările cerute, necesare pregătirii e­­xamenelor. pe urmele materialelor publicate... S-A SCHIMBAT FIRMA... Cu o lună în urmă, într-un grupaj­­ „De ici, de colo“ au apărut şi notele „Cinci doi se ceartă“... şi „Soluţii... cu discuţii“. De la Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti ni se transmi­te că cele semnalate sunt reale. In con­secinţă, referitor la prima notă, in care se arăta că unitatea „Arta încălţă­mintei“ din str. Lizeanu 35 funcţiona sub o firmă moştenită de la cooperati­va „Arta lemnului“, s-a luat măsura ca firma să fie schimbată. Al doilea material care trata despre atitudinea față de cetăţeni a fost pre­lucrat in şedinţele de producţie cu res­ponsabilii unităţilor, atrăgindu-li-se a­­tenţia asupra felului cum trebuie să de­servească populaţia. SE VA DA„. „Nu se dă la oricine !...* se intitula o notă apărută in ziar. Era vorba des­pre condica de sugestii şi reclamaţii a unitatit O.C.L. Pîinea nr. 58 din strada Gh­enadie Petrescu, raionul T. Vladim­i­­rescu şi, bineînţeles, despre gestionare unităţii. O.C.L. Pîinea ne transmite prin­tr-o adresă : „Toni Minerva, pentru fap­tul că nu a pus la dispoziţia consuma­torilor condica, a fost sancţionată cu RETROGRADAREA din funcţia de ges­tionara în funcţia de vînzătoare şi mu­tată disciplinar“. ...şi Republicate CU ROST... „Călătorind cu tramvaiul 17 din Piaţa Unirii spre Piaţa C. A. Giosetti, am rămas surprins de atitudinea ma­­nipulantei. Un tînăr de 17—18 ani, după ce a urcat în tramvai, s-a apropiat de geamul care desparte cabina vatma­nului de resu­d vagonului. Călătorii, uimiţi, au văzut cum manipulanta a des­chis uşile şi l-a luat la bătaie... Aşa, fără nici-un rost“... Cu... rost a procedat insă condu­cerea I.T.B. care prin adresa nr. 637 ne face cunoscut că m­anipulanta Croito­­ru Victoria, căci despre ea este vorba, a fost aspru sancţionată. DESCHIS ŞI DUMINICĂ Mai mulţi cetăţeni ne semnalează de cîtva timp că întîmpină greutăţi la ceea ce priveşte aprovizionarea cu petrol de la staţiunea Chitila, care duminica nu funcţionează. Baza I Bucureşti, forul căruia i-au fost înaintate sesizările, a luat măsurile necesare. Astfel, până la înfiinţarea sta­ţiunii din strada Soveja, s-a hotărît ca staţiunea din şoseaua dru­d­et nr. 67 să funcţioneze după următorul orar: dimineaţa, în fiecare zi între orele 8—13 ■ ar după amiaza (în afară de joi) 16­— 19; duminica deschis de la 8—11. CU TREI ZILE ÎNAINTE... Vineri 14 decembrie 1962, tov. Paula Munteanu din str. M. Kogălniceanu nr. 37, raionul 1 Mai, s-a oprit în fața casei de, bilete a cinematografului „Victo­ria“. — Vă rog două bilete pentru mîine ora 16. — După-amiază !.„ Și după-amiază: — Nu dăm !... Supărată, tovarășa Munteanu ne-a scris. La ceea ce ne-a scris dînsa, În­treprinderea cinematografică de stat a orașului București ne comunică : „Res­ponsabilul cinematografului „Victoria* pentru faptul că nu a organizat vin­­zarea biletelor cu trei zile înainte a fost sancţionat. S-au luat măsuri sa se vîndă bilete cu trei zile mai devreme“. CALITATEA CHIBRITURILOR Un corespondent al ziarului nostru ne scria pe la sfîrşitul lunii decembrie despre calitatea slabă a chibriturilor produse de Fabrica de chibrituri Bucu­reşti. In legătură cu aceasta, conduce­rea fabricii ne comunică . Scrisoarea tovarăşului Marinescu, a fost prelucrată cu toţi muncitorii din fabrică, la adu­narea generală, pentru a se întări şi mai mult atenţia in vederea îmbunătă­ţirii calităţii. Cîteva rezultate... Profesorii, asistenţii şi... buletinele ad-hoc se întrec în a comenta rezulta­tele la examene ale studenţilor matema­ticieni şi fizicieni de la Universitate. Privind vitrinele de afişare a notelor, uneori nu mai e necesar nici un comen­­tariu. Grupe întregi — cîte 20 de stu­denţi — au obţinut numai note bune şi foarte bune. Dar există şi cazuri ce ar trebui comentate. Grupele 201, 202, 204, 205 din anul 11 al Facultăţii de matematică au obţinut la examen nume­roase note mari şi maxime. Totuşi, după numărul studenţilor cu asemenea note s-ar putea scrie semnul „egal“ şi apoi numărul acelora care au primit note de „4“, „5“ şi „6“. Pentru că suntem la matematică, cam aceeaşi „ecuaţie“ s-ar putea formula şi în legătură cu anul 111. Explicaţia unor asemenea situaţii o dau limpede cadrele didactice. Refe­­rindu-se la grupa 410, de exemplu, un asistent examinator afirmă că studenţii Ion Savu, T. Iord­ache, M. Petrică şi N. Diaconescu au căzut la examenul de mecanică pentru că­­ n-au favă­at, au lipsit de la cursuri şi de la seminarii. Din aceleaşi motive, studenţii M. Korbl şi I. Boiangiu din grupa 410 au luat examenul cu note de trecere... la limită. In acelaşi mod explică şi profesorul Gheorghe Petrescu rezultatele diferenţiate obţinute la acelaşi examen — astronomie — de studenţii din gru­pele 301 şi 302. Cei din prima grupă au obţinut majoritatea numai note mari, în vreme ce studenţii din grupa 302, doar un singur 10, un singur 9 şi, la rest, note mici. ...ŞI UN ANUNŢ SEMNIFICATIV _ In holul facultăţilor de matematică şi fizică a apărut un anunţ semnifica­tiv. Pe prima parte a hârtiei afişate sunt înscrişi cei 100 de studenţi, care vor pleca anul acesta să se odihnească la Păltiniş. In continuare, anunţul preci­zează : „Tovarăşii studenţi care vor să plece la odihnă la Sinaia să ne comu­nice această dorinţă pînă la data de 2 februarie. Vor înainta în scris: numele, pronumele şi rezultatele obţinute la exa­mene“. Numai de la facultăţile de matema­tică şi fizică vor pleca la Păltiniş 100 de studenti Numeroşi alţi studenţi îşi vor petrece vacanţa la Sinaia şi la alta staţiuni de odihnă şi balneo-climaterice. Condiţia principală ? Să înveţe pentru a deveni specialişti folositori patriei. C. M. Bun venit, vacanţă! încă un examen, două, trei, apoi... vacanţa. După două săptămîni de emoţii, încordare, răspunsuri în faţa examinatorilor, studenţii se vor odihni. Staţiunile Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, Predeal, precum şi cabanele de la Virful cu Dor, Muntele Roşu, Padina şi altele sunt gata să-şi primească oaspeţii — studenţi fruntaşi la­ învăţătură şi activitate obştească — din toate facultăţile şi institutele bucureştene. Vor lua drumul munţilor, la 4 februarie a.c., peste 1 500 de studenţi din Centrul Universitar Bucureşti. Staţiunile de odihnă îi intimpină ospitalier, bine aprovizionate şi, mai ales, cu un bogat şi variat program artistic, din care nu vor lipsi excursiile, competiţiile sportive, jocurile distractive, între­cerile cu săniuţele şi altele. Două formaţii de muzică uşoară (de la Insti­tutul pedagogic de trei ani şi de la Institutul de ştiinţe economice) vor pre­zenta, permanent, programe de muzică distractivă pentru studenţii aflaţi la odihnă. Lucrări de primăvară la P. C. H. V. La Institutul de cercetări hor­ti vl d­ cola pregătirile pentru primăvară se fac pe sute de metri pătraţi. In răsadniţe au început Insămînţări­ pentru fitilurile timpurii din cimp, iar In sere, s-a ter­minat plantatul roşiilor şi se execută lucrări de îngrijire ,• copilitul, le­gatul şi stimularea inflorescenţelor cu ajutorul substanţelor chimice. A început de asemenea şi culesul recoltei de cas­traveţi. In locul gunoiului natural, încălzirea solului se face cu ajutorul instalaţiilor termice, realizindu-se astfel însemnate economii. De la A. D. A. S. La tragerea de amortizare a asi­gurărilor mixte de persoane ADAS din 31 ianuarie 1963, au ieşit la sorţi următoarele opt combinaţii de litere: R. P.S., L.U-Z­, M.A.J., S.J.M., S. W.R., U.T.T., R.J.R., J.B.X,

Next