Informatia Bucureştiului, februarie 1963 (Anul 10, nr. 2953-2976)
1963-02-01 / nr. 2953
Fag.ft 2-st. Luna cărţii la sate Calendar / Str. Ilea Roabe, face pe la sate ia mnare „campanie de îrţsâmfaţări“. Lelea Maria s-a dus la căminul cultural să facă focul mai de dimineaţă ca de obicei ; nea Tudor, din activul de difuzări voluntari ai gospodăriei, face şi răsface socoteli faţă-n faţă cu un teanc de cărţi; tot socoteli face şi librarul comunei , iar secretarul sfatului a înhămat caii la sanie şi a plecat la gară să întimpine oaspeţi. Din cel puţin zece trenuri diferite, în cel puţin zece staţii micuţe, încotoşmănate cu zăpadă, sunt aşteptaţi să descindă călători de la Bucureşti. Care vor lua parte la inaugurarea celei dinţii zile din calendarul de o lună a campaniei. Fiindcă astăzi începe „Luna cărţii la sate“. Desigur, pentru observatorii bucureşteni ori din alte oraşe (şi la sate vor sosi zilnic, alţii, de profesie scriitori), prima zi consacrată popularizării şi difuzării cărţii, petrecută în mediul rural, va aduce oarecum cu frecventa imagine primăvăratică din jurnalul cinematografic de actualităţi, în care trasarea primei brazde se face sărbătoreşte. Dar pentru cei care, cu multă vreme înaintea festivităţii de azi, au pregătit-o în toatedetaliile, săptămânile viitoare vor trebui să constituie apogeul unei activităţi ce se desfăşoară cu mare avînt la sate, de cîţiva ani încoace. Activitate care, exprimată matematic, se notează aşa : 13 500 000. Adică, 13 500 000 de exemplare de cărţi vîndute la ţară pe parcursul anului trecut. Ştiut fiind faptul că cifrele au cîteodată poezia lor, să vedem, cu alte completări asemănătoare, cum s-au rotunjit milioanele de mai sus. Aşa , prin 714 librării la sate, aprovizionate, la zi, cu toate noutăţile editoriale (de menţionat că 34 din ele desfac cărţi prin autoservire), plus 28 de librării... pe roate, care ajung pînă în cătunele cele mai îndepărtate; prin librăria „Cartea prin poştă“ din Bucureşti şi cele 15 secţii regionale (ştiţi cîţi corespondenţi săteşti are unitatea bucureşteană? 40 000!), prin 6000 de difuzori de cărţi, care organizează diferite acţiuni de popularizare şi difuzare a cărţii numai la sate... E limpede: întregul bilanţ al anului trecut creează premize excepţionale în materie de vînzare a cărţii, acestui februarie. Care — nu uitaţi ! — are o semnificaţie deosebită în istoria celor două ediţii de pînă acum a „Lunii cărţii la sate“ . E prima lună premergătoare campaniilor agricole, care ne găseşte ţara cu o agricultură în întregime colectivizată. Lună calmă pentru tractoare şi semănători, cum să nu fie ea pe deplin folosită pentru o altă însămînţare — de mare valoare — cea culturală ? Da. Şi pentru această inedită campanie s-au făcut preparative excepţionale. „Comandament“ central, Bucureştiul a primit şi va mai primi zilnic, telegrame de pe frontul neobişnuitelor semănături. Spicuim, din regiuni. Bucureşti: Seri literare şi de poezie, pe teme ca : „Te slăvim, partid iubit“, „Pagini de literatură despre alegerile din trecut şi azi“, „Cărţi şi broşuri în sprijinul învăţământului agricol de masă“, „Eroi comunişti în literatura noastră nouă“. Mureş-Autonomă Maghiară. Filiala Uniunii scriitorilor va organiza 15 Iatîlnici între scriitori şi cititori. Suceava : Utemiştii îşi propun să difuzeze cărţi în valoare de 80 000 lei şi să popularizeze cărţile agrozootehnice prin „Colţurile colectiviştilor“, existente în cadrul bibliotecilor comunale. Banat: înfiinţarea a 6 librării pe baze obşteşti, plus un calendar care consemnează, la fiecare zi a săptămînii, cite o manifestare literară. Brişov: La fiecare bibliotecă comunală cîte 6 acţiuni. Cluj: Consfătuiri cu cititori la comunele Deaca, Mihai Viteazu, Gilău, Hunedoara: Conferinţe despre : „Cartea, prieten şi sfătuitor al colectiviştilor“, plus şezători literare în şcoli... Şi, atenţie, suntem abia în prima zi. GRAZIELA VlNUI „Rapsodia Romina“ pe ecran Autorii filmului documentar consacrat recent de studioul cinematografic „Al. Sahia“ ansamblului ,,Rapsodia Romină“ au avut la dispoziţie un material cinematografic redus. Dar ei au realizat un film însufleţit de mândria patriotică pe care cu toţii am resimţit-o urmărind succesele pe care ansamblul folcloric românesc le-a recoltat peste Ocean. Afişele care au vestit turneul în diferitele oraşe ale S.U.A., pe care solii artei româneşti le-au străbătut, deschid filmul ca un adevărat generic. Apoi, pe ecran se succed tăieturi din coloanele unor mari organe de presă americane, în care critici de artă consemnează cu admiraţie nivelul de măiestrie al artiştilor români. „Dacă puteţi, cereţi, împrumutaţi sau pur şi simplu furaţi un bilet“ — sfătuia cu umăr pe cititorii săi unul din cronicarii vrăjiţi de farmecul folclorului românesc. După această scurtă retrospectivă prilejuită de ,,documentele“ turneului, spectatorul are posibilitatea să vizioneze fragmente din concertele susţinute în S.U.A. de artiştii români. Cea mai mare parte a filmului cuprinde înregistrarea din spectacolul pe care „Rapsodia Romină“ l-a oferit la întoarcerea din turneu în faţa unui numeros public. Cu mijloacele specifice artei ecranului, prin decupajul alert şi prin unghiurile inedite de filmare, autorii filmului au subliniat elanul şi voioşia jocurilor populare româneşti. Exploziva evoluţie a căluşarilor, inventivul tablou coregrafic montat pe partitura celebră a tumultuoasei Rapsodii a lui Enescu, trilurile înaripate ale „Cioctrliei“ luîndu-şi zborul de sub arcuşul artiştilor noştri, ca şi îndrăcită suită de pe Someş, trezesc în sala cinematografului aceeaşi profundă participare a spectatorului, aceeaşi bucurie şi desfătare estetică ca şi pe scenă. Şi e destul să te gindeşti, ascultând romanţa „Mi-e dor de ţara mea“ în interpretarea Angelei Moldovan, la emoţia cu care au receptat un asemenea cintec americanii de origine romină din colonia de la Detroit, de pildă, pentru a intui şi moţi profund dimensiunile mesajului de pace şi prietenie pe care ,,Rapsodia Romină“ l-a purtat cu înflăcărare, peste Ocean. C. T. Sala noului cinematograf ce se va deschide in curind, în şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu Noutăţi de la Editura muzicală Muzică simfonică şi vocal-simfonic. Recent au apărut „Cantata anilor lumină“ de Anatol Vieru pe un poem de Nina Cassian (partitură de buzunar) şi Suita simfonică in patru tablouri „Picturi de Grigorescu“ de Ion Hartularu-Darclée. Mutici din opere Două culegeri, „Arii din opere romîneşti" şi „Arii din opere pentru sopran şi tenor“, suscită interesul iubitorilor de operă — interpreţi şi ascultători. In prima sint cuprinse arii din operele „Petru Rareş“ de Caudella, „Noaptea sfîntului Gheorghe“ de Flondor, „La şezătoare" şi „La seceriş" de Tiberiu Brediceanu, „Fata de la Cozia“ de Emil Monţia, „Alexandru Lăpuşneanu“ de Al. Zirra, „De la Matei citire“ de Ion Nonna Ottescu, „Ovidiu“ de C. C. Nottara, „Oedip“ de Enescu, „Horia“ de Sabin Drăgoi, „Pană Lesnea Rusalim" de Paul Constantinescu, „Ion Vodă-cel-Cumplit“ şi „Fata cu garoafe" de Gheorghe Dumitrescu. A doua cuprinde arii pentru sopran din opere de Delibes, Ambroise Thomas, Mozart, Verdi, Puccini, Bellini, Weber, Ceaikovski şi Wagner şi arii pentru tenor, din opere de Bizet, Gounod, Flotov, Rimski- Korsakov, Mozart, Massenet, Verdi, Puccini, Ponchielii şi Sabin Drăgoi. Muzică uşoară Printre recentele apariţii din domeniul muzicii uşoare amintim: „Un mic tango" de A. Giroveanu, „Primii ghiocei“ de St. Kardoş, „Fir de borangic" de Elly Roman, „Fata cu ochii ca marea" de V. Veselovski. Acţiuni pentru educaţia estetică a gospodinelor Comitetul de femei al raionului 23 August a organizat numeroase acţiuni avînd drept scop educaţia estetică a gospodinelor (în special, în ceea ce priveşte estetica locuinţei şi a îmbrăcămintei). La conferinţele care s-au ţinut pe această temă gospodinele au participat în număr mare. De asemenea, ele au vizitat în colectiv expoziţii şi ateliere de artă. Dat fiind succesul de care s-au bucurat conferinţele, comitetul raional de femei a organizat noi acţiuni in acelaşi scop. De curind s-a deschis, in localul comitetului raional de femei, un cerc de artă aplicată. In cadrul întrunirilor cercului, graficiană Valentina Durdurescu — Crăciunescu predă gospodinelor noţiuni de desen şi le iniţiază in confecţionarea diferitelor obiecte de artă aplicată pentru decorarea locuinţelor. Cu aparatul de fotografiat şi cu blocul de schiţe la subsuoară, patru arhitecţi au colindat timp de două săptămîni: R. P. Bulgaria , Russe, Timovo, Pleven, Sofia, Plovdiv, Burgas, Varna, Malul însorit, Nisipul de aur, Drujba... Rezultatul vizitei în ţara prietenă, o expoziţie la Casa arhitectului din Episcopiei nr. 9: „Imagini din R. P. Bulgaria“. Autori : Marcel Laurian (fotografii), Dan Iovănescu şi Constantin Teodorescu (acuarele), Titu Evolceanu (desene în peniţă). Zeci de fotografii evocă imagini din Sofia, bulevardele-i largi, pieţele mari, clădirile moderne, Plovdivul cu vechile clădiri şi noile construcţii. Citeva fotografii sunt din Nessebart o insuliţă de pescari, in suprafaţă de 900/400 m.p., transformată acum, printr-o autostradă, In peninsulă. Iată şi Tirnovo, un foarte vechi oraş, clădit pe numeroase terase. Pare un decor de teatru. Intre o stradă şi alta sunt adesea zeci de metri de diferenţă de nivel. Casele, diferit colorate, apar ca nişte flori răsărite din stincă, uneori, inundate de verdeaţă. Aşa le-a surprins nu numai obiectivul aparatului de fotografiat al arhitectului Marcel Laurian, ei şi peniţa arhitectului Titu Evolceanu. Acesta redă cu sobrietate şi peisaje din Sofia, Coasta însorită şi altele. Oamenii Bulgariei nod, prezenţi ici-colo in fotografii, au feţe zâmbitoare, chipuri prieteneşti. Constructorii oraşelor sunt şi locuitorii lor, de aceea, ca buni gospodari, le îngrijesc cu tot dragul. Străzile sint curate, curţile şi balcoanele pline de flori. Litoralul este prezent, din plin în expoziţie, atît în fotografii, cit şi în desene şi acuarele. Dan Iovănescu redă peisajele marine in culori bine definite, evocînd întreaga bucurie a oamenilor, plaja toridă, limpezimea aerului, portul plin de viaţă. Constantin Teodoreseu are acuarele pline de relief şi adincime. Folosind tonuri închise pentru prim-planuri, lucrările lui capătă multă luminozitate prin contraste şi o prospeţime deosebită. Arhitecţii au folosit plimbarea făcută in Bulgaria nu numai pentru a cunoaşte monumentele de arhitectură şi stilul arhitectonic modern, ci şi pentru a le studia prin schiţe şi fotografii. G. B. In fotografie. Un grup de turişti privesc cu înaintare un colţ din Malul însorit. Cob Itinerar al arhitecţilor Institutul de cercetări forestiere a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare rapidă, studiile întreprinse de specialiști sunt orientate în trei domenii : cultura pădurilor, mecanizarea lucrărilor silvice, exploatarea, transportul și industrializarea lemnului. In prezent Institutul dispune de numeroase laboratoare de cercetare, aparataje de specialitate, o întreprindere forestieră, 7 staţiuni experimentale, două ateliere de prototipuri de maşini, utilaje şi de piese de mobilă. Anul care s-a scurs a fost bogat in realizări, demonstrînd seriozitatea cu care cercetătorii neobosiţi căutători ai noului studiază cele mai complexe probleme teoretice, strădania lor de a pune în slujba practicii rezultatele studiilor. Redăm doar citeva din realizări. + * + OCROTITORII FADURILOR Printre multiplele lor preocupări, specialiştii silvici au cercetat îndeaproape ■fenomenul de uscare intensă a stejarului, stabilind cauzele şi metodele de prevenire şi combatere a acestui fenomen. Cercetătorii s-au ocupat îndeaproape de lucrările agrotehnice necesare culturilor forestiere din pepiniere şi terenurile destinate împăduririi, iar rezultatele obţinute au servit la întocmirea unor instrucţiuni ce urmează a fi aplicate in producţie. Au fost studiate unele boli ale plantelor ca fusarioza şi cercosporioza, iar In urma studiilor făcute s-a elaborat insecticidul Cometox , care s-a Introdus în producţie anul trecut. Harnicii cercetători au elaborat metode originale de punere în valoare a pădurilor, care evită doborîrea arborilor de probă, obţinându-se astfel economii evaluate la circa 1.500.000 lei anual Ca urmare a folosirii în silvicultură a izotopilor radioactivi şi a radiaţiilor radiante au fost studiate unele aspecte de fiziologie aplicată şi de ecologie a speciilor forestiere. Cercetările au dovedit caracterul stimulator al izotopilor in germinarea şi încolţirea unor seminţe care răsar greu. MECANIZAREA LUCRĂRILOR FORESTIERE Numeroase cercetări ale Institutului sunt îndreptate spre uşurarea muncii lucrătorilor din domeniul exploatării şi transporturilor forestiere. In urma studiilor a fost realizat în colaborare cu uzinele de specialitate lanţul universal L.T.U.-IS — îmbunătăţindu-se astfel randamentul la fierăstraiele existente. De asemenea, a fost realizat un cojitor mecanic portabil pentru cojirea lemnului de răşinoase. Prin introducerea în producţie a acestui utilaj se va mecaniza in mare măsură cojirea lemnului de răşinoase, care asigură o însemnată reducere a cheltuielilor de recoltare. Cercetătorii Institutului au studiat posibilitatea folosirii tractoarelor de diverse tipuri în exploatările forestiere. In acest sens au fost întreprinse cercetări privind dotarea tractoarelor cu anexe specifice lucrărilor din sector, precum şi pentru stabilirea posibilităţilor de adaptare a tractoarelor agricole la lucrările forestiere. ÎNLOCUITORI DE MATERIAL LEMNOS In ultimii ani, cercetările au fost îndreptate spre înlocuirea cherestelei de răşinoase şi a reducerii consumului de cherestea de fag din calităţi superioare, elaborîndu-se noi tipuri de ambalaje pe baza placajelor, al plăcilor fibrolemnoase. A fost astfel soluţionată problema ambalajelor pentru exportul ouălor, fructelor, păsărilor congelate, la introducerea şi producţia de serie a lăzilor din placaj pentru unt, la elaborarea tipurilor de ambalaje din P.F.L. pentru ambalaje grele, pentru mobila de export şi altele. Economiile realizate se ridică la 20 000 metri cubi cherestea de răşinoase pe an. Au mai fost elaborate noi tipuri de uşi şi ferestre de construcţie originală, cu folosirea elementelor lamelate încleiate, a placajelor, plăcilor fibrolemnoase şi a plăcilor aglomerate. Cercetările Institutului, legate de elaborarea noilor modele de mobilă au dus la realizarea mai multor prototipuri de garnituri, care se caracterizează prin variate forme estetice şi motive ornamentale, corespunzătoare noilor apartamente, urmărindu-se îmbunătăţirea rezistenţei, calitatea şi reducerea preţului lor de cost. Pînă acum s-au proiectat şi realizat în faza de prototip, iar de curind s-au introdus in producţie modele noi de mobilă, cum sunt garniturile : Elegant, Cornier, Armonia tip. Cercetătorii ştiinţifici, căutători ai noului INFORMAŢII DE PARTID Consfătuiri pe raiuri de producţie cu agitatorii In anul precedent, numeroase organizaţii de partid din raionul Tudor Vladimirescu au dobîndit o experienţă bună în desfăşurarea agitaţiei politice de masă. Pentru a generaliza această experienţă valoroasă, din iniţiativa comitetului raional de partid Tudor Vladimirescu, în cursul lunii ianuarie au fost organizate consfătuiri cu agitatorii pe ramuri de producţie , metalurgie, textile, încălţăminte, comerţ ş.a. Consfătuirile au fost precedate de un studiu făcut de mai multe colective ale comitetului raional de partid, formate din activişti cu experienţă în munca politică de masă. La consfătuirea care a avut loc miercuri după-amiază, au participat agitatorii din întreprinderile producătoare de articole de uz casnic şi din cooperaţie. Au împărtăşit din experienţa lor agitatorii: Nicolae Ionescu, de la cooperativa „Artă şi precizie" Ion Angelescu, de la Fabrica de produse de uz casnic, Simion Tache, de la Fabrica de ace „Bucureşti". Instruirea birourilor organizaţiilor de bază îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1963, necesită o muncă politică permanentă, stăruitoare din partea organizaţiilor de partid. Biroul comitetului raional de partid Nicolae Bălcescu a organizat zilele trecute o şedinţă la care au participat birourile organizaţiilor de bază din întreprinderile şi instituţiile raionului. Pe baza concluziilor ce s-au desprins din controlul făcut de comitetul raional in prima jumătate a lunii ianuarie in principalele organizaţii de partid din raion, tov. Dumitru Dumitru, secretar al comitetului raional de partid, a făcut o expunere. Din expunerea făcută cit şi din discuţii a reieşit, că organizaţiile de partid de la Uzina „Steaua roşie", „Viscofil“, Uzina „Tudor Vladimirescu", „Flamura roşie"-textile şi altele folosesc forme variate ale muncii politice de masă in scopul mobilizării colectivelor de muncitori, tehnicieni şi ingineri la îndeplinirea sarcinilor de plan şi a angajamentelor luate in întrecerea socialistă. Pentru îndeplinirea planului de cooperare îndeplinirea planului de cooperare trebuie să constituie o preocupare permanentă a organizaţiilor de partid şi a conducerilor întreprinderilor. Uzinelor „Vulcan“, „Electromagnetica“, „Dealul Spirei“ ş.a. din raionul V. I. Lenin le revin sarcini importante în această direcţie. Pentru a cunoaşte din timp şi a lua măsurile necesare bunei desfăşurări a activităţii, biroul comitetul raional de partid a format citeva colective de activişti, cadre de ingineri şi tehnicieni care au studiat cum se preocupă conducerile întreprinderilor şi organizaţiile de partid de aprovizionarea tehnico-materială şi cum îşi îndeplinesc obligaţiile ce decurg din planul de cooperare. Concluziile ce s-au desprins din acest studiu au făcut obiectul unei analize într-o şedinţă lărgită a biroului comitetului raional de partid. Au participat directori, ingineri şefi, secretari ai comitetelor de partid şi ai organizaţiilor de bază din principalele întreprinderi din raion. Au fost stabilite o seamă de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii desfăşurate de conducerile întreprinderilor şi organizaţiile de partid pentru buna aprovizionare tehnico-materială şi îndeplinirea sarcinilor din planul de cooperare. FRUNTAŞII INSTITUTULU Studenţii anului IV, de la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic, au obţinut la primele examene din această sesiune numai note mari, fiind fruntaşi pe institut. Procentele de 97 la sută promovaţi pe an şi 90,7 la sută cu note peste 7 sunt edificatoare. Intr-o discuţie avută cu tovarăşul Vasile Ilie, secretar al comitetului U.T.M. pe an, am aflat că mulţi studenţi, învăţînd cu pasiune şi perseverenţă tot timpul anului, s-au prezentat la examene bine pregătiţi. Astfel, toţi studenţii grupei 504 au obţinut la cele trei examene susţinute pînă acum, numai note bune şi foarte bune : S, 9, 10. Acelaşi lucru se poate spune şi despre studenţii grupei 503, din 22 de studenţi, 20 au înscris in carnetul lor note de la 7 la 10. De pildă, Mircea Radeş şi Ştefan Albeanu au primit numai 10, Vasile Istrătescu, Mircea Pascovici şi Doru Busturescu au numai 9 şi 10, Gheorghe Ionescu, Paul Marinescu, Petre Mitu, Vasile Ilie, Dan Bădin şi alţii au primit, de asemenea, numai calificative bune. Numărul celor care s-au evidenţiat prin răspunsurile date, dovedind pregătire temeinică, precum şi înţelegerea justă a materiei predate, este mult mai mare. Rezultatele obţinute oglindesc cu prisosinţă munca perseverentă depusă de studenţi, ajutorul permanent dat de cadrele didactice, ca şi întregul complex de măsuri luate de organizaţia U.T.M. şi Consiliul asociaţiei studenţilor din institut, încă de la începutul anului, ne-a relatat tovarăşul Vasile Ilie, s-a dat o deosebită atenţie frecvenţei regulate la cursuri şi răspunsurilor date la seminarii. Comuniştii şi utemiştii au constituit in această direcţie un bun exemplu. Foarte utilă s-a dovedit a fi hotărirea grupei de partid ca toţi studenţii anului să predea proiectele cu 20 de zile înaintea sesiunii de examene. Iar pentru ca această hotărire să prindă viaţă, temele proiectelor au fost repartizate încă din primele zile ale anului, urmărindu-se pe parcurs stadiul in care se găsesc studenţii cu întocmirea lor, cei rămaşi in urmă fiind ajutaţi, iar după prima lună, in adunarea generală U.T.M., a fost analizat stadiul întocmirii proiectelor. Consultaţiile organizate cu asistenţii, atit înainte cit şi in timpul sesiunii, au ajutat, de asemenea, la aprofundarea unor probleme insuficient înţelese de studenţi. Multe ar fi de spus despre rezultatele bune obţinute de studenţii anului IV de la Facultatea de mecanică. Aceste calificative denotă sirguinţa cu care majoritatea studenţilor s-au pregătit încă din primele zile de curs, seriozitatea şi spiritul de răspundere al celor care nu peste mult timp vor trece pragul uzinelor şi fabricilor in calitate de ingineri. Şi trebuie subliniat faptul că mulţi dintre aceşti harnici studenţi au fost, înainte de a intra în facultate, muncitori. Desigur, ei n-au înşelat încrederea celor care i-au trimis la învăţătură. Mărturie acestei afirmaţii stau calificativele înscrise in carnetele lor la această sesiune de examene, numai note bune şi foarte bune. ANA BARBU Cititori cu... cască La Biblioteca centrală de stat fiinţează o sală de lectură cu totul deosebită de celelalte. Aici, cititorii sunt... ascultători. Este vorba de sala de lectură a secţiei muzicale, unde se găsesc peste 20 000 de fragmente şi partituri, 4 000 de discuri şi 600... ore muzică înregistrată pe benzi. Peste 60 la sută din auditori sunt studenţi, majoritatea de la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“. Sala de lectură muzicală funcţionează din anul 1958, fiind înzestrată cu peste 16 500 benzi de muzică simfonică, muzică din opere şi operete, concerte sau muzică vocală. De atunci, numărul „cititorilor“ a crescut considerabil, ajungind in 1962 la peste 10 000. Cele 12 perechi de căşti cuplate la 12 magnetofoane, sunt puse la dispoziţia iubitorilor de muzică. Procedeul servirii în această sală de lectură muzicală nu diferă de cel al oricărei biblioteci. „Cititorul“ completează fişa, ia loc într-un fotoliu şi... i se transmite la cască lucrarea cerută. Printre cele mai solicitate lucrări menţionăm: coruri celebre din opere, simfoniile lui Beethoven, cantata „Alexandr Nevski“ de Prokofiev, muzică de Verdi şi Berlioz etc. In sesiunea de examene, studenţii Conservatorului „Ciprian Porumbescu“ au găsit la secţia muzicală a Bibliotecii centrale de stat toate lucrările cerute, necesare pregătirii examenelor. pe urmele materialelor publicate... S-A SCHIMBAT FIRMA... Cu o lună în urmă, într-un grupaj „De ici, de colo“ au apărut şi notele „Cinci doi se ceartă“... şi „Soluţii... cu discuţii“. De la Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti Bucureşti ni se transmite că cele semnalate sunt reale. In consecinţă, referitor la prima notă, in care se arăta că unitatea „Arta încălţămintei“ din str. Lizeanu 35 funcţiona sub o firmă moştenită de la cooperativa „Arta lemnului“, s-a luat măsura ca firma să fie schimbată. Al doilea material care trata despre atitudinea față de cetăţeni a fost prelucrat in şedinţele de producţie cu responsabilii unităţilor, atrăgindu-li-se atenţia asupra felului cum trebuie să deservească populaţia. SE VA DA„. „Nu se dă la oricine !...* se intitula o notă apărută in ziar. Era vorba despre condica de sugestii şi reclamaţii a unitatit O.C.L. Pîinea nr. 58 din strada Ghenadie Petrescu, raionul T. Vladimirescu şi, bineînţeles, despre gestionare unităţii. O.C.L. Pîinea ne transmite printr-o adresă : „Toni Minerva, pentru faptul că nu a pus la dispoziţia consumatorilor condica, a fost sancţionată cu RETROGRADAREA din funcţia de gestionara în funcţia de vînzătoare şi mutată disciplinar“. ...şi Republicate CU ROST... „Călătorind cu tramvaiul 17 din Piaţa Unirii spre Piaţa C. A. Giosetti, am rămas surprins de atitudinea manipulantei. Un tînăr de 17—18 ani, după ce a urcat în tramvai, s-a apropiat de geamul care desparte cabina vatmanului de resud vagonului. Călătorii, uimiţi, au văzut cum manipulanta a deschis uşile şi l-a luat la bătaie... Aşa, fără nici-un rost“... Cu... rost a procedat insă conducerea I.T.B. care prin adresa nr. 637 ne face cunoscut că manipulanta Croitoru Victoria, căci despre ea este vorba, a fost aspru sancţionată. DESCHIS ŞI DUMINICĂ Mai mulţi cetăţeni ne semnalează de cîtva timp că întîmpină greutăţi la ceea ce priveşte aprovizionarea cu petrol de la staţiunea Chitila, care duminica nu funcţionează. Baza I Bucureşti, forul căruia i-au fost înaintate sesizările, a luat măsurile necesare. Astfel, până la înfiinţarea staţiunii din strada Soveja, s-a hotărît ca staţiunea din şoseaua drudet nr. 67 să funcţioneze după următorul orar: dimineaţa, în fiecare zi între orele 8—13 ■ ar după amiaza (în afară de joi) 16— 19; duminica deschis de la 8—11. CU TREI ZILE ÎNAINTE... Vineri 14 decembrie 1962, tov. Paula Munteanu din str. M. Kogălniceanu nr. 37, raionul 1 Mai, s-a oprit în fața casei de, bilete a cinematografului „Victoria“. — Vă rog două bilete pentru mîine ora 16. — După-amiază !.„ Și după-amiază: — Nu dăm !... Supărată, tovarășa Munteanu ne-a scris. La ceea ce ne-a scris dînsa, Întreprinderea cinematografică de stat a orașului București ne comunică : „Responsabilul cinematografului „Victoria* pentru faptul că nu a organizat vinzarea biletelor cu trei zile înainte a fost sancţionat. S-au luat măsuri sa se vîndă bilete cu trei zile mai devreme“. CALITATEA CHIBRITURILOR Un corespondent al ziarului nostru ne scria pe la sfîrşitul lunii decembrie despre calitatea slabă a chibriturilor produse de Fabrica de chibrituri Bucureşti. In legătură cu aceasta, conducerea fabricii ne comunică . Scrisoarea tovarăşului Marinescu, a fost prelucrată cu toţi muncitorii din fabrică, la adunarea generală, pentru a se întări şi mai mult atenţia in vederea îmbunătăţirii calităţii. Cîteva rezultate... Profesorii, asistenţii şi... buletinele ad-hoc se întrec în a comenta rezultatele la examene ale studenţilor matematicieni şi fizicieni de la Universitate. Privind vitrinele de afişare a notelor, uneori nu mai e necesar nici un comentariu. Grupe întregi — cîte 20 de studenţi — au obţinut numai note bune şi foarte bune. Dar există şi cazuri ce ar trebui comentate. Grupele 201, 202, 204, 205 din anul 11 al Facultăţii de matematică au obţinut la examen numeroase note mari şi maxime. Totuşi, după numărul studenţilor cu asemenea note s-ar putea scrie semnul „egal“ şi apoi numărul acelora care au primit note de „4“, „5“ şi „6“. Pentru că suntem la matematică, cam aceeaşi „ecuaţie“ s-ar putea formula şi în legătură cu anul 111. Explicaţia unor asemenea situaţii o dau limpede cadrele didactice. Referindu-se la grupa 410, de exemplu, un asistent examinator afirmă că studenţii Ion Savu, T. Iordache, M. Petrică şi N. Diaconescu au căzut la examenul de mecanică pentru că n-au favăat, au lipsit de la cursuri şi de la seminarii. Din aceleaşi motive, studenţii M. Korbl şi I. Boiangiu din grupa 410 au luat examenul cu note de trecere... la limită. In acelaşi mod explică şi profesorul Gheorghe Petrescu rezultatele diferenţiate obţinute la acelaşi examen — astronomie — de studenţii din grupele 301 şi 302. Cei din prima grupă au obţinut majoritatea numai note mari, în vreme ce studenţii din grupa 302, doar un singur 10, un singur 9 şi, la rest, note mici. ...ŞI UN ANUNŢ SEMNIFICATIV _ In holul facultăţilor de matematică şi fizică a apărut un anunţ semnificativ. Pe prima parte a hârtiei afişate sunt înscrişi cei 100 de studenţi, care vor pleca anul acesta să se odihnească la Păltiniş. In continuare, anunţul precizează : „Tovarăşii studenţi care vor să plece la odihnă la Sinaia să ne comunice această dorinţă pînă la data de 2 februarie. Vor înainta în scris: numele, pronumele şi rezultatele obţinute la examene“. Numai de la facultăţile de matematică şi fizică vor pleca la Păltiniş 100 de studenti Numeroşi alţi studenţi îşi vor petrece vacanţa la Sinaia şi la alta staţiuni de odihnă şi balneo-climaterice. Condiţia principală ? Să înveţe pentru a deveni specialişti folositori patriei. C. M. Bun venit, vacanţă! încă un examen, două, trei, apoi... vacanţa. După două săptămîni de emoţii, încordare, răspunsuri în faţa examinatorilor, studenţii se vor odihni. Staţiunile Buşteni, Poiana Ţapului, Sinaia, Predeal, precum şi cabanele de la Virful cu Dor, Muntele Roşu, Padina şi altele sunt gata să-şi primească oaspeţii — studenţi fruntaşi la învăţătură şi activitate obştească — din toate facultăţile şi institutele bucureştene. Vor lua drumul munţilor, la 4 februarie a.c., peste 1 500 de studenţi din Centrul Universitar Bucureşti. Staţiunile de odihnă îi intimpină ospitalier, bine aprovizionate şi, mai ales, cu un bogat şi variat program artistic, din care nu vor lipsi excursiile, competiţiile sportive, jocurile distractive, întrecerile cu săniuţele şi altele. Două formaţii de muzică uşoară (de la Institutul pedagogic de trei ani şi de la Institutul de ştiinţe economice) vor prezenta, permanent, programe de muzică distractivă pentru studenţii aflaţi la odihnă. Lucrări de primăvară la P. C. H. V. La Institutul de cercetări horti vl d cola pregătirile pentru primăvară se fac pe sute de metri pătraţi. In răsadniţe au început Insămînţări pentru fitilurile timpurii din cimp, iar In sere, s-a terminat plantatul roşiilor şi se execută lucrări de îngrijire ,• copilitul, legatul şi stimularea inflorescenţelor cu ajutorul substanţelor chimice. A început de asemenea şi culesul recoltei de castraveţi. In locul gunoiului natural, încălzirea solului se face cu ajutorul instalaţiilor termice, realizindu-se astfel însemnate economii. De la A. D. A. S. La tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane ADAS din 31 ianuarie 1963, au ieşit la sorţi următoarele opt combinaţii de litere: R. P.S., L.U-Z, M.A.J., S.J.M., S. W.R., U.T.T., R.J.R., J.B.X,