Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)

1963-04-01 / nr. 3003

­ PROLETARI DIN TOATE TARILE, Ziar al Comitetului Orășenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul X­V Nr. 3003 4 PAGINI 20 BANI Luni 1 aprilie 1963 S.D.V. -uri de calitate - sursă de creştere a productivităţii muncii Realizarea integrală a planului M. T. O. — sarcină importantă Sectoarele sculărie din întreprinderi au un rol însemnat în echi­parea secţiilor cu scule, dispozitive şi verificatoare de înaltă tehnici­tate. Folosind soluţii constructive moderne, proiectind S.D.V.-uri in funcţie de necesităţile producţiei, executîndu-le în termen, sectoarele sculărie — cu sprijinul proiectanţilor, al tehnologilor — contribuie ne­mijlocit la creşterea productivităţii muncii. — INTERVIU CU TOV. A. CONSTANTINESCU, ŞEFUL SECTORULUI SCU­­LARIE AL UZINEI „SEMĂNĂTOAREA“ întrebare : Care este contribuţia sectorului sculărie la sporirea pro­ductivităţii muncii in sediile uzinei? Răspuns: Se ştie că de calitatea scalelor, dispozitivelor şi verificatoa­relor livrate de sectorul nostru, de­pinde creşterea tehnicităţii multor o­­peraţii-cheie din uzină. De fapt, roa­dele muncii noastre sunt vizibile de la turnare până la montaj, pe tot parcursul fluxului tehnologic. Iată de ce, şi planul de măsuri tehnico-or­­ganizatorice adoptat în uzină, este deosebit de... generos cu sectorul scu­lărie. Din cele 146 de obiective cu­prinse în planul M.T.O. pe acest an, 77 se referă nemijlocit la confec­ţionarea de noi S.D.V.-uri şi modele pe care trebuie să le execute secto­rul sculărie. îndeplinirea întocmai a acestor măsuri va contribui la creş­terea productivităţii muncii în între­prindere, conform sarcinilor sporite din anul in curs. întrebare : Suntem­ la sfîrșitul pri­mului trimestru. Cum se realizează obiectivele din planul M.T.O. privind sectorul dv. de activitate? Răspuns : Să urmărim împreună acest grafic... (Este vorba de graficul indeplinirii planu­lui M.T.O., afișat la loc vizibil). Ia­tă, de pildă, un obiectiv: moder­nizarea foarfece! combinate de la a­­telierul debitare, In vederea debită­rii triplului cor­nier și a șinelor de tobă. Datorită acestei măsuri — Îndeplinită în ter­menul prevăzut — productivitatea o­­peraţiilor respecti­ve a crescut sim­ţitor. Acelaşi efect l-au avut: matriţa pentru înlocuirea strunjirii prin for­jare la reperul 2482, ataşarea la ghilotina din sec­torul VI a unui dispozitiv pentru tăiat plasa de sirmă, modelul pentru înlocuirea strunjirii prin tur­nare la unul din reperele combinei etc. Un rol însemnat în îmbunătăţirea calităţii S.D.V.-uri­­lor îl are acţiunea de tipizare a acestora. S-au obţinut rezultate bune prin tipizarea colecto­rilor la modelele de aluminiu, prin tipizarea şuruburilor, a coloanelor de ghidaj a plăcilor de matriţe, a poan­­soanelor, a dispozitivelor de găurit. Subliniez, de asemenea, că am înce­put să producem matriţe mari, de trei tone, pentru noua carcasă a combinei. întrebare : Creşterea sarcinilor ce incumbă sectorului sculărie in acest an, presupune şi o mai bună organi­zare a muncii... Răspuns: Exact. Şi putem spune, In acest sens, că avem propriul nou­(Continuare în pag. a III-a) In pas cu necesităţile producţiei In ultima vreme, la Uzina de pom­pe şi maşini agricole au fost pro­iectate o seamă de dispozitive de mare productivitate, in urma unei minuţioase analize a necesităţilor sec­toarelor cu pondere însemnată în e­­conomia întreprinderii. Spicuim, din­tre acestea, următoarele : • Confecţionarea unor menghine pneumatice pentru maşinile de frezat şi găurit; • executarea unui dispozitiv ro­titor pentru echilibrarea cuplelor pe maşinile de găurit; • dispozitive de găurit tip cap revolver, pentru maşinile de găurit cu coloană fixă, la prelucrarea cor­purilor refulare şi aspiraţie de la pompele Sadu ; • ridicătoare pneumatice pentru lucrările de montaj la posturi fixe; • cuplarea păpuşii mobile pe sa­nia căruciorului, în scopul mecani­zării operaţiilor de găurit pe strung etc. în vederea uşurării muncii de pro­iectare şi pentru îmbunătăţirea calităţii S.D.V.-urilor, s-au folosit normele de tipizare a elementelor de strunjire şi etanşare elaborate de I.P.C.M.E., norme ce urmează să fie aplicate in­tegral în uzină. Doi muncitori fruntaşi din moderna matriţerie a Uzinei „Electromagnetica“: matriţerul Gheorghe Nicolae şi frezorul Vasile Marin . La sfîrşitul trimestrului trei al anului trecut, după ce într-un cadru festiv s-a decernat secţiei mecanice de la 1.0.R. drapelul de frun­taşă pe întreprindere, în secţia montaje electrice se pornea o luptă intensă pen­tru ca în ultimul trimestru al anului, flamura roşie, semnul de distincţie al fruntaşilor, să fie preluată de electricieni. Dorinţa era cu atît mai arzătoare cu cît secţia montaje electrice pierduse locul iutii, la o di­ferenţă mică de puncte. In consfătuirile de pro­ducţie ţinute s-a stabilit un plan de acţiune care a urmărit îndeplini­rea şi depăşirea planului de producţie la toţi indicii, obţinerea unor produse de calitate superioară şi eco­nomii de materiale. S-au luat măsuri cu pri­vire la asigurarea unei a­­provizionări ritmice cu materiale a locurilor de muncă, s-a dat o atenţie sporită acordării asisten­ţei tehnice şi s-au căutat o serie de soluţii valoroase care au îmbunătăţit proce­sul de producţie. Astfel, au fost scurtate cîteva cir­cuite la aparatul de pro­iecţie S—35 şi au fost modificate o serie de sub­­ansamble, ca blocul foto­­celulei, capul magnetic, re­­leele etc. La sfîrşitul celui­ de-al IV-lea trimestru, secţia ob­ţinuse cele mai bune re­zultate pe întreprindere. După analizarea cifrelor, urma să aibă loc decernarea drapelului, noii secţii frun­taşe. Un astfel de eveniment nu a avut loc nici pină astăzi, deşi intrăm în cel de-al doilea trimes­tru al lui 1963 şi în mod firesc ar trebui să se atribuie drapelul secţiei care a obţinut cele mai bune rezultate în primele trei luni ale anului. Drapelul de secţie frunta­şă a rămas în continuare la I.O.R., uitat de comi­tetul sindicatului, la sec­ţia mecanică. E. D. RESTANŢĂ Noutăţi de la cele şapte unităţi ale Întreprinderii se acordă o deosebită atenţie îndepli­nirii la termen a obiectivelor planului de măsuri tehnico-organizatorice. Drept rezultat, în primul trimestru al anului, cină IPROFIL şi-a realizat planul pro­ducţiei globale şi marfă cu patru zile mai devreme, s-a obţinut o creştere a productivităţii muncii, cu 2 la suita peste cifra planificată. METODE NOI Din cele 98 de obiective ale planului M.T.O., o mare parte se referă la in­troducerea unor noi metode de mim®.­­Astfel, la Unitatea nr. 1 se va introdu­ce sistemul de lustruit cu pastă. Noua metodă de lustruire duce atit la creş­terea productivităţii muncii, cit şi la îm­bunătăţirea calităţii produselor. Tot pe linia Îmbunătăţirii procesului de producţie la unitatea nr. 2 s-a in­trodus recent metoda şlefuirii mecanice a profilelor. Se asigură astfel o finisare la un înalt nivel de execuţie. VALORIFICAREA JUDICIOASA A MATERIALELOR La unitatea nr. 7 s-a aplicat In acest an o metodă nouă datorită căreia se va­lorifică mai bine masa lemnoasă, Este vorba de înlocuirea cherestelei de ră­­şinoase cu cherestea din diferite esenţe, la confecţionarea miezurilor de Pere­ni 1962 IPROFIL Bucureşti a înregistrat cele mai mici consumuri specifice de materiale pe ţară la fabricarea placa­jelor, panelelor şi furnirelor. De­ ase­­menea, în primul trimestru al lui 1963 întreprinderea a obţinut consumuri sub normele planificate. „ELECTRONICA“ LA... IPROFIL In cinci din unităţile IPROFIL-ului ne-am întâlnit cu... „Electronica . Uzi- la IPROFIL nele constructoare de radioreceptoare şi televizoare execută aici casetele apara­telor. „Azur“, „Cosmos“, „Naţional“, „Pri­vighetoarea“ etc. şi-au confecţionat „îm­brăcămintea“ în secţiile IPROFIL-ului. In legătură cu fabricarea casetelor sânt o serie de lucruri interesante. De pildă, în scurt timp urmează să intre în funcţie, la secţia a V-a o presă spe­cială cu ajutorul căreia se vor executa cutii de radio cumulate — adică cu colţuri rotunde. S-au făcut experimentările necesare, urmează numai ca beneficia­rul — Uzinele „Electronica“ — să se de­cidă asupra modelelor. Noua maşină va mări productivitatea muncii la operaţia de presare a casetelor cu 50 la sută. Pe linia progresului tehnic se situea­ză și măsura luată cu privire la intro­ducerea, în toate unităţile, a sistemu­lui de asamblare a casetelor de radio cu ajutorul dispozitivelor pneumatice. In încheiere, un amănunt deosebit de important : aplicarea celor 98 de obiec­tive prevăzute In planul M.T.O. va a­­duce IPROFIL-ului București în 1963 e­­conomii de aproape 1 000 000 lei. Un nou lot de casete sunt gata să ia drumul spre Uzinele „Electronica“ Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de plus 2 STudii Timpul probabil de viîine . Vreme umedă, cu­ cerul mai mult acoperit la început, apoi variabil. Temporar ploaie. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura staţionară, minima va fi cuprinsă între plus 1 şi plus 3 grade, iar maxima între plus 4 şi plus 6 gra­de.Pentru 3, 4 şi 5 aprilie : Vremea de­vine schimbătoare, cu cer noros. Vînt Blab pînă la potrivit predominînd din est. Temperaturi în general staţionară. x M­iwrtpf Parcurile îmbracă veşminte noi. B« Deşi noul anotimp nu şi-a arătat încă adevărata sa faţă — de primăvară — Ci doar laturile sale cele mai puţin plă­cute, în parcurile oraşului se desfăşoară cu sîrguinţă şirul pregătirilor de sezon Pricepuţii meşteri ai frumosului migălesc înfăţişare pe potriva anului 1963 prefe­ratelor locuri de odihnă ale­ cetăţenilor... Un şantier multiplu... Parcul de cultură şi odihnă de pe ma­lul lacului Herăstrău a devenit „şantier“ multiplu. Al vopsitorilor — care dau colorit nou, verde, chioşcurilor pitoreşti şi băncilor. Al zidarilor şi tâmplarilor — care repară teatrul de vară, bibliotecile, terasa şahiştilor. Al pavatorilor —­ pen­tru că principalele alei capătă şi ele un contur nou, din asfalt proaspăt. Al me­canicilor — care pun la punct zecile de instalaţii de joacă pentru cei mici. (Prin­tre altele, vechile avioane pentru... cei mai tineri „piloţi“ din ţară, — care, firesc, nu mai sunt punct de senzaţie — trebuie modernizate la nivelul­­cerinţelor deceniului nostru. In rachete). Şi, in­­sfirşit, al horticultorilor, cu întreaga lor gamă de specialităţi — ingineri, peisa­­gişti, florari etc. Aceştia sunt, bineînţe­les, vioara Intii pe­­scena şantierului. Fără ei, cum şi-ar putea merita parcul numele ? Cile nu sunt de făcut In cel mai mare parc al oraşului ! Panorama centrală cu splendida ei privelişte spre oglinda la­cului dominată de clădirea Casei Scri­­leii capătă altă croială, o peluză cu decoruri florale, altfel concepute, intr-o formă peisagistică modernă. De altfel, toate parcurile vor purta pecetea unei noi linii a veșmintelor florale. Locul fi­gurilor geometrice ii vor lua podoabe din „pete“ mari de flori. La ordinea zilei, arborii cu balot Tabloul parcului de lingă Circul de stat, căruia constructorii i-au alcătuit o splendidă „ramă“ din clădiri vesele şi cu o linie de o eleganţă aparte ,­ este o altă „temă“ de lucru actuală. Aici sunt la ordinea de zi arborii cu... balot. Meş­terii grădinilor, ajutaţi de macarale şi camioane speciale, aduc molizi de 6—7 metri şi-i aşează astfel incit ai zice că aici au crescut. Noul parc dobindeşte astfel într-o primăvară, o vechime de un deceniu şi mai bine. Coniferele nu sunt singurele plante care completează scenele de vegetaţie ale tabloului. Decorul aleii principale, de ac­ces spre circ se îmbogăţeşte cu nenu­măraţi trandafiri care înfloresc „In co­roană“ (ei îşi etalează podoabele la o oarecare înălţime de pământ). La fel şi panorama dinspre bulevardul Lacul Tei. Buxuşii sunt rinduiţi in forme geome­trice, arbuştii — aliniaţi după perioada de înflorire, astfel incit să-şi păstreze in tot cursul anului un veşmint cit mai bogat. Un alpinctum şi un uriaş buchet Primăvara e Intimpinată in bătrtnul Cişm­igiu de o „armată“ mai numeroasă de lalele, zambile şi narcise (ele vor în­flori, probabil, abia la sfîrşitul lui apri­lie), de mult mai multe plante de umbră La Cişmigiu se pregăteşte, în zona cas­cadei, un alpinetum — „colecţie“ de plante alpine, aşezate pe un munte in miniatură, împodobit astfel incit focul apei să se îmbine fericit cu coloritul plantelor. Snagovul tşi înfrumuseţează şi el, in aceste zile faleza, tşi reprofilează trolu­­zurile, tşi prelungeşte „parterul“ centred, tşi îmbogăţeşte vegetaţia. Şi parcul Libertăţii şi multe altele nu vor rămine numai in haina de anul trecut. Numai ele, marile parcuri, vor oferi un buchet de 700 000 de nori pri­măverii şi de alte câteva milioane anal­timpurilor următoare ale anului. P. IRIMESCU După cum vedeţi in fotografie, cîţiva dintre primii oaspeţi ai parcului Herăstrău au poposit la Teatrul în aer liber. Ei au, de astă dată, un rol principal : efectuează pregătirile de sezon. prin cai pi­­­m­m EXCURSII CIt DE PRILEJUL 1 MAI ULEI Ca şi in alţi ani, Oficiul naţional de turism „Carpaţi“, agenţia Bucu­reşti, împreună cu întreprinderile de administrare a staţiunilor balneare, organizează cu prilejul zilei de 1 Mai, numeroase excursii pe trasee va­riate şi in toate staţiunile. Plecările au loc in zilele de 28 aprilie şi 2 mai, cu autocarele şi in ziua de 30 apri­lie, cu trenul. Consultarea programelor se poate face, incepind de m­iine dimineaţă, la agenţia din calea Victoriei 100 unde se primesc şi înscrieri. înfiinţarea unor organizaţii comerciale In urma unei decizii a Comitetului e­­xecutiv al S.P.C., incepind de la 1 apri­lie s-au înfiinţat in Capitală cinci noi or­ganizaţii comerciale locale şi anume: O.C.L. „TEXTILA“­­ cu sediul în str. Lipscani nr. 102, avînd ca specific co­ordonarea unităţilor comerciale profilate pentru desfacerea de ţesături, tricotaje, galanterie, mercerie, parfumerie, cosme­tice,­­ situate în raioanele T. Vladi­­mirescu, N. Bălcescu, 23 August şi 1 Mai. O.C.L. „TEXTILA“ , cu sediul în str. Smîrdan nr. 11, avînd ca specific coordonarea unităţilor comerciale profi­late pentru desfacerea de ţesături, tri­cotaje, galanterie, mercerie, parfumerie, cosmetice — situate în raioanele 16 Fe­bruarie, 30 Decembrie, Griviţa Roşie şi V. I. Lenin. O.C.L. „ÎNCĂLŢĂMINTEA“ cu se­diul in str. Lipscani nr. 102, avînd ca profil coordonarea unităților specializate in desfacerea încălțămintei situate pe în­treg cuprinsul Capitalei. O.C.L. „MOBILA“ cu sediul in bd. 6 Martie nr. 9—11, avînd ca profil co­ordonarea unităţilor comerciale speciali­zate în desfacerea mobilei si materiale­lor de construcţii situate pe întreg cu­prinsul Capitalei. O.C.L. „UNIVERSAL“ cu sediul in str. Lipscani nr. 37, va coordona activi­tatea magazinelor universale şi generale din comerţul de stat, precum şi sectorul de consignaţie. Incepind de azi, organizaţiile comer­ciale locale de produse industriale — 1, 2, 3, şi 4 se desfiinţează. Noile organizaţii comerciale vor fi co­ordonate de către Direcţia comercială a oraşului Bucureşti. Pentru consumatorii de energie electrică In urma unor măsuri de reorgani­zare a unităţilor de distribuţie a ener­giei electrice din Capitală şi regiunea Bucureşti, fosta întreprindere regio­nală de electricitate Bucureşti (I.R.E.R.) din bd. 1 Mai 41—43, raionul Griviţa Roşie, se ocupă, incepind de astăzi, numai de deservirea Capitalei şi a comunelor Pantelimon, Dobroieşti şi Voluntari, nu şi a regiunii Bucureşti ca pină în prezent. Cu acest prilej, întreprinderea şi-a schimbat denumi­rea în întreprinderea de distribuţie a energiei electrice Bucureşti (I.D.E.B.). Pentru rezolvarea diferitelor pro­bleme legate de funcţionarea instala­ţiilor energetice sau de consumul de energie electrică, cetăţenii din Bucu­reşti şi comunele amintite se vor adresa, deci, la I.D.E.B. Tot de astăzi, consumatorii din re­giunea Bucureşti şi din restul comu­nelor care aparţin de sfaturile popu­lare ale raioanelor oraşului Bucureşti se vor adresa, in aceleaşi probleme, întreprinderii regionale de electrici­tate Bucureşti (I.R.E.B.) cu sediul în calea Plevnei nr. 10, raionul V. I. Le­nin (fosta întreprindere regională de lucrări energetice București contopită cu sectorul de reţele exterioare din regiune, al întreprinderii bucureștene din bd. 1 Mai 41—43). Carnavalul primăverii Decor de carnaval şi primăvară... Aşa au apărut, ieri după-amiază, sălile de sport ale Palatului pionierilor în faţa privirilor încîntate ale copiilor. Şiruri de fanioane şi balonaşe multicolore atîrnînd din tavan, imagini din basme împodo­bind pereţii, iar pe scenă, flori mari, flori de primăvară, prinse de faldurile cortinei... Dar cel mai autentic ta­blou de carnaval ţi-l oferea însuşi publicul pitic al să­lilor. Micii invitaţi la a­­ceastă tradiţională sărbă­toare a primăverii purtau cu mîndrie şi graţie cos­­tumaşe de zîne şi prinţese din poveşti, de ţărăncuţe şi ciobănaşi, de balerine, costume naţionale ale po­poarelor prietene sau ro­chiţe reprezentând ghiocei şi margarete... In atmosfera de molip­sitoare veselie copilăreas­că s-a desfăşurat un pro­gram bogat şi atrăgător, susţinut în cea mai mare parte de echipe artistice formate din copii. Deschi­derea au făcut-o trompe­­tiştii. Spectatorii au a­­plaudat, apoi, o suită de balet pe tema „Primăva­ra“ şi, mai ales, fermecă­torul „dans al florilor“ in­terpretat de fetiţe deghizate în flori de primăvară. O echipă de dansuri care şi-a cucerit deja un renume — aceea a Şcolii­ nr. 99 — a prezentat un program de dansuri romîneşti şi sovietice. Intr-una din săli s-a desfăşurat con­cursul de poezii şi cîntece, dotat cu premii. Momente vesele le-a oferit co­piilor artista Silvia Chicoş, iar solişti vocali din Ansamblul Sfatului Popular al Capitalei au interpretat pentru ei cî­teva dintre cele mai îndrăgite melodii populare. Carnavalul s-a încheiat cu „parada costumelor“, la sfîrşitul căreia cele mai frumoase costume au fost premiate. In decorul pitoresc, multicolor şi ve­sel, o mie de copii au petrecut ieri o după-amiază plină de farmec. Iată, în fotografia alăturată, o imagine din tim­pul carnavalului. E. BODNARIUC PE ECRANE Incepind de azi, la cinematografele „Magheru“, „Tineretului“ şi „Volga“ a intrat în programare filmul sovietic „Omul merge după soare“, producţie a studioului „Moldova-film“. Realizare­a cunoscutului cineast sovietic Mihail Kulik, noua producţie reprezintă o ori­ginală realizare în genul poemului cine­matografic. Tot săptămâna aceasta, va mai intra pe ecrane şi filmul maghiar „Pământul îngerilor“, ecranizarea unui celebru ro­man cu acelaşi nume al scriitorului La­jos Kassak. Regizorul G. Révész a rea­lizat o dramă socială impresionantă din viaţa unui cartier de proletari al Buda­pestei din vremea grofilor şi magnaţi­lor. Ţesături din bumbac ...în culori vii, deschise, specifice pri­măverii şi verii, a livrat în ultimele zile, magazinelor, colectivul fabricii „Răscoala din 1907“. Deosebit de reu­şite sînt ţesăturile de grade, din fire de bumbac mercerizate şi vopsite, ţesături­le în dungi din fire cardate și pieptăna­te (dungile fine avînd forma de clopo­ței sau descriind un zig-zag) etc. ▼▼▼▼▼▼▼tttvttvtttvtvttvtttttvvvvtttvvttttttttvtvtttvtvtttwtvtttttvtttvvvtt Ultimele știri sportive . A început campionatul unional de fotbal. Rezultate din etapa inaugurală: Spartak Moscova — Avangard Harkov 4—1; Dinamo Kiev — Dinamo Minsk 4—1; Dinamo Tbilisi — Zenit Leningrad 4—0; Dinamo Moscova — S.K.A. Rostov pe Don 0—0; Moldova Chișinău — Lokomotiv Moscova 0—0. • Concursul internaţional de floretă de la Bologna, dotat cu „Cupa Giovanini“ a fost ciştigat de scrimerul sovietic Sveşnikov.­­ In campionatul de fotbal al Americii de Sud : Ecuador — Columbia 4—3. • Atletul polonez Cerny s-a clasat pe primul loc la proba de săritură in înălţime a unui concurs de sală disputat la Londra, cu performanţa de 2,07 m. • După prima zi a meciului de tenis India — Pakistan, care are loc la Bombay, in cadrul „Cupei Davis“, India con­duce cu 2—0. • Azi dimineaţă in campionatul republican de hochei, Voinţa M. Ciuc a învins pe Steagul roşu Brașov cu 22—0 (6—0, 3—0, 13—0). 55 de ţări afro-asiatice susţin cererea luptătorilor portoricani pentru independenţă NEW YORK 31 (Agerpres).­­ Un grup de reprezentanţi din 55 de ţări afro-asiatice membre ale O.N.U. au sprijinit cererea organizaţiei „Mişcarea de luptă pentru independenţa insulei Porto Rico“ ca pe ordinea de zi a viitoa­relor lucrări ale Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie inclusă problema situaţiei din Porto Rico. Şedinţa grupului s-a des­făşurat sub preşedinţia lui Adebo, re­prezentantul permanent al Nigeriei la O.N.U. S-a hotărât, de asemenea, să se spri­jine cererea luptătorilor portoricani pen­tru independenţă in Comitetul celor 24 de ţări, ca­re se ocupă de problem­ele luptei împotriva coloniali­smulu. După cum se ştie, S.U.A. se renunţă împotriva discutării in O.N.U. a pro­blemei situaţiei din Porto Rico sub pre­textul că această insulă n-ar fi o colonie a Statelor Unite, ci „un stat care s-a asociat in mod liber la S.U.A.". „Sunday Express" condamnă acţiunile piratereşti ale contrarevoluţionarilor cubani LONDRA 31 (Agerpres). — Ziarul englez „Sunday Express" cere guvernului american să ia mă­suri împotriva contrarevoluţionarilor cubani care se îndeletnicesc cu ac­ţiuni piratereşti in apropierea ţăr­murilor Cubei. In articolul său de fond din ultimul număr, articol con­sacrat situaţiei din regiunea Mării Caraibilor, ziarul pune la îndoială afirmaţia Statelor Unite că ele n-ar avea nici o contingenţă cu acţiunile contrarevoluţionarilor cubani. Pentru eliberarea Okinawei de sub ocupaţia americană TOKIO 31 (Agerpres). — Intr-un apel adresat populaţiei Okinawei, poporului japonez şi în­tregii lumi, adoptat de Consiliul pen­tru realipirea Okinawei la Japonia, se spune: „Prin realipirea Okinawei vom obţine independenţa deplină a Japoniei, lichidarea bazelor pentru arma nucleară şi a altor arme din O­­kinawa, vom obţine destinderea în­cordării in Extremul Orient şi apă­rarea păcii“. Acest apel a fost adoptat de con­siliu în legătură cu Ziua internaţio­nală a Okinawei, care se va sărbători la 28 aprilie. Colectivul Laboratorului central de cercetări pentru lacuri şi cerneluri îşi îndreaptă atenţia nu numai spre... estetică. Paralel cu obţinerea unei palete de culori cit mai bogate, cer­cetătorii din secţiile acestui laborator sunt preocupaţi şi de viitoarea com­portare a lacurilor şi vopselelor ob­ţinute sub acţiunea diverşilor agenţi externi, ştiindu-se că unul din fac­torii importanţi in realizarea unei acoperiri de protecţie superioară este calitatea materialelor de vopsire. De aici, necesitatea creşterii sortimen­tului de lacuri şi vopsele şi elimi­narea unor deficienţe calitative ca variaţii de nuanţă, viscozitate, durată de uscare. MUNCA DE CERCETARE CONTINUA Rezultatele obţinute de către cer­cetători sunt din ce în ce mai apre­ciate. Numărul produselor noi creşte neîntrerupt. Vopsele pe bază de ră­şini siliconice (rezistente la tempe­raturi­­înalte), emailuri epoxidice cu întărire la rece (rezistente la agenţi corosivi) şi emailuri alchido-melami­­nice sunt numai cîteva din ultimele lor realizări. In prezent cercetarea este îndrep­tată spre obţinerea unor răşini pe baza cărora să se realizeze vopsele cu calităţi noi. Astfel, plecîndu-se de la fenol, acetonă, clor şi propan (în anumite condiţii şi proporţii) au fost realizate o serie de răşini (epoxidice) ce vor fi folosite pentru producerea unor vop­sele foarte rezistente în climat tro­pical şi marin. REZOLVAREA... ...problemelor puse de numeroşii lor beneficiari este, fără îndoială, una din principalele sarcini ale acestui colectiv. Beneficiarii indică culoarea vop­selei şi condiţiile de exploatare a utilajului şi obiectului ce urmează să fie vopsit In funcţie de aceste date cercetătorii caută cea mai po­trivită reţetă. Bineînţeles, fiecărui produs finit i se determină apoi vîscozitatea, duri­tatea, concentraţia, indicele de aei­. (Continuare in pag. a 3-a) MIHAI SIFOŞ Ing. Constantin Robu, şeful laboratorului, şi chimista Sevasta Niţu, deter­­minind vîscozita­tea unei rășini sintetice

Next