Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)

1963-04-01 / nr. 3003

Pag. a 2-a. Recitalul basului Nicolae Secăreanu Vineri seara, în sala mică a Pala­tului R.P.R., a a­­vut loc recitalul basului Nicolae Secăreanu. Acom­paniat de pianistul Nicolae Rădulesc­u, apreciatul cântăreţ a prezentat un pro­gram de lieduri de mare varietate sti­listică, — o adevă­rată trecere în revistă a marilor etape din istoria genului : Händel, Schubert, Hugo Wolf, Musorgski, Saint-Saëns. Crea­ţia contemporană a fost reprezenta­tă prin compozi­torul sovietic Svi­­ridov­ şi prin com­pozitorii români Mihail Jura, Paul Constantinescu şi Pascal Bentoiu. Captivînd şi cu această ocazie au­ditorul prin sensibilitatea şi muzicali­tatea sa, prin fineţea pătrunderii psi­hologice a conţinutului literar, Nicolae Secăreanu s-a remarcat în lieduri ca „Craiul ielelor“ de Schubert, ce soli­cită o portretizare clar diferenţiată a mai multor personaje sau in lieduri satirice („Balada medievală“ de Saint- Saëns şi „Gelozie“ de Pascal Bentoiu pe versuri de Topîrceanu, executat în primă audiţie), realizate cu un ascuţit simţ al umorului. O apreciere pozitivă suscită şi mo­dul de interpretare a „Gornistului“ de Paul Constantinescu, în care Nicolae Secăreanu a redat în chip sugestiv di­feritele atmosfere evocate succesiv de textul poetic. Artist de incontestabil prestigiu, ale cărui creaţii în spectacolele Teatrului de operă şi balet se află şi astăzi în­tipărite în amintirea iubitorilor scenei lirice, Nicolae Secăreanu rămîne toto­dată un interpret de seamă al liedu­lui, un maestru al muzicii vocale de cameră, pe care a slujit-o cu consec­vență de-a lungul întregii sale cariere. PROGRAMUL SAPTAMINAL AL A ORAŞULUI Marţi 2 aprilie : „Goethe“. Vorbeşte scriitorul Ion Marin Sadoveanu (cursul de literatură română şi universală“ , în sala Dalles, la ora 18). • „Funcţiile sen­­iorio-motorii şi dezvoltarea lor în condi­ţiile producţiei moderne“. Vorbeşte Gh. Iosif, cercetător ştiinţific la Institutul de psihologie al Academiei R.P.R. In continuare, un film artistic (cursul de pedagogie-psihologie în sala Con­siliului local al sindicatelor, la ora 18). • „Prin ţările Orientului Apropiat şi Mijlociu“. Vorbeşte ziaristul Nicolae Marin (cursul de geografie economică şi politică a lumii, în sala Casei raionale de cultură 16 Februarie). • Miercuri 3 aprilie : „Dezvoltarea li­teraturii româneşti“. Vorbeşte prof. univ. Ovid. S. Crohmălniceanu. Va urma un film artistic (cursul „România socialistă“ în sala Clubului sindicatelor din învăţă­­mint, la ora 18).­­ „Cancerul şi lupta împotriva lui“. Vorbeşte acad. prof. u­­niv. dr. Ion Făgărăşanu (cursul de me­­dicină-biologie,în aula B.G.U., la ora 18). Joi 4 aprilie: „Anglia în relaţiile in­ternaţionale actuale“. Vorbeşte conf. u­­niv. Vasile Pu­ngan. In continuare un film artistic (cursu­l de Probleme ale istoriei diplomaţiei şi relaţiilor interna- UNIVERSITĂŢII POPULARE BUCUREŞTI (fonale contemporane, In­sula B.C.U., la ora 18). Vineri 5 aprilie: „Realizările astrono­miei sovietice“. Vorbeşte prof. univ. Constantin Drîmbă, membru corespon­dent al Academiei R.P.R, în continuare, proiecţii la epidioscop şi un film artis­tic (cursul de astronomie cosmonautică, in sala Consiliului local al sindicatelor, la ora 18). • Simpozion „Arta filmului de păpuşi“. Vorbesc Bob Călinescu şi Alecu Croitoru, regizori de film la Stu­dioul „București“. In continuare, un pro­gram de filme artistice (cursul de cine­matografie, în sala Lectoratului central, la ora 18). IN REPETIŢIE l\ NIVTIONĂI: „NEVESTELE VESELE DIN WINDSOR" De cîteva zile, la Teatrul naţional „I. L. Caragiale“ au început repetiţiile la încă una din viitoarele premiere Este vorba de cunoscuta comedie „Nevestele vesele din Windsor“, care va fi pusă în scenă de regizorul Lucian Giurchescu. Distribuţia reuneşte mai mulţi actori, printre care: Al. Giugaru şi Ion Henter (în rolul lui John Falstaff), Dina Cocea şi Carmen Stănescu, Cella Dima şi Va­leria Gagialov, Ion Manu, Mihai Fotino, Dem. Rădulescu, Mihai Berechet, Victor Moldovan, C. Rauţchi, Damian Crişmaru şi Florin Piersic, Draga Olteanu și alții. Scenografia spectacolului va fi realizata de Dan Nemteanu. La Casa ziariştilor Duminică seara a avut loc la Casa zia­riştilor o manifestare artistică, in cadrul căreia şi-au dat concursul! Silvia Ch­icoş, artistă emerită, Mircea Crişan, Ovid Teo­­dorescu, Dem. Furdui, Atena Zahariade- Demetriad, D. Bucoureanu, Glorii Dimi­­triu, Magda Mureşan. A acompaniat o formație orchestrală condusă de Cristian Colan. De la cenaclul „Nicolae Labiş” Mîine, cenaclul „Nicolae Labiş“ va avea următorul program: Ilie Constantin va citi versuri, iar Milică Stan — proză. Şedinţa are loc la ora 10, la Casa scri­itorilor ’ „Mihail Sadoveanu“. n debut în proză aduce de obicei cititorului o perspectivă originală de observaţie a vieţii, semnalează ade semnificative,­­cu ecouri nebă­­, din şirul preocupărilor noastre zii­ Ne referim, spunînd aceasta, la pia­de schiţe şi nuvele intitulată „Noap-­i dragoste“ în care Ion Băieşu găseş­­ghiuri inedite de observaţie a vieţii mentale a oamenilor din epoca noas- Inflorirea celor mai frumoase senit­­e ale omului, cele ale dragostei şi etiei, găseşte cel mai prielnic climat vnea oamenilor educaţi după prin­­le moralei comuniste, — aceasta este­­ fundamentală a tuturor povesti-Ion Bâieșu: „Noaptea cu dragos­­. Editura peatru literaturii — 1383. o im însă săM Expoziţia de grafică: TIA PELTZ întotdeauna am desluşit în lucrările Tier Peltz , prezente la expo­ziţii, dar mai cu seamă în coloanele ziarelor şi revistelor —­ un desen sigur şi constructiv, expresia vie şi viguros conturată a chipurilor umane, adîn­­cimea observaţiei străbătută de o caldă şi vibrantă dragoste pentru fru­mos. Evident, Tia Peltz este înzestrată cu un talent ce vădeşte sensibili­tate şi discernământ în fixarea nuanţată, plină de gingăşie, a diverselor as­pecte contemporane. Multe, din lucrările sale atestă o concepţie unitară, un limbaj plastic în care gravitatea se împleteşte cu graţia juvenilă, cu mînuirea acelor elemente menite să caracterizeze o mişcare, o atitudine­­ şi să confere imaginii artistice încărcături afective majore. De astă dată tînăra graficiană expune la Galeriile de artă din calea Victoriei un număr de lucrări care fac să sesizăm şi mai pregnant verva notaţiei şi inventivitatea cu care atacă noi şi interesante subiecte din cea­­ mai vie actualitate. Privirea vizitatorului este solicitată deopotrivă de pros-­j­peţimea inspiraţiei ca şi de valoarea lirică cu exagerarea fină umoristică cu care artista îmbracă imaginile sale. Urmărind mai mult mobilitatea for­mei decit un rezumat al liniei, Tia Peltz se oprește mai ales la impresie, cele mai multe dintre lucrările sale reușind să indice resurse de aprecia­bilă emotivitate — mai cu seamă în prezentarea chipurilor de copii. De­­ fapt explorarea „universului“, a diferitelor stări sufleteşti a micilor săi eroi văzuţi în diferite ipostaze, într-un ton cînd grav, meditativ, cînd plin de candoarea vîrstei lor fragede — a inspirat lucrări executate fie în tehnica­­ monotipului, fie în litografie, care surprind noul în înfăţişarea şi psihologia copiilor de azi. Sunt adevărate poeme în imagini închinate copilăriei feri- I cite, vieţii noi din patria noastră. Asemenea imagini ca „Surorile“, „Prima zi de şcoală“ şi „Băncuţa“ sunt ingenios realizate prin ritmul viu, prin atitu­dinea demnă, diferenţiată, prin bucuria sau importanţa seriozităţii care se citesc în ochii mari şi iscoditori ai micilor personaje cu trăsături individualizate. Interesante sunt şi monotipurile colo­rate, în care Tia Peltz consemnează cu simplitate şi adevăr chipuri de colec­tivişti, participanţi la „Bienala teatru­lui de amatori 1962“. In toate acestea, in luminozitatea cromatică ca şi în linia clară, judicios compusă, simţim nevoia artistei de a depăşi limitele simplei contemplaţii, a pitorescului în sine. Multe din acestea răm­în însă la stadiul de schiţă. Mai reuşite din acest punct de vedere ne apar acele lucrări pe care autoarea le-a intitulat „Vremuri trecute" şi „Orori fasciste“. Atacînd cu vehemenţă racilele vechii societăţi, chipul hidos al războiului, Tia Peltz realizează in aceste lucrări imagini ample, generalizatoare, cu valoare combativă satirică autentică. In această privinţă ele reprezintă o nouă şi interesantă latură a artei sale. Dorim să credem că tînăra gra­ficiană Tia Peltz va solicita mai mult în lucrările sale viitoare conciziunea desenului şi sinteza plastică, îndepăr­­tînd detaliile inutile şi o obişnuinţă care începe să devină manieră. LILICA (Boteni-Muscel) oa­a­aaaaaD m&mMMm era aaaaaaaaonNoapte necruţătoare“ Noaptea necruţătoare este noaptea războiului nuclear, pe care, de peste Ocean, încearcă monopolurile agresive s-o pogoare peste întreaga lume. „Războiul e starea normală a omenirii“ — repetă papagaliceşte căpitanul French, discipol credincios al acestora. „Se apropie noap­tea necruţătoare. Salut, venirea ei­­“. Dar fie şi in condiţiile cele mai grele, nebu­niei i se împotriveşte raţiunea, setea de fericire, de viaţă a omului. Regizorul Aleksandr l’ainthmPer fi-a propus­­să ur­mărească înfruntarea aceasta dintre is­toria războinică anticomunistă şi lumina raţiunii, in mediul unei baze militare aeriene americane In care se lucrează in­tens in vederea viitorului război. Faintimmer este un cineast cu expe­rienţă bogată. In statele sale de serviciu figurează filme ca ,,Petrolierul Derbent“, „Kotovski“, „Pentru cei de pe mare­“ şi „Tăunul“, filme, care s-au bucurat de succes şi pe ecranele noastre, şi de care spectatorul îşi aminteşte încă după mulţi ani cu plăcere. Meşteşugul cineastului este vizibil şi in ultimul său film, în mi­nuţiozitatea analizei psihologice. Poves­tirea cinematografică debutează vesel, într-o idilă tinerească. Şi dintr-o dată, intervine ceva, un văl care întunecă par­­că tonalitatea imaginii. Plecat în călă­toria de nuntă, proaspătul locotenent Da­vis izbucneşte: „Silit aviator. Aviator militar. Am semnat ! Mă îngrozeşte sem­nătura asta...“ Undeva, In străfundurile sufletului, Daris are sentimentul că a contrariul un pact cu moartea. Var exis­ tă şi o consolare: „Doar ctţiva ani şi voi fi bogat !“. Se va întoarce In oră­­şelul săli, vor cumpăra o vilă, vor trăi tihnit, ptnă la capătul zilelor, pentru că vor fi avuţi... Numai câţiva ani în schim­bul unei vieţi de tihnă. Amăgitoare spe­ranţă ! Dar oare nu la fel a fost amă­git şi Powers, jalnicul „erou" de pe U 2, doborît cu ani în urmă de rache­­ti­ştii sovietici ? Şi nu o dată te trimite filmul lui Fain­Simmer, cu amintirea la cazul autentic al lui Powers şi al avionului său. Aviatorii americani din filmul lui Fainţimmer e­­fectuează şi ei zboruri piratereşti pe teritoriul sovietic. Şi de fiecare data speranţele lor sunt infirmate. Actorul Nikolai Timofeev conturează convingător portretul unui om dintr-o bucată care, fără să fie comunist, în­ţelege treaba murdară pe care este silit s-o îndeplinească. Clayton va fi înlătu­rat, în locul său va apărea French, apo­logetul războiului, trădătorul care ar fi trebuit judecat pentru crimele sale de război. Dar mereu alţi piloţi gîndesc, ju­decă şi îşi dau seama cît sînt de în­şelaţi. Şi poate că cea mai bună parte a fil­mului „Noapte necruţătoare11 este tocmai coşmarul pe care-l trăieşte în delir Da­vis, pilotul muribund. Este un amestec atît de grăitor de adevăr şi de iluzie, atît de semnificativ, incit îţi trebuie multă vreme pentru ca, să te obişnuieşti cu gindul că zborul lui Davis a fost doar plăsmuirea fanteziei unui om în agonie. Dar acest zbor ar fi putut fi realitate — afirmă implicit autorul fil­mului. Şi aceasta nu este numai o simplă afirmaţie, ci şi o pătrunzătoare chemare la vigilența popoarelor în lupta pentru pacea omenirii. T. CARANFIL . Imagine din film Povestiri despre îndrăgostiţii zilelor noastre­­­ rilor lui Ion Băieşu­, îndrăgostiţii din schiţele sale îşi trăiesc sentimentele la o înaltă tensiune şi datorită faptului că ei au conştiinţa unei anumite su­periorităţi morale, se simt parcă foarte îndreptăţiţi să iubească şi să dăruiască o dată cu aceasta şi cele mai generoase elanuri celor din jurul lor. Etica nouă, socialistă, a conferit tinerei generaţii o tensiune deosebită în dragoste, o demni­tate frumoasă a sentimentului. Eroul din „Un suflet de om“ poate fi socotit ca fiind reprezentativ pentru tipul de în­drăgostit al vremii noastre. Sub pretextul unei scrisori de adio pe care Mihai o scrie iubitei lui, autorul întreprinde, de fapt, o minuţioasă analiză asupra prin­cipalelor resorturi intime care vibrează astăzi în sufletul unui tînăr îndrăgostit. Mihai este dezamăgit că fata pe care o iubeşte nu înţelege necesitatea plecării sale pe un şantier al construcţiei socia­lise. Nu sînt dea­juns privirile grele de mărturisiri sau clipele fericite ale unei vieţi în doi: ideea schiţei demonstrează necesitatea de a trăi dragostea de pe o a­­numită platformă a demnităţii, a preţuirii reciproce, în afara căreia nu poate dăinui nici un sentiment puternic, adevărat. Toate acestea le aflăm dintr-un lung mo­nolog (scrisoarea eroului către iubita lui). Confesiunea tînărului care afirmă o înaltă semnificaţie a dragostei, nu este însă lipsită de un oarecare fior dureros : se evocă clipa încercării de a smulge din iuflit iubita care nu a ştiut să-l pre­ţuiască. Prozatorul a simţit afirmîn­­du-se un punct de vedere etic înaintat, nu fără preţul unor frămîntări ale tînă­rului erou care, d­espărţindu-se, „voia să fie cunoscut, aşa cît de cît, ca om Aceeaşi temă, ca şi în schiţa ,,Suflet de om", se impune cititorului şi în schiţa ,,Scrisoarea de dragosteAici, povestea tractoristului care aşteaptă cu sufletul la gură sosirea scrisorii de la iubita lui, este bine realizată. Tînărul prozator este intens preocupat de aspectele diferite ale lumii lăuntrice a oamenilor din zilele noastre. De aici şi tendinţa sa de a apro­funda uneori o seamă de mişcări sufle­teşti, procese ale unor transformări pro­funde în conştiinţa eroilor săi. In a­­cest sens, ,,Fuga“ sau ,,Papuc“ înscriu pagini remarcabile. Dar nu întotdeauna analiza stărilor sufleteşti reuşeşte şi a­­turici avem de-a face cu lucrări neizbu­tite, artificiale, precum ,,Doi oameni in­tr-unul­“, unde faptele se expun într-un chip simplist, fără posibilitatea de a preciza trăsături ale eroului despre care este vorba. „Noaptea cu dragoste“ marchează un început reuşit al autorului de a povesti simplu, emoţionant despre sentimentele şi împlinirile oamenilor de astăzi- Ton Băieşu ştie să-şi apropie cititorul tocmai pentru că simte valoarea reală a faptelor înaintate ale unor astfel de oameni. MIRON PRAGTI Comuniști la locul de manca Rezultatele brigăzii Văzind mirarea cu­ care tinărul strungar Marin Stăncuţă privea uria­șul agregat Bohrwerk, Stelian Bu­­nea începu să ridă. — Te cam sperie mașina asta, nu ? — Cam. — Și ce crezi, o să pofi lucra cu ea ? Marin intîrzie răspunsul: — Nu cred că o să pot. De alt­fel, cind mi s-a spus că o să fiu in schimbul dumitale, am avut, im­presia că sunt obiectul unei glume proaste. Pentru că dumneata ştii ce pot şi ce nu. Aici — şi lovi cu de­getul in maşină — nu-i de ajuns să fii numai strungar... Şi Stăncuţă a ţinut-o cu „nu” şi „nu“ mult timp. Bunea însă parcă n-auzea. Cu „Cartea maşinii“ alături, ii explica, find pe rind, principiile de funcţionare a strungului. „Uite, vezi maneta asta, e pentru viteze... Dar astălaltă ce utilitate crezi că ar avea ? Ia aminte la plasamentul ei“. „Avansul“ — venea răspunsul timid al lui Stăncuţă. „Bravo ! Deci, să recapitulăm...“ Şi zilele au trecut. Marin Stăncuţă a învăţat mai repede decât se aştep­tau ceilalţi muncitori din brigada pe care o conduce Stelian Bunea Apoi au venit probele. „...Mi-aduc aminte — ne spunea comunistul Bunea — de prima lu­crare încredinţată lui Stăncuţă. Pe acest strung se lucrează piese de mare tonaj. O neatenţie cit de mică, zădărniceşte munca a zeci de oameni. Ei bine, Marin Stăncuţă era alb la faţă de concentrare. I-am spus : „Marine, eu nu-s de faţă. Ştii tot ceea ce trebuie să ştii. N-am să intervin decit atunci cind o să mi se pară că eşti pe cale să greşeşti. Lucru pe care nu-l cred posibil. Clar ? Ei, dă-i drumul“. N-a fost nevoie de ajutorul lui Bunea. Mai mult încă, atunci cind acesta a controlat piesa, a rămas surprins de precizia cu care lucrase Stăncuţă. Şi n-a fost o întimplare. Marin Stăncuţă nu e singurul om din brigadă care s-a bucurat de spri­jinul comunistului Bunea. Fiecare membru al acesteia­­ poate vorbi cu multe amănunte despre ajutorul primit din partea şefului de brigadă. Strădaniile lui Bunea, materializate prin numeroasele convorbiri sau discuţii individuale (Bunea este şi un destoinic agitator) purtate despre necesitatea îmbu­nătăţirii calităţii produse­lor, despre întărirea disciplinei, despre căile ce trebuie urmate pen­tru a îndeplini la timp sarcinile de plan — şi in mod deosebit rezulta­tele obţinute (lunar bri­gada depăşeşte planul cu 30-40 la sută, iar de la 1 ianuarie n-a avut nici un rebut), au si­tuat colectivul pe care-l conduce pe un loc de frunte in întrecerea cu celelalte brigăzi din sec­torul prelucrător al Uzi­nelor de pompe şi ma­şini agricole. Aprecierile pozitive care se fac despre acti­vitatea comunistului Bu­nea mai au insă și un alt temei. Exemplul personal pe care acesta înțelege să-l constituie in orice împrejurare pentru tova­răşii lui de muncă. ...In urmă cu citeva săptămini, două corpuri de pompe de mare capa­citate (turnate într-o altă întreprin­dere) au prezentat fisuri la probe. Cele două pompe fuseseră prelucrate de Bunea. Vina insă nu era a lui, ci a turnătorilor. Aceştia nu făcu­seră treaba cum trebuie. Studiul făcut de o­­ comisie de ingineri şi tehnicieni a condus la concluzia că fisurile pompelor nu au o gravitate prea mare şi că ele pot fi astupate. Sudarea fisurilor s-a făcut destul de repede, numai că, după ce corpu­rile pompelor au fost răcite, s-au observat o seamă de deformări in cuprinsul acestora. O nouă prelu­crare ? Nici gind. De data asta re­butul nu mai putea fi evitat. Cel puţin aşa se spunea. Un singur strungar nu era de aceeaşi părere. Bunea. S-a dus la inginerul şef al sectorului şi a cerut să i se încre­dinţeze­ lui sarcina de a înlătura deformările apărute, unele la lagăre, altele in locaşul labirinţilor, la axe. Şi cu planurile in faţă a explicat în amănunţime ideea sa. Convins, ingine­rul a aprobat încercarea lui Bunea, încercare care a avut o reuşită depli­nă. Cele două pompe au funcţionat la bancul de probă la fel de bine ca şi celelalte. P. IONESCU Strungarul Stelian Bunea ▼▼▼▼▼TTVTVTTVVVTTVVTVTVTTTVTTVVVTVTV7 O­O­ Aici vorbeşte Bucureşteanul NU SE IA IN consideraţie De circa două luni de zile, la sub­solul imobilului în care locuiesc, pe bd. Ana Ipătescu nr. 55, s-a spart o ţeavă, prin care curge apă de la calorifer. Defecţiunea, după cum era şi firesc, a fost adusă la cunoştinţa sectorului IV al I.A.L., cu sediul în calea Victoriei nr. 214. Prima dată am crezut că dacă nimeni nu se de­plasează la faţa locului să constate avaria conductei şi să ia măsurile de remediere, aceasta se datoreşte unei simple omisiuni. Era vorba de o ne­glijenţă, căci nu s-au luat măsuri nici după ce noi, locatarii, am făcut alte cereri, alte drumuri la sectorul Î.A.L., fără a obţine însă un rezul­tat. Aşa că pagubele pricinuite de infiltrarea apei în pereţii clădirii, au crescut şi cresc pe măsură ce trece timpul. Consider inadmisibilă prac­tica I.A.L. care tergiversează înlătu­rarea defecţiunilor semnalate din timp, de către locatari, GH. ADASCALIŢEI LECTORATE CU PĂRINŢII IN ŞCOLI Ca şi în alţi ani in numeroase şcoli din raionul 1 Mai au loc lectorate cu părinţii elevilor. Iniţiate de comisia raională de femei lectoratele au ca temă : „Rolul familiei în educaţia co­munistă a copiilor“. Numărul celor care participă la aceste întilniri cu profesorii copiilor lor este foarte mare. De pildă, la unul din lectora­tele organizate recent la Şcoala medie „Zoia Kosmodemianskaia“ au luat parte peste 50 de părinţi, împreună cu conducerea şcolii, cu cadrele di­dactice, au dezbătut probleme dife­rite referitoare la exemplul personal pe care părinţii trebuie să-l ofere copiilor atit in muncă, cit şi in fa­milie. VASILICA IONESCU PRIN APLICAREA INOVAŢIILOR Progresul tehnic al producţiei cere colectivului nostru de la IRUM să-şi împrospăteze în permanenţă cunoş­tinţele. în primele luni ale acestui an numărul cititorilor care frecven­tează biblioteca tehnică a crescut cu încă 30. Totodată, la­ dispoziţia citito­rilor stau documentaţii tehnice cu noutăţi. Am obţinut însemnate succese in îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale produselor. Acest­ lucru a fost posibil şi prin aplicarea în producţie a inovaţiilor şi raţionaliză­rilor. In primele două luni ale acestui an, au fost propuse mai multe inova­ţii dintre care unele au fost şi apli­cate. Astfel, inovaţia propusă de to­varăşii Constantin Petra şi Lazăr Diaconu : „Matriţă pentru debitat la presă profile Ur­măreşte pro­ductivitatea muncii, îmbunătă­ţeşte calitatea şi aduce o econo­mie anuală de 15 000 lei. O altă ino­vaţie propusă de un colectiv, intitulată „îmbunătăţirea sistemului de suspen­dare a sarcinii la troliu“, reduce pre­ţul de cost al troliului cu 950 lei per bucată. GH. NEACŞU ACEEAŞI LUCRARE... PREŢURI DIFERITE în ziua de 19 martie a.c., m-am prezentat la cooperativa „Tehnica sticlei“, unitatea nr. 5, situată în ca­lea Şerban Vodă nr. 235, pentru a se executa o ramă la o fotografie cu dimensiunile de 20x25 cm. Respon­sabilul unităţii mi-a spus că am de achitat preţul de 21,50 lei. Părîndu­­lui-se o sumă prea mare, m-am dus la magazinul din calea Moşilor nr. 1 al aceleiaşi cooperative. Aici mi s-a cerut pentru aceeaşi lucrare un preţ pe jumătate: 11,10 lei. Faţă de cele arătate, cum se explică preţul cerut de unitatea nr. 5 ? Cred că în acea­stă privinţă, indicată a da un răs­puns concludent este în primul rind, conducerea U.D.M.R. ELEODOR BADESCU Mai există Încă... S-a pornit în ultimii ani război împotriva birocratismului. Nu-i de mirare, aşadar, că auzim din ce în ce mai rar în ultima vreme de manifestări birocratice. în servi­ciile unde se lucrează cu cetățenii, se depun eforturi pentru o mai bună organizare a muncii, astfel încît fiecărui solicitant să i se re­zolve problema respectivă în cel mai scurt timp posibil. Şi s-au obţinut rezultate bune în această direcţie la multe întreprinderi şi instituţii. Insă asemenea manifestări mai apar. Tocmai de aceea, în rîn­­durile de faţă ne vom opri la două cazuri de care am aflat re­cent. Se referă, amîndouă, la ati­tudini cu totul nepermise faţă de pensionari. I. Apolodan, de pildă, ne-a scris la un moment dat : „...rog redacţia ziarului să mă sprijine. Am dat dosarul de pensionare acum două luni, la Oficiul de pre­vederi sociale al Sfatului popular al raionului V. I. Lenin şi pînă acum nu ştiu nimic despre do­sar“. Ne-am interesat atunci la Ofi­ciul de prevederi sociale respectiv şi pensionarul a fost invitat pen­tru a se discuta cu el. Aici, o funcţionară i-a spus, printre al­tele: — Degeaba aştepţi dumneata pensia, fiindcă n-o putem calcu­la, îţi lipseşte din dosar un act de bază. O adeverinţă din care să reiasă că timp de un an de zile ai fost pensionar. Aşa ea pro­cură adeverinţa... A plecat omul să-şi facă rost de actul necesar. A avut însă şansa ca numai după cîteva zile să întîlnească un jurisconsult care i-a explicat că actul cerut nu îm­piedică de fapt calcularea pen­siei. Şi atunci, s-a dus la Sfatul Popular al Capitalei, unde a aflat că cei de la Oficiul de prevederi sociale al raionului V. I. Lenin îl puseseră pe drumuri fără rost. Din necompetenţă sau numai pen­tru a-i face mici mizerii, fiindcă Se adresase ziarului? N-avem de unde şti. Cert este că la indica­ţia Sfatului Popular al Capita­lei, dosarul a fost rezolvat fără adeverinţa cu pricina. Iată şi un alt caz. La un mo­ment dat, unui pensionar, pe nume I. Diaconescu, din raionul N. Băl­­cescu, i s-a calculat chiria greşit in funcţie de pensia pe care o avea. Şi atunci, omul a încercat să-şi rezolve treaba, adresîndu-se, sectorului 1 I.A.L. din raionul N. Bălcescu. Văzind însă că nu i se face dreptate, s-a adresat ziaru­lui. Am adus la cunoştinţă situa­ţia amintită Sfatului popular al raionului N. Bălcescu, care după un timp ne-a comunicat : „Inter­pretarea sectorului n-a fost justă, intrucît a omis să scadă sporul acordat prin legile în vigoare. Adresa purta data de 20 decem­brie 1962. Bănuiam că pînă în prezent problema amintită a fost rezol­vată. Am pus totuşi o întrebare pensionarului zilele trecute şi am aflat, cu totul neaşteptat, că nici în luna martie căzut lui I. Dia­conescu nu era încă rezolvat în întregime. Evident, avem de-a face cu două dovezi de birocratism, care nu fac altceva decât să ne arate că nu pretutindeni se pune un preţ deo­sebit pe îndeplinirea conştiin­cioasă, omenească, a sarcinilor de serviciu. MODESTO FER­ARINI Staţiuni balneare pe malul lacurilor Duingi­istria şi Movila Miresei­ În urma cercetărilor efectuate de specialiştii Institutului de balneolo­gie şi fizioterapie din Bucureşti asu­pra nămolurilor din lacurile Duingi­­istria şi Movila Miresei, au fost de­terminate mari­­rezerve de nămol terapeutic. Pe baza cercetărilor efec­tuate vor fi executate proiecte pen­tru amenajarea pe malul acestor lacuri a unor complexe balneare mo­derne. e însemnări din comerţ „PROIECT DE ANUNŢ“ Propunem conducerii C. C. L. Ali­mentara din raionul 30 Decembrie următorul proiect de anunţ, care să se afişeze în magazinul din strada Christian Tell: „Cumpărători ! Nu solicitaţi vînză­­toarelor să vă servească cu prepara­tele alese de dv. Riscaţi, în primul rind, să nu vi se răspundă. Dacă nemulţumirea dv. justificată o veţi aduce la cunoştinţa responsabilului de raion — Ştefan Brînză, bineînţeles, cînd acesta se va afla prin apro­piere — intervenţia lui se va solda, de regulă, cu următoarea replică : „Asta-i marfă. Dacă vă place, dacă nu, vă dăm banii înapoi“. Afişarea unui asemenea anunţ ar fi necesară pentru evitarea discuţii­lor de felul celor de acum cîteva zile, dintre vînzătoarele şi responsa­bilul raionului de mezeluri, pe de o parte, şi cumpărători, pe de altă parte. CITEVA EXEMPLE ŞI O CONCLU­ZIE In fiecare an organizaţiile comer­ciale locale ,deschid, la parterul blocurilor ce se construiesc in di­verse cartiere ale oraşului, noi uni­tăţi comerciale. Amenajate după so­luţii moderne, dotate cu aparatura şi utilajele necesare conservării şi prezentării mărfurilor, ele asigură condiţii din cele mai bune de deser­vire a cumpărătorilor. O privire retrospectivă asupra multora din unităţile comerciale des­chise intre anii 1060 şi 1962 arată că in preocupările colectivelor care lucrea­ză aici intră nu numai bun deser­vire, ci şi menţinerea unui aspect cit mai îngrijit al localului. De alt­fel, cele două aspecte in activitatea comercială nici nu pot fi despăr­ţite. Dar, după cum se ştie, există gospodari şi „gospodari". Bufetul „Expres“ din piaţa 3 Decembrie, de exemplu, a necesitat, după un timp relativ scurt de la deschidere, să fie renovat. Pentru care motiv ? Pereţii murdari şi loviţi, unele deteriorări ale mobilierului etc. Cu mai multă grijă din partea personalului care lucrează aici, cheltuielile respective s-ar fi putut evita. Se pare că nici colectivul magazi­nului de la parterul blocului N, din aceeaşi piaţă nu se preocupă de men­ţinerea aspectului local. Intre altele, un geam spart din vitrină a fost în­locuit cu... placaj. Tot ca o lipsă de grijă pentru as­pectul unităţilor, poate fi considerat şi faptul că, timp de circa 10 zile, cofetăria „Amzei“ a funcţionat cu un geam spart­­ că la magazinul „Mo­bila“ din piaţa Gării de Nord un geam spart a fost înlocuit tot cu placaj. Cele câteva exemple la care ne-am referit conduc spre concluzia, că este necesar ca organizaţiile­ comerciale locale să-şi îndrepte atenţia cu şi mai, multă insistență spre acest as­pect al activității comerciale. PE URMELE ÎNSEMNĂRILOR Uzinele „Emailul roşu“ — Me­diaș, ca urmare a publicării notei intitulate „In căutarea unor lucruri mărunte“, ne informează că : „Cele semnalate sunt juste. In lunile ianua­rie şi februarie, întreprinderea noa­stră, din cauza unor modificări aduse procesului tehnologic, nu a livrat întreaga cantitate de ibrice şi stre­curători de ceai contractată cu or­ganizaţiile comerciale. Colectivul nos­tru se angajează să recupereze rămânerea în urmă şi să livreze orga­nizaţiilor comerciale întreaga cantitate contractată pe trimestrul I“. Un răspuns şi un angajament. Cu siguranţă că, de data aceasta, colec­tivul întreprinderii „Emailul roşu“ şi-l va respecta. R. GROAPA ­o­O­o­ * mMtLupta de clasă NR. 3 MARTIE 1963 SUMAR : NOTE D. MOSORA : Progresul tehnic în in­dustria construcţiilor AL. COVOR : Ştiinţa şi producţia agri­colă. NICOLAE SCHWARTZ : Repartiţia după muncă, lege a economiei socialiste S. VERONA : Contradicţii politico-mili­­tare interimperialiste ILEANA MARCULESCU : Cibernetica şi gîndirea E. DAMIAN : Din experienţa conducerii invăţămintului de partid TRIBUNA PROPAGANDISTULUI A. OPREA : Problemele capitalismului monopolist de stat în lecţiile de la şcolile de partid. DIN PRESA PARTIDELOR COMUNISTE ŞI MUNCITOREŞTI Programul Ligii Muncitoreşti Irlandeze CRITICA ŞI BIBLIOGRAFIE A. TAC FIE. GH. PUŞCAŞU : Tradiţii ma­terialiste ale gîndirii sociale din Ro­m­­ânia S. DAMIAN. T. D. BALAN : Din anii luptei ilegale („La marginea oraşului“ de Al. Simion, „N-a fost în zadar“ de Al. Şiperco). P. TOMOROGA, D. ȘERBU, H. SIMOTA, GH. TIMARUL, L. POP . Referitor la cursul de agricultură generală al pro­fesorului St. Dimancea PE URMELE MATERIALELOR PUBLI­CATE In legătură cu articolul : ..Progresul teh­nic și calitatea produselor“ din par­tea : ’ Comitetului de stat pentru pro­blemele de muncă şi salarii ; Combi­natului de cauciuc Jilava. In legătură cu articolul : ..Toate forţele pentru dezvoltarea continuă a econo­miei naţionale“ din partea­­ Combina­tului siderurgic Hunedoara In legătură cu articolul : ..O condiţie im­portantă a dezvoltării sectorului zoo­tehnic“, din partea Secţiei de epizoo­­tologie şi secţiei de imunologie ale In­stitutului de cercetări veterinare şi biopreparate ,,Pasteur“ ; Laboratoru­lui de reproducţie, igienă şi micologie al Institutului de cercetări veterinare şi biopreparate „Pasteur“. Laborato­rului veterinar regional Argeş ; Cir­cumscripției veterinare Şuiei,­­ Curtea de Argeş.

Next