Informatia Bucureştiului, august 1963 (Anul 11, nr. 3103-3132)

1963-07-27 / nr. 3103

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Aiuri XI — Nr. 3103 4 PAGINI 20 BANI Simbătă 27 iulie 1963 Două noi blocuri în construcţie De curind, colectivul şantierului din bulevardul 1 Mai (I.C.M. nr. 5) a început lucrările la două noi blocuri : cele numerotate convenţio­nal cu cifrele 4 şi 4’. Primul va avea 160 de apartamente, cel de-al doilea 96. La blocul 4 s-au executat de acum fundaţiile, parterul şi se montează panourile prefabricate la etajul III. Constructorii dorind să aplice şi aici experienţa cîştigată la blocul 2’­cu 96 de apartamente (montat şi finisat în 76 de zile), au început de acum ten­­cuielile la subsol. La blocul 4’ se lu­crează la cofrajele pentru fundaţii. Intilnire cu acad. George Călinescu O dată cu apariţia volumului de v­ersuri „Lauda lucrurilor“, de acad. George Călinescu, la Librăria nr. 17 (bd. Magheru) va avea loc luni „prima zi de difuzare“ a acestei cărţi. La ora 19, va fi prezent in li­brărie şi autorul, care va răspunde la întrebările cititorilor și va semna autografe. încă 16 aparate de protecţie cinematografică pentru unităţile sanitare Recent, la dispoziţia policlinicilor princi­pale raionale şi a inspecţiilor de stat pen­tru igienă şi protecţia muncii au fost puse noi mijloace de propagandă şi educa­ţie sanitară. Dintre acestea fac parte şi noile aparate de proiecţie cinematografică. Fiecare dintre aceste unităţi (în total 16) a primit cite un aparat cinematografic, cu ajutorul căruia vor putea fi prezentate filme de scurt metraj, documentare cu caracter educativ-sanitar. La această dată, la dis­poziţia unităţilor sanitare din Capitală se află peste 20 de aparat© de proiecție erne­­tofatografice. A 10-a ANIVERSARE A ZIARULUI „INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI" Salutul ziarului „Scînteia“ Se împlinesc astăzi 10 ani de la apariţia primului număr al coti­dianului „Informaţia Bucureştiului“ — ziar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului popular al Capitalei. In cei zece ani de existenţă, „Informaţia Bucureştiului“ şi-a cîş­­tigat o largă popularitate, preţuirea oamenilor muncii din Capitală pentru activitatea neobosită, bogată în rezultate pe frontul construcţiei socialiste. Colectivul redacţional al ziarului s-a străduit să redea d­in variate genuri gazetăreşti — aspecte interesante ale vieţii economice, politice şi cultural-educative din Capitală, să informeze pe cititori des­pre rodnica activitate a oamenilor muncii din uzinele, fabricile, insti­tuţiile sociale şi culturale ale oraşului. La toate acestea şi-a adus contribuţia activul mereu mai larg de corespondenţi voluntari şi de co­laboratori ai redacţiei — muncitori, tehnicieni, ingineri, oameni de cultură şi artă, lucrători din aparatul de partid şi de stat. Lărgindu-şi necontenit tematica, îmbogăţind conţinutul materialelor publicate, sporindu-şi combativitatea „Informaţia Bucureştiului“ va răspunde într-o măsură tot mai mare sarcinilor importante ce-i revin. La aniversarea a 10 ani de la apariţie, colectivul ziarului „Scînteia“ transmite redactorilor, colaboratorilor, corespondenţilor voluntari, per­sonalului tehnic al ziarului „Informaţia Bucureştiului“ un călduros salut tovărăşesc, urîndu-le spor la muncă şi noi succese în activi­tatea lor. De asemenea au mai adresat saluturi cu prilejul celei de a 10-a ani­versări ziarele „Romînia liberă“, „Scînteia tineretului“, „Munca“, „Neuer Weg“, „Előre“, „Steagul roşu“. Consfătuire cu corespondenţii voluntari ai ziarului Joi după-amiază la Uniunea zia­riştilor a avut loc o consfătuire cu corespondenţii voluntari şi cu cititori ai „Informaţiei Bucureştiului“. Cu această ocazie a fost prezentată o dare de seamă privind activitatea ziarului. Numeroşi corespondenţi au luat apoi cuvîntul subliniind legătura strînsă ce s-a statornicit intre ziarul „Informaţia Bucureştiului“ şi marea masă de cititori. In continuarea consfătuirii au fost premiaţi cei mai activi corespon­denţi voluntari. Măsuri pentru îmbunătăţirea desfacerii produselor de panificaţie Ministerul Industriei Alimentare şi Minis­terul Comerţului Interior au analizat recent modul de desfacere a­ produselor de pani­ficaţie şi au luat o serie de măsuri în scopul asigurării unei cît mai bune aprovi­zionări a populaţiei. Astfel s-a prevăzut re­glementarea transmiterii comenzilor zilnice de către organizaţiile comerciale. S-a hotărît, de asemenea, îmbunătăţirea orarului de funcţionare a magazinelor de desfacere a pîinii, în special în marile oraşe şi staţiu­nile balneoclimaterice. In plus, s-a dispus organizarea transportului de pîine în tim­pul nopţii către magazinele de speciali­tate şi asigurarea preluării produselor de către delegatul organizaţiei comerciale. In acelaşi timp s~a prevăzut organizarea stocurilor de produs© de panificaţia la toate unităţile în aşa fel ca să se asigure o aprovizionare ritmică a populaţiei cu produs© cît mai proaspete. Măsuri importante s-au luat şi în direc­ţia îmbunătăţirii calităţii produselor. Astfel se va organiza recepţia de către delegaţii permanenţi ai organizaţiilor comerciale chiar în unităţile de producţie. Totodată, s-a hotărît îmbunătăţirea sortimentului mi­nimal de produse de panificaţie prin lăr­girea numărului de sortimente şi nominali­zarea acestora. Pentru îmbunătăţirea calităţii produselor de panificaţie şi îmbunătăţirea desfacerii acestora, se vor organiza de asemenea controale zilnice, formate din delegaţi ai întreprinderii producătoare şi merceologi ai organizaţiei comerciale, consfătuiri pe­riodice cu consumatorii şi cu lucrătorii din panificaţie şi comerţ etc. Azi, în librării I. Vasilescu şi Gh. Zamfir : „An­chete colective“, Editura tehnică, co­lecţia „Radio şi televiziune“, 4 lei. C. Luca şi P. B.Iircea : „Stereofonia şi aplicaţiile ei“, Editura tehnică, co­lecţia „Radio şi televiziune“, 6,25 lei. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEO­ROLOGIC COMUNICA: Azi, la ora 8, în Bucu­reşti temperatura ae­rului a fost de 22 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 32 grade, iar mi­nima din cursul de 16 grade. Timpul probabil mîine . Vremea uşor instabilă. Cerul fiabil, favorabil averselor de ploaie. Vint in gene­ral slab. Temperatura aerului staţionară, mi­nima va fi cuprinsă in­tre 16 şi 18 grade, iar maxima între 30 şi 32 grade. Pentru zilele de 29, 30 şi 31 iulie . Vremea va deveni uşor instabilă, cu erul variabil, în cursul după-amiezilor tendinţă de averse trecătoare da ploaie. Vint slab pină la moderate nopţii de devine va­ Noutăţi turistice Excursii în Munţii Apuseni şi Retezat Incepînd de luni dimineaţă se pun In vîrizare, în calea Victoriei 100, bilete pentru excursiile fie 10 zile organizate în Munţii Apuseni şi Retezat. Continuă înscrierile şi pentru excursi­ile de 10 zile în staţiunile Stîna din vale. Muntele Mic şi Complexul Bor­şa, cu profil de odihnă. Excursii cu motocicletele în R. S. Cehoslovacă O.N.T. ,, Car­pa­ţi“, agenţia Bucureşti, organizează începînd din luna septem­brie excursii în R. S. Cehoslovacă, cu motocicletele în grup de 20 persoane, cu o durată de 10 zile. Itinerarul aces­tor excursii este următorul: Oradea-B uda pe­s ta -B ra­t­i­sla­va - B r­no* Ce­ske B u­de­jovice-Telc-M ra­dec-P­i­l­sen-Ma­rian­ske La­zn­nc-Karlovy VaryJAdice-Praga-Tabor- J­ih­­lava-Brno-Macoca - Austerlitz-Bratislava- Estergon-Visegrad-Budapesta-Oradea. In localităţile respective se vizitează cele mai importante obiective turistice. Aprovizionarea motocicletelor pe parcurs cu carburanţi se asigură de către O.N.T. ,,Carpaţi“. înscrierile se primesc la sed­iul agenţiei din calea Victoriei 100. Mamira S-a întîmplat mai zilele trecute. Cîţiva studenţi, aflaţi la practică în secţia me­canică grea a Uzinelor „23 August", au poposit în dreptul unui carusel de di­mensiuni impresionante. Pupitrul de co­mandă (fireşte, electronic) al acestui gi­gant este el însuşi o uzină în miniatură, cu zeci de butoane care impulsionează şi coordonează mişcările maşinii. Se în­ţelege, studenţii au folosit popasul pen­tru un schimb de impresii... tehnice. Argumentări aprinse în înveliş trigono­metric şi algebric, referiri la proprietă­­ţile altor maşini asemănătoare... Literal­mente pe nesimţite, în discuţie a fost atras şi un tînăr care stătuse pînă a­­tunci retras, mulţumindu-se să-i asculte pe ceilalţi. In­ curînd, însă, tînărul nos­tru a devenit... solist. — La aflarea diametrului, este neapă­rată nevoie să pornim de la... Aici in­tervine următorul calcul... Şi discuţia ar mai fi continuat, dacă tînărul nu s-ar fi adresat celorlalţi ! — Mă iertaţi o clipă. Trebuie să schimb turaţia maşinii... Astfel au făcut cunoştinţă studenţii cu Sebastian Io­­nescu, caruselistul. Să recapitulăm: douăzeci şi trei de ani, de cinci ani absolvent al şcolii pro­fesionale, de două săptămîni absolvent al clasei a XI-a a liceului seral. Am omis ceva ? Nu credem, între a­­ceste date biografice se circumscrie în­treaga viaţă a lui Sebastian Ionescu. Aproape că poţi pune punct după o ase­menea sumară prezentare. Numai că, privindu-l în timp ce dirijează cu miş­cări calme şi egale complicatul proces de prelucrare a­ inelului de rulare pen­tru liniile de ciment (în virtutea dimen­siunilor de la „mecanică grea“ inelul trebuie înţeles în sens strict peiorativ) ai certitudinea că acest tînăr a parcurs un drum mai lung decît te lasă să între­vezi datele sale biografice. Să recapitulăm, atunci, din nou : la douăzeci şi trei de ani i s-a încredinţat una din cele mai complexe maşini din secţie; gîndirea sa tehnică este siste­matizată prin cunoştinţe aprofundate de matematică şi fizică , studiază, cu cre­ionul în mînă, noţiuni de automatizare, cu convingerea evidentă că îi vor folosi Cu Ion Niţică nu-i de glumă. Gîthi şi-a pus omul ăsta ceva în cap, s-a isprăvit, aşa rămîne! Poate că plusul, acesta de dîrzenie e o compen­saţie pentru puţină­tatea staturii sale, care i-­i cam dat de furcă. Cînd să intre în școala profesio­nală, au clătinat oa­menii din cap a ne­încredere. — Nici n-ajungi la universalul strun­gului, măi Barbă- Cot ! — Ba a­jung ! Şi siîte-i că e a­cu­m strungar „bă­­trîn“ ; a lucrat mul­tă vreme la strungu­rile paralele, și i s-a dus prin toată secţia faima de meseriaş priceput. Aşa că, atunci cînd i s-a spus: „Ar trebui să treci pe caruselul de 4 200“, a întrebat numai atît : „De cînd ?“... Nimeni nu s-a mai gîndit, văzîndul lingă silueta masivă a maşinii, la sta­tura lui. Fiindcă arătase, de-a lungul anilor, ce poate... Dar au fost altfel de probleme, infinit mai serioase. De pildă, cu fundurile de axuri pentru liniile de ciment. Rectificarea lor se făcea prin polizare. „Pierdere de vreme“ — şi-a spus, în sinea lui, Niţică. Şi fiindcă e perseverent din fire, a con­ceput un dispozitiv de roluire prin care polizarea devenea anacronică. Dar Ni­ţică n-ar fi fost el dacă s-ar fi oprit aici. A cerut normatorului să recalculeze timpii de lucru la operaţia aceasta, în conformitate cu noile rezultate ce se obţineau. — Cin­ te puse, măi Niţică, să ceri reducerea timpilor? întrebarea i-a adresat-o, pe un ton bătăios, unul din strungarii care lucrau la aceeaşi operaţie. Şi Niţică a înţeles că are de luptat şi împotriva mentalităţii unora, izvorîtă dintr-un soi de neîncredere în orice în­noire. Degeaba a urmat insă el cercul de economie concretă? Pun­te şi explică cum şi în ce fel creşte productivitatea muncii, că normele învechite sînt o frînă, că... Pi, succese fulgerătoare n-a avut. Dar oricum, strungarul care-l apos­trofase prima oară şi-a schimbat în bună parte atitudinea. A mai avut Niţică şi un dialog cu nişte conuri de închidere care se strîn­­geau manual. Şi nu s-a lăsat pînă nu a închipuit un sistem de sincronizare prin roţi, care permite executarea auto­mată a conicităţilor. „Maşina­l­e de (Continuare in pag. a III-a) SORIN HOLBAN ★ grea: schite un creion curînd în propria sa meserie. Peste o lună, Se­bastian Ionescu se va prezenta la exa­menul de maturitate. Cu aceeași calmă și nestrămutată convin­gere că un bun strungar nu se poa­te dispensa de­ acest examen... profesio­nal. ★ Se verifică o secvență din masiva „dantua*# morile de ciment pentru FAZA ORĂŞENEASCĂ A CELUI DE Al VH-IIA CONCURS AL ARTIŞTII DE AMATORI Pe scena Teatrului C.C.S., s-a dat startul într-o nouă fază de con­­curs. Cele peste 190 de echipe artis­tice din Capitală selecţionate din 950, care au participat la etapele ce s-au desfăşurat pînă acum, se întrec în cadrul fazei orăşeneşti a celui de-al Vll-lea concurs al artiş­tilor amatori. Ieri a fost prima zi din concurs. De aci înainte, bucureştenii şi ju­riul se vor întîlni cu amatorii zil­nic, în sala Teatrului C.C.S. pînă în ziua de 4 august, între orele 16—22 pentru a-i aplauda şi, res­pectiv, a-i selecţiona, pe cei mai buni artişti amatori din Capitală. Duminica, spectacolele vor avea loc între orele 8,30—13. Corul comitetului sindicatului M.T.Tc. a deschis programul cu un impresionant medalion intitulat „Glorie clasei muncitoare" — îm­binare­ de cor, recitatori, solişti şi orche­stri, prelucrate de Ion Vanica. Au urmat echipe de dansuri, bri­găzi artistice de agitaţie, orches­tre, solişti. Spectatorii au... citit, prin­ intermediul brigăzii artistice a­­ muncitorilor constructori de la I.U.T., „file din cartea întreprinde­rii“, au aplaudat orchestra de mu­zicuţe a cooperativei „Igiena“, echi­pa de dansuri a întreprinderii de panificaţie „Pionierul“. In prima zi a între­cerii s-au prezentat pe scenă şi artiştii ama­tori de la întreprinde­rea „Dîmboviţa“ cu or­chestra populară,­­ în­fiinţată în 1960. a Pre­­zentat, de atunci aproa­pe 400 de spectacole, dintre care 156 numai în întreprindere. Solişti au fost, ieri seară, Ani­sia Tudor, de la secţia joc înalt, Paula Mîrsu de la marochinărie şi clarinetistul. Ion Păcu­­raru, electrician la sec­ţia întreţinere. Un interesant pro­gram, atît din punct de vedere al conţinu­tului, cît şi ca realiza­re artistică a fost pre­zentat de brigada Casei raionale de cultură Griviţa Roşie. Intitulat „Casă nouă ca o floa­re“, programul este de­dicat locatarilor din noile blocuri construite în cartierul Griviţa Ro­şie. Aici, „frumuseţea obligatorie“ spune pe bună este dreptate brigada. Peste tot e curat, flori sunt pretutindeni (pe balcoane, pe paliere, în glastre) iar locuinţele sunt bine finisate. Desigur, totul e nou şi frumos. Dar mai sunt, pe ici, pe colo, şi... părţi negative — un balcon cu rufe întinse la, uscat, chiriaşi gălăgioşi, răi platnici. Bog­dan Căuş, instructorul brigăzii, a scris un text izbutit, cu cîteva mo­mente lirice şi a ştiut să transmită celor cinci componenţi ai echipei foarte mult din experienţa pe care o posedă. Un reuşit colectiv artistic, grupul vocal folcloric al Casei de cultură a tineretului din raionul Griviţa Roşie a adus pe scenă vioiciune, muzicalitate, ritm şi... tinereţe (cele 9 fete au între 16 şi 18 ani). Spectatorii au ascultat cu plăcere cîteva şlagăre îndrăgite, interpre­tate de orchestra de muzică uşoară de la Institutul de fizică atomică. S-au mai perindat şi alţi artişti amatori pe scenă, în prima zi de concurs. Caietele de însemnări ale­ juriului sunt abia la început. In următoarele zile, noi file vor fi completate. GABRIELA BUCUR Suită de dansuri maramureşene Interpretate de formaţia Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor De pe şantierele noilor obiective social-culturale Urmează instalarea mobilierului Blocul E 1 din şoseaua Mihai Bravu, cel din strada Brezoianu nr. 26—32, blocul 12 din şoseaua Giurgiului. Sim­t cîteva din construcţiile anului 1963, la parterul cărora s-a prevăzut func­ţionarea unor unităţi comerciale si de deservire a populaţiei. In ce stadiu sînt ele astăzi, avîndu-se în vedere că blocurile au fost de-acum recep­ţionate ? Cele două încăperi de la parterul blocului din str. Brezoianu (executant I.C.M. t­r. 5) — una destinată unui magazin de ciorapi, cealaltă pentru funcţionarea unei unităţi Loto-Frono­­sport, au fost terminate o dată cu apartamentele. Deci, predare concomi­tentă. Pentru magazinele de la blocurile E 1 (executant I.C.M. nr. 1) şi 12 din şoseaua Giurgiului (I.C.M. nr. 4) s-au stabilit ca termene de recepţionare sfîrşitul trimestrelor III şi, respectiv, IV ale acestui am. Intenţia construc­torilor este să scurteze durata de exe­cuţie a acestor construcţii. Şi trebuie menţionat că au reuşit in bună mă­sură. La blocul E I se fac ultimele retuşări la finisaje. Constructorii sunt încredinţaţi că la 1 august vor fi ţ­ata pentru recepţionare, înaintate sunt şi lucrările în spaţiile comerciale de la parterul blocului 12 din şoseaua Giur­giului. Şi aici, în marea lor majori­tate, aceste încăperi sunt gata pentru mobilat. Două cinematografe Cinematograful „Ion Ghica“. Cum va arăta oare, cînd va fi gata, acea­stă construcţie care va putea găzdui 800 de spectatori , care este stadiul lucrărilor la noul cinematograf? Sala mare, cu scaunele capitonate textil şi amplasate în formă de amfiteatru, cu ecran lat, instalaţie de condiţionare a aerului, (sub duşumea) etc. va avea intrarea principală prin bd. 1848, iar ieşirile — una prin str. Ion Ghica şi alte două prin strada Doamnei. Ele­mentele de rezistenţă se vor face din beton precomprimat turnat pe şantier. Stîlpii de contur vor avea înălţimea de 9,67 metri. Acoperişul cinemato­grafului se va executa din fîşii prefa­bricate. Stadiul actual ? Constructorii (I.C.M. nr. 2) au executat de-acum fun­daţiile, zidăria la canalele de venti­laţie şi — parţial — zidurile portante ale sălii de spectacol. S-au turnat stîl­pii de contur pînă la înălţimea de 5,67 cm. se fac lucrări de consolidare şi pregătire în vederea turnării plan­­şeului pentru duşumea. Intr-un stadiu mai avansat e cine­matograful de pe şoseaua Giurgiului (constructor I.C.M. nr. 4). E drept, aici lucrările au început încă din 1962. Amplasat in spatele blocului 11, ci­nematograful va avea 909 de locuri. O sală în formă de trapez, cu aer con­diţionat, ecran­­at etc. In loc de par­chet, covor din p.v.c. In prezent, con­structorii termină de finisat subso­lul , au turnat planşeul peste sala de spectacole. Treaba aceasta n-a fost de loc uşoară ; planşeul e făcut din beton precomprimat, cu nervuri de oţel în­tinse pe trei direcţii. Astăzi, cons­­structorii grăbesc ritmul de execuţie, pentru ca la începutul trimestrului IV să poată începe activitatea de mobi­lare a cinematografului, înaintea graficului: 20 de zile Documentaţia pentru noul complex de locuinţe din şoseaua Mihai Bravu prevede ca la parterul blocului D-14 să se construiască o policlinică (spa­ţiul : 763 mp). Termenul de predare — sfîrşitul trimestrului IV. Se cuvine însă reţinut faptul că s-au creat de pe acum condiţii ca policlinica să fie gata cu circa 20 de zile înaintea datei prevăzute in grafic. Dovadă, stadiul lucrărilor din interioare : se montează faianţa, tîmplăria, se lucrează la in­stalațiile interioare. Tencuielile sînt gata în proporție de aproximativ 50 la sută. ...Fapte ilustrînd strădania construc­torilor pentru darea în folosință îna­inte de termen a unor obiective social­culturale. V. LUPAN AGENDA CONCURSULUI P© scena Teatrului C.C.S., astăzi după­­amiază s© va desfăşura în continuare, de la ora 16, faza orăşenească a celui de al Vll-lea concurs al artiştilor amatori. Printre formaţiile ce se vor prezenta, se numără corul întreprinderii poligrafice „In­formaţia", corul căminului cultural Dom­neşti, brigăzile artistice de la întreprinde­rea nr. 3 izolaţii-montaj, de la cooperativa „Artă şi precizie", echipele de dansuri de la Uzinele „23 August", „Republica", că­minul cultural din Domneşti. Vor fi vizionate şi o serie de orchestre, precum şi colectivul de operetă al clubu­lui sanitar. Bogat este şi programul de duminică, ce se va desfăşura de la ora 3,30. Amintim, dintre concurenţi, pe artiştii amatori de la Electronica (cor, dansuri, muzică uşoară), dansatorii de la Flacăra roşie, căminul cul­tural Chitila, Casa de cultură a tineretului Tudor Vladimirescu, căminul cultural din Domneşti, precum şi brigăzi artistice de agitaţie şi orchestre. Spectacolul din faza orăşenească a ce­lui de-al Vll-lea Concurs al artiştilor ama­tori care urma să aibă loc în sala Teatru­lui C.C.S. — luni 29 iulie a.c. — se va ţine în sala Teatrului de stat de operetă între orele 16,30 şi 22. Succesele oţelarilor Una dintre căile importante de scă­dere a preţului de cost al produselor este reducerea cheltuielilor regiei de fabricaţie. Iată de ce in secţia turnăto­rie a Uzinelor „23 August“ se acordă o deosebită ate­nţie acestei probleme. Numai in primul semestru al anului in curs, la capitolul cheltuieli de re­gie — care au o pondere însemnată în cheltuielile secţiei — oţelarii au rea­lizat economii în valoare de peste 370 000 Iei. Este un succes care a fost posibil prin reducerea normelor de consum la nisipul cu arţea cu 2760 kg, iar la cuiele de turnătorie cu apro­ximativ 35 500 kg. Cum am ajuns la etajul 12 al unuia din cei şase „plopi“ pe care i-au plantat constructorii de-a lungul la­cului Floreasca ? Pornisem, de fapt, agale, la plim­bare. Un ceas pe malul apei, un a­­murg, cînd arşiţa mai stăruie încă, cînd tumultul oraşului e departe de a se­ fi domolit, e reconfortant.. Firesc. Cînd vîritul adie lin, fă­­cîndu-şi simţită prezenţa prin treimi- Tul abia perceptibil al frunzelor, din­spre lac se simte o boare răcoroasă care te înviorează. Iar decorul ? E parcă desprins dintr-o proaspătă ilus­trată. Pe bulevardul care şerpuieşte pe fosta cornişă ce despărţea odi­nioară oribila groapă Floreasca de luciul lacului — împiedicînd parcă să i se oglindească chipul — se scurg autoturismele. Şoferii agreează acest drum­ neted fără nume, neînregistrat încă la: ,,nomenclatură“, pe care con­structorii l-au botezat ,,bulevardul de cornişă“. Poate pentru pantele sale line, sau pentru priveliştea înconju­rătoare care a suferit o metamorfoză de poveste. Cîndva, înălţimile erau străjuite aici de plopii semeţi înşi­raţi din loc în loc. Ei au rămas acum mult în urmă. Constructorii au ridi­cat „plopi“ mai înalţi... ...Cu unul din autoturisme trecu pe aici un amic. A oprit maşina. — Nu ştii, unde vine strada Pro­­topopescu?... Primeşti un apartament într-un bloc nou! Eta­jul­­ 12. Să i-l arăt nevesti-mi. S-a speriat de a­ De la etajul 12... temenea altitudine. O... ameţesc înăl­ţimile! Visează o căsuţă cu parter, grădiniţă. Gusturi depăşite. — Protopopescu e vecină cu stra­da Paparei, Trestiei, Nufărului şi Popîndăului... M-am uitat pe hartă, vorbi cu ironie soţia amicului. Am zîmbit. Străzile Popîndăului şi celelalte există numai pe hartă. Aici s-a croit altă geografie. Colo unde luceşte gazonul a fost strada Nufă­rului. Dincolo, în dreptul dalelor roş­cate ale aleii parcului — strada Pa­­purei... Ne- am îndreptat împreună spre blo­cul căutat, iată-ne urcînd cu liftul la etajul 12, în ţaţa căruia se aşterne o uriaşă şi minunată panoramă a Bucur­eşti­ului. Amicii mei au­ rămas de-a dreptul înmărmuriţi, ca in faţa unei splendide descoperiri. Străzile par atît de apropiate. Şoseaua Ştefan cel Mare e parcă la doi paşi. Iată şi fosta barieră a Vergului. Prin a­­propiere se profilează şi etajele celui mai mare bloc al anului, pe care con­structorii îl numesc „D-14“. El are 36­7 de apartamente şi o lungime de vre­o 230 de metri. Cinci asemenea blocuri, completează latura unui În­treg bulevard de peste un kilometru. Dincolo — şi parcă tot la doi paşi — îşi înalţă silueta blocul-turn din Piaţa Palatului R.P.R. purtind un (Continuare în pag. a IlI-a) P. IRIMESCU f-f^1 - - fV * f-f •'**f- 1 ■ ff ^**‘ * — f f*r — . f.------L f-r -----L. ■ r injVi Şoseaua Giurgiului — perspectivă nouă şi modernă. Intre blocul turn şi blocul nr. 12 (pe dreapta) — clădirea noului restaurant. La parterul blocului 12 încăperile destinate magazinelor Foto : N. DUMITRESCU

Next