Informatia Bucureştiului, august 1963 (Anul 11, nr. 3103-3132)

1963-07-27 / nr. 3103

s 2-a. Oaspeţi dragi „Danubiana !” A fost o după-amiază frumoasă, cu flipe care vor cămine in amintirea muncitorilor de la Uzinele de anvelope »Danubiana ". Clipe de adevărată des­tindere după lăsarea lucrului, hohote spontane de fis, aplauze entuziaste ţi multe „bis“-uri ! Aţi ghicit, desi­gur , a avut loc, chiar in incinta uzi­nelor, un reuşit program artistic. Cine au fost oaspeţii? Mai bine zis, ţi-au fost Simpli oaspeţi. Ci prieteni dragi, cunoscuţi... de mult şi aş­teptaţi cu nerăbdare : artiştii Teatru­lui satiric-a muzical „Constantin Ta­nase“. Dovezile prieteniei, incontestabile : ţi-a venit nu numai să prezinte spectacolul, dar şi să ajute pe unii din­­tre spectatori cu ascu­­ţişul satirei, cu influenţa tonică a fîsului. Textul programului artistic (a­­pa­rţi­nind cunoscuţilor umorişti Sădi Rudeanu şi Maria Şerbănescu, pe f­uzica lui Viorentin Del­­mar) a vădit cu prisosinţă cunoaşterea vieţii uzinei, ba chiar şi a unor preo­cupări ale muncitorilor in afara producţiei. Cu­pletele satirice, mome­n­­tele vesele, melodiile, midie scenete din pro­gram şi-au găsit o feri­cită îmbinare în regia „ care merită să fie evi­denţiată “ a lui Nicolae Dinescu. Uzină, uzină uzină, / Izvor de belşug şi lumi­nă, / In tine cresc / Şi înfloresc Attir­a visuri mail ! / Şi visuri dragi / Se împlinesc / Din mîini de făurari !“. Nu-i de mirare că acest refren al melodiei lui Florentiu­ Delm­ar „Uzina mea ■ a rămas pe buzele muncitorilor. Cum au rămas multe alte replici spumoase, cu vervă satirică, dar, mai ales... cu ţintă precisă. Calde felicitări — însoţite de me­lodii cântate anume pentru ei — au primit din partea colectivului teatru­lui mai mulţi muncitori ca­re s-au evi­denţiat în întrecerea socialistă. Printre cei... vizaţi la acest capitol, munci­torii : Gheorghe Neagu, Miron Lungu, Alexandru Niculescu, Ion Căpăţînă, Maria Tudor. In schimb, alţii ar fi preferat, in momentul cînd şi-au auzit numele, să se afle departe de sala care răsuna de rîsul tovarăşilor lor de muncă ! De mult succes s-au bucu­rat cupletele satirice „Rugăciunea“, „Cursa cu... electrostivuitoare“, „Să rămînă intre noi“, sceneta-coftcurs „Câte ştie cîştigă“, ţintind, fiecare, lip­suri care mai dăinuie printre sala­riaţii uzinei. E neîndoielnic că cei vizaţi aici (între alţii, Vasile Costache, Ion PetrescU, Stave Blaju şi Fortunato lozu) nu vor uita cu­rind clipele în care s-au văzut obiect de satiră şi rîs. Şi că, în acelaşi timp, vor trage învăţă­mintele cuvenite. Se cuvine să fie subliniată căldura cu care actorii teatrului au interpre­tat acest reuşit şi atrăgător program de brigadă artistică de agitaţie. Mult aplaudaţi pen­­tru nivelul interpretării, actorii Horia Şerbănescu, Radu Zaha­rescu, Puui­ Călinescu, Antonescu-Ca­­răbuş şi alţii. Repetate „bis“-uri şi aplauze cîntâreţilor Luigi Ionescu, Biţă Rădulescu, Gigi Niculescu şi Jeny Săn­dulescU. In încheiere, o constatare care facee cinste teatrului : perseverenţa cu care colectivul artiştilor înfăptuieşte iniţia­tiva organizaţiei de partid a teatru­­lu­i, de a crea şi prezeintta programe de brigadă artistică de agitaţie în marile întreprinderi din Capitală, cu tematică axată pe profilul întreprin­derilor. E. BODNARIUC Moment din spectacol ­o­O­O“ Dudul din strada Batiste... Duzi întîlneşti în Bucureşti la fiecare pas. Dudul din strada Ba­tiste e însă unul sin­gur. îl cunoaşteţi ? Se află între strada Pra­­porgescu şi Strada Al. Sahia. E veteranul du­zilor din Capitală „martor“ al tuturor marilor evenimente din ultimele două veacuri. Veteranul are un trunchi uriaş. Coroana lui, asemenea unui arc de triumf, învăluie ca într-o îmbrăţişare, în­treaga lăţime a străzii. Cine ştie cîţi au adă­­stat la umbra lui, de-a lungul deceniilor. Des­tule motive, aşadar, ca specialiştii să-l declare arbor excepţional şi sa propună înscrierea lui pe lista monumente­lor naturii din Bucu­reşti (există vreo 30 de asemenea arbori în oraş). lată însă că zilele trecute, in urma unui capriciu al verii, — a unei dezlănţuiri cu grindină şi pint puter­nic — bătrînul a în­ceput să ofteze din adîncul rărunchilor, în luptă CU natura el n-a cedat cu totul, ci nu­mai pe jumătate... O parte din dud­ă— cu trunchi şi ramuri — s-a desprins cu gemete puternice din poziţia în care l-a imortalizat, la vremea sa, într-o acuarelă, Szatmary, cu un secol şi mai bine în urmă. S-au deschis ferestre­le blocurilor din împre­jurimi. S-a adunat lume. Dudul din Ba­tiste n-a murit însă. Mai trăieşte totuşi, deşi olog. Vor reuşi specia­liştii să-i miai prelun­gească viaţa, fie obli­­jindu-i rănile, fie ve­­nindu-i în ajutor cu nişte „cirje“ puternice? P. I. Beton pre... şi post-comprinm. La început, chiar şi unii dintre muncitorii întreprinderii de pre­fabricate „Progresul“, se întrebau : e posibil să comprimi betonul ? Nu cumva e o greşeală la mijloc ? Tehnicienii şi inginerii le-au răs­puns cu un exemplu: „Aranjaţi 13—20 de cărţi, una peste alta, puneţi-le în aceeaşi poziţie în braţe şi stric­geţi-le puternic. Nu sînteţi de părere că s-au­ făcut mai mici, că s-au comprimat ? Aşa şi cu be­tonul. Luaţi două piese din beton, treceţi prin ele un cablu de oţel care are la extremităţi, să zicem, două bucăţi de oţel filetat şi înşu­rubaţi pe acestea din urmă două piuliţe. Strîngeţi-le ci­ puteţi şi veţi obţinte beton postcomprimat“. Fireşte, în practică, lucrurile nu se petrec atît de simplu. Se ţine seama de masivitatea elementelor din beton, comprimarea făcîndu-se pe baza unor calcule Mc. Dar precomprimarea ? Aici lucru­rile sunt ceva mai complicate. Mai intîi se întind corzile din oţel spe­cial. Evident, cu ajutorul unor dis­pozitive anume confecţionate. La stîlpii electrici precomprimaţi, de exemplu, se întind cu o forţă de circa 16 000 kgk­mp. (Imaginaţi-vă un cablu de oţel cu diametrul de 1 cm, ancorat cu un capăt de un punct situat la înălţimi. Şi gîndi­­ţi-vă că de celălalt capăt atirnă o greutate de 16 000 kg. Veţi avea idee despre forţa aceasta de tensio­nare­. Pe corzile întinse se toarnă betonul şi la timpul stabilit prin procesul tehnologic se taie cablurile la capetele elementului din beton. Comprimarea betonului are loc în virtutea faptului că, corzile de oţel tind să-şi recapete poziţia, dimen­siunea iniţială. Artişti din Liban De la 6 august îşi va începe turneul pe litoralul Mării Negre formaţia de jaz libaneză cunoscuta sub denumirea „Samson Boy“. Conducătorul ei este cântăreţul de muzică uşoară SatHSOB Boy care, in compania intrumentiştilor, prezintă un program variat de muzică uşoară. Artiştii libanezi vor fi prezenţi şi în Bucureşti, în zilele de 10, 11, 12, 13 august, citul vor da concerte de muzi­că uşoară pe scena Teatrului de vară din parcul 23 August. Actualităţi din industria poligrafică Alcoolul polivinilie. Piuă nu de mult, e o sulestin­ă coloidală pentru stratul sensibil, la copierea ploieliot de zinc, la oilset, se folosea guma arabice. De la o vreme însă, In teopul sensibilnam acestor placi se utilizează un material nou : alcoolul poli­­vinitic, înrudit cu vinacelul pentru zugră­­virea faţadelor, alcoolul polivinitic are proprietăţi adezive superioare gumei ara­bice, măreşte realstenţa plăcilor şi asigura o substantiate reducere a consumului spe­ciile de materiale. Cernelurile cu uscare rapidă. Putini sunt cei care ştiu ca cernelurile obişnuite pen­tru tipărirea cărţilor şi fiarelor se usucă complet abia d­upă aproximativ 21 de ore. Iată Insa ca de la un timp in industria po­ligrafica au cunoscut o mare extindere o serie de noi cerneluri în culori diferite : cele cu uscare rapida. Avantajul utilizării lor ? Timpul necesar uscării se reduce la 10—12 ore, luciul literelor sau imaginilor imprimate este mai pronunțat, culoarea mai Intensă. o­o*­ INFORMAȚIA yBresteEsss 5SE 2g»i il 11 Utilul gospodărie­ i LOPATICA,. In lipsa unor ustensile adecvate,­­ servirea tortului, a plăcintei sau a­­ altor prăjituri este destul de ane­­­voioasă, „improvizaţiile“ produc de [ multe ori neplăceri din cele mai­­ mari. Noile tipuri de linguri-lopăţele­­ se pot folosi cu succes in servirea­­ diferitelor preparate de cofetărie,­­ sînt practice, uşoare la mînuit şi bineînţeles, estetice. LINGURIŢELE... cu coadă lungă, executate din oţel inoxidabil, înlocuiesc cu succes vechile tipuri. Ele se folosesc în special pen­­s­tru servirea iaurtului din borcane­­ şi amestecarea siropului din pahare etc. întreprinderea Ocna Mureşului a realizat la rîndul său 0 lingură spe­cială pentru Sosuri. Ea se mânuieşte uşor şi este inoxidabilă. ŞTERG­ĂTORUL DE MOZAIC Conceput foarte simplu, aparatul, destinat spălării scărilor şi mo­zaicurilor, uşurează mult eforturile celor care efectuează această opera­ţie. Aparatul este executat din ma­­­­terial plastic, cu un burete la capăt care se înmoaie în apă. Pentru stoarcerea lui s-a prevăzut un stor­cător manual. De la Oficiul special de difuzarea timbrului Lucrătorii Oficiului Special de difuzarea timbrului desfăşoară o interesa activitate pentru a pune la dispoziţia publicului tim­bre şi efecte poştale de o calitate supe­rioară. Prezentăm cîteva dirn realizarile şi preocupările lor actuale, în lucru Noi emisiuni timbre şi plicuri La oficiul special de distribuire a timbru­lui se lucrează intens la pregătirea un­or noi emisiuni de timbre şi plicuri. „Fructe, izvor de sănătate* este tematica uneia are emisiunile de tim­bre ce se află în pregă­tire. Emisiunea va cuprinde opt văpuri şi va fi tipărită un offset pe hîrtie cromă. Imaginile vor reprezenta unele din cele mai apreciate iuete : mere, pere, struguri, frăgi, cireşe­­te. Spre sfirşitul lunii august va apărea plicul „Prima zi*. In curs de tipărire se află şi o n­ouă emi­siune de plicuri poştale cu desene avind ca tematică muzeele Capitalei. Seriă, com­pusă din şapte plicuri, va avea drept ilustraţie imagini reprezentind o parte din muzeele oraşului — muzeele Zambaccian, vilă Minoviei, Muzeul de ştiinţe experimen­tale, Muzeul de istorie a oraşului Bucu­reşti Şi altele. In cadrul temei „Marile aniversări cul­turale ale anului 1963*, după cum s-a mai scris, se tipăreşte o dffn­ătute de timbre înfăţişînd diferite personalităţi mondiale din domeniul ştiinţei şi, literaturii şi artei. A­­celeaşi imagini vor constitui şi desenul te­matic, in două culdii, ăl Unei emisiuni de cărţi poştale ce va apărea in curînd. MAŞINA ROTATIVA MODERNA PENTRU TIPĂRIREA TIMBRELOR Recent, la fabrica de tiffilte s-au În­cheiat lucrările de instalare şi încercare a noii maşini rotative pentru tipărirea în heliogravură şi tăillo douce a timbrelor. Noua rotativă este una din cele mai mo­derne maşini de acest gen acor­d o capa­citate mult sporită faţă de Vechile maşini. Vor putea fi efectuate lucrări de o calitate deosebită. Activitatea de producţie a noii rotative se va inaugura prin tipărirea in gratură a emisiunii de timbre cu tema „Muzeul satului", in șapte autori, repre­­zentind diferite aspecte din arhitectura populară am țara noastră. DE -o­t­­.­ „Memento" pentru edituri Iartă, mai simit doar citeva zile pîhă la 1 august ciad incepe in edituri definitivarea proiectelor de apariție ale anului »tttor. E, de presupus, de el, că, pretutindeni, to­i redac­torii lucrează acum la pregătirea acestor proiecte. Dacă, în materie de beletristică, pro­blema interesează acum mai puțin cititorii (deși, o consultare a lor s-ar putea solda cu Unele rezultate interesante) există un domeniu ăl literaturii tu ear# tbd­eltcitea păturii lecto­rilor viitoarelor cărți — încă începtftd cu faza de probeCtare — este ilUapStat necesară. Şi anum­e, literatură de specialitate. Se ştie că de altul trecut metivează la numeroase întreprinderi şi Instituţii ale oraşului „consultanţii" librăriilor în materie de cficul de Spe­cialitate, specialişti care colaborează voluntar la asigurarea literaturii de specialitate nece­sare tovarăşilor lor de muncă. Or, o interpelare fSCulă zilele trecuie la cele trei edituri ,,producătoare" de cărţi de specialitate — tehnică, ştiinţifică şi medicala — ne*d demons­trat că, îfi ce le priveşte, cele hei edituri amihilce n­*au luat încă o măsură pentru a se Iftttini CU colaboratorii librăriilor, iar organizarea unor intilniri cu cititorii — nici Otil. S-ar putea ca tovarăşii din Serviciile de popularizare ale acestor edituri să-şi rezerve organizarea intilnirilor cu cimotii lor şi, deci, şi «recoltarea" părerilor, observaţiilor, suges­tiilor abia după ce planurile de apariţie vor fi puse la punct. Dar, oare, nu-i mult mai vrese să se facă această consultare Încă din faza de elaborare a proiectelor editoriale ? Retuşul şi completarea se fac evident mai uşor in lelul acesta, filele care mai rămin piua la 1 august pot fi încă folosite. D­intre tinerele „stele" ale ecranu­lui sovietic care s-au afirmat şi consacrat­­­a anii din urmă, cu siguranţă că iubitorii filmului au re­ţinut figura nostimă şi fermecătoare a Nadejdei Rumianţeva. Micuţă şi cîrne, cu un temperament exploziv contrastînd amuzant cu înfăţişarea-i copilărească, cu sclipiri jucăuşe în pri­viri, am reţinut-o prima dată în rolul com­somolistei Nadia dirt filmul „Ştren­garii“. Ce-i drept însă, nu acesta a fost debutul ci cinematografic. Cariera in cinema, Rumianţeva şi-a început-o cu filmul „In întîfflpinarea vieţii“, in care­­ se încredinţase rolul unei şcolăriţe de la o şcoală profesio­nală. Apoi a mai apărut în filmele „Fiul“, „Mexicanul“ după Jack Lon­don etc., pentru ca după absolvirea studiilor superioare la Institutul de ci­­nematografie din Moscova să se im­pună CU admirabila creaţie din „Ştren­garii“. Ea a întruchipat cu acest pri­lej un tip încîntător de adolescentă en­tuziastă şi ambiţioasă, pe care greu­tăţi oricit de mari o pot speria, a­­mări, dar nu o pot face să dea inapoi. Un personaj asemănător este şi cel al micuţei bucătărese Tosia din „Fetele“, rol care i-a adus tinerei interprete sa­tisfacţia unui premiu pentru cea mai b­ună interpretare la Festivalul de la Mar del Plata în 1962. Dacă ne gîndim că şi noul ei rol, Ludmila, distribuitoarea de benzină din comedia „Regina staţiei de benzină“, are unele trăsături comune cu ale ero­inelor din „Ştrengarii“ şi „Fetele“, a­­pare evidentă preferinţa talentatei ac­triţe pentru acest gen de fete, plînie de prospeţime şi entuziasm, punînd o mare pasiune în tot ceea ce fac şi năzuind sincer să contribuie la mer­sul înainte al societăţii sovietice. Popularitatea largă de care se bucură în prezent Nadejda Rumianţeva se leagă astfel strîns de exemplul viu pe care eroinele cărora ie dă viaţă pe ecran îl aduc înaintea spectatorilor, îndeosebi a celor tineri. In fotografie , Nadejda Rumianţeva, îrttf-tth moment amuzant din noua co­medie cinematografică „Regina staţiei de benzină“, care va rula săptămâna viitoare pe ecranele bucureştene. In raza proiectorului Nadejda Ru ­o­O­o- Momente din istoria literară între zidurile Muzeului literaturii române cercetătorii adună neobosit noi comori : file de manuscris, cărţi, fotografii şi alte obiecte ce se odih­nesc pe catifea, ocrotite cu geam de sticlă. Iată o fotografie existentă în Încăperea cea mai tiou amenajată a muzeului, cea consacrată recentei comemorări a semicentenarului morţii lui St.­­ Iosif, o casă sărăcăcioasă, din spatele blocurilor de pe calea Victoriei , în imediata apropiere a cofetăriei „Republica“. Casa aceasta, care, din păcate, nu poartă tu­pi un însemn cuvenit, este o descoperire nouă a Cercetătorilor; aici şi-a pe­trecut poetul cîţiva ani ai tinereţii sale - primii înainte de a i­­cepe colaborarea CU VlohUţă. Cite fiii se cunosc astăzi despre Eminescu ! Dar un detaliu existent în bogata arhivă a muzeului completează, inedit, bio­grafia „Luceafărului“ , o carte îngăl­benită, aşa cum se cuvine să fie o tipăritură ce împlineşte la anul veacul, ea poartă o semnătură rari­simă pentru cei care iubesc istoria literaturii noastre. „Mihai Emino­­vici“ - una dintre puţinele semnă­turi cu acest nume, datind din anii adolescenţei. Şi, fiindcă ne-am oprit la Eminescu încă un succes al căutătorilor de Comori de la mu­zeu , tot o carte, intitulată „Lăcră­mioarele învăţăceilor gimnasişti la mormântul iubitului lor profesor Avâ­nd Pumnul“. Ştiţi că e volumul în care Eminescu publică pentru prima oară o poezie ? Și anume, aceea care, dedicată cu pios respect de către elev memoriei profesorului său avea sa fie mai ttrxiu consemnată în toate istoriile literare­­ „La moar­tea Im Aron Pumnul". — Un citat privitor la Caragiale descoperit în Monitorul oficial de acum vreo opt decenii completează pe cele existente deja. „La Acade­mie se propune a se acorda dom­nului Caragiale premiul Ion Bilade Rădulescu. Rezultatul votului este: 3 pentru şi 21 contra. Domnul pre­şedinte anunţă că propunerea s-a respins“. Contemporanii ignoranţi ai lui Caragiale au avut urmaşi intru jigniri aduse marilor valori ale lite­raturii noastre. Mai violente, mai dureroase, purtîhd amprenta celor mai bestiale personaje ale secolului 20 din ţara noastră, legionarii, care au supus pe stradă opera sadove­­niană la un autodafe, smuls din flăcări, cu marginile paginilor arse, un exemplar din „Neagra Şalului« este dovada emoţionantă a unei epoci de întuneric. Şi la numai cîţiva paşi de cartea chinuită de foc, o altă mărturie a acelor ani , un bilet al lui Tudor Arghezi, datat : 16 octom­brie 1943, scris in lagărul de inter­naţi politici de la Tîrgu-Jiu.,,­­‘* Itinerarul de aproape cinci veacuri de istorie cit numără litera­tura noastră de la prima scrisoare în limba romina a lui Neacşu din Câm­pulung încoace, e, de fapt, un conglo­merat de mii de momente emoţio­nante de viaţă asemănătoare celor de­scrise mai sus. ORIZONTAL! 1) „Visul unei boliţi tic vară“ îi a­parţine —­ Porţiune ele li­toral ! 2) Nutrirlc ţiutuilar al lunii iunie — A ti x i lin­ci pe plaja. 3) Invitaţie la drumeţie 1 ■— Mirate — Mai marele pădurii. 4) l­uni şi tari­­— Antipodul arşiţei (pi.) 5) Mare... Unitate 1 — A-şi face apariţia — Nu Se mai satură. 6) Meta­lul... celor arşi de soare — Sucul sau berea de la gheaţă — Tablou de Prud'hon („Vara“). 1) ...Buicliu, autorul fragmen­tului „23 August“ din Simfonia a ll-a («A­nii publici!“) — Munţi In Al­pi! Retiei —» Mi line de baza ! 8) Coadă de iirn ! ■— Preludiul şi plămada verii •— De nămol, de apă sau de soare. 9) „...de vară titlul lutiu­­lied de Brahms — „...de vară“, titlul unor cunoscute poezii de Ibicovia, Coş­buc şi Panait Perna. 10) Unele din de sunt „de­ vară“ — Lac glacial — Feo­dor Şalv­­­a.­ ! 11) Punct de atracţie La colţul zoologic Băneasa — Explozie de veselie — Sport prin excelenţă eşti­ ESTIVALA vol 12) Elementul iiartăwrilor —■ Iu oii Kintit­ — „Negrele“ munţilor noştri 18) lini veshrsh­ ! — tîrlzi mărit — Li lord! — Peel, il) „tsâfdi poe/ille „Flo­rile“, „Parcul“ şi „Seceriş“ ii aparţin — .Locuinţa mea de vat­ă (E la...) etc. (t­oţiîtceaua) — Trecere prin parcul ră­­coros. VERTICAL­­ 1) Autorul liedurilor „De-ar şti florile de vară“ şi „In lumi­noasa dimineaţă de vară“ — Treptele căldurii pe scara termometrul­ui. 2) io- Uicu­re a doua vocale (pL) —* Sere ! —» Furnizor de fiUete şi umbra. 3) Ron­­dosirile treitsrisului —­ In fructele ne­­coapte. 4) Insulă în arh. Molimelor — Băuturi răcoritoare »— Vele ! 5) De va­­r­ă — Ştranduri naturale. 6) „Dar din ce în ce s-alina / Toate zgomotele-n..., /­ Muncitorii s-au culcat, / Liniştea-i acum deplină / Şi-a’noptat“. (Versuri de George Coslette din poezia „Noapte de vară“) — Autorul tablourilor „Portul Constan­ta“, „Colţ de grădină“, „Stradă în Si­naia“, „In parc' «te, în antreu ! 1) începe primăvara 1 Ca muma pă­durii din poveste «** Grîu roşu de vară, 8) Podoabele cîntâreţilor pădurii ■*» Plantă cu flori albastre sau albe — Idem Răcoritoare de sezon (0 cov.ț — Ţinut folcloric *■— Mare... nesfîrşită ! 10) Pe litoral... l-a rămas Inima 1 (2 cuv.) — Calciu. 11) Protecţie -•»» Ploaie repede de vară. 12) Zile cu soa­­rele-n relaş **-* Spetează —* fh noapte ! 13) Nume­ de fată Leagăn (moina topele — Cele două surori ale litoralu­lui (sing . 14) Cu pene la pălărie, cântă ne­potecile Alpilor orientali *— Licori­ri­le pe cerul nopţilor senine, de vară, Cuvinte cunoscute mai puţin: Err. Ke GH. CORJOS PE SCURT • PE SCURT • Două interesante documentare în culori realizate de Studioul „Al. Sahia“ vor înfăţişa publicului unele dirt frumu­seţile naturii din patria noastră. Cele două filme de scurt-metraj au fost realizate de regizorul Stelian Penu şi aduc pe ecran privelişti carpatine ; unul prezintă viaţa cerbului din munţii noştri, iar celălalt, intitulat „Poiana urşilor“ urmăreşte viaţa unei familii de urşi din Carpaţi.­­ Şi în săptămîna viitoare a fost programat, in reluare, un film al ta­lentatului regizor vest-german Kurt Hoffman. Este vorba de sarcasticul pamflet antinazist „Copiii minune“, care s-a bucurat de un meritat suc­ces în anii trecuţi. • O perturbare in programarea curentă a filmelor, de către Direcţia reţelei cinematografice şi a difuzării filmelor a făcut ca Începînd de joi să intre in premieră la cinematogra­ful „I. C. Filmul filmul „Viaţă fără chitară“, realizare a regizorului Jiri Hanibal din R.S. Cehoslovacă. Filmul narează povestea de dragoste a doi tineri studenţi praghezi, conflictul fiind axat pe frămîntarea sufletească prin care trec eroii. Pe ecranul panoramic de la cinema Patria Tehnica filmărilor pe peliculă de 10 mm, se extinde. Pentru a evoca într-o amplă realizare cinemato­grafică actele de bravură militară ale marchizului francez La Fayette pe fronturile luptei pentru indepen­dență dusă acum aproape două Veacuri de poporul american, ci­neaştii din Franţa au recurs la mijloacele tehnico-artistice extrem de bogate pe care le oferă această peliculă, destinată ecranului pano­ramic. S-a născut astfel filmul is­toric în culori pe care îl vom pu­tea vedea începînd de la 1 august la cinematograful Patria. Realizatorul filmului, regizorul Jean Dreville a fost preocupat în primul rînd de reconstituirea at­mosferei şi a cadrului epocii, stră­­duindu-se­ să nu recurgă la clişeele supraproducţiilor urmărind exclu­siv scopuri co­merciale. Filmul cuprin­de o bogată dis­tribuţie interna­­ţională, din care menţionăm pe in­terpretul rolului principal, Michel Le Royer, pre­cum şi pe : Lise­lotte Pulver, Pas­cale Audret, Or­son Welles, Vit­torio de Sica şi alţii. ­o O­­t— „Gangsteri şi filantropi“ Probabil că amatorii de comedii ci­nematografice îşi mai amintesc de fil­mul regizorului polonez Jan Rybkowski „Pălăria lui Anatol“, care a rulat pe ecranele noastre acum cîţiva ani. Noua realizare a cineaştilor din R. P. Polonă „Gangsteri şi filantropi" se aseamănă întrucitva, ca factură, cu filmul de care pomeneam. Intr-adevăr, realizatorii Jerzy Hoffman şi Edward Skorzewski — care semnează împreună şi scenariul, alcătuit din două povestiri distincte — au urmărit să surprindă unele as­pecte ale infracţiunilor de ordin penal care se mai comit încă şi să satirizeze ridicolul acestor „gangsteri” care re­prezintă un corp străin in societatea nouă, socialistă. Totodată, filmul urmăreşte să fie şi o parodie a genului „poliţist", tratarea dintr-un unghi ironic a întimplărilor povestite sporind nota originala a aces­tei realizări. Printre interpreții care figurează pe genericul filmului se află : Gustaw Holoubek, Wieslaw Michnikowski, Hanna Bielicka etc. — Delicioasă e friptura ! Dacă ar fi fost o idee mai friptă, fără atîta sare și cu totul alt sos... MATTY — Vai, LA UN CENTRU DE INIȚIERE dar acesta este profesorul vostru de înot! ! ! Spune te rog : -33-e­­GRIM­A - Păi. Şi în ce ziar ziceţi c-o să apară ? ADRIAN ANDRONIU NELL COBAR — Ce coincidenţă plăcută ! ! ! Go­neam pe şosea şi mă gîndeam : unde or fi acum oare băieţii aceia s­aya­­tici de la circulaţie ? M­ATT V — Şi de ce divorţaţi ? adineaurea alături, m-a călcat pe picior ! ! ! T. PAN­

Next