Informatia Bucureştiului, ianuarie 1965 (Anul 12, nr. 3549-3572)
1965-01-04 / nr. 3549
proletari din toate ţările, uniţi-va ! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XII —Nr. 3549 1 4 PAGINI 25 BANI Luni 4 ianuarie 1965 . Astăzi in orăşelul copiilor din Piaţa Republicii Programul de astăzi de pe scena orăşelului copiilor din Piaţa Republicii va fi deschis la ora 17 de formaţia de păpuşari a Casei de cultură din raionul T. Vladimirescu, urmată de un intermezzo muzical in interpretarea elevilor Şcolii de muzică nr. 2. Apoi, Moş Gerilă va sta de vorbă cu copiii, citeva momente coregrafice in interpretarea formaţiilor de la clubul Constructorul şi de la Casa de cultură a raionului 30 Decembrie, un scurt program de gimnastică artistică susţinut de elevii Şcolii medii nr. 35 şi citeva numere de acrobaţie prezentate de gimnaştii de la Casa de cultură a raionului 30 Decembrie. Nu va lipsi din program nici Pluguşorul in interpretarea actorilor de la Teatrul „I. Creangă". • In excursie Azi dimineaţă, alţi 1 500 de elevi din şcolile bucureştene au plecat din Gara de Nord pentru a-şi petrece o parte din vacanţă în staţiunile de pe Valea Prahovei. Timp de 7 zile ei vor fi găzduiţi în vile la Sinaia, Predeal şi Buşteni şi vor practica diferite sporturi de iarnă. Excursia este organizată de O.N.T. „Carpaţi“. • Dispensare moderne de întreprindere In ultimele zile ale anului 1964, au fost date în funcţiune noi dispensare medicale de întreprindere. In raionul 23 August au fost date în funcţiune asemenea dispensare la întreprinderile „Mătasea populară“, Industria bumbacului — B, Fabrica de mase plastice Bucureşti, Filatura de lină pieptănată etc. In noile spaţii ce le-au fost puse la dispoziţie, dispensarele medicale funcţionează în condiţii dintre cele mai bune. Salariaţii au la dispoziţie cabinete separate pentru consultaţii de medicină generală, stomatologie, ginecologie, servicii de fizioterapie, camere pentru tratamente etc., dotate cu aparatură, instrumentar și mobilier modern. FAMILIA De ani de zile, oamenii s-au obişnuit să-i vadă păşind laolaltă pe poarta uzinei. Elena, — micuţă, cu faţa numai zîmbet; Anghel — masiv, cu figura gravă, sculptată parcă în piatră. Se despart în dreptul halei IV — vagoane. — La revedere, Elena! — Spor la treabă, Anghel! Și vezi... caută să nu întîrzii... Elena ştie prea bine că soţul ei nu va întîrzia după orele de muncă, decit dacă treburile obşteşti i-o vor cere, şi este chiar bucuroasă şi mîndră pentru activitatea lui Anghel, dar s-a obişnuit cu acest ritual de fiecare dimineaţă. Cu care s-a obişnuit, dealtminteri, şi Anghel. I s-ar părea ciudat să nu se simtă urmărit de privirea Elenei, pînă se pierde printre uriaşele agregate din secţie. „E o familie unită“ — spun toţi despre soţii Elena şi Anghel Rumeliotis. Aprecierea de care se bucură aceşti doi comunişti în rindul colectivului Uzinei „23 August“, este urmarea firească a modului lor serios, profund, de a privi viaţa, munca. Anghel e şef de echipă în hala IV. agoane Are în răspunderea sa 21 de lăcătuşi cu care colaborează, zi de zi, la realizarea unor comenzi complexe, îndeosebi unicate cerute de industria noastră. Cu o gîndire tehnică solidă, s-a obişnuit să organizeze temeinic munca în cadrul echipei, li place să spună că, oricind, cei 21 de oameni ar putea lucra şi fără dînsul. E un pic de exagerare, fireşte, dar esenţialul este că şi-a îndrumat astfel echipa, incit fiecare ştie cu precizie matematică sarcinile sale cotidiene. O croire raţională a tablelor, şabloane întocmite din vreme pentru fiecare reper, determină o maximă folosire a laminatelor. Anul trecut, echipa sa a obţinut o economie de metal de aproximativ 22 000 lei, faţă de angajamentul iniţial de 16 000 lei. Dar marea sa mîndrie sunt oamenii care au crescut în cadrul echipei. Ncolae Rămulescu, Alexandru Covaci sunt, în prezent, la rindul lor, şefi de echipă, alţii, printre care Dumitru Ciobanu şi Petre Matei, şi-au perfecţionat simţitor calificarea, fiind consideraţi acum printre cei mai buni lăcătuşi din sector. Grija sa pentru oameni, pentru cerinţele producţiei, ■ se manifestă cu aceeaşi pregnanţă şi în îndeplinirea complexelor sale sarcini de secretar al organizaţiei de bază P.M.R. Pentru a doua oară ales în această funcţie, Anghel ştie să privească întotdeauna la ziua de mîine, să muncească, cum se zice, în perspectivă. Nici acasă nu se consideră absolvit de răspunderile sale de comunist. In calitate de preşedinte al comitetului de bloc, lămureşte cu tact şi răbdare sumedenie de probleme care se ivesc, inerent, în „familia“ locatarilor , de la organizarea timpului de joacă al copiilor şi pînă la rezolvarea unor neînţelegeri între vecini. Această activitate multilaterală nu l a rupt pe Anghel de familie. E mulţumit că Elena nu trăieşte în umbra sa, că are propria-i personalitate, propriile-i răspunderi. In cadrul aceluiaşi sector, Elena munceşte ca sudor. Grătarele pentru vagonul de 60 mc C.F.R. trec nu numai prin flacăra aparatului ei de sudat ci şi prin o, gîndirii ei iscoditoare. S-a depinss fie zgîrcită cu fiecare electrocuta fiecare bucăţică de material. Consideră, pe bună dreptate, că cine este o bună gospodină acasă, nu poate fi o risipitoare în producţie. Este semnificativ că, după ce a lucrat zece ani ca lăcătuş, n-a pregetat să se recalifice atunci cînd nevoile producţiei cereau imperios mai mulţi sudori. ...Oamenii s-au obişnuit să-i vadă păşind laolaltă pe poarta uzinei. Doi comunişti, care se bucură de stima tuturor. SORIN HOLBAN mtu- S Chiar cinci poartă caracter strict profesional, discuţiile între Elena şi Anghel sint, constant, curîzătoare. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Echipa de handbal Dinamo Bucureşti şi-a încheiat turneul întreprins în R. F. Germană. în ultimul joc susţinut, handbaliştii dinamovişti au jucat la Saarbrücken cu o selecţionată locală în faţa căreia au obţinut victoria cu scorul de 19-10. • Selecţionata de fotbal a R.D. Germano a jucat la Montevideo cu o selecţionată a Uruguayului, obţinînd victoria cu rezultatul de 2—0. In runda a Vil-a a turneului Internaţional de şah de la Hastings, reprezentantul nostru, Florin Gheorghiu a fost învins în 38 mutări de fruntaşul clasamentului, marele maestru internaţional, Gligorici. • Invingînd in ultimul meci formaţia ca-nadiană Brigmaes Lacombe, cu scorul de 7—4, echipa suedeză Ahern a cîştigat turneul internaţional de hochei pe gheaţă de la Stockholm. MM*+ + Filmele săptăminii „ŞEFUL“ nando Ayala este consacrată unui fenomen adesea abordat în producţiile cinematografice apusene şi anume delicvenţa juvenilă. In holul unui i-a scăpat de atîtea ori cu faţa curată şi i-a trimis din nou în cele mai primejdioase lovituri. L-au urmat orbeşte minaţi de setea de îmbogăţire rapidă „INTÎLNIRE CU SPIONUL“ Intrigă care se complică mereu, acţiune antrenantă şi plină de surprize — iată însuşirile noului film realizat de regizorul polonez Jan Baton. Totul începe de la faptul că aparatele radar ale unui post de grăniceri de pe coasta Mării Baltice au semnalat un obiectiv neidentificat zburînd la mică altitudine. Apoi în pădurea din apropierea coastei este descoperit cadavrul unui cioban ucis în condiţii necunoscute, iar prin posturile radio- amatorilor încep să circcule mesaje cifrate. O bandă de spioni pare a fi început să activeze intens şi cu depistarea ei sunt însărcinaţi eroii filmului, doi ofiţeri de securitate. Printre interpreţii principali notăm prezenţa cunoscuţilor actori polonezi Beata Tyszkiewicz şi Stanislaw Mikulski, comisariat de poliţie, cinci şi de dorul aventurii. De tineri prinşi în flagrant data asta însă, „şeful“ îi va decepţiona... Această producţie a delict de către poliţie, alstudiourilor argentiniene teaptă cu înfrigurare sprealizată de regizorul Ferisirea „şefului“, cel care imagine din filmul „Şeful" to is. i. CI NE OFERĂiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii FEORĂRIILE? miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii - Ne răspunde tov. Eugen Sadovsky, inginer şef al întreprinderii horticole 1 Mai - In ajun de an nou magazinele noastre au fost vizitate de mii de cumpărători. Prezenţa florilor este indispensabilă în prilejurile mai deosebite. Şi de fapt nu numai atunci, în tot cursul anului trecut întreprinderea noastră a oferit bucureştenilor un uriaş buchet de flori compus din milioane de fire şi un mare număr de flori în ghivece. Semnificativ pentru preocuparea colectivului nostru este în prezent ceea ce se cheamă îmbunătăţirea indicilor de calitate. Sortimentul florilor produse la noi este în continuă îmbogăţire, suferind şi o creştere a valorilor, ca urmare a sporirii cerinţelor şi pretenţiilor populaţiei. Frezia, floare gingaşă, care se producea în cantităţi de citeva mii, şi era oferită în februarie şi martie a putut fi cumpărată în magazine chiar şi în ajun de an nou, în cantităţi mari. Supusă unui tratament special ea îşi arată mai devreme podoabele... Urmărind să satisfacem gustul publicului în permanentă ascendenţă, s-a mărit numărul florilor în ghivece la aşa-zisele sortimente „nobile“. Astfel, în 1964, am produs de patru ori mai multe ciclame ca în alţi ani. In 1965 vom produce şi mai mult. Magazinelor li se trimit de la o vreme unele cantităţi de gerbera, floare originară din Africa de sud, foarte căutată pentru că are un mare efect în locuinţele modern mobilate. (Ea seamănă oarecum cu o margaretă, avînd însă un colorit aparte, pastel). O dată cu creşterea fondului de locuinţe moderne se simte şi nevoia unor cantităţi sporite de plante şi flori de apartament, cu efect decorativ mare (flori din regiuni îndepărtate ale globului). Şi nu numai atît, ci şi a unor sfaturi practice pentru cultivarea lor. Sub îngrijirea Editurii agrosilvice va apărea o carte în acest sens, care, sperăm, va răspunde acestor cerinţe actuale. Întreprinderea n.rjp.-ră îşi propune să îmbogâţească pe mai departe sortimentul şi calitatea florilor, să sporească producţia celor care sunt mai solicitate, spre satisfacţia bucureşteanului. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ: Azi, la ora 8, în Bucureşttitemperatura aerului a fost de plus 5 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme umedă cu cer variabil mai mult acoperit. Temporar precipitaţii. Vint slab cu intensificări trecătoare. Temperatura aerului , minima va fi cuprinsă între minus 1 și plus 2 grade, iar maxima între plus 2 și plus 5 grade. Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine DECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 martie 1965 . , Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRETEAZĂ! ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Bucureşti, 2 ianuarie 1965 Nr. 1 Preşedintele Consiliului de Stat,'' GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DIN PRIMA ZI DE MUNCA A NOULUI AN SUCCESE DE SEAMĂN 1HTRECEREA SOCIALISTĂ ■ — Nu trebuie să vă miraţi — ne-a lămurit întrebarea nepusă tovarăşul Aurel Matei, şeful uneia din cele mai reputate brigăzi de la montaj. Ritmul acesta de muncă pe care îl vedeţi se datoreşte măsurilor luate din vreme şi încă unui fapt — hotărîrii colectivului de a-şi îndeplini sarcinile cu succes încă din prima zi a noului an. In 1964 am realizat cu 808 pompe mai mult decit prevedea planul. In 1965 îndatoririle noastre de producţie sînt mult mai mari şi de aceea trebuie s-o pornim cu... dreptul. Ce facem acum ? Pregătim reperele pentru montarea pompelor P.R.M. 2 şi 3 lotul Cerna- Criş — adică carcasele, lagărele, rotorii, axele etc. Şi în funcţie de operativitatea cu care echipele de pregătire vor trece peste această etapă, vom socoti şi depăşirea. — Depăşirea ? — Da, pentru că după calculul primelor rezultate contăm pe obţinerea unei depăşiri de cîteva procente faţă de plan pînă la sfîrşitul zilei de azi. Cam asta pot să vă spun despre prima zi a noului an. Tovarăşul Aurel Matei a omis din considerente de... modestie sa ne dea şi alte amănunte în legătură cu brigada pe care o conduce. De aceea, ne vom substitui în cele de mai jos ■ persoanei sale: — ...In decembrie? In decembrie brigada noastră a executat cu 30 la sută mai multe pompe decit era stabilit. Faptul acesta ne-a permis cucerirea și în aceastălună a titluluide brigadă (Continuare în pagin 2-a). . . Rodnicul bilanţ al anului care s-a încheiat demonstrează pe deplin capacitatea creatoare a oamenilor muncii care, sub conducerea partidului, continuă cu avînt opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile şi instituţiile bucureştene au raportat însemnate izbînzi în îndeplinirea şi depăşirea angajamentelor asumate cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării. Păşind pragul lui 1965 — ultimul an al sesenatului — oamenii muncii sînt hotărîţi să sporească realizările anterioare, să obţină noi succese în întrecerea socialistă vie, mobilizatoare, care se desfăşoară pe baza Directivelor C.C. al P.M.R. Această hotărîre a lor a ieşit deosebit de pregnant în evidenţă încă din primele ore de muncă ale noului an. LA UZINA DE POMPE - BUCUREŞTI UN PRIM SUCCES... Azi dimineaţă, cînd am vizitat secţia montaj a Uzinei de pompe-Bucureşti, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici erau în plină activitate. Aurel Matei cercetînd calitatea primelor produse in Ioni de premiere Ultimele zile ale lui 1964 şi primele din 1965 au adus pe panourile publicitare o serie de afişe teatrale cu titluri noi, o serie de premiere. Una după alta, seară de seară, incit amatorii de noutăţi au avut agenda încărcată. Luni 28 decembrie : „SOLDATUL FANFARON" După „Harap Alb“, o nouă premieră înscrisă în repertoriul proaspătului teatru din Piaţa Cosmonauţilor — Teatrul „Ion Creangă“ — şi anume „Soldatul fanfaron" de Plaut. Spectatorii au putut urmări nemaipomenita lăudăroşenie şi întîmplările pline de haz ale lui Prigopolinice înfăţişate de un colectiv compus din: Gheorghe Angheluţă, Ion Lucian, Marcel Gingulescu, Gheorghe Gintă şi alţii. Aşa-zisele fapte de vitejie, cu care se împăunează „soldatul fanfaron“ au avut... drept director de scenă pe George Teodorescu, iar drept cadru al fanfaronadei, decorurile create de scenografa Mioara Buescu. Marţi 29 decembrie : „CINTAREŢUL TRISTEŢII SALE“ Un tînar şi sărac violonist de o mare bunătate sufletească, dar cu şi un mai mare ghinion în dragoste, ghinion evident datorat tocmai candoarei şi neavuţiei sale, este eroul, este cum s-ar spune „Cîntăreţul tristeţii sale“ , din spectacolul montat pe scena Teavrului evreiesc de stat, în regia lui Isa Schapira. In piesa lui Osip Dimov joacă: Mano Rieppel, Nuşa Grupp, Tobias Bălan, Mariella Nauman şi alţii. Adina Reich semnează scenografia, conducerea muzicală aparţine lui H. Schwartzman, iar coregrafia Alicei Botez. Miercuri 30 decembrie : „SUFLET DE ARTIST" Intr-o convorbire, compozitorul H. Mălineanu mărturisea acum un an: „In materie de muzică uşoară am o mare admiraţie pentru creaţia lui Ion Vasilescu“. Şi autorul atîtor melodii cunoscute declara în continuare că intenţionează să scrie o operetă: „O operetă traversată da capo al fine de muzica lui Vasilescu“. Fireşte, melodiile lui Vasilescu, tratate într-o originală manieră orchestrală şi întregite cu creaţia proprie a lui Mălineanu. Şi iată că miercuri seară, la Teatrul de stat de operetă am asistat la premiera operetei „Suflet de artist" cu trei nume de autori pe generic : Ion Vasilescu şi H. Mălineanu (muzica), J. Fulga (libretul), după o idee de J. Fulga şi A. Felea). Pe lîngă interpreţii cunoscuţi ai Teatrului din Splai —■ Ion Dacian, Silly Popescu, Virginica Romanovski, Bimbo Mărculescu, Maria Wauvrina, George Groner, Emil Popescu, evoluînd în regia lui Nicuşor Constantinescu şi în decorurile şi costumele semnate de B. Lebas — am notat şi două prezenţe inedite: actorul Florin Vasiliu de la Teatrul Mic — pe scenă, şi compozitorul H. Mălineanu — la pupitrul dirijoral. Joi 31 decembrie : „AMORUL VRĂJITOR", „PETRUŞKA" La Teatrul de operă şi balet al R.P.R. din nou cuplaj coregrafic: „Amorul vrăjitor“ de De Falia şi „Petruşka“ de Stravinski, sub conducerea muzicală a lui Cornel Trăilescu. Cel mai adesea, lucrarea lui De Falia am ascultat-o sub forma de suită în concerte publice, impresionînd prin culoarea şi pitorescul ei. In urmă cu cîţiva ani, compania Salvador Vargas a prezentat la Sala Palatului R. P. R. spectacolul de balet „Amorul "Vrăjitor". Joi seara la Operă, pe scenă, am întîlnit din nou lumea pasionată a Andaluziei, unde primul sărut din dragoste simbolizează un triumf al vieţii asupra morţii. In regia şi coregrafia lui Vasile Marcu, în decorurile şi costumele realizate de Ofelia Tutoveanu, rolurile au fost interpretate de Rodica Istrate, Amatta Checiulescu, Gheorghe Constantinescu, Eugenia Olteanu. Solistă vocală — Dorothea -Palade. . Creat în 1911 ca un divertisment care a cunoscut imediat un viu succes, baletul „Petrușka“ a cucerit cu timpul un loc bine stabilit în repertoriul tuturor teatrelor de operă şi balet din lume. Atît prin muzica lui Stravinski, cît şi prin structura deosebită a personajului Petruşka — amestec de naivitate, fervoare, tandreţe şi slăbiciune — Petruşka e o marionetă, dar în baletul lui Stravinski şi marionetele au dramele lor ca şi oamenii. In primul spectacol cu „Petruşka“ realizat în regia şi coregrafia Tildei Urseanu, în decorurile şi costumele semnate de Paula Brîncoveanu, au interpretat: Magdalena Popa, Ion Tugearu, Amatta Checiulescu, Rodica Simion şi alţii. Duminică 3 ianuarie : „PADUREA ÎMPIETRITĂ" O locantă în care îşi duc zilele trei generaţii: bunicul, fiul şi nepoata, la un capăt de drum în deşerturile Arizonai, fiecare dintre cei trei avînd însă un alt ideal în viaţă. Iată cadrul întâmplărilor „Pădurii împietrite“ a scriitorului american Robert Sherwood. Dar printre muşteriii care păşesc pragul micului han de la graniţele Arizonei se află şi Alan, scriitorul ratat şi alcoolic, dezarmat de viaţa dură, ale cărei legi nescrise i-au tăiat elanurile, l-au încovoiat. Dar omul al cărui zbor s-a frînt, dă dovadă de un ultim şi sublim gest. Pentru a salva viaţa şi aspiraţiile artistice ale fetei de care se îndrăgosteşte, Gabby, îşi provoacă propria-i moarte, doar astfel ea va putea procura banii necesari prin încasarea poliţei de asigurare asupra vieţii lui. Drama oamenilor din apropierea simbolicei păduri pietrificate a fost pusă în scenă la Teatrul muncitoresc C.F.R. în următoarea distribuţie: S. Mihăilescu-Brăila, Iulian Necşulescu, Colea Răutu, Mariana Mihuţ, Silviu Stanculescu, Titu Vedea, Dina Mihalcea, Ion Pascu, Traian Stănescu, Simion Negru, Stelian Mihăilescu, Ioana Oancea, Gh. Dumbrăveanu, Graţiela Albini şi alţii. Regia este semnată de Geta Vlad, iar scenografia de Sanda Muşatescu, încă o lăudăroşenie a soldatului fanfaron Discuţie între eroii lui Osip Dimov Şi marionetele au dramele lor... Dialog în apropierea simbolicei păduri pietrificate