Informatia Bucureştiului, ianuarie 1965 (Anul 12, nr. 3549-3572)

1965-01-04 / nr. 3549

proletari din toate ţările, uniţi-va ! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XII —Nr. 3549 1 4 PAGINI 25 BANI­­ Luni 4 ianuarie 1965 . Astăzi in orăşelul copiilor din Piaţa Republicii Programul de astăzi de pe sce­na orăşelului copiilor din Piaţa Republicii va fi deschis la ora 17 de formaţia de păpuşari a Casei de cultură din raionul T. Vladimirescu, urmată de un in­termezzo muzical in interpreta­rea elevilor Şcolii de muzică nr. 2. Apoi, Moş Gerilă va sta de vorbă cu copiii, citeva mo­mente coregrafice in interpreta­rea formaţiilor de la clubul Con­structorul şi de la Casa de cultu­ră a raionului 30 Decembrie, un scurt program de gimnastică ar­tistică susţinut de elevii Şcolii medii nr. 35 şi citeva numere de acrobaţie prezentate de gimnaştii de la Casa de cultură a raionului 30 Decembrie. Nu va lipsi din program nici Pluguşorul in in­terpretarea actorilor de la Tea­trul „I. Creangă". • In excursie Azi dimineaţă, alţi 1 500 de elevi­ din şcolile bucureştene au plecat din Gara de Nord pentru a-şi petrece o parte din vacanţă în staţiunile de pe Valea Praho­vei. Timp de 7 zile ei vor fi găzduiţi în vile la Sinaia, Pre­deal şi Buşteni şi vor practica diferite sporturi de iarnă. Excursia este organizată de O.N.T. „Carpaţi“. • Dispensare moderne de întreprindere In ultimele zile ale anului 1964, au fost date în funcţiune noi dispensare medicale de între­­prindere. In raionul 23 August au fost date în funcţiune aseme­nea dispensare la întreprinderile „Mătasea populară“, Industria bumbacului — B, Fabrica de mase plastice Bucureşti, Filatura de lină pieptănată etc. In noile spaţii ce le-au fost puse la dispoziţie, dispensarele medicale funcţionează în condiţii dintre cele mai bune. Salariaţii au la dispoziţie cabinete separa­te pentru consultaţii de medici­nă generală, stomatologie, gine­cologie, servicii de fizioterapie, camere pentru tratamente etc., dotate cu aparatură, instrumen­tar și mobilier modern. FAMILIA De ani de zile, oamenii s-au obişnuit să-i vadă păşind laolaltă pe poarta uzinei. Elena, — micuţă, cu faţa numai zîmbet; Anghel — masiv, cu figura gravă, sculptată parcă în piatră. Se despart în dreptul halei IV — vagoane. — La revedere, Elena! — Spor la treabă, Anghel! Și vezi... caută să nu întîrzii... Elena ştie prea bine că soţul ei nu va întîrzia după orele de muncă, de­cit dacă treburile obşteşti i-o vor cere, şi este chiar bucuroasă şi mîndră pen­tru activitatea lui Anghel, dar s-a obiş­nuit cu acest ritual de fiecare dimi­neaţă. Cu care s-a obişnuit, dealtmin­­teri, şi Anghel. I s-ar părea ciudat să nu se simtă urmărit de privirea Ele­nei, pînă se pierde printre uriaşele agregate din secţie. „E o familie unită“ — spun toţi despre soţii Elena şi Anghel Rumelio­­tis. Aprecierea de care se bucură aceşti doi comunişti în rindul colectivului Uzinei „23 August“, este urmarea fi­rească a modului lor­­ serios, prof­und, de a privi viaţa, munca. Anghel e şef de echipă în hala IV. agoane Are în răspunderea sa 21 de lăcătuşi cu care colaborează, zi de zi, la realizarea unor comenzi complexe, îndeosebi unicate cerute de industria noastră. Cu o gîndire tehnică solidă, s-a obişnuit să organizeze temeinic munca în cadrul echipei, li place să spună că, oricind, cei 21 de oameni ar putea lucra şi fără dînsul. E un pic de exagerare, fireşte, dar esenţialul este că şi-a îndrumat astfel echipa, incit fiecare ştie cu precizie matema­tică sarcinile sale cotidiene. O croire raţională a tablelor, şabloane întocmite din vreme pentru fiecare reper, deter­mină o maximă folosire a laminatelor. Anul trecut, echipa sa a obţinut o eco­nomie de metal de aproximativ 22 000 lei, faţă de angajamentul iniţial de 16 000 lei. Dar marea sa mîndrie sunt oamenii care au crescut în cadrul echipei. N­colae Rămulescu, Alexandru Covaci sunt, în prezent, la rindul lor, şefi de echipă, alţii, printre care Dumitru Ciobanu­ şi Petre Matei, şi-au perfec­ţionat simţitor calificarea, fiind consi­deraţi acum printre cei mai buni lă­cătuşi din sector. Grija sa pentru oameni, pentru ce­rinţele producţiei, ■ se manifestă cu aceeaşi pregnanţă şi în îndeplinirea complexelor sale sarcini de secretar al organizaţiei de bază P.M.R. Pentru a doua oară ales în această funcţie, Anghel ştie să privească întotdeauna la ziua de mîine, să muncească, cum se zice, în perspectivă. Nici acasă nu se consideră absolvit de răspunderile sale de comunist. In calitate de preşedinte al comitetului de bloc, lămureşte cu tact şi răbdare sumedenie de probleme care se ivesc, inerent, în „familia“ locatarilor , de la organizarea timpului de joacă al copiilor şi pînă la rezolvarea unor ne­înţelegeri între vecini. Această activitate multilaterală nu l a rupt pe Anghel de familie. E mul­ţumit că­­ Elena nu trăieşte în umbra sa, că are­ propria-i personalitate, pro­­priile-i răspunderi. In cadrul aceluiaşi sector, Elena munceşte ca sudor. Gră­tarele pentru vagonul de 60 mc C.F.R. trec nu numai prin flacăra aparatului ei de sudat ci şi prin o, gîndirii ei iscoditoare. S-a depinss fie zgîr­­cită cu fiecare electrocuta fiecare bucăţică de material. Consideră, pe bună dreptate, că cine este o bună gospodină acasă, nu poate fi o risi­pitoare în producţie. Este semnificativ că, după ce a lu­crat zece ani ca lăcătuş, n-a pregetat să se recalifice atunci cînd nevoile producţiei cereau imperios mai mulţi sudori. ...Oamenii s-au obişnuit să-i vadă păşind laolaltă pe poarta uzinei. Doi comunişti, care se bucură de stima tuturor. SORIN HOLBAN mt­­­u- S C­hiar cinci poartă caracter strict profesional, discuţiile între Elena şi Anghel sint, constant, curîzătoare. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Echipa de handbal Dinamo Bucureşti şi-a încheiat turneul întreprins în R. F. Germană. în ultimul joc susţinut, handba­­liştii dinamovişti au jucat la Saarbrücken cu o selecţionată locală în faţa căreia au ob­ţinut victoria cu scorul de 19-10. • Selecţionata de fotbal a R.D. Germano a jucat la Montevideo cu o selecţionată a Uruguayului, obţinînd victoria cu rezultatul de 2—0.­­ In runda a Vil-a a turneului Interna­ţional de şah de la Hastings, reprezentan­tul nostru, Florin Gheorghiu a fost învins în 38 mutări de fruntaşul clasamentului, ma­rele maestru internaţional, Gligorici. • Invingînd in ultimul meci formaţia ca-­­­nadiană Brigmaes Lacombe, cu scorul de 7—4, echipa suedeză Ahern a cîştigat tur­neul internaţional de hochei pe gheaţă de la Stockholm. M­­­M*+ + Film­ele săptăminii „ŞEFUL“ nando Ayala este consa­crată unui fenomen ade­sea abordat în produc­ţiile cinematografice apu­sene şi anume delicvenţa juvenilă. In holul unui i-a scăpat de atîtea ori cu faţa curată şi i-a tri­mis din nou în cele mai primejdioase lovituri. L-au urmat orbeşte minaţi de setea de îmbogăţire rapidă „INTÎLNIRE CU SPIONUL“ Intrigă care se compli­că mereu, acţiune antre­nantă şi plină de surpri­ze — iată însuşirile nou­lui film realizat de regi­zorul polonez Jan Baton­. Totul începe de la faptul că aparatele radar ale u­­nui post de grăniceri de pe coasta Mării Baltice au semnalat un obiectiv neidentificat zburînd la mică altitudine. Apoi în pădurea din apropierea coastei este descoperit ca­davrul unui cioban ucis în condiţii necunoscute,­­ iar prin posturile radio-­­ amatorilor încep să circ­­­cule mesaje cifrate. O bandă de spioni pare a fi început să activeze intens şi cu depistarea ei sunt însărcinaţi eroii filmului, doi ofiţeri de securitate. Printre interpreţii prin­cipali notăm prezenţa cu­noscuţilor actori polonezi Beata Tyszkiewicz şi Sta­­­­nislaw Mikulski,­­ comisariat de poliţie, cinci şi de dorul aventurii. De tineri prinşi în flagrant data asta însă, „şeful“ îi­­ va decepţiona... Această producţie a delict de către poliţie, al­­studiourilor argentiniene teaptă cu înfrigurare sp­­realizată de regizorul Feri­sirea „şefului“, cel care imagine din filmul „Şeful" to is. i. CI NE OFERĂ­­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii FEORĂRIILE? miiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii - Ne răspunde tov. Eugen Sa­­dovsky, inginer şef al întreprin­derii horticole 1 Mai - In ajun de an nou magazinele noas­tre au fost vizitate de mii de cumpă­rători. Prezenţa florilor este indispen­sabilă în prilejurile mai deosebite. Şi de fapt nu numai atunci, în tot cursul anului trecut întreprinderea noastră a oferit bucureştenilor un uriaş buchet de flori compus din milioane de fire şi un mare număr de flori în ghi­vece. Semnificativ pentru preocuparea co­lectivului nostru este în­ prezent ceea ce se cheamă îmbunătăţirea indicilor de calitate. Sortimentul florilor pro­duse la noi este în continuă îmbogăţi­re, suferind şi o creştere a valorilor, ca urmare a sporirii cerinţelor şi pre­tenţiilor populaţiei. Frezia, floare gin­gaşă, care se producea în cantităţi de citeva mii, şi era oferită în februarie şi martie a putut fi cumpărată în ma­gazine chiar şi în ajun de an nou, în cantităţi mari. Supusă unui trata­ment special ea îşi arată mai devreme podoabele... Urmărind să satisfacem gustul pu­blicului în­ permanentă ascendenţă, s-a mărit numărul florilor în ghivece la aşa-zisele sortimente „nobile“. Astfel, în 1964, am produs de patru ori mai multe ciclame ca în alţi ani. In 1965 vom produce şi mai mult. Magazinelor li se trimit de la o vreme unele can­tităţi de gerbera, floare originară din Africa de sud, foarte căutată pentru că are un mare efect în locuinţele mo­dern mobilate. (Ea seamănă oarecum cu o margaretă, avînd însă un colorit aparte, pastel). O dată cu creşterea fondului de lo­cuinţe moderne se simte şi nevoia unor cantităţi sporite de plante şi flori de apartament, cu efect decorativ mare (flori din regiuni îndepărtate ale glo­bului). Şi nu numai atît, ci şi a unor sfaturi practice pentru cultivarea lor. Sub îngrijirea Editurii agrosilvice va apărea o carte în acest sens, care, spe­răm, va răspunde acestor cerinţe ac­tuale. Întreprinderea n.rjp.-ră îşi propune să îmbogâţea­scă pe m­ai departe sorti­mentul şi calitatea florilor, să spo­rească producţia celor care sunt mai solicitate, spre satisfacţia bucureştea­­nului. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ: Azi, la ora 8, în Bucureştti­­temperatura aerului a fost de plus 5 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme ume­dă cu cer variabil mai mult acoperit. Tem­porar precipitaţii. Vint slab cu intensificări trecătoare. Temperatura aerului , minima va fi cuprinsă între minus 1 și plus 2 gra­de, iar maxima între plus 2 și plus 5 grade. Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine DECRET pentru fixarea datei alegerii deputaţilor in Marea Adunare Naţională şi în sfaturile populare Avînd în vedere că mandatul Marii Adunări Naţionale şi al sfaturilor populare expiră la 5 mar­tie 1965 . , Faţă de dispoziţiile art. 28 şi 52 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Populare Române DECRETEAZĂ! ART. UNIC. — Alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională, precum şi pentru toate sfaturile populare vor avea loc la data de 7 martie 1965. Bucureşti, 2 ianuarie 1965 Nr. 1 Preşedintele Consiliului de Stat,'' GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ DIN PRIMA ZI DE MUNCA A NOULUI AN SUCCESE DE SEAM­ĂN 1HTRECEREA SOCIALISTĂ ■ — Nu trebuie să vă miraţi — ne-a lămurit întrebarea nepusă tovarăşul Au­rel Matei, şeful uneia din cele mai reputate brigăzi de la montaj. Ritmul acesta de muncă pe care îl vedeţi se datoreşte măsurilor luate din vreme şi încă unui fapt — hotărîrii colectivu­lui de a-şi îndeplini sarcinile cu suc­ces încă din prima zi a noului an. In 1964 am realizat cu 808 pompe mai mult decit prevedea planul. In 1965 îndatoririle noastre de producţie sînt mult mai mari şi de aceea trebuie s-o pornim cu... dreptul. Ce facem acum ? Pregătim reperele pentru montarea pompelor P.R.M. 2 şi 3 lotul Cerna- Cri­ş — adică carcasele, lagărele, rotorii, axele etc. Şi în funcţie de operativitatea cu care echipele de pregătire vor trece peste această etapă, vom socoti şi de­păşirea. — Depăşirea ? — Da, pentru că după calculul pri­melor rezultate contăm pe obţinerea unei depăşiri de cîteva procente faţă de plan pînă la sfîrşitul zilei de­ azi. Cam asta pot să vă spun despre prima zi a noului an. Tovarăşul Aurel Matei a omis din considerente de... modestie sa ne dea­ şi alte amănunte în legătură cu brigada pe care o conduce. De aceea, ne vom substitui în cele de mai jos ■ persoanei sale: — ...In decembrie? In decembrie brigada noastră a executat cu 30 la sută mai multe pompe decit era stabilit. Faptul acesta ne-a permis cucerirea și în această­­lună a titlului­­de brigadă (Continuare în­ pagi­n­ 2-a). . . Rodnicul bilanţ al anului care s-a încheiat demonstrează pe deplin capacitatea creatoare a oamenilor muncii care, sub conducerea parti­dului, continuă cu avînt opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului. Colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile şi insti­tuţiile bucureştene au raportat însemnate izbînzi în îndeplinirea şi depă­şirea angajamentelor asumate cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării. Păşind pragul lui 1965 — ultimul an al sesenatului — oamenii muncii sînt hotărîţi să sporească realizările anterioare, să obţină noi succese în întrecerea socialistă vie, mobilizatoare, care se desfăşoară pe baza Di­rectivelor C.C. al P.M.R. Această hotărîre a lor a ieşit deosebit de pregnant în evidenţă încă din primele ore de muncă ale noului an. LA UZINA DE POMPE - BUCUREŞTI UN PRIM SUCCES... Azi dimineaţă, cînd am vizitat secţia montaj a Uzinei de pompe-Bucureşti, muncitorii, inginerii şi tehnicienii de aici erau în plină activitate. Aurel Matei cercetînd calitatea primelor produse ­in Ioni de premiere Ultimele zile ale lui 1964 şi primele din 1965 au adus pe panourile publicitare o serie de afişe teatrale cu titluri noi, o serie de premiere. Una după alta, seară de seară, incit amatorii de noutăţi au avut agenda încărcată. Luni 28 decembrie : „SOLDATUL FANFARON" După „Harap Alb“, o nouă pre­mieră înscrisă în repertoriul proaspă­tului teatru din Piaţa Cosmonauţilor — Teatrul „Ion Creangă“ — şi anume „Soldatul fanfaron" de Plaut. Specta­torii au putut urmări nemaipomenita lăudăroşenie şi întîmplările pline de haz ale lui Prigopolinice înfăţişate de un colectiv compus din: Gheorghe An­­gheluţă, Ion Lucian, Marcel Gingulescu, Gheorghe Gintă şi alţii. Aşa-zisele fapte de vitejie, cu care se împăunează „sol­datul fanfaron“ au avut... drept direc­tor de scenă pe George Teodorescu, iar drept cadru al fanfaronadei, deco­rurile create de scenografa Mioara Buescu. Marţi 29 decembrie : „CINTAREŢUL TRISTEŢII SALE“ Un tînar şi sărac violonist de o mare bunătate sufletească, dar cu şi un mai mare ghinion în dragoste, ghi­nion evident datorat tocmai candoarei şi neavuţiei sale, este eroul, este cum s-ar spune „Cîntăreţul tristeţii sale“ , din spectacolul montat pe scena Tea­­v­­rului evreiesc de stat, în regia lui Isa­­ Schapira. In piesa lui Osip Dimov joacă: Mano Rieppel, Nuşa Grupp, Tobias Bălan, Mariella Nauman şi alţii. Adina Reich semnează scenografia, conducerea muzicală aparţine lui H. Schwartzman, iar coregrafia Alicei Botez. Miercuri 30 decembrie : „SUFLET DE ARTIST" Intr-o convorbire, compozitorul H. Mălineanu mărturisea acum un an: „In materie de muzică uşoară am o mare admiraţie pen­tru creaţia lui Ion Vasilescu“. Şi auto­rul atîtor melodii cunoscute declara în continuare că inten­ţionează să scrie o operetă: „O ope­retă traversată da capo al fine de mu­zica lui Vasilescu“. Fireşte, melodiile lui Vasilescu, tra­tate într-o origina­lă manieră orches­trală şi întregite cu creaţia proprie a lu­i Mălineanu. Şi iată că miercuri seară, la Teatrul de stat de operetă am a­­sistat la premiera operetei „Suflet de artist" cu trei nume de autori pe generic : Ion Vasilescu şi H. Mălineanu (muzica), J. Fulga (li­bretul), după o idee de J. Fulga şi A. Felea). Pe lîngă interpreţii cunoscuţi ai Teatrului din Splai —■ Ion Dacian, Silly Popescu, Virginica Romanovski, Bimbo Mărculescu, Maria Wauvrina, George Groner, Emil Popescu, evoluînd în regia lui Nicuşor Constantinescu şi în decorurile şi costumele semnate de B. Lebas — am notat şi două prezenţe inedite: actorul Florin Vasiliu de la Teatrul Mic — pe scenă, şi compozi­torul H. Mălineanu — la pupitrul di­rijoral. Joi 31 decembrie : „AMORUL VRĂJITOR", „PETRUŞKA" La Teatrul de operă şi balet al R.P.R. din nou cuplaj coregrafic: „Amorul vrăjitor“ de De Falia şi „Pe­­truşka“ de Stravinski, sub conducerea muzicală a lui Cornel Trăilescu. Cel mai adesea, lucrarea lui De Falia am ascultat-o sub forma de suită în concerte publice, im­­presionînd prin cu­loarea şi pitorescul ei. In urmă cu cîţiva ani, compania Salvador Vargas a prezentat la Sala Palatului R. P. R. spectacolul de ba­let „Amorul "Vrăji­tor". Joi seara la Operă, pe scenă, am întîlnit din nou lu­mea pasionată a An­daluziei, unde pri­mul sărut din dra­goste simbolizează un triumf al vieţii asupra morţii. In regia şi coregrafia lui Vasile Marcu, în decorurile şi cos­tumele realizate de Ofelia Tutoveanu, rolurile au fost interpretate de Rodica Istrate, Amatta Checiulescu, Gheorghe Constantinescu, Eugenia Olteanu. So­listă vocală — Dorothea -Palade. . Creat în 1911 ca un divertisment care a cunoscut imediat un viu succes, baletul „Petrușka“ a cucerit cu timpul un loc bine stabilit în repertoriul tutu­ror teatrelor de operă şi balet din lume. Atît prin muzica lui Stravinski, cît şi prin structura deosebită a personajului Petruşka — amestec de naivitate, fer­voare, tandreţe şi slăbiciune — Pe­truşka e o marionetă, dar în baletul lui Stravinski şi marionetele au dra­mele lor ca şi oamenii. In primul spec­tacol cu „Petruşka“ realizat în regia şi coregrafia Tildei Urseanu, în deco­rurile şi costumele semnate de Paula Brîncoveanu, au interpretat: Magda­lena Popa, Ion Tugearu, Amatta Che­­ciulescu, Rodica Simion şi alţii. Duminică 3 ianuarie : „PADUREA ÎMPIETRITĂ" O locantă în care îşi duc­ zilele trei generaţii: bunicul, fiul şi nepoata, la un capăt de drum în deşerturile Ari­zonai, fiecare dintre cei trei avînd însă un alt ideal în viaţă. Iată cadrul în­tâmplărilor „Pădurii împietrite“ a scri­itorului american Robert Sherwood. Dar printre muşteriii care păşesc pragul micului han de la graniţele Arizonei se află şi Alan, scriitorul ratat şi al­coolic, dezarmat de viaţa dură, ale cărei legi nescrise i-au tăiat elanurile, l-au încovoiat. Dar omul al cărui zbor s-a frînt, dă dovadă de un ultim şi sublim gest. Pentru a salva viaţa şi aspira­ţiile artistice ale fetei de care se în­drăgosteşte, Gabby, îşi provoacă pro­pria-i moarte, doar astfel ea va putea procura banii necesari prin încasarea poliţei de asigurare asupra vieţii lui. Drama oamenilor din apropierea sim­bolicei păduri pietrificate a fost pusă în scenă la Teatrul muncitoresc C.F.R. în următoarea distribuţie: S. Mihăi­­lescu-Brăila, Iulian Necşulescu, Colea Răutu, Mariana Mihuţ, Silviu Stancu­­lescu, Titu Vedea, Dina Mihalcea, Ion Pascu, Traian Stănescu, Simion Ne­gru­­, Stelian Mihăilescu, Ioana Oan­cea, Gh. Dumbrăveanu, Graţiela Albini şi alţii. Regia este semnată de Geta Vlad, iar scenografia de Sanda Mu­­­şatescu, încă o lăudăroşenie a soldatului fanfaron Discuţie între eroii lui Osip Dimov Şi marionetele au dramele lor... Dialog în apropierea simbolicei păduri pietrificate

Next