Informatia Bucureştiului, februarie 1965 (Anul 12, nr. 3573-3596)
1965-02-01 / nr. 3573
Pag a 2-a ag ^wwww^wwffWr — Reflector Matineul discului“ 99 ,și iată că studioul Conservato- A rului „Ciprian Forumbescu“ i mai adaugă o notă in profilul său. Inchipuiţi-vă că duminică, din scenă lipseau pupitrele, instrumentele muzicale, podiumul dirijorului. Sub lumina reflectoarelor se aflau doar o masă şi două fotolii. O ambianţă intimă, dacă două imense difuzoare n-ar fi rezemat arlechinii. La un moment dat, şi-a făcut apariţia prezentatorul care a creionat personalitatea cîntăreţei Arta Florescu, subliniind activitatea ei multilaterală de interpret şi pedagog. După aceea „replica“ a fost trecută difuzoarelor. Am ascultat in interpretarea Artei Fiorescu o arie din „La Wally“ de Catalani, altă arie din „Nabucco" şi una din „Puterea destinului“. Audiţiile alternau cu proiecţii de imagini concepute intr-o suită ce ilustra roluri diferite interpretate de Arta Florescu. „Scurt metrajul“ s-a încheiat cu o informaţie de ultimă oră : o pagină din revista „Musical America“ anunţa vizita in S.U.A. a unor cîntăreţi de renume, printre care şi Arta Florescu. In continuare am asistat la un original interviu luat cîntăreţei pe scenă. Arta Florescu a evocat debutul ei, a trecut în revistă roluri din carieră, a comunicat interesante proiecte de viitor. Partea a doua a manifestării l-a adus în prim-plan pe Petre Ştefănescu-Goangă. Mai întîi tot indirect, prin alocuţiunea prezentatorului, prin audiţia a trei arii din „Paiaţe“, „Faust“, „Tannhäuser“, prin prezentarea în imagini a variatelor roluri interpretate. Apoi artistul însuşi a venit la rampă, gata să răspundă la întrebările interlocutorului. Prilej pentru cîntăreţ să dezvăluie, cu o nedezminţită notă de umor, amintiri din biografia sa artistică, despre dirijori celebri. Şi să destăinuie citeva secrete ale imprimării recente a discului său cu arii din opere. Căci de fapt originala manifestare de duminică a gravitat în jurul a două noi discuri: arii din opere interpretate de Arta Florescu şi tot arii din opere interpretate de Petre Ştefănescu - Goangă. Cele două discuri oferiseră audiţiile muzicale. Autorii acestei manifestări — s-o numim „matineul discului“ — sunt Casa de discuri „Electrecord“ şi Studioul Conservatorului „Ciprian Porumbescu". Interesant este că pornind cu intenţia de a prezenta un disc nou, au prezentat şi doi cîntăreţi. Cunoştinţa cu discul a însemnat şi cunoştinţa cu doi artişti. Ceea ce, evident, a întrunit toate voturile spectatorilor. Oare matineul discului are şanse de longevitate ? Organizatorii ne-au asigurat că da , va avea loc din două în două duminici. Următorul va aduce în faţa spectatorilor pe Ion Dacian şi Cleopatra Melidoneanu, interpreţii principali ai noului disc cu selecţiuni din „Prinţesa circului“. Alt matineu va fi consacrat cîntăreţilor Zenaida Palii şi Ion Buzea, interpreţi a două discuri cu arii din opere. Mircea Basarab va fi de faţă cind se va prezenta discul cu Simfonia a VI-a „Patetica" de Ceaikovski, imprimată de orchestra Filarmonicii sub bagheta sa. Şi mai departe, vom vedea. Ne întrebăm totuşi dacă, pentru viitoarele matinee, nu putem conta şi pe participarea Conservatorului ? Cu orchestra de cameră, cu corul „Madrigal“... Ne gîndim că matineele ar fi şi mai atractive îmbinînd audiţiile pe discuri cu exemplificările „pe viu“, interviurilefulger cu concursurile ghicitoare dotate cu premii in discuri etc. „Matinéul discului“, iată ceva care sună bine în viaţa muzicală a oraşului, li urăm viaţă lungă I . A. Sandu fi REVISTA REVISTELOR PRESA NOASTRĂ“ nr. 102-104 — „CONTRIBUŢII LA ISTORIA PRESEI ROMÍNE1 — Ultimul număr pe anul trecut al revistei Uniunii ziariştilor din R. P. R. este însoţit de un amplu supliment, „Contribuţii la istoria presei romine“ de CONST. ANTIP. Lucrarea se dovedeşte deosebit de utilă atît ziariştilor cît şi cercurilor de cititori interesaţi de evoluţia presei noastre. Incepind cu primele noastre ziare — „Curierul romînesc” şi „Albina romînească“, apărute in 1829 la Bucureşti şi Iaşi — pină la cele mai recente publicaţii tipărite in ţara noastră, autorul pune la indemnia cititorului principalele date şi observaţii privind profilul şi orientarea ziarelor şi revistelor prezentate. O mare atenţie e acordată presei muncitoreşti şi socialiste, influenţei acesteia asupra conştiinţei şi acţiunilor oamenilor muncii. Apariţia presei comuniste, eveniment de Însemnătate istorică în dezvoltarea presei române, e urmărită cu deosebită grijă incepind cu primul număr al revistei „Lupta de clasă”, cu apariţia ziarului „Socialismul“, organ central al Partidului Comunist din Romînia în primii ani ai existenţei sale. După intrarea partidului în ilegalitate, evoluţia presei comuniste ilegale este urmărită paralel cu cea a presei legale inspirată de partid. Un eveniment de o deosebita importanţă l-a constituit apariţia ziarului „Scinteia”, fapt care a avut o mare influenţă asupra acţiunilor de clasă ale proletariatului român din anii următori. Un rol hotăritor l-a avut presa de partid împotriva fascizării ţării. Lupta pentru eliberarea dominiei de sub jugul fascist s-a răsfrînt, în toată tenacitatea şi amploarea ei, in presa ilegală, printre care, alături de „Scinteia“, e cunoscută activitatea desfăşurată de ziarul „Romînia liberă“ ca şi de alte publicaţii. Ultima parte a volumului e consacrată presei în anii puterii populare, incepind cu lupta pentru susţinerea frontului antihitlerist, pentru reconstrucţia ţării, in ampla acţiune a întregului popor condus de partid pentru construirea şi desăvirşirea construirii socialismului in patria noastră. „TEATRUL” nr. 1 In primul număr al acestui an revista Teatrul" continuă să publice articole despre literatura dramatică originală, discuţie începută în paginile revistei încă din luna octombrie a anului trecut. Horia Lovinescu iscăleşte un articol intitulat „Răspunderea dramaturgului“, articol ce reprezintă punctul de vedere expus de cunoscutul dramaturg la plenara Consiliului teatrelor. Un alt articol în acest sens este semnat de Ana Maria Naru, „Coordonate in dezvoltarea dramaturgiei originale“. Un binevenit raid-anchetă intitulat „O seară obişnuită de teatru“ aduce în paginile revistei cîteva consideraţii la adresa spectrolelor ce au împlinit un număr mai mare sau mai mic de reprezentaţii. Cu această ocazie s-a constatat că majoritatea spectacolelor au păstrat o frumoasă ţinută artistică, unele dintre ele îmbogăţindu-se chiar din punct de vedere interpretativ pe parcurs. Altele, puţine la număr, s-au degradat, într-un mod cu totul nejustificat. Revista publică de asemenea citeva însemnări ale lui Liviu Ciulei „Pasionantul -drum spre realism“, ce constituie răspunsul omului de teatru român la o anchetă internaţională despre realism, organizată de revista „Théâtre dans le monde“. Paginile revistei cuprind piesa lui Al. Voitin „Tezaurul lui Justinian“. La muzeul „Bucureşti în arta plastică“ Expoziţii permanente Muzeul „Bucureşti în arta plastică“ dovedeşte multă atenţie pentru popularizarea artei plastice în rîndul tineretului şi al oamenilor muncii. Numai în anul care a trecut, muzeul a organizat 22 de expoziţii în afara sediului său. S-a acordat o deosebită importanţă popularizării artei contemporane. Din achiziţiile recente, precum şi din lucrările din ultimele expoziţii au fost alese sculpturi, picturii lucrări de grafică în număr de 304 care au fost expuse, la sediul muzeului, în expoziţiile : „Bucureştiul oglindit în arta plastică“, „Aspecte din arta plastică contemporană", „Grafica militantă“. Numeroase expoziţii au fost organizate în întreprinderile din Capitală, printre care notăm pe cele de la fabricile de încălţăminte „Dîmboviţa“ şi „Pionierul“, uzinele metalurgice „Timpuri noi“ şi „Vulcan“, Uzina „Electroaparataj“, Fabrica de conserve „Fulgerul“. Au mai fost organizate expoziţii la G.A.S Afumaţi şi la unele cămine culturale din comunele subordonate Capitalei. In cîteva şcoli din Capitală muzeul „Bucureşti în arta plastică" a organizat descinderea unor expoziţii cu caracter permanent. Este vorba despre şcolile: medie nr. 5, de arte plastice nr. 2, de 8 ani nr. 29. Prin organizarea acestor expoziţii elevii iau cunoştinţă de unele lucrări valoroase din arta plastică contempora în şcoli nă. Printre operele expuse suntlucrări semnate de Marius Bunescu, C. Baba, Al. Ciucurencu, Boris Caragea, H. Catargi, I. Irimescu şi alţii. Perspective în anul acesta muzeul va spori numărul expoziţiilor permanente in şcoli şi in cooperativele agricole de producţie La sediul muzeului „Bucureşti în arta plastică“ se vor deschide două retrospective importante ale unor artişti plastici bucureşteni dispăruţi de timpuriu. Este vorba despre pictorul Vasile Popescu şi sculptorul I. Gr. Popovici. De asemenea, in cursul acestui an se vor organiza cîteva expoziţii de artă plastică ale unor artişti de peste hotare. Lucrările expoziţiei permanente de desene a elevilor Şcolii medii nr. 5 „M. Sadoveanu“ trezesc interesul micilor vizitatori Cînd la PE ECRANE ficţiunea duce autenticitate*) Imaginea cinematografică înşeală uneori. Se întîmplă ca o scenă surprinsă direct din viaţa reală să pară pe ecran convenţională, în timp ce un alt episod reprodus în laboratorul studioului să sugereze adevărul cel mai pregnant. Franco Rosi a reconstituit, desigur, cu mijloace convenţionale, catastrofa edilitară din prologul filmului său, dar rar ne-a fost dat să fim mai impresionaţi ca acum de autenticitatea vie a unei secvenţe. Accidentul ne surprinde total nepregătiţi. Privim animaţia unui şantier de construcţie, soneta care izbeşte ritmic pămîntul, rufele întinse la uscat de-a latul uliţei, o fată care fuge, zbenguiala copiilor, o bătrînă precupeaţă de care s-a apropiat un client şi în mijlocul acestor detalii mărunte, care redau, în mod sintetic, atmosfera cotidiană a unui cartier, o cărămidă, numai una, prăbuşindu-se cu un sunet înăbuşit... Totul este atît de firesc, atît de nepremeditat, cu toate că pregătirea dramatică a prăbuşirii este impecabilă, încît ai impresia că ai fost surprins, la faţa locului, şi priveşti îngrozit accidentul autentic. Am ţinut să evocăm această secvenţă pentru că avem impresia că metoda ei artistică este comună compoziţiei dramaturgice a filmului întreg. Fără a fi ceea ce numim, îndeobşte, un documentar, „Cu mîinile pe oraş“ reproduce cu exactitate documentară fazele unei vaste speculaţii imobiliare, mînuind impecabil mijloacele tradiţionale cinematografiei artistice. Metoda lui Franco Rosi este fidel cuprinsă în inscripţia pe care a adăugat-o finalului : „Deşi personajele acestui film sunt fictive, realitatea socială şi ambianţa lor sunt autentice !“ în filmul său, ficţiunea întăreşte, dezvăluie, sporeşte expresivitatea autenticului, iar metoda, ca atare, este o admirabilă expresie a dialecticii contrariilor. Realizarea lui Roşi are — cum spuneam — virtuţile unui bun film artistic, înfruntarea care aduce, faţă în faţă, pe întreprinzătorul consilier Nottcia (căruia actorul Rod Steiger îi redă, cu forţă, energia şi lipsa de scrupule) şi pe deputatul comunist De Vitta (atît de expresiv şi cald interpretat de Guido Alberti) care i se opune cu egală însufleţire, este, cu adevărat, captivantă, şi ţine trează atenţia spectatorului pînă la ultima secvenţă. „Cu mîinile pe oraş“ are şi meritul de a constitui un minuţios studiu sociologic. Roşi dovedeşte el însuşi energia şi indignarea sinceră a eroului său, De Vitta, urmărind etapele speculaţiei imobiliare şi fazele politice care le corespund, cu alianţele şi divorţurile dintre grupuri şi partide, cu strategia complicată a manevrelor de culise, cu falimentul scrupulelor morale în faţa murdarelor complicităţi politice. Ca printr-o lupă, el scoate, în evidenţă, zonele mai adînci, greu accesibile perceperii comune, în care democraţia burgheză se confundă cu profitul şi supranumca, în care politica electorală se identifică cu exploatarea şi specula. Filmul său devine, astfel, o admirabilă lecţie de iniţiere politică. Concluzia finală e amară, dar în nici un caz sceptică. Dacă filmul lui Roşi ne-a cucerit, aceasta nu numai pentru patosul său cetăţenesc dar şi pentru admirabila demonstraţie a posibilităţilor multiple ale expresiei cinematografice, pentru că a prospectat căi noi, slab explorate pînă acum. T. Caramfil *) „CU MÎINILE PE ORAŞ" producţie italiană de Franco Rosi distinsă cu Marele Premiu „Leul de aur" la Festivalul de la Veneția — 1963. O imagine a accidentului de la începutul filmului... De la Casa ziariştilor Duminică seara a avut loc, la Casa ziariştilor, o manifestare închinată memoriei regretatei artiste, strălucitei interprete a muzicii noastre populare, Maria Tănase. Gheorghe Dinu a evocat amintiri despre viaţa şi activitatea cîntăreţei. Mia Barbu a interpretat cîteva bucăţi din repertoriul Măriei Tănase, acompaniată de o formaţie orchestrală condusă de Ionel Banu de la Radioteleviziune. Actriţa Magdalena Buznea, de la Teatrul „C. I. Nottara“, a recitat versuri omagiale, în încheiere s-au prezentat, imprimate pe bandă de magnetofon, mai multe cîntece în interpretarea Măriei Tănase. INFORMAŢII DE PARTID CALIFICAREA ŞI CERINŢELE TEHNICII NOI Considerind problema ridicării neîncetate a pregătirii tehnico-profesionale, ca o cerinţă de seamă, indispensabilă, în lupta pentru îmbunătăţirea calităţii produselor, comitetul raional de partid Tudor Vladimirescu a întreprins cîteva acţiuni pe această linie. Astfel, colective formate din cadre de ingineri şi tehnicieni cu experienţă au studiat într-un număr însemnat de întreprinderi din raion modul cum se desfăşoară pregătirea de cadre calificate, creşterea neîncetată a nivelului de cunoştinţe tehnice şi profesionale al muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor. Prin acest studiu s-a urmărit cunoaşterea situaţiei din fiecare întreprindere cît şi generalizarea experienţei pozitive în organizarea acţiunilor de ridicare a calificării profesionale, în cursul săptămînii precedente, biroul comitetului raional a analizat, într-o şedinţă lărgită, la care au participat secretarii şi preşedinţii comitetelor sindicatelor din principalele unităţi economice, preocuparea pentru ridicarea calificării profesionale în întreprinderile din raion. Din informarea prezentată în şedinţă cît şi din discuţiilepurtate de participanţii la această analiză a rezultat că în cele mai multe întreprinderi din acest raion — Uzina „Timpuri noi", întreprinderea optică romînă, Uzina „7 Noiembrie" — textile, „Producţia", „Crinul" , — comitatele şi birourile organizaţiilor de partid au acţionat din timp, îndrumînd conducerile întreprinderilor, sindicatele şi organizaţiile d.T.M. să ia măsuri pentru a asigura organizarea şi buna desfăşurare a cursurilor de calificare şi de ridicare a calificării profesionale, în cele mai multe fabrici şi uzine din raion, tematica cursurilor de calificare şi ridicarea calificării profesionale a fost bine alcătuită, lectorii au fost selecţionaţi din rîndul cadrelor tehnico-inginereşti cu bună pregătire, s-au luat măsuri pentru a se crea condiţii bunei desfăşurări a acestora. Unele comitete şi birouri ale organizaţiilor de partid au analizat problema calificării în şedinţe lărgite, ca de pildă, la Fabrica de tricotaje, „Crinul" şi întreprinderea optică romînă. La Uzina „Timpuri noi" fiecare expunere este urmată de demonstraţii practice la locul de muncă, lecţiile sunt însoţite de planşe, schiţe, diafilme şi alte materiale vizuale care uşurează asimilarea problemelor tehnice. Nu aceeaşi atenţie se acordă conţinutului expunerilor şi lecţiilor de la cursurile de calificare şi ridicarea calificării la Uzina de medicamente, în unele secţii şi sectoare de la Fabrica de pielărie şi încălţăminte „Flacăra roşie", Uzina „7 Noiembrie" — textile, la întreprinderea „Eprubeta“ ş. a. O slabă preocupare manifestă unele întreprinderi pentru pregătirea şi specializarea cadrelor din serviciile C.T.C. Cartea tehnicănu este suficient popularizată, numărul cititorilor este redus în raport cu cel al salariaţilor. De pildă, la Fabrica de tricotaje „Crinul", din peste 700 de salariaţi, numai circa 100 frecventează biblioteca tehnică, la „Eprubeta* sunt doar 55 de cititori ai cărţii tehnice. Situaţii similare pot fi întîlnite şi în alte întreprinderi, ,unde propaganda tehnică nu este organizată la nivelul cerinţelor actuale. Măsurile stabilite de comitetul raional de partid privesc îndrumarea şi ajutorarea organizaţiilor de partid în scopul îmbunătăţirii preocupării pentru organizarea şi desfăşurarea cursurilor de calificare şi ridicarea calificării profesionale, orientarea conţinutului acestei activităţi spre cunoaşterea problemelor-cheie de rezolvarea cărora depinde îmbunătăţirea calităţii produselor. CONFERINŢE Dirijorii şi membrii formaţiilor muzicale de amatori participă, în fiecare miercuri, la serile de studio organizate de Casa creaţiei populare a Capitalei. Conferinţele profesionale sunt grupate într-un ciclu de specialitate despre forme muzicale ca sonata, poemul, cantata, oratoriul, simfonia. Un alt ciclu cuprinde conferinţe de estetică printre care „Arta şi rolul ei în viaţa socială“, „Caracterul de clasă şi partinitatea artei“, „Educaţia estetică prin artă“, „Teoria leninistă a reflectării în artă“.- f i- \ in { •0 }. INSTITUTUL DE ARTĂ TEATRALĂ ȘI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE” — STUDIOUL DE TEATRU 99MITICĂ POPESCU“ de Camil Petrescu „Mitică Popescu“, singura comedie a lui Camil Petrescu, este un portret dramatic scris în tonuri calde, pline de simpatie faţă de eroul principal. Piesa nu e lipsită însă de accentele furioase ale scriitorului, scîrbit de meschinăria vieţii sociale; scenele din viaţa funcţionărească a băncii în care lucrează Mitică nu numai că surprind sufocanta existenţă de acolo ci spun şi cîteva triste dar usturătoare adevăruri despre societatea anilor 1920 încondeiată prin prezenţa unor tipuri de afacerişti veroşi la modă. Pe acest fundal schiţat se detaşează net portretul lui Mitică, omul bun, simpatic şi demn. Mitică e omul oarecare, anonimul, năzdrăvanul care ascunde într-un „pumn de inimă“ o comoară de bogăţii umane, sentimental şi generos, mereu vesel şi lăudăros, aparent obraznic, Mitică e un om cinstit, un inadaptabil, un protestatar care refuză orice tranzacţie cu lumea de „peşti şi escroci“. Acestui mic funcţionar cu suflet mare, dramaturgul îi şi acordă, în final, o bucurie pe măsura sufletului său: împlinirea unei dragoste meritate. Reprezentată în Bucureşti — şi meritul aparţine clasei profesorului George Dem. Loghin — comedia lui Camil Petrescu oferă studenţilor-actori prilejul de a-şi dovedi calităţile interpretative care îi vor recomanda peste un an teatrelor. Alegerea acestei comedii pentru una din producţiile clasei amintite este evident că a fost făcută pentru posibilitatea pe care variata tipologie a piesei o oferă studiului. Astfel judecată şi privită, producţia studenţilor are merite incontestabile. Sub îndrumarea competentă a profesorului Dem. Loghin (lector Dem. Rădulescu) partitura dificilă a rolurilor, mici sau mari, a solicitat actorilor-studenţi efortul şi interesul pentru a studia şi realiza portrete cît mai complexe ale personajelor interpretate. Am apreciat în primul rînd firescul şi bonomia cu care Ovid Schumacher l-a jucat pe Jean, naturaleţea şi umorul lui Dorel Vişan (Subdirectorul) precum şi sensibilitatea Elenei Cernat (Patroana) care a ştiut să fie copilăroasă în dragoste şi naivă în afaceri. Trebuie apoi subliniată ironia cu care Dumitru Anghel (Buiac) schiţează agitaţia funcţionarului trepăduş, ridicol în aerele sale conştiincioase, prestanţa scenică a lui Petre Paulhoffer precum şi apariţiile scurte dar pregnante ale Silviei Năstase (Ana), Ileana Sandu (Servitoarea) şi Radu Cazan (Gheorghe). Păcat că Ștefan Sihleanu (Secretarul general), cu o voce frumos pozată, nu își studiază îndeajuns plastica în scenă care, la O. Oprenea (Beringrădeanu) este chiar neplăcută. Interpretul lui Mitică, studentul Viorel Comănici, surprinde exact variatele ipostaze ale eroului; cînd Mitică născoceşte poveşti, actorul degajă simpatie, iar cînd eroul e gelos, are chiar haz. Totuşi, rolul mai suportă un plus de cizelare, actorul nu căptuşeşte cu suficientă poezie şi emoţie rolul, pare obsedat de efectul poantelor. In ansamblu, ca producţie, un spectacol bun; credem însă că studenţiiactori sunt prea mult preocupaţi de personajele lor şi prea puţin de comunicarea între parteneri; de aceea acest spectacol are pauze de vioiciune, de ritm. Emil Riman Scenă din spectacol Aprovizionare ritmică Comitetul de partid de la Fabrica de produse zaharoase „Bucureşti“ (secretară tovarăşa Strda Voinea) a desprins din multiplele probleme şi propuneri ridicate de muncitori, tehnicieni şi ingineri cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan, necesitatea asigurării unei aprovizionări ritmice care condiţionează desfăşurarea în bune condiţiuni a procesului de producţie şi contribuie la îmbunătăţirea calităţii produselor. Un colectiv format din cadre de ingineri şi tehnicieni a studiat diferite laturi ale acestei probleme. Pe baza concluziilor acestui colectiv, precum și din informarea prezentată de tov. Ion Georgescu, director adjunct al fabricii, comitetul de partid a analizat, recent, măsurile stabilite de conducerea întreprinderii în vederea asigurării aprovizionării ritmice a întreprinderii, în semestrul întîi al acestui an. Analiza întreprinsa de comitetul de partid — la care au participat membrii birourilor organizaţiilor de bază şi principalele cadre ale serviciilor de aprovizionare şi planificare — a scos la iveală existenţa unor neajunsuri care se răsfrîng în desfăşurarea ritmică a procesului de producţie. Comitetul de partid a cerut conducerii întreprinderii, pe baza unor propuneri concrete ce au rezultat din această analiză, sa urgenteze rezolvarea acelor probleme de care depinde asigurarea în bune condiţiuni a aprovizionării tuturor unităţilor fabricii. Un factor care concură la realizarea unor produse de calitate la nivelul exigenţelor consumatorilor este controlul tehnic de calitate, care trebuie să acţioneze cu exigenţă sporită începînd de la intrarea în fabrică a materiei prime. Iată de ce, în cadrul analizei întreprinse de comitetul de partid privind aprovizionarea ritmică, un loc de seamă l-a ocupat discutarea şi stabilirea măsurilor celor mai corespunzătoare pentru controlul calităţii materiei prime la intrarea în fabrică. , .................................................... iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimmiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiuHiiniiiiiiiiiii Ne scriu corespondenţii Răsplata muncii în după-amiaza zilei de 26 ianuarie, sala de festivitati a Uzinelor de pompe Bucureşti a cunoscut o vie animaţie. în prezența unui mare număr de muncitori, ingineri şi tehnicieni, comitetul sindicatului din uzină a decernat diploma de sector fruntaş In întrecerea socialistă, desfăşurată pe anul 1964, sectorului II — prelucrări pompe. Cu acelaşi prilej au mai fost acordate diplome de onoare unui număr de 25 de brigăzi care, în anul trecut, au obţinut succese remarcabile. Cu asemenea diplome au fost distinse brigăzile conduse de sudorii Ion Coifun şi Gh. Iliescu, de strungarii Marin Ioniţă, Stelian Bancn, Ion Băcanu ş.a. De asemenea, au fost inminate, individual, insigne de fruntaş in întrecerea socialistă pe anul 1964, unui număr de 236 muncitori, ingineri şi tehnicieni. Iată ciţiva dintre aceştia: trezoarele Anuţa Tincă şi Antoaneta Plăeşu, inginerii Emil Dăbuleanu şi Alexandru Dincă, strungarii Marin Stănculă şi Gheorghe Amza, tehnicienii Niculae Lazăr şi Ioan Mas. Gh. Baboia Produse chimice pentru protejarea pomilor fructiferi Consiliul agricol al oraşului Bucureşti pune la dispoziţia tuturor deţinătorilor de pomi fructiferi şi ornamentali, în mod gratuit, produse chimice (lichide) pentru executarea stropitului de iarnă. Solicitanţii se pot prezenta — cu ambalajele corespunzătoare — în fiecare luni, miercuri şi vineri între orele 8 şi 12 la centrul de combatere a dăunătorilor, din raionul V. I. Lenin, cadpătul tramvaielor 3, 8 , prelungirea alevardului Ghencea, telefon 15.07.47. Materialele se distribuie pe baza unei cereri, în care să se menţioneze numărul pomilor, vizată de preşedintele comitetului de stradă. Unităţile socialiste pot obţine aceste materiale tot gratuit, în baza unei adrese. Acolo unde stropitul pomilor se va face de către echipele de muncitori ale consiliului agricol, cetăţenii au datoria să permită executarea acestei lucrări pentru întregul patrimoniu pomicol şi dendrologic. Stropitul pomilor se execută în mod gratuit pentru cei ce deţin pînă la 20 pomi, iar peste acest număr se va achita numai manopera. Se recomandă ca înainte de efectuarea stropitului de iarnă, să fie culese cuiburile de omizi, să se taie crengile uscate şi să se cureţe tulpinile de muşchi, licheni etc. Lectorate Ing. Ştefan Oană cu părinţii elevilor La Şcoala generală de 8 ani nr. 103, situată pe şoseaua Giurgiului din raionul N. Bălcescu, se acordă o mare atenţie organizării lectoratelor cu părinţii elevilor. Cu prilejul unor asemenea acţiuni, sunt recenzate şi comentate diferite lucrări menite să constituie un îndrumar pentru părinţi, în direcţia educării copiilor. De pildă, la recentele lectorate, ţinute în şcoală, au fost dezbătute probleme desprinse din broşurile : „Rolul familiei în formarea deprinderilor civilizate ale copiilor“ ; „Păstrarea avutului obştesc — sarcină de onoare a fiecărui cetăţean“ ; „Cum poate supraveghea familia modul cum se pregătesc elevii“ ş.a. Aceste lectorate — la care participă un număr din ce în ce mai mare de părinţi şi cadre didactice — se bucură de o bună apreciere, constituind, totodată, un util schimb de experienţă în ceea ce priveşte legătura dintre şcoală şi familie. Ion Grigoriu Inventar de lungă durată Mulţi dintre cititorii aflaţi în evidenţa bibliotecii populare „Grigore Alexandrescu“, de pe str. împăratul Traian nr. 44, nu se pot împăca cu gîndul că un inventar, la acest aşezămînt cultural, durează luni în şir. Nedumerirea lor este pe deplin justificată, avîndu-se în vedere că, în cazul de faţă, inventarierea bibliotecii populare „Grigore Alexandrescu“ a început la data de 6 octombrie 1964 şi nu s-a terminat nici în ziua de azi. Nu puţine sunt situaţiile cînd, dorind să înapoieze cărţile împrumutate, sau să împrumute altele, foarte mulţi cetăţeni merg, în zadar, la bibliotecă. Este vremea ca, totuşi, cineva să se sesizeze de această deficienţă ce este în detrimentul cititorilor. Ştefan Ionescu In laboratorul de chimie a apelor minerale şi nămolurilor, al Institutului de balneologie şi fizioterapie, tovarăşa Cornelia Podeanu, chimistă, stabileşte cu ajutorul unui aparat modern — spectrofotometru — concentrația microelementelor din apele minerale (aluminiu, titan, vanadiu etc.) încrederea cetăţenilor (Urmare din pag. I) Dinicu Golescu, Piaţa Gării de Nord etc. O contribuţie preţioasă a dat-o şi la terminarea lucrărilor pentru deschiderea la timp a noii şcoli generale de opt ani din cartier, amenajarea curţii, montarea mobilierului, înfrumuseţarea claselor etc. La aceste lucrări, Teodora Popa a participat în dubla sa calitate, de cetăţean şi de mamă. Fetiţa sa mai mare, Daniela, este elevă în clasa a II-a a Şcolii generale de 8 ani nr. 154. Pentru succesele obţinute în activitatea profesională şi obştească, pentru exigenţa ce o manifestă în îndeplinirea tuturor sarcinilor primite, cetăţenii din circumscripţia electorală nr. 44, la propunerea consiliului raional al F.D.P., au desemnat-o candidată pentru alegerile de deputaţi în Sfatul popular al raionului 16 Februarie.