Informatia Bucureştiului, martie 1965 (Anul 12, nr. 3597-3623)

1965-03-01 / nr. 3597

I 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMA­ŢI­A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XII —Nr. 3597 4 PAGINI 25 BANI Luni 1 martie 1965 Sîmbătă după-amiază scriitorul Demostene Botez, care candidează in circumscripţia electorală nr. 5 „Casa Scinteii" pentru alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională, s-a întilnit cu alegătorii în sala de marmură a Combinatului poligrafic „Casa Scinteii“. In fotografie , can­didatul, de vorbă cu un grup de alegători VOTUL DAT ÎN ALEGERILE DE LA 7 MARTIE CANDIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE VA FI UN VOT PENTRU ÎNFLORIREA ORAŞELOR ŞI SATELOR, PENTRU BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA ÎNTREGULUI POPOR! (DIN MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE) mm si PBisknm­mm Unanimă hotârîre Numeroşi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 20 „Vitan“ s-au întâlnit cu tovarăşul Ion Cristoloveanu, director al Filialei oraşului Bucureşti a Băn­cii de Investiţii, candidat al Fron­tului Democraţiei Populare în ale­gerile de de­putaţi pentru Marea Adu­nare Naţională. întâlnirea a prilejuit o trecere în revistă a realizărilor obţinu­te de întregul nostru popor, sub con­ducerea partidului, participanţii mani­­festîndu-şi cu entuziasm hotărârea de a vota la 7 martie pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare. — Vorbim cu justificată mîndrie des­pre succesele noastre, a arătat Ecate­­rina Stancu. Manifestul Consiliului Naţional al F.D.P. — emoţionant do­cument al vieţii noastre noi — conţine, în fiecare paragraf, cifre şi fapte sem­nificative despre dezvoltarea multila­terală a României socialiste, despre creşterea necontenită a bunăstării ma­selor. Numai în raionul nostru, Tudor Vladimirescu, s-au construit, în ultimii ani, adevărate orăşele, cum este cel din Balta Albă, care va adăposti, cînd va fi gata, peste 100 000 de locuitori. — Lucrez la întreprinderea „Timpuri noi“ — a spus cetăţeanul B. Voicu, Ca şi toate celelalte uzine şi fabrici, şi întreprinderea în care muncesc s-a dezvoltat substanţial. Puterea motoare­lor fabricate de colectivul nostru a fost în anul 1964 de 1,6 ori mai mare de­cit a acelora realizate în 1959 şi de 4,5 ori mai mare decît în 1950. Numai în perioada 1960—1964 au fost introduse în fabricaţie 16 sortimente noi, dintre care şase sunt destinate exportului; faţă de 1959 producţia globală a uzi­nei a crescut de peste două ori. S-au îmbunătăţit simţitor şi condiţiile noa­stre de muncă şi de viaţă, creşterea bu­năstării celor ce muncesc fiind legea supremă a partidului nostru. La 7 mar­tie îmi voi da cu mîndrie votul can­didaţilor Frontului Democraţiei Popu­lare. In cuvîntul său, candidatul F.D.P., Ion Cristoloveanu, s-a referit la măre­ţul tabloul al înfloririi patriei socia­liste. — Aşa cum se subliniază în Mani­festul Consiliului Naţional al F.D.P. — a arătat el — în toate domeniile de activitate poporul nostru, sub condu­cerea partidului, a obţinut însemnate succese. In primii cinci ani ai sesena­­tului, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost de 14,8 la sută, faţă de 13 la sută, cît fusese stabilit în planul sesenat. Vorbitorul s-a referit şi la dezvol­tarea multilaterală a Bucureştiului, la înflorirea raionului Tudor Vladimirescu. Participanţii la întîlnire s-au angajat să contribuie, prin munca fiecăruia, la continua dezvoltare a succeselor obţi­nute, subliniindu-şi unanima hotărîre de a-şi da votul pentru întărirea cuce­ririlor de pînă acum, pentru socialism, pentru pace. S. H. Setea de cunoştinţe multilaterale, caracteristică vieţii bucureştene din zilele noastre — ca şi a întregii ţări — este oglindită şi de activitatea in­tensă a atâtor biblioteci aflate la dispoziţia oamenilor muncii. In anul 1964, numai abonaţii bibliotecilor publice din Bucureşti au împrumutat 4 535 000 de volume, ceea ce înseamnă cu aproape 2 000 000 mai mult decît în 1959. Cifrele acestea cresc considerabil dacă adăugăm bibliotecile documentare, cele republicane (Biblioteca centrală de stat și Biblioteca Academiei R.P.R.), ale institutelor de învățămînt superior etc. In perioada 1959—1964 numărul to­tal al bibliotecilor a crescut de la 1 596 la 1 674, iar al volumelor de la 19 154 000 la 24 732 000. In acelaşi timp, în anul 1964 abonaţii tuturor bi­bliotecilor oraşului au împrumutat 13 762 000 de volume, ceea ce înseamnă cu peste 4 606 000 mai mult decît în anul 1959. Dar pot fi cuprinşi în aceste cifre sutele de mii de prieteni ai cărţii care îşi sporesc biblioteca perso­nală, fiind permanenţi vizitatori ai librăriilor şi standurilor de cărţi din în­treprinderi şi instituţii? Apoi, pe lîngă bibliotecile de casă din cartiere, comi­siile de femei, comitetele de stradă organizează cercuri de citit unde se dez­voltă gustul pentru literatură şi se îmbogăţesc necontenit cunoştinţele oame­nilor muncii. SĂNĂTATEA COPIILOR NOŞTRI de prof. dr. ALFRED D. RUSESCU decan al Facultăţii de pediatrie Din noianul faptelor, al realizări­lor, unele mai importante decât altele, privind ocrotirea sănătăţii copiilor noş­tri, voi căuta să desprind pe cele mai semnificative, nu însă înainte de a preciza că toate acestea fac parte inte­grantă din grandiosul proces al înnoi­rilor ce au avut loc, în ţara noastră, inf­anii de democraţie­ populară. Recent, la şedinţa de analiză a ac­tivităţii de ocrotire a sănătăţii popu­laţiei Capitalei, la capitolul mortalita­tea infantilă pe anul 1964, au fost evi­denţiate câteva date deosebit de inte­resante : mortalitatea infantilă în Capi­tală a înregistrat în anul 1964 cel mai scăzut indice din istoria cunoscută a asistenţei medicale în oraşul Bucureşti : 3,25 la sută. In aceeaşi şedinţă se arăta că tot mai mare este numărul circum­scripţiilor medico-sanitare care au ajuns să raporteze cu mîndrie că au înregis­trat indicele cel mai scăzut posibil de mortalitate infantilă, adică zero. Cită deosebire dintre această situaţie şi cea din trecut, cînd mortalitatea in­fantilă, zeci de ani, a oscilat între 18 şi 20 la sută. Explicaţia acestui succes impresio­nant o aflăm prin trei factori: noile condiţii economico-sociale din ţara noastră; preocuparea permanentă a partidului şi guvernului pentru crearea condiţiilor materiale şi organizatorice necesare ocrotirii sănătăţii copiilor ; for­marea de cadre medicale de speciali­tate cu o înaltă calificare. Este evident că primul factor are o influenţă deter­minantă asupra mortalităţii infantile şi asupra mişcării demografice a Capitalei, cît şi a ţării în general, întrucât con­diţiile materiale de viaţă ale societăţii determină, în ultimă analiză, toate ce­lelalte relaţii sociale. In anii puterii populare, trecîndu-se la ştergerea ruşinoasei moşteniri, grija pentru sănătatea mamei şi a copilului concretizată prin înfiinţarea dis­pensarelor, caselor de naştere, ma­ternităţilor a luat o dezvoltare atît de mare încît­­ se poate vorbi de o ade­vărată transformare revoluţionară în domeniul sanitar. O contribuţie impor­tantă în această bătălie a dat-o şi re­forma învăţămîntului medical prin care pediatriei i se acordă atenţia cuvenită. Au luat naştere noi instituţii de învă­­ţămînt pentru pregătirea cadrelor de specialitate, instituţii spitaliceşti etc. Numărul medicilor pediatri a crescut în scurt timp, ajungind în anul 1964 la peste 2­000, a fost dublat şi triplat nu­mărul paturilor din spitale pentru asis­tenţa medicală a copilului. Numai în Bucureşti, unde în trecut exista un (Continuare în pag. a 11-a) „Alegerile din ţara noastră în trecut şi azi“ ...este tema serii literar-muzical­­eoregrafice organizată mîine la ora 18 în sala mare a Palatului R.P.R. de către Consiliul pentru răspîndirea cu­noştinţelor cultural-ştiinţifice. Cuvîntul introductiv va fi rostit de scriitorul De­­mostene Botez, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele Uni­unii scriitorilor din R.P.R. îşi dau con­cursul o serie de artişti printre care: Niki Atanasiu, Gr. Vasiliu-Birlic, Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Petre Ştefănescu-Goangă, Magda Ianculescu, Sandina Stan, Carmen Stănescu, Nico­­lae Brancomir, Septimiu Sever, N. Stroe precum şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“, colectivul de balet şi orchestra Ansamblului de cîntece şi dansuri al armatei şi o formaţie orches­trală de muzică uşoară. Ieri, la centrele de afişare a listelor de alegători Fotoreporterul nostru a de centre de afişare afla­ lor. Cei care vor fi surprins imaginea de mai­­ sus la centrul de afişare a listelor de alegători care funcţionează in localul Ministerului Industriei Ali­mentare din calea Victo­riei nr. 63—69. Cele 133 de pe cuprinsul Capitalei au fost vizitate de acum de mai toţi alegătorii care au consultat listele afişa­te spre a verifica dacă au fost înscrişi în ele — pen­tru a-şi aduce astfel con­tribuţia la completarea câţi din Capitală în ziua alegerilor au venit după „adeverința pentru drep­tul de a alege“ de care se vor folosi în localitatea unde se vor afla la 7 martie. Ultimele ştiri sportive • Al doilea joc al turneului între­prins de echipa de fotbal Rapid Bucu­reşti în Izrael a fost amînat de sâm­bătă pe astăzi. La Haifa, Rapid va întîlni o selecţionată locala. A treia partidă va fi miercuri, 3 martie la Tel Aviv, cu Macabi. • Meciuri de hochei pe gheaţă. La M­oscova : U.R.S.S. — Canada 3—3 (2—1, 1—1, 0—1); din ambele reprezentative au lipsit cîţiva titulari ; la Helsinki: S.U A. — Finlanda 3—2 (2—0, 0—2, 1—0). • Şahistul sovietic M. Botvinic a cîş­­tigat turneul internaţional de la Nord­­wijk (Olanda) totalizînd 6 puncte din 7 posibile. Pe locurile II şi III s-au cla­sat Trifunovici (Iugoslavia) cu 4’/1 p şi respectiv Flohr (U.R.S.S) cu 4 p. • Mîine încep la Colorado Springs campionatele mondiale de patinaj artis­tic. Vor participa sportivi din 13 ţări. Fmusefile Nngi­tralei Dacă e să faci istorie pe Magistrala Nord-Sud, se poate. Singura dificul­tate constă în aceea că cu greu şi-ar aminti cineva numele străzilor întor­tocheate care au fost prin aceste locuri altădată, cu toate că acest „altădată“ nu este prea îndepărtat. Ca să zicem aşa, istoria Magistralei Nord-Sud în­cepe deocamdată de pe str. Lînăriei, unde s-au construit primele blocuri. In urmă cu cîtva timp, şantierul avea numai dimensiuni închipuite şi trebuia să te foloseşti de planurile construc­torilor ca să-ţi imaginezi cum arată astăzi. Dacă pătrundeai în bd. Mără­­şeşti, aproape că nici nu era chip să te orientezi, deşi de la intrare le întîmpina o poartă imensă avînd înscris pe frontal numele arterei. In spatele porţii era o staţie de preparat betoane, în conti­nuare locuinţe vechi sau mai bine spus chichinete in curs de demolare, apoi stive de materiale de construcţii de tot felul şi în sfirşit, spre nord, siluetele înalte ale macaralelor turn de sub bra­ţele cărora au început să crească pri­mele blocuri. Ulterior, Magistrala Nord-Sud s-a conturat mai sigur. Au apărut blocuri de o parte şi de alta, iar în ele s-au mutat sute de familii din toate cartierele Capitalei. Asta era acum cîţiva ani. Astăzi, pentru a putea face descrierea geografi­că a Magistralei Nord-Sud este neapă­rat nevoie să continuăm de acolo de unde exista staţia de betoane. La în­crucişarea bd. Mărăşeşti cu noua ma­gistrală, a apărut o piaţă de mari di­mensiuni, ce-i drept, încă nu eliberată total de rămăşiţe, dar care se între­vede de pe acum ca una dintre cele mai frumoase ale oraşului. Locuitorii îi spun „Mărăşeşti“, după cum se numeşte şi restaurantul ultramodern dat de curind în folosinţă. Alături, lin­gă piscinele restaurantului, este maga­zinul „Gospodina“. Abia acum s-au adus rafturile, mesele, şi tot abia acum geamgiii îşi fac meseria. Au apă­rut magazine ce funcţionează pe bază de autoservire. La Aprozar — ade­vărate standuri multicolore din care îţi alegi ce-ţi place- Nu lipsesc ma­gazinele pentru desfacerea cărnii, lap­telui, produselor alimentare, cofetăria. In vitrinele largi ale magazinului de artizanat vezi expuse o mulţime de lucruri de artă — ceramică neagră, la modă şi foarte căutată, veioze, bi­belouri. Toate acestea se află în piaţa de la intersecţia magistralei cu bd. Mărăşeşti. Dar noua arteră a străpuns şi mai departe, spre nord, în direcţia Pieţei Unirii, iar blocurile construite aici sunt diferite de cele de acum doi, trei ani, nu numai prin construcţie, ci şi prin aşezare, astfel încît ochiul tre­cătorului să întîlnească surprize arhitec­tonice. Intr-o după-amiază obişnuită, pe Magistrala Nord-Sud, de la un capăt la altul este animaţie. Nu aşa ca pe marile bulevarde din centrul oraşului, totuşi tinerii se plimbă, circulaţia au­tovehiculelor este destul de intensă iar copiii se joacă. in unele după-amiezi, locatarii se îndreaptă în­spre localul şcolii pentru a se intilni cu candidaţii propuşi pentru alegerile de deputaţi de la 7 martie. în fapt însă candidaţii se întîlnesc cu alegă­torii în fiecare zi pentru că sunt vecini de apartament şi de scară. Este suficient să te opreşti în holul cîtorva blocuri ca să-ţi dai seama că locatarii de pe magistrală au propus pentru ale­gerile de la 7 martie activişti obşteşti şi gospodari, muncitori, profesori care locuiesc chiar în cartier. Este candidat tov. Constantin Ţepuş, electrician, do­miciliat pe magistrală în blocul 24 eta­jul I, apartamentul 7 pentru circum­scripţia raională 88. Tovarăşul Gheor­­ghe Victor, inginer mecanic din blo­cul 6 apartamentul 53 pentru circum­scripţia raională 95, compozitorul şi dirijorul Corneliu Trăn­escu, care locu­ieşte în blocul nr. 3 pentru circumscrip­ţia raională nr. 84, profesoara Elena Florescu din blocul nr. 7, pentru cir­cumscripţia raională nr. 93 etc. împreună cu aceşti cetăţeni de presti­giu alegătorii discută şi­ rezolvă im­portante probleme obşteşti care com­pletează realizările mari ale regimului. C. M. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de plus 2 grade, iar minima din cursul nop­ţii de minus 14 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, mai mult noros ziua. Tendinţă de ninsoare către sfirşitul intervalului. Vint slab pînă la potrivit din sud-est şi sud. Temperatura aerului în creştere , minima va fi cu­prinsă între minus 10 şi minus 8 grade, iar maxima intre zero şi plus 2 grade. DE MINE PE TRASEUL FLOREASCA-BD. REPUBLICII • IA FIINŢĂ LINIA DE AUTOBUZE 36 Cu începere de mîine, 2 martie, ia fiinţă linia de autobuze nr. 36 care va circula pe următorul traseu : str. Verdi (capătul liniei 35) — str. Barbu Văcărescu — str. Glinka — calea Floreasca — str. Polonă, str. Xenopol — str. Dionisie Lupu — str. Snagov — bd. Republicii — iar la întoarcere prin bd. Nicolae Bălcescu — str. Batiste — str. Al. Sahia — și în continuare prin str. Polonă etc., pînă în Floreasca. • LUNA FILMULUI DE COMEDIE Întreprinderea cinematografică de stat a orașului București organizea­ză, în cursul lunii martie, în colabo­rare cu Arhiva naţională de filme, la cinematograful „Clasic“ (fost „Carpaţi“), „Luna filmului de co­medie“. Intre 1 şi 7 martie vor rula comediile româneşti inspirate de creaţia lui Ion Luca Caragiale, „D-ale carnavalului“, „Telegrame“, şi „O scrisoare pierdută“. Intre 8 şi 14 martie vor rula trei anto­logii cinematografice de comedie burlescă ale producătorului ameri­can Robert Youngson: „Vîrsta de aur a comediei“, „Cînd comedia era rege“ şi „Zile de fier şi rîs“. Intre 15 şi 21 martie sînt progra­mate remarcabilele comedii cehe „Fiica braconierului“ şi „Nimeni nu ştie nimic“. După filmul lui Buster Keaton, „Generalul", vor mai fi programate, în prima vizionare, comedia regizorului sovietic Prola­­zonov „Sărbătoarea sfîntului Jur­­gens“ şi filmul realizat în 1934 de Stroe şi Vasilache „Bing-Bang“. Spectacolele „Lunii filmului de co­medie“ vor avea loc zilnic la orele 10, 12, 14 şi 16. „ Locuri la odihnă prin O.N.T.-„Carpaţi“ La agenţia O.N.T- „Carpaţi“ din bd. Republicii nr. 4 s-au pus în vînzare bilete de odihnă pentru luna martie în staţiunile Sinaia, Buşteni, Predeal şi altele. Se găsesc bilete pentru serii de la 3 zile în sus. CICLUL DE COMUNICĂRI DIN ISTORIA ORAŞULUI BUCUREŞTI Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti va relua ciclul de comu­­nicări privind is­toria oraşului nostru. Miercuri 3 martie, la ora 18, la sediul mu­zeului (bd. 1848 nr. 2) se va vorbi despre noi descoperiri pe şantie­rele arheolo­gice din Bucureşti. Vor face comunicări, cu acest prilej, Margareta Cons­­tantiniu, P. I Panait, V. Leahu, Mioara Tur­­cu, muzeografi la Mu­zeul de istorie a ora­şului Bucureşti. In luna martie, se vor mai ţine două comunicări, una consacrată începuturi­lor şcolii de la Sf. Sava, cealaltă despre primul cotidian din Bucureşti intitulat „România“. In luna aprilie se vor prezenta date privitoare la începuturile învăţă­­mîntului muzical supe­rior în Bucureşti. Ciclul de comunicări va dura pînă în luna iunie şi va cuprinde conferinţe însoţite de proiecţii. 9 Expoziţia „Arta populară in interiorul locuinţei ţărăneşti“ Mîine, 2 martie, la ora 11 va avea loc vernisajul expoziţiei „Ar­ta populară în interiorul locuinţei ţărăneşti“ organizată la Muzeul de artă populară al R.P.R. Expoziţia conţine aproximativ 400 de obiecte — piese de mobilier, ţe­sături, cusături, ceramică, obiecte din lemn din toate regiunile ţării. Exponatele au fost achiziţionate în urma studiilor şi cercetărilor efec­tuate în ultima vreme de personalul ştiinţific al muzeului. O nouă bibliotecă cu acces liber la raftul de cărţi Incepînd de astăzi, Biblioteca populară „P. Ispirescu“ din bd. Bucureştii Noi nr. 48 funcţionează după principiul accesului liber la raftul de cărţi. E a doua bibliotecă din raionul Griviţa Roşie care funcţionează după acest sistem de deservire a cititorilor. TELEGRAMELE EXT NEW YORK. 34 de studenţi de la colegiul din KHARTUM. Ministrul informaţiilor al Sudana-Eberlin (statul Ohio) au declarat greva foamei in lui a difuzat, la 28 februarie, o declaraţie în care semn de protest împotriva politicii S.U.A. in Viet­namul de sud. S. Samson, reprezentantul grupului de studenţi, a declarat că ei cer încetarea focului în Vietnamul de sud, retragerea trupelor străine din această ţară. Ei cer, de asemenea, să se acorde popu­laţiei din Vietnamul de sud dreptul la autodeter­minare. se subliniază, din nou, că guvernul Sudanului inter­zice avioanelor, urmărind scopuri agresive împotri­va ţărilor arabe, să zboare deasupra Sudanului. Guvernul sudanez, se arată în declaraţie, îşi re­zervă dreptul de a reţine orice avion care zboară în asemenea scopuri pe deasupra teritoriului său. PARIS. Greva celor de marinari de pe NEW YORK. Comitetul de experţi creat de navele pescăreşti din departamentul Finistere Consiliul de Securitate pentru a examina situaţia încheiat cu victoria greviştilor. Administraţia a fost din Republica Sud-Africană şi a prezenta recomand nevoită să satisfacă revendicările greviştilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi includerea a cite unui reprezentant sindical în fiecare echipaj de pe nave, COPENHAGA. Ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Per Haekkerup, a plecat spre Nairobi, prima etapă a turneului pe care îl întreprinde într-o serie de ţări din Africa. El va vizita — în afară de Kenya— Zambia, Tanzania, Uganda şi R.A.U. dări privind măsurile ce trebuie luate împotriva guvernului rasist din această ţară şi-a încheiat lu­crările la sfirşitul săptămînii trecute. După cum transmite agenţia Reuter, se aşteaptă ca raportul co­mitetului să fie dat publicităţii la mijlocul acestei săptămini. Surse ale O.N.U. au indicat că astăzi va fi dat publicităţii un comunicat care va conţine prin­cipalele elemente ale raportului. CÎTEVA SECRETE Cu două zile in urmă am fost oas­­peţii camerelor de luat vederi pe pla­toul studioului de Ungă marea sală a sporturilor „Floreasca“. Am „căzut“ In mijlocul actorilor, regizorilor si teh­nicienilor chiar in momentul unei re­petiţii sunt la una dintre premierele acestei săptămini. Prins in fasciculele de raze ale reflectoarelor şi in mişca­rea bine coordonată a came­relor, încet, încet începi să te obişnuieşti şi să te familia­rizezi cu termeni cărora le poţi afla apoi şi sensul. „Tare" rostit de regizoarea Letiţia Popa, înseamnă un fel de imagine pe micul ecran pe care alta o întrerupe în citeva fracţiuni de secundă, sau „la camera patru-portret" enigmă care nu înseamnă altceva de­cît apropierea camerei de fi­gura interpretului pentru a-1 surprinde în poziţie statică. Reuşita unui spectacol mon­tat in studio îl constituie fe­­iul, priceperea cu care sunt „dirijaţi" operatorii. Aşezaţi lingă aparate, M. Casapu, Constantin Moţiu, Ch. Dul­gheru­ şi Th. Pasat primesc comenzi pe care numai ei le aud. Căştile pe care ie poar­tă îi ajută in rezolvarea indi­caţiilor date de asistentul de regie — Elena Vaid, aflat in­tr-o altă încăpere, alăturată platoului, de unde suprave­ghează desfăşurarea acţiunii. La semnalele acestui dirijor nevăzut, ci doar auzit, camerele se mişcă îna­inte sau înapoi, în sus, lateral, după comandă. AU CUVÎNTUL AUTORII La sfirşitul celor două ore de repe­­­­tiţie am aflat de la cei doi autori ai spectacolului, Letiţia Popa — regizor şi S. Macovei — scenarist citeva date despre repetiţii şi piesă. — Repetăm de­­ aproape o lună de zile. Fără îndoială, un timp scurt, dar finind cont de priceperea şi talentul ac­torilor Ştefan Mihăilescu,Brăila, Euge­nia Eftimie, Dinu Ianculescu, Elena Caragiu, Ion Ciprian şi Silviu Stăn­­culescu, sperăm ca „Examene, exa-Tatăl şi fiica (Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Irina Gorun) discută despre examene, întrebări din ambele părţi şi răspunsuri la fel : doar amîndoi sunt elevi,­mene“ să se bucure de sufragiile telespectatorilor. Personajele sunt bine creionate, chiar şi cele care a­­par in roluri episodice, nu au goluri în evoluţia lor, iar scenariul în ansam­­blu ridică o problemă deosebit de actuală, scenarii ce ne-am dori mai multe. — Este al doilea scenariu al meu pentru televiziune. Primul a fost „Pe 40 de metri lungime de undă". Id­eea scenariului ,Examene, examene" s-a născut din adevărul că in zilele noa­stre, practic, toată lumea învață. Am încercat să descriu această psiholo­gie a omului în virstă care, căutînd să-și completeze studiile trebuie, ca să zicem aşa, să aibă unele „apu­cături" de elev. L-am intitulat „Exa­mene, examene", deoarece, pe par­cursul acţiunii, fiecare personaj are de dat cite două examene: unul la şcoală şi altul în viaţă. Regizorul, scenaristul, actorii şi o­­peratorii, cu ocazia premierei, vor avea şi ei de susţinut un examen. Califica­tivele le vor primi de la sutele de mii de telespectatori marţi 2 martie. L. Dumitrescu UN DIRIJOR NEVĂZUT La studioul de televiziune: In preajma premierei ARTIȘTI ROMÂNI PESTE HOTARE • Ieri a plecat în R.S.F. Iugoslavia Mihai Rădulescu. Joi 4 martie el va da un concert de orgă in oraşul Belgrad. • Sîmbătă seară a plecat, intr-un turneu în U.R.S.S., solista Teatrului de operă şi balet Zoe Dragotescu, în ora­şele Perm, Novosibirsk, Sverdlovsk şi Ulan-Ude­ea va apărea in spectacolele „Dama de pică“, „Boema” şi „Evgheni Oneghin“.

Next