Informatia Bucureştiului, martie 1965 (Anul 12, nr. 3597-3623)
1965-03-01 / nr. 3597
I 1 PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! INFORMAŢIA Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul XII —Nr. 3597 4 PAGINI 25 BANI Luni 1 martie 1965 Sîmbătă după-amiază scriitorul Demostene Botez, care candidează in circumscripţia electorală nr. 5 „Casa Scinteii" pentru alegerile de deputaţi in Marea Adunare Naţională, s-a întilnit cu alegătorii în sala de marmură a Combinatului poligrafic „Casa Scinteii“. In fotografie , candidatul, de vorbă cu un grup de alegători VOTUL DAT ÎN ALEGERILE DE LA 7 MARTIE CANDIDAŢILOR FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE VA FI UN VOT PENTRU ÎNFLORIREA ORAŞELOR ŞI SATELOR, PENTRU BUNĂSTAREA ŞI FERICIREA ÎNTREGULUI POPOR! (DIN MANIFESTUL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI POPULARE) mm si PBisknmmm Unanimă hotârîre Numeroşi cetăţeni din circumscripţia electorală nr. 20 „Vitan“ s-au întâlnit cu tovarăşul Ion Cristoloveanu, director al Filialei oraşului Bucureşti a Băncii de Investiţii, candidat al Frontului Democraţiei Populare în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. întâlnirea a prilejuit o trecere în revistă a realizărilor obţinute de întregul nostru popor, sub conducerea partidului, participanţii manifestîndu-şi cu entuziasm hotărârea de a vota la 7 martie pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare. — Vorbim cu justificată mîndrie despre succesele noastre, a arătat Ecaterina Stancu. Manifestul Consiliului Naţional al F.D.P. — emoţionant document al vieţii noastre noi — conţine, în fiecare paragraf, cifre şi fapte semnificative despre dezvoltarea multilaterală a României socialiste, despre creşterea necontenită a bunăstării maselor. Numai în raionul nostru, Tudor Vladimirescu, s-au construit, în ultimii ani, adevărate orăşele, cum este cel din Balta Albă, care va adăposti, cînd va fi gata, peste 100 000 de locuitori. — Lucrez la întreprinderea „Timpuri noi“ — a spus cetăţeanul B. Voicu, Ca şi toate celelalte uzine şi fabrici, şi întreprinderea în care muncesc s-a dezvoltat substanţial. Puterea motoarelor fabricate de colectivul nostru a fost în anul 1964 de 1,6 ori mai mare decit a acelora realizate în 1959 şi de 4,5 ori mai mare decît în 1950. Numai în perioada 1960—1964 au fost introduse în fabricaţie 16 sortimente noi, dintre care şase sunt destinate exportului; faţă de 1959 producţia globală a uzinei a crescut de peste două ori. S-au îmbunătăţit simţitor şi condiţiile noastre de muncă şi de viaţă, creşterea bunăstării celor ce muncesc fiind legea supremă a partidului nostru. La 7 martie îmi voi da cu mîndrie votul candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. In cuvîntul său, candidatul F.D.P., Ion Cristoloveanu, s-a referit la măreţul tabloul al înfloririi patriei socialiste. — Aşa cum se subliniază în Manifestul Consiliului Naţional al F.D.P. — a arătat el — în toate domeniile de activitate poporul nostru, sub conducerea partidului, a obţinut însemnate succese. In primii cinci ani ai sesenatului, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriale a fost de 14,8 la sută, faţă de 13 la sută, cît fusese stabilit în planul sesenat. Vorbitorul s-a referit şi la dezvoltarea multilaterală a Bucureştiului, la înflorirea raionului Tudor Vladimirescu. Participanţii la întîlnire s-au angajat să contribuie, prin munca fiecăruia, la continua dezvoltare a succeselor obţinute, subliniindu-şi unanima hotărîre de a-şi da votul pentru întărirea cuceririlor de pînă acum, pentru socialism, pentru pace. S. H. Setea de cunoştinţe multilaterale, caracteristică vieţii bucureştene din zilele noastre — ca şi a întregii ţări — este oglindită şi de activitatea intensă a atâtor biblioteci aflate la dispoziţia oamenilor muncii. In anul 1964, numai abonaţii bibliotecilor publice din Bucureşti au împrumutat 4 535 000 de volume, ceea ce înseamnă cu aproape 2 000 000 mai mult decît în 1959. Cifrele acestea cresc considerabil dacă adăugăm bibliotecile documentare, cele republicane (Biblioteca centrală de stat și Biblioteca Academiei R.P.R.), ale institutelor de învățămînt superior etc. In perioada 1959—1964 numărul total al bibliotecilor a crescut de la 1 596 la 1 674, iar al volumelor de la 19 154 000 la 24 732 000. In acelaşi timp, în anul 1964 abonaţii tuturor bibliotecilor oraşului au împrumutat 13 762 000 de volume, ceea ce înseamnă cu peste 4 606 000 mai mult decît în anul 1959. Dar pot fi cuprinşi în aceste cifre sutele de mii de prieteni ai cărţii care îşi sporesc biblioteca personală, fiind permanenţi vizitatori ai librăriilor şi standurilor de cărţi din întreprinderi şi instituţii? Apoi, pe lîngă bibliotecile de casă din cartiere, comisiile de femei, comitetele de stradă organizează cercuri de citit unde se dezvoltă gustul pentru literatură şi se îmbogăţesc necontenit cunoştinţele oamenilor muncii. SĂNĂTATEA COPIILOR NOŞTRI de prof. dr. ALFRED D. RUSESCU decan al Facultăţii de pediatrie Din noianul faptelor, al realizărilor, unele mai importante decât altele, privind ocrotirea sănătăţii copiilor noştri, voi căuta să desprind pe cele mai semnificative, nu însă înainte de a preciza că toate acestea fac parte integrantă din grandiosul proces al înnoirilor ce au avut loc, în ţara noastră, infanii de democraţie populară. Recent, la şedinţa de analiză a activităţii de ocrotire a sănătăţii populaţiei Capitalei, la capitolul mortalitatea infantilă pe anul 1964, au fost evidenţiate câteva date deosebit de interesante : mortalitatea infantilă în Capitală a înregistrat în anul 1964 cel mai scăzut indice din istoria cunoscută a asistenţei medicale în oraşul Bucureşti : 3,25 la sută. In aceeaşi şedinţă se arăta că tot mai mare este numărul circumscripţiilor medico-sanitare care au ajuns să raporteze cu mîndrie că au înregistrat indicele cel mai scăzut posibil de mortalitate infantilă, adică zero. Cită deosebire dintre această situaţie şi cea din trecut, cînd mortalitatea infantilă, zeci de ani, a oscilat între 18 şi 20 la sută. Explicaţia acestui succes impresionant o aflăm prin trei factori: noile condiţii economico-sociale din ţara noastră; preocuparea permanentă a partidului şi guvernului pentru crearea condiţiilor materiale şi organizatorice necesare ocrotirii sănătăţii copiilor ; formarea de cadre medicale de specialitate cu o înaltă calificare. Este evident că primul factor are o influenţă determinantă asupra mortalităţii infantile şi asupra mişcării demografice a Capitalei, cît şi a ţării în general, întrucât condiţiile materiale de viaţă ale societăţii determină, în ultimă analiză, toate celelalte relaţii sociale. In anii puterii populare, trecîndu-se la ştergerea ruşinoasei moşteniri, grija pentru sănătatea mamei şi a copilului concretizată prin înfiinţarea dispensarelor, caselor de naştere, maternităţilor a luat o dezvoltare atît de mare încît se poate vorbi de o adevărată transformare revoluţionară în domeniul sanitar. O contribuţie importantă în această bătălie a dat-o şi reforma învăţămîntului medical prin care pediatriei i se acordă atenţia cuvenită. Au luat naştere noi instituţii de învăţămînt pentru pregătirea cadrelor de specialitate, instituţii spitaliceşti etc. Numărul medicilor pediatri a crescut în scurt timp, ajungind în anul 1964 la peste 2000, a fost dublat şi triplat numărul paturilor din spitale pentru asistenţa medicală a copilului. Numai în Bucureşti, unde în trecut exista un (Continuare în pag. a 11-a) „Alegerile din ţara noastră în trecut şi azi“ ...este tema serii literar-muzicaleoregrafice organizată mîine la ora 18 în sala mare a Palatului R.P.R. de către Consiliul pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice. Cuvîntul introductiv va fi rostit de scriitorul Demostene Botez, membru corespondent al Academiei R.P.R., preşedintele Uniunii scriitorilor din R.P.R. îşi dau concursul o serie de artişti printre care: Niki Atanasiu, Gr. Vasiliu-Birlic, Ion Finteşteanu, Alexandru Giugaru, Petre Ştefănescu-Goangă, Magda Ianculescu, Sandina Stan, Carmen Stănescu, Nicolae Brancomir, Septimiu Sever, N. Stroe precum şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“, colectivul de balet şi orchestra Ansamblului de cîntece şi dansuri al armatei şi o formaţie orchestrală de muzică uşoară. Ieri, la centrele de afişare a listelor de alegători Fotoreporterul nostru a de centre de afişare afla lor. Cei care vor fi surprins imaginea de mai sus la centrul de afişare a listelor de alegători care funcţionează in localul Ministerului Industriei Alimentare din calea Victoriei nr. 63—69. Cele 133 de pe cuprinsul Capitalei au fost vizitate de acum de mai toţi alegătorii care au consultat listele afişate spre a verifica dacă au fost înscrişi în ele — pentru a-şi aduce astfel contribuţia la completarea câţi din Capitală în ziua alegerilor au venit după „adeverința pentru dreptul de a alege“ de care se vor folosi în localitatea unde se vor afla la 7 martie. Ultimele ştiri sportive • Al doilea joc al turneului întreprins de echipa de fotbal Rapid Bucureşti în Izrael a fost amînat de sâmbătă pe astăzi. La Haifa, Rapid va întîlni o selecţionată locala. A treia partidă va fi miercuri, 3 martie la Tel Aviv, cu Macabi. • Meciuri de hochei pe gheaţă. La Moscova : U.R.S.S. — Canada 3—3 (2—1, 1—1, 0—1); din ambele reprezentative au lipsit cîţiva titulari ; la Helsinki: S.U A. — Finlanda 3—2 (2—0, 0—2, 1—0). • Şahistul sovietic M. Botvinic a cîştigat turneul internaţional de la Nordwijk (Olanda) totalizînd 6 puncte din 7 posibile. Pe locurile II şi III s-au clasat Trifunovici (Iugoslavia) cu 4’/1 p şi respectiv Flohr (U.R.S.S) cu 4 p. • Mîine încep la Colorado Springs campionatele mondiale de patinaj artistic. Vor participa sportivi din 13 ţări. Fmusefile Nngitralei Dacă e să faci istorie pe Magistrala Nord-Sud, se poate. Singura dificultate constă în aceea că cu greu şi-ar aminti cineva numele străzilor întortocheate care au fost prin aceste locuri altădată, cu toate că acest „altădată“ nu este prea îndepărtat. Ca să zicem aşa, istoria Magistralei Nord-Sud începe deocamdată de pe str. Lînăriei, unde s-au construit primele blocuri. In urmă cu cîtva timp, şantierul avea numai dimensiuni închipuite şi trebuia să te foloseşti de planurile constructorilor ca să-ţi imaginezi cum arată astăzi. Dacă pătrundeai în bd. Mărăşeşti, aproape că nici nu era chip să te orientezi, deşi de la intrare le întîmpina o poartă imensă avînd înscris pe frontal numele arterei. In spatele porţii era o staţie de preparat betoane, în continuare locuinţe vechi sau mai bine spus chichinete in curs de demolare, apoi stive de materiale de construcţii de tot felul şi în sfirşit, spre nord, siluetele înalte ale macaralelor turn de sub braţele cărora au început să crească primele blocuri. Ulterior, Magistrala Nord-Sud s-a conturat mai sigur. Au apărut blocuri de o parte şi de alta, iar în ele s-au mutat sute de familii din toate cartierele Capitalei. Asta era acum cîţiva ani. Astăzi, pentru a putea face descrierea geografică a Magistralei Nord-Sud este neapărat nevoie să continuăm de acolo de unde exista staţia de betoane. La încrucişarea bd. Mărăşeşti cu noua magistrală, a apărut o piaţă de mari dimensiuni, ce-i drept, încă nu eliberată total de rămăşiţe, dar care se întrevede de pe acum ca una dintre cele mai frumoase ale oraşului. Locuitorii îi spun „Mărăşeşti“, după cum se numeşte şi restaurantul ultramodern dat de curind în folosinţă. Alături, lingă piscinele restaurantului, este magazinul „Gospodina“. Abia acum s-au adus rafturile, mesele, şi tot abia acum geamgiii îşi fac meseria. Au apărut magazine ce funcţionează pe bază de autoservire. La Aprozar — adevărate standuri multicolore din care îţi alegi ce-ţi place- Nu lipsesc magazinele pentru desfacerea cărnii, laptelui, produselor alimentare, cofetăria. In vitrinele largi ale magazinului de artizanat vezi expuse o mulţime de lucruri de artă — ceramică neagră, la modă şi foarte căutată, veioze, bibelouri. Toate acestea se află în piaţa de la intersecţia magistralei cu bd. Mărăşeşti. Dar noua arteră a străpuns şi mai departe, spre nord, în direcţia Pieţei Unirii, iar blocurile construite aici sunt diferite de cele de acum doi, trei ani, nu numai prin construcţie, ci şi prin aşezare, astfel încît ochiul trecătorului să întîlnească surprize arhitectonice. Intr-o după-amiază obişnuită, pe Magistrala Nord-Sud, de la un capăt la altul este animaţie. Nu aşa ca pe marile bulevarde din centrul oraşului, totuşi tinerii se plimbă, circulaţia autovehiculelor este destul de intensă iar copiii se joacă. in unele după-amiezi, locatarii se îndreaptă înspre localul şcolii pentru a se intilni cu candidaţii propuşi pentru alegerile de deputaţi de la 7 martie. în fapt însă candidaţii se întîlnesc cu alegătorii în fiecare zi pentru că sunt vecini de apartament şi de scară. Este suficient să te opreşti în holul cîtorva blocuri ca să-ţi dai seama că locatarii de pe magistrală au propus pentru alegerile de la 7 martie activişti obşteşti şi gospodari, muncitori, profesori care locuiesc chiar în cartier. Este candidat tov. Constantin Ţepuş, electrician, domiciliat pe magistrală în blocul 24 etajul I, apartamentul 7 pentru circumscripţia raională 88. Tovarăşul Gheorghe Victor, inginer mecanic din blocul 6 apartamentul 53 pentru circumscripţia raională 95, compozitorul şi dirijorul Corneliu Trănescu, care locuieşte în blocul nr. 3 pentru circumscripţia raională nr. 84, profesoara Elena Florescu din blocul nr. 7, pentru circumscripţia raională nr. 93 etc. împreună cu aceşti cetăţeni de prestigiu alegătorii discută şi rezolvă importante probleme obşteşti care completează realizările mari ale regimului. C. M. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de plus 2 grade, iar minima din cursul nopţii de minus 14 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, mai mult noros ziua. Tendinţă de ninsoare către sfirşitul intervalului. Vint slab pînă la potrivit din sud-est şi sud. Temperatura aerului în creştere , minima va fi cuprinsă între minus 10 şi minus 8 grade, iar maxima intre zero şi plus 2 grade. DE MINE PE TRASEUL FLOREASCA-BD. REPUBLICII • IA FIINŢĂ LINIA DE AUTOBUZE 36 Cu începere de mîine, 2 martie, ia fiinţă linia de autobuze nr. 36 care va circula pe următorul traseu : str. Verdi (capătul liniei 35) — str. Barbu Văcărescu — str. Glinka — calea Floreasca — str. Polonă, str. Xenopol — str. Dionisie Lupu — str. Snagov — bd. Republicii — iar la întoarcere prin bd. Nicolae Bălcescu — str. Batiste — str. Al. Sahia — și în continuare prin str. Polonă etc., pînă în Floreasca. • LUNA FILMULUI DE COMEDIE Întreprinderea cinematografică de stat a orașului București organizează, în cursul lunii martie, în colaborare cu Arhiva naţională de filme, la cinematograful „Clasic“ (fost „Carpaţi“), „Luna filmului de comedie“. Intre 1 şi 7 martie vor rula comediile româneşti inspirate de creaţia lui Ion Luca Caragiale, „D-ale carnavalului“, „Telegrame“, şi „O scrisoare pierdută“. Intre 8 şi 14 martie vor rula trei antologii cinematografice de comedie burlescă ale producătorului american Robert Youngson: „Vîrsta de aur a comediei“, „Cînd comedia era rege“ şi „Zile de fier şi rîs“. Intre 15 şi 21 martie sînt programate remarcabilele comedii cehe „Fiica braconierului“ şi „Nimeni nu ştie nimic“. După filmul lui Buster Keaton, „Generalul", vor mai fi programate, în prima vizionare, comedia regizorului sovietic Prolazonov „Sărbătoarea sfîntului Jurgens“ şi filmul realizat în 1934 de Stroe şi Vasilache „Bing-Bang“. Spectacolele „Lunii filmului de comedie“ vor avea loc zilnic la orele 10, 12, 14 şi 16. „ Locuri la odihnă prin O.N.T.-„Carpaţi“ La agenţia O.N.T- „Carpaţi“ din bd. Republicii nr. 4 s-au pus în vînzare bilete de odihnă pentru luna martie în staţiunile Sinaia, Buşteni, Predeal şi altele. Se găsesc bilete pentru serii de la 3 zile în sus. CICLUL DE COMUNICĂRI DIN ISTORIA ORAŞULUI BUCUREŞTI Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti va relua ciclul de comunicări privind istoria oraşului nostru. Miercuri 3 martie, la ora 18, la sediul muzeului (bd. 1848 nr. 2) se va vorbi despre noi descoperiri pe şantierele arheologice din Bucureşti. Vor face comunicări, cu acest prilej, Margareta Constantiniu, P. I Panait, V. Leahu, Mioara Turcu, muzeografi la Muzeul de istorie a oraşului Bucureşti. In luna martie, se vor mai ţine două comunicări, una consacrată începuturilor şcolii de la Sf. Sava, cealaltă despre primul cotidian din Bucureşti intitulat „România“. In luna aprilie se vor prezenta date privitoare la începuturile învăţămîntului muzical superior în Bucureşti. Ciclul de comunicări va dura pînă în luna iunie şi va cuprinde conferinţe însoţite de proiecţii. 9 Expoziţia „Arta populară in interiorul locuinţei ţărăneşti“ Mîine, 2 martie, la ora 11 va avea loc vernisajul expoziţiei „Arta populară în interiorul locuinţei ţărăneşti“ organizată la Muzeul de artă populară al R.P.R. Expoziţia conţine aproximativ 400 de obiecte — piese de mobilier, ţesături, cusături, ceramică, obiecte din lemn din toate regiunile ţării. Exponatele au fost achiziţionate în urma studiilor şi cercetărilor efectuate în ultima vreme de personalul ştiinţific al muzeului. O nouă bibliotecă cu acces liber la raftul de cărţi Incepînd de astăzi, Biblioteca populară „P. Ispirescu“ din bd. Bucureştii Noi nr. 48 funcţionează după principiul accesului liber la raftul de cărţi. E a doua bibliotecă din raionul Griviţa Roşie care funcţionează după acest sistem de deservire a cititorilor. TELEGRAMELE EXT NEW YORK. 34 de studenţi de la colegiul din KHARTUM. Ministrul informaţiilor al Sudana-Eberlin (statul Ohio) au declarat greva foamei in lui a difuzat, la 28 februarie, o declaraţie în care semn de protest împotriva politicii S.U.A. in Vietnamul de sud. S. Samson, reprezentantul grupului de studenţi, a declarat că ei cer încetarea focului în Vietnamul de sud, retragerea trupelor străine din această ţară. Ei cer, de asemenea, să se acorde populaţiei din Vietnamul de sud dreptul la autodeterminare. se subliniază, din nou, că guvernul Sudanului interzice avioanelor, urmărind scopuri agresive împotriva ţărilor arabe, să zboare deasupra Sudanului. Guvernul sudanez, se arată în declaraţie, îşi rezervă dreptul de a reţine orice avion care zboară în asemenea scopuri pe deasupra teritoriului său. PARIS. Greva celor de marinari de pe NEW YORK. Comitetul de experţi creat de navele pescăreşti din departamentul Finistere Consiliul de Securitate pentru a examina situaţia încheiat cu victoria greviştilor. Administraţia a fost din Republica Sud-Africană şi a prezenta recomand nevoită să satisfacă revendicările greviştilor privind îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi includerea a cite unui reprezentant sindical în fiecare echipaj de pe nave, COPENHAGA. Ministrul afacerilor externe al Danemarcei, Per Haekkerup, a plecat spre Nairobi, prima etapă a turneului pe care îl întreprinde într-o serie de ţări din Africa. El va vizita — în afară de Kenya— Zambia, Tanzania, Uganda şi R.A.U. dări privind măsurile ce trebuie luate împotriva guvernului rasist din această ţară şi-a încheiat lucrările la sfirşitul săptămînii trecute. După cum transmite agenţia Reuter, se aşteaptă ca raportul comitetului să fie dat publicităţii la mijlocul acestei săptămini. Surse ale O.N.U. au indicat că astăzi va fi dat publicităţii un comunicat care va conţine principalele elemente ale raportului. CÎTEVA SECRETE Cu două zile in urmă am fost oaspeţii camerelor de luat vederi pe platoul studioului de Ungă marea sală a sporturilor „Floreasca“. Am „căzut“ In mijlocul actorilor, regizorilor si tehnicienilor chiar in momentul unei repetiţii sunt la una dintre premierele acestei săptămini. Prins in fasciculele de raze ale reflectoarelor şi in mişcarea bine coordonată a camerelor, încet, încet începi să te obişnuieşti şi să te familiarizezi cu termeni cărora le poţi afla apoi şi sensul. „Tare" rostit de regizoarea Letiţia Popa, înseamnă un fel de imagine pe micul ecran pe care alta o întrerupe în citeva fracţiuni de secundă, sau „la camera patru-portret" enigmă care nu înseamnă altceva decît apropierea camerei de figura interpretului pentru a-1 surprinde în poziţie statică. Reuşita unui spectacol montat in studio îl constituie feiul, priceperea cu care sunt „dirijaţi" operatorii. Aşezaţi lingă aparate, M. Casapu, Constantin Moţiu, Ch. Dulgheru şi Th. Pasat primesc comenzi pe care numai ei le aud. Căştile pe care ie poartă îi ajută in rezolvarea indicaţiilor date de asistentul de regie — Elena Vaid, aflat intr-o altă încăpere, alăturată platoului, de unde supraveghează desfăşurarea acţiunii. La semnalele acestui dirijor nevăzut, ci doar auzit, camerele se mişcă înainte sau înapoi, în sus, lateral, după comandă. AU CUVÎNTUL AUTORII La sfirşitul celor două ore de repetiţie am aflat de la cei doi autori ai spectacolului, Letiţia Popa — regizor şi S. Macovei — scenarist citeva date despre repetiţii şi piesă. — Repetăm de aproape o lună de zile. Fără îndoială, un timp scurt, dar finind cont de priceperea şi talentul actorilor Ştefan Mihăilescu,Brăila, Eugenia Eftimie, Dinu Ianculescu, Elena Caragiu, Ion Ciprian şi Silviu Stănculescu, sperăm ca „Examene, exa-Tatăl şi fiica (Ştefan Mihăilescu-Brăila şi Irina Gorun) discută despre examene, întrebări din ambele părţi şi răspunsuri la fel : doar amîndoi sunt elevi,mene“ să se bucure de sufragiile telespectatorilor. Personajele sunt bine creionate, chiar şi cele care apar in roluri episodice, nu au goluri în evoluţia lor, iar scenariul în ansamblu ridică o problemă deosebit de actuală, scenarii ce ne-am dori mai multe. — Este al doilea scenariu al meu pentru televiziune. Primul a fost „Pe 40 de metri lungime de undă". Ideea scenariului ,Examene, examene" s-a născut din adevărul că in zilele noastre, practic, toată lumea învață. Am încercat să descriu această psihologie a omului în virstă care, căutînd să-și completeze studiile trebuie, ca să zicem aşa, să aibă unele „apucături" de elev. L-am intitulat „Examene, examene", deoarece, pe parcursul acţiunii, fiecare personaj are de dat cite două examene: unul la şcoală şi altul în viaţă. Regizorul, scenaristul, actorii şi operatorii, cu ocazia premierei, vor avea şi ei de susţinut un examen. Calificativele le vor primi de la sutele de mii de telespectatori marţi 2 martie. L. Dumitrescu UN DIRIJOR NEVĂZUT La studioul de televiziune: In preajma premierei ARTIȘTI ROMÂNI PESTE HOTARE • Ieri a plecat în R.S.F. Iugoslavia Mihai Rădulescu. Joi 4 martie el va da un concert de orgă in oraşul Belgrad. • Sîmbătă seară a plecat, intr-un turneu în U.R.S.S., solista Teatrului de operă şi balet Zoe Dragotescu, în oraşele Perm, Novosibirsk, Sverdlovsk şi Ulan-Udeea va apărea in spectacolele „Dama de pică“, „Boema” şi „Evgheni Oneghin“.