Informatia Bucureştiului, aprilie 1965 (Anul 12, nr. 3624-3649)

1965-04-01 / nr. 3624

. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VAl INFORMA­TI A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Amil XII —Nr. 3624 4 PAGINI 25 BANI Joi 1 aprilie 1965 • OLIMPIADEI­ PENTRU ELEVI PE CAPITALĂ Secţia de învăţămînt a Sfatu­lui Popular al Capitalei anunţă că olimpiadele de literatură ro­­mînă, matematică, fizică şi chi­mie — faza pe Capitală — vor avea loc în ziua de duminică 4 aprilie. Elevii premiaţi la faza pe ra­ion se vor prezenta la ora 8 la următoarele şcoli: Şcoala medie „Gh. Lazăr“ — pentru literatura română; Şcoala medie „Mihai Viteazul“ — pentru matematică; Şcoala medie „N. Bălcescu“ — pentru fizică, chimie. • Ghid pentru „exploatarea raţională a anvelopelor“ Pentru a veni în sprijinul con­ducătorilor auto, în vederea fo­losirii cit mai corespunzătoare a anvelopelor. Uzina „Danubiana“ a realizat un îndrumar care cu­prinde o serie de noţiuni foarte importante. Este vorba de facto­rii care determină rezultatele în exploatarea pneurilor, caracteris­ticile tehnice şi de exploatare a anvelopelor de orice fel. Mai pot fi găsite, aici, în tabele speciale, date privind distanţele dintre ora­şele din ţară, staţiile de benzină din oraşul Bucureşti, cit şi cele situate în localităţile şi pe tra­seele de circulaţie din întreaga ţară. Ne vizitează Aseară a sosit în Capitală pianistul francez Jean Casade­­sus. Laureat al Concursului in­ternaţional de la Geneva, apre­ciatul pianist a efectuat nume­roase turnee în mai multe ţări ale lumii. Casadesus va concer­ta la Bucureşti sîmbătă 3 aprilie şi duminică 4 aprilie, cu Filar­monica de Stat „George Enescu“, miercuri 7 aprilie la Craiova şi luni 12 aprilie la Braşov. CONCURS DE OBIECTE PENTRU TURIŞTI Cooperativele meşteşugăreşti „Arta aplicată­ 4, .Arta lemnului“ şi „Sîrguinţa“ se pregătesc pentru a se prezenta la un concurs or­­ganizat de U.C.M.R pentru cele mai frumoase obiecte de amin­­tiri turistice şi cadouri. Nume­roase colective din cadrul acestor cooperative execută diferite obiec­­te care vor fi puse, în acest se­zon, la dispoziţia turiştilor de pe litoral sau din localităţile de munte. Printre acestea se vor afla podoabe din ceramică metalizată, coliere, medalioane cu desene din ceramică antică, modele noi de perle din sticlă etc. • O. S. T. A. ANUNŢĂ Posesorii de bilete la spec­tacolele baletului din Pécs sunt rugaţi să se prezinte la casa O.S.T.A. pînă la 10 aprilie a.c. pentru a primi contravaloarea biletelor. Casa este deschisă zil­nic între orele 10—13 și 17—20. 1 PLECAREA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI DE STAT A D. P. ROMÍNE LA BUDAPESTA Azi dimineaţă a părăsit Capitala în­­dreptându-se spre Budapesta delegaţia de partid şi de stat a R. P. Romîne care la invitaţia C.C. al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, a Consi­liului Prezidenţial al R. P. Ungare şi a guvernului revoluţionar muncitoresc­­ţărănesc ungar va participa la sărbăto­rirea celei de a XX-a aniversări a eli­berării Ungariei de sub jugul fascist. Din delegaţie fac parte tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Teodor Haş, prim-secretar al In aceeaşi zi, delegaţia a sosit la Budapesta. Pe aeroportul Ferihegy a fost întîmpinată de Jeno Foek, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al guvernului revoluţio­nar muncitoresc ţărănesc ungar, Ist­ván Szurdi, secretar al C.C. al P.M.S.U., Pal Losonczi, ministrul agri­culturii, Janos Tausz, ministrul comer­ţului interior, Rezső Trautman, minis­trul construcţiilor, de membri ai C.C. al P.M.S.U., ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, de generali şi ofi­ţeri superiori. A fost de faţă ambasadorul R. P. Comitetului regional Crişana al P.M.R, general-locotenent în rezervă Ilie An­­tonescu şi Mihail Roşianu, membru al C.C. al P.M.R, ambasadorul R. P. Ro­mîne la Budapesta. Pe aeroportul Băneasa membrii de­legaţiei au fost conduşi de tovarăşii Alexandru Drăghici, Paul Niculescu- Mizil, Avram Bunaciu, Gogu Rădules­­cu, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului. Au fost de faţă József Vince, amba­sadorul R. P. Ungare la Bucureşti şi membri ai ambasadei­ Romîne la Budapesta, care face parte din delegaţie. Pe aeroport a fost aliniată o com­panie de onoare. Au fost intonate imnu­rile de stat ale R. P. Romîne şi R. P. Ungare, după care tovarăşul Emil Bod­­naraş a trecut în revistă compania de onoare. In întîmpinarea delegaţiei au venit numeroşi oameni ai muncii din capitala Ungariei purtind steguleţe cu culorile naţionale ale R. P. Romîne şi R. P. Ungare. Un grup de pionieri a oferit flori membrilor delegaţiei. (Agerpres) Lucrări în domeniul aprovizionării cu apa a oraşului In acest an, întreprinderea de canal-apă Bucureşti va distribui o cantitate de apă potabilă cu 8 la sută mai mare decît anul trecut, ceea ce înseamnă un plus de peste II milioane m.c. Pentru realizarea acestui indice sporit, au importanţa lor şi o serie de lucrări edilitare care se execută sau urmează a fi începute în lunile următoare. LA STAŢIA DE POMPARE-SUD La cea de a doua staţie de pompare a apei din oraş — staţia Bucureşti- Sud — au început încă anul trecut im­portante lucrări menite a-i mări ca­pacitatea cu 80 000 mc pe zi. Aceste lucrări, care constau în linii mari, in montarea a patru utilaje de pompare și a unui rezervor de 10 000 mc, se apropie de sfîrșit, urmînd ca în curind să se treacă la efectuarea probelor teh­nologice. In prezent se lucrează aici la exe­cutarea conductelor de legătură care vor alimenta cu apă noile pompe, cit şi la finisarea re­zervorului. Staţia Sud are perspecti­va de a fi amplifi­cată şi mai mult în viitor, prin schimba­rea celor patru grupuri de pompare mai vechi, cu alte grupuri puternice, de tipul celor re­cent montate. EXTINDEREA REŢELEI DE APA PE ALTE STRĂZI In acest an, se vor introduce con­ducte de apă pe alte numeroase străzi, printre care străpungerea Lînăriei-Şin­­cai (o porţiune a Magistralei Nord- Sud), str. Recrutului, str. Petru Vodă etc. Tot în acest an, se continuă con­strucţia marelui canal colector A 3 între Dîmboviţa şi Dealul de cornişă. LA ARCUDA Terminind anul trecut dublarea a­­ducţiunii Argeş — Arcuda, in lungime de 9,6 km şi a u­­nei staţii de pompa­re, constructorii de la întreprinderea de construcţii hidroteh­nice şi foraje-Bucu­­reşti au de executat in acest an alte lu­crări cu importan­ta lor pentru proce­sul de preparare a apei potabile: sta­ţiile de clorinare şi amonizare, dubla­rea aducţiunii in in­cinta staţiei Arcu­da. De asemenea, sunt in curs de efec­tuare unele consol­ idări gen. şi amenajări la barajul A1- STAŢIA DE POMPARE-SUD: se lucrează la montarea noilor grupuri de pompare de tip 18 NDS » Laboratorul de încercări comunică — Atenţiune, laboratorul comunică: debit sub normal la pompele de in­jecţie ! Asemenea dialoguri susţine în mod frecvent laboratorul de încercări mo­toare şi compresoare, înfiinţat la Uzina „Timpuri noi“. Cu ajutorul aparaturii de specialitate, se verifică diverse pro­duse ale uzinei în condiţii apropiate celor din exploatare. Studii şi verifi­cări s-au întreprins în ultimul timp asu­pra motoarelor S-18 şi D-15, asupra unor pompe de injecţie şi a unor in­­jectoare. Concluziile au permis adop­tarea unor măsuri corespunzătoare pen­tru îmbunătăţirea calităţii. O contribuţie eficientă a adus-o ac­tivitatea laboratorului şi în moderni­zarea compresoarelor C-200 şi C-l. De pildă, în varianta modernizată a com­presorului C-l s-a obţinut mărirea tu­raţiei, s-a îmbunătăţit sistemul de ră­cire a aerului între trepte etc. NOI ARTICOLE DE PAPETĂRIE in ultimul timp, in librăriile bucu­­reştene au intrat o serie de articole noi. Dintre acestea, menţionăm caiete cu coperte din material plastic şi hirtie extravelină, blocuri de schiţe cu co­­perte de prespan şi arc spiral, truse pentru desen cu elementele confecţio­nate din material plastic transparent sau penare din acelaşi material, cu tabla înmulţirii pe riglă. Pentru copii au intrat o serie de ju­cării. E vorba de autocarul O.N.T., de maşina de cusut „Ilenuţa“, de racheta „Cosmos“, un televizor cu opt diapozi­­tive,vederi din ţară. Pregătirea profesională a lucrătorilor din alimentația publici-------­ DE LA CABINETUL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P.M.R. Vineri, 2 aprilie 1965, orele 17, va avea loc în aula Facultăţii de ştiinţe juridice expunerea prof. univ. VASILE MACIU, membru corespondent al A­­cademiei R.P.R. despre : „UNIREA MOLDOVEI CU ŢARA ROMINEASCA SI FORMAREA STA­TULUI NAŢIONAL ROMÂN. RĂZBO­IUL PENTRU CUCERIREA INDE­PENDENŢEI DE STAT A ROMINIEI“. Expunerea se adresează studenţilor de la Universitatea serală de marxism­­leninism, secţia istorie, anul II. Sînt invitaţi să participe şi alţi cursanţi din cercurile şi cursurile în care se studiază Istoria patriei și a P.M.R. în învățămîntul de partid din Capitală. Prin sălile de repetiţii Afişele numeroaselor premiere ce au avut loc in fiecare teatru din Capitală, au pus la curent publicul cu noutăţile acestei stagiuni. Pînă la în­cheierea ei, mai sunt c­iteva luni. Timp în care „întoarcerea pregătirile din sălile de repetiţii vor da la iveală noi premiere. Ce vor aduce nou în repertoriul bucureştean viitoarele săptămîni vom căuta să vă relatăm pe scurt în grupajul nostru. Autor„Horia Lovinescu din adîncuri“ Reproducerea tabloului „Linişte eter­nă“ a lui Tonitza a devenit obiect de colecţie şi pentru discofili. Imaginea se află pe coperta mapei ce îmbracă discul cu titulatura Suita I din baletul ,,în­toarcerea din adîncuri“ de Mihail Jóra. Iubitorii artei pe poante vor putea însă să facă cunoştinţă, în curind, cu întreg baletul lui Mihail Jóra, ce se află în pregătire la Teatrul de operă şi balet al R.P.R.. Acţiunea se petrece în mijlo­cul populaţiei tătăreşti dintr-un sat do­­brogean de pe malul Dunării. Ideea baletului este glorificarea unui senti­ment etern uman — dragostea. Com­pozitorul păstrează caracterul propriu muzicii orientale; lucrarea este conce­pută ca o succesiune de dansuri, iar obiceiurile străvechi tătăreşti sînt me­reu prezente cu pitorescul lor inedit Rolurile principale sînt deţinute de ar­tişti de frunte ai teatrului: Irinel Liciu, Alexa Mezincescu, Leni Dacian, Mag­dalena Popa, Cristina Hamel-Zirra, Rodica Simion,Puşa Niculescu, Gabriel Popescu, Gh. Toto­vel­ea, Petre Ciortea, Amatto Checiulescu, Sergiu Stefanski, Moise Dan. Regia şi coregrafia viitorului spec­tacol aparţin lui Oleg Danovschi, iar scenografia Ofeliei Tutoveanu-Brăgă­­nesnu. „A fost odată ca niciodată. A fost odată, într-o ţară îndepărtată, un prinţ puternic şi mîndru care a vrut să zi­dească un turn pînă la Lună. Insă..“. Insă de şase ori s-a prăbuşit bolta, de şase ori constructorul — Manole — a refăcut calculele. Cu toate străduin­ţele şi sacrificiile a 30 de ani de muncă „Turnul Lunii" se năruie. Manole caută o explicaţie raţională pe care i-o dă bătrînul lui dascăl; îi lip­­seşte „piatra unghiului", ceea ce în­seamnă simţul umanului, solidaritatea cu omul pentru că, spune bătrînul, „o construcţie nu e numai număr şi ma­terie, implică şi o altă coordonată: omul“. Iar Manole a devenit un dezu­manizat. —■_ Răspîndeşti în jurul tău moartea Şi gîndirea ta e stearpă, pentru că tu însuţi ţi-ai pierdut, fără să ştii... — Spune odată. Ce ? — Omenia. Eşti „Omul care şi-a pierdut Omenia“. Replica dascălului este şi titlul piesei lui Horia Lovinescu, în care autorul avertizează asupra pericolului dezu­manizării omului de ştiinţă contempo­ran; pericolul ca scopurile nobile ale ştiinţei să fie denaturate în această e­­pocă a domniei atomului şi în locul savantului de tip umanist să apară monstrul rece şi cerebral capabil să recidiveze dezastrul de la Hiroşima. Iar „Turnul Lunii" simbol al unei mari opere ştiinţifice moderne subliniază de fapt ideea că orice operă omenească trebuie să poarte în ea piatra funda­mentală a ideii de omenie. Horia Lovinescu îşi poartă eroul pe căi spinoase, dar la capătul drumului îl aşteaptă momentul tragic dar sublim al împăcării cu umanitatea. Un drum care solicită masiv forţele artistice ale teatrului , o distribuţie ce cuprinde 52 de actori, interpreţi ai unei mari diver­sităţi de personaje, ansambluri de cor şi pantomimă ce vor evolua pe par­cursul a 9 tablouri reprezentînd o pă­dure, un iarmaroc al păcatelor, o ce­tate fără soare, o fermă sărăcăcioa­să... Montarea acestui spectacol pe scena Teatrului „C. I. Nottara“, revine regizorului Dan Nasta. Intilnire cu Eugen Ionescu Regele Bar­an­ger I este anunţat că peste o oră şi jumătate va muri. Aşa începe piesa lui Eugen lonescu — „Regele moare“, ce se află în pre­gătire la Teatrul naţional „I. L. Cara­­giale". In piesa lui Eugen lonescu, una dintre cele mai valoroase din drama­turgia universală contemporană, noţiu­nea de rege are un caracter simbolic. De fapt, este vorba despre om — ca rege al universului său ce moare o dată cu el. Drama profund umană pe care o trăieşte nu are nimic „regal“ ; din ea reiese nemaipomenita dragoste de viaţă a omului. Colectivul Teatrului naţional, aflat la prima îndîlnire cu dramaturgia lui Eu­gen Ionescu, este format din: Aura Buzescu, Valeria Gagealoo, N. Branco­­mir, Eliza Plopeanu şi Nicu Dimitriu. Rolul regelui Béranger aparţine unui invitat, la debut pe această scenă — S. Mihăilescu-Brăila. Regizorul şi scenograful — Moni Ghelerter şi Paul Bortnovschi. (Continuare în pag. a II-a) Prezentare - T. Botez George Constantin şi Dan Nasta Inter­preţi] a două roluri principiilei Manaia şi Gionam i PE MARGINEA ARTICO1ELEI: „ClT TIMP SA LI MAI DENUMIM METODE NOI?" O informare operativă la redacţie continuă să sosească numeroase scrisori de la cadre de conducere şi specialişti din uzine şi fabrici, în care aceştia îşi spun pă­rerea în legătură cu articolul cu titlul de mai sus, publicat în ziarul nostru nr. 3589, sub sem­nătura tehnologului şef al Uzinei „Autobuzul“. Scrisorile se referă, îndeosebi, la necesitatea de a aplica cu mai mare promptitudine în producţie noi procedee tehnologice de mare randament, de a intensifica activitatea de cercetare etc. Repro­­ ducem, în rîndurile ce urmează, părerile ingine­rilor şefi din întreprinderile „ELECTROAPARA­­TAJ" şi „STEAUA ROŞIE"­­ GH. COSMIN, inginer şef, Fabrica „Electroaparataj“ . Introducerea metodelor noi de lu­cru şi a proceselor moderne de fabri­caţie este indisolubil legată de pro­gresul tehnic. Tehnica timpurilor noastre se dezvoltă într-un ritm ra­pid. Ce este azi nou şi modern, mîine va deveni „clasic“ sau chiar învechit, procedeele tehnologice trebuind să meargă în pas cu dezvoltarea gene­rală a tehnicii. Aceasta este o ce­rinţă obiectivă a producţiei actuale. Nerespectarea ei duce la rutină, la şablonism, determină, în ultimă ins­tanţă, rămînerea în urmă. Iată de ce suntem­ întru totul de acord cu ideile expuse în articolul inginerului C. Diaconu de la Uzina „Autobuzul”. Procedeele de fabricaţie aplicate şi generalizate timp de cîţiva ani consecutiv nu mai pot fi consi­derate drept noi, chiar dacă ele au în continuare cîmp de aplicare în în­treprinderea respectivă. Considerăm că asemenea procedee sînt, în mo­mentul de faţă pentru Fabrica „Elec­troaparataj” forjarea în matriţe, tur­narea în forme uşor fuzibile, turna­rea sub presiune etc. Trebuie reţinut faptul că, pentru unele întreprinderi, asemenea metode pot prezenta în continuare caracter de noutate şi, deci, este firesc ca în asemenea împrejurări procedeele res­­pective să fie socotite noi şi intro­duse ca atare în planul tehnic. So­cotesc, totuşi, că nu este bine ca pe­rioada dintre aplicarea unui procedeu într-o uzină şi generalizarea acestuia în alte locuri de muncă să dureze cîţiva ani. Este, de aceea, necesar ca instituţiile interesate să-şi coordoneze mai bine eforturile în direcţia răs­­pîndirii operative a unor metode noi. Altfel, putem ajunge la situaţia ca un procedeu socotit de mult depăşit în literatura de specialitate internaţio­nală, să fie încă indicat, în mod for­mal, ca nou, numai pentru că nu s-a răspîndit încă în toate întreprinde­rile. Introducerea procedeelor tehnolo­gice într-adevăr noi cere o muncă deosebită, mai ales că în literatura de specialitate apar foarte rar des­crieri sau rețete complete, bune pen­tru o aplicare imediată. De aceea, în majoritatea cazurilor, sînt nece­sare numeroase cercetări și experi­mentări. Este păcat că, uneori, aceste m\\\\\\\\\\\\m OPINIA SPECIAN­SIULUI A\\\\m\\\\\\\\\\\m\mvv\\\\m\m cercetări se fac paralel în mai multe întreprinderi, ceea ce constituie o inu­tilă pierdere de timp și energie, de­termină cheltuieli neproductive. Cu­noașterea mai largă a multor pro­cedee noi s-ar putea realiza mai ra­pid, după părerea noastră, prin orga­nizarea unor expoziţii tehnologice anuale în care să se expună, pe lîngă grafice sau alt material documentar, îndeosebi exponate sub formă de piese, modele de instalaţii, SDV-uri speciale etc., specificîndu-se efica­citatea tehnică sau economică a me­todelor aplicate. Am dori, în încheiere, să ne îm­părtăşim experienţa în ceea ce pri­veşte aplicarea unor noi metode de muncă, pe cale de a fi răspîndite sau chiar generalizate în întreprinderea noastră. Citez, de exemplu, folosirea contactelor din material sinterizat (argint şi oxid de cadmiu) şi utili­zarea lemnului stratificat şi densi­­ficat la confecţionarea matriţelor pen­tru ambutizare. Ambele procedee îm­bunătăţesc calitatea reperelor respec­ tive, prin creşterea durabilităţii în ex­ploatare. Socotim că o altă metodă nouă, introdusă în fabrica noastră încă din anul 1964, ar putea interesa şi alte întreprinderi : durificarea con­tactelor de argint prin lovire cu un jet de alice de fontă, un procedeu puţin cunoscut în ţara noastră ; a­­ceastă metodă se aplică pe larg în diferite ţări în numeroase cazuri, printre care la roţii, dinţate, arcurile şi vilbrochenele autovehiculelor, la scoaterea ţundărului de pe sirme sau profile laminate la cald etc. în între­prinderea noastră sînt în curs probe tehnologice pentru debavurare prin alicare cu granule de polistiren a pie­selor presate din bachelită. (Continuare în pag. a ll-a) FABRICA „ELECTROAPARATAJ“: la instalaţia pentru uscare se verifică bobinele impregnate cu răşini epoxidice Convorbire cu tov. VICTOR MA­ = RINESCU, director al Trustului = alimentaţiei publice locale „Bucu- = reşti". B — Lucrătorii din unităţile de ali- = mentaţie publică sînt uneori criticaţi B pentru lipsa de serviabilitate, ati- | tudine necorespunzătoare faţă de = consumatori, deficienţe care se da- B torează, în primul rînd, slabei lor = pregătiri profesionale. Ce intenţio­ = naţi să întreprindeţi în anul 1965 = în această direcţie? = — Experienţa anilor precedenţi ne-a demonstrat importanţa ce o prezintă pentru ridica­rea­ nivelului de deservire a consumatorilor în unităţile noastre, pregătirea profesională a întregului per­sonal. Măsurile organizatorice aplicate în vederea modernizării reţelei, îmbu­nătăţirii aprovizionării, dotările cu utilaje, etc. vor avea o eficienţă sporită numai în condiţiile îm­pletirii cu diferitele forme iniţiate pe linia îmbogăţirii cunoştinţelor. Aşa se face că anul acesta am început o mai largă acţiune pe linia ridicării califi­cării şi specializării lucrătorilor din unităţi, care se va desfăşura în cîteva etape, pe o perioadă îndelungată. — Ce aţi preconizat pentru în­ceput ? — Trustul Bucureşti coordonează, după cum se ştie, un număr de 425 unităţi de alimentaţie publică — res­taurante, bufete, baruri, bucătării de bloc etc. — situate pe întreg cuprinsul oraşului sau în locurile de agrement din apropiere. Această reţea ne-a de­terminat să începem acţiunea de ridi­care a pregătirii profesionale cu lucră­torii din cele douăzeci mari unităţi re­prezentative. Pe baza indicaţiilor date, în întreprinderi s-au format comisii speciale pentru selecţionarea celor mai pregătite cadre (responsabili, şefi de sală, bucătari, ospătari, bufetieri etc.), care urmează să lucreze în aceste uni­tăţi. Totuşi şi pentru aceştia s-a iniţiat o anume formă de specializare. Ţinînd însă cont de faptul că ei au de acum la bază o pregătire corespun­zătoare privind tehnica şi practica de­servirii, completată de unele cursuri teoretice organizate la începutul anu­lui, ne-am îndreptat atenţia spre instru­irea lor practică în bucătării şi centre de fabricaţie. Astfel, fiecare ospătar va asista timp de cinci luni, cîte opt ore pe săptămînă, sub supravegherea unui instructor, la pregătirea diverselor pre­parate culinare. Lunar, instructorul îm­preună cu cadre de specialitate vor ve­rifica nivelul pregătirii practice, cu­noştinţele căpătate etc. In această formă vor fi incluşi şi un număr de şefi de sală. (Continuare în pag. a II-a) R. Groapă Interior din modernul restaurant „Mediaş“ de pe şos. M. Bravu v\\\\\\\\\\\\\\\\\W intimele știri sportive . Primul tur al finalei Cupei cam­pionilor europeni la handbal feminin s-a disputat la Copenhaga, între H.C. Copenhaga și Spartakus Budapesta. Gazdele au cîștigat cu 14—6 (5—3). Returul finalei va avea loc la 16 apri­lie la Budapesta. • Țara Galilor a învins Irlanda de nord cu 5—0 (3—0), la fotbal. • Au fost desemnate finalistele Cu­pei Angliei la fotbal: Liverpool și Leeds United. Ele se vor întîlni la 1 mai pe stadionul Wembley din Londra. • Ungaria va fi reprezentată la campionatele mondiale de tenis de masă de la Liubliana de următorii ju­cători : Berczik, Rózsás, Pigniczki, Ha­ragi, Harcsar (la masculin), Földi, Lukacs, Jurik, Papp (la feminin). • Echipa de hochei T.S.K.A. Mosco­va a cucerit pentru a 12-a oară cam­pionatul U.R.S.S. In ultimul meci sus­ținut, ea a învins cu 9—3 pe Lokomo­tiv Moscova. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucuresti, temperatura aerului a fost de 2 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 10 grade iar minima din cursul nopţii de 0 grade. Timpul probabil de miine . Vreme fru­moasă dar rece mai ales noaptea. Cerul va fi variabil. Vînt potrivit din sectorul nordic. Temperatura in scădere ușoară­­minima va fi cuprinsă Intre minus 3 și plus 1 grad, iar maxima intre 7—9 grade. Pentru 3, 4 și 6 aprilie: Vreme în ge­neral frumoasă cu cerul temporar noros. Viatul va sufla slab pînă la potrivit. Temperatura in creștere ușoară. Telegramele externe anunţă: NEW YORK. Comitetul Adunării Generale a O.N.U. însărcinat cu definirea noţiunii de agre­siune se va întruni în a treia sa sesiune, la 5 aprilie, anunţă agenţia France Presse, LONDRA. Camera Comunelor a respins, ieri seara, cu 300 voturi, contra 299, moţiunea de" cenzură prezentată de deputaţii conservatori îm­­potriva programului agricol al guvernului laburist. Prin acest vot s-a pus, astfel, capăt unei lungi dezbateri asupra preţurilor la produsele agricole. PARIS. Ministrul afacerilor externe al Franţei, Couve de Murville, a avut ieri după-amiază o întrevedere cu subsecretarul de stat al S.U.A., George Ball, care se află la Paris pentru a parti­cipa la lucrurile Consiliului Permanent al N.A.T.O. Observatorii prezenţi în capitala Franţei relevă că discuţiile s-au referit îndeosebi la problema Viet­namului şi la situaţia din cadrul N.A.T.O. NEW YORK. Reprezentantul permanent al Gre­ciei la O.N.U., D. Bitsios, a remis Consiliului de Securitate o notă prin care îl informează că la 26 martie două avioane aparţinînd forţelor mili­tare aeriene ale Turciei au violat spaţiul aerian al Greciei în dreptul Insulei Mitylen. BONN. Partidul liber democrat vest-german a hotărît, în cadrul unei întruniri a comitetului său de conducere şi a grupului său parlamentar, să continue să participe la guvernul de coaliţie. La o reuniune a fost analizată situaţia creată în urma demisiei lui Ewald Bucher, ministrul liberal al justiției.

Next