Informatia Bucureştiului, noiembrie 1965 (Anul 13, nr. 3804-3829)

1965-11-01 / nr. 3804

Tong­­a 2-a VIAŢA MUZICALĂ ROLF KLEINERT la pupitrul Filarmonicii „George Enescu“ La pupitrul Filarmonicii „George Enescu" s-a aflat ieri conducătorul ar­tistic şi primul dirijor al orchestrei simfonice a Radioteleviziuniii din Berlin Rolf Kleinert. Programul, care a cu­prins „Mica simfonie" a compatrio­tului său Hanns Eisler — o lucrare mai veche a compozitorului, alcătui­tă din patru părţi miniaturale care o apropie, prin transparenţa scriitu­rii, de domeniul muzicii de cameră —, poemul simfonic „Till Eulenspie­gel" de Richard Strauss şi impozanta Simfonie nr. 4 („Romantica") de An­ton Bruckner, ne-a îngăduit să în­trezărim trăsăturile distinctive ale personalităţii artistice a dirijorului: soliditatea pregătirii profesionale, precizia gestului, preferinţa pentru marile dezlănţuiri sonore, pe care le pune în valoare prin favorizarea alămurilor şi a percuţiei. Fantezia, umorul, gratia jucăuşă par a conveni într-o măsură mai redusă tempera­mentului său. Drept urmare, poemul „Till Eulenspiegel" — capodoperă a umorului muzical, lucrare pretin­zînd un stil inter­pretativ plin de ra­finament şi de mo­bilitate — ne-a a­­părut văduvit de unele din elemen­tele sale caracte­ristice. Aceeaşi re­marcă este vala­bilă şi cu privire la momentele de de­licată poezie a na­turii din Simfonia de Bruckner — de pildă trio-ul părţii a treia, căruia i-a lipsit farmecul schubertian cerut de atmosfera popu­larului „ländler". Unde însă Rolf Kleinert a dat în­treaga măsură a posibilităţilor sale, a fost în pasajele de amplă desfăşu­rare orchestrală, în secţiunea dezvol­tătoare a părţii întîi, în Scherzo şi în furtunosul Final al vastei fresce simfonice a lui Bruckner. în aceste pagini ale „sim­foniei pădurii ger­mane" — cum a fost supranumită lucrarea —, dirijorul oaspete a ştiut să realizeze cu pregnantă tablouri grandioase ale naturii: pădurea ca teren de vînătoare în care răsună vesel chemările cornilor şi ale trom­petelor (în Scherzo), dar şi ca im­presionant peisaj nocturn, in timpul unei vijelii înfricoșătoare (în Final). Prin vigoarea acestor evocări, Rolf Kleinert a restituit cu fidelitate lu­mea sonoră a marelui simfonist aus­triac în unele din aspectele sale cele mai semnificative. E. Elian SIMPOZION Sâm­bătă, la ora 18, a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice, din str. Ba­tiste nr. 14, un simpozion, din cadrul ciclului „Compozitori şi interpreţi sovie­tici“. Cu acest prilej, compozitorul Du­mitru Bughici a vorbit despre Serghei Prokofiev, iar artista emerită Valentina Massini a împărtășit impresiile despre celebra balerină Galina Ulanova. Au ru­­lat filmul documentar „Galina Ula­nova“ și filmul artistic „Cîntăreața sclavă”. Concert educativ O dată cu noua stagiune, Filarmonica de stat „Geor­ge Enescu“ a reluat şi ci­clul concertelor educative. O acţiune interesantă de iniţiere muzicală, urmărind să familiarizeze elevii din licee fie cu opera unei re­marcabile personalităţi, fie cu un moment semnificativ din evoluţia artei muzicii. Concertul de duminică di­mineaţa din sala mică a Palatului — din desfăşurarea căruia fotoreporte­rul nostru a surprins un instantaneu — a cuprins lucrări de compozitori preclasici în interpretarea orchestrei de cameră a Şcolii medii de muzică nr. 1 dirijată de C. Petrovici şi a soliştilor Mihai Constantinescu, Ma­ria Cardaş, Corneliu Gheorghiu, Emi­lia Vlangali, Martha Kessler, Nicolae Gafton. A acompaniat la pian Nico­lae Rădulescu. Iosif Conta premiat la Montevideo De mai multă vreme, Asociaţia pentru relaţii culturale din Uruguay a instituit un premiu pentru cea mai valoroasă interpretare a muzicii uruguayene. Premiul se decernează anual, fie unui solist, fie unui di­rijor. Anul acesta, in atenţia juriului desemnat să stabilească pe ciştigă­­torul premiului pe anul 1964, s-a af­lat şi numele lui Iosif Conta. Cu prilejul unei vizite făcute in tara noastră de compozitorul Uruguayan Alberto Soriano, orchestra simfonică a Radioteleviziunii, sub conducerea lui Iosif Conta, a imprimat una din lucrările oaspetelui: „Trei schiţe despre viaţa lui Artigas". Imprimarea a Întrunit in unanimitate voturile juriului din Montevideo, şi dirijorul nostru a fost distins cu premiul „Puerto del Sol sobre agata i amatestas“. „Interpretarea dată de dv. celor «Trei schiţe despre viaţa lui Artigas» — se menţionează, printre altele, în scrisoarea trimisă dirijorului nostru — „a fost considerată demnă de cea mai mare admiraţie". Repetiţii cu public Primul contact al pu­blicului cu spectacolul are loc o premieră. De obicei, Teatrul „Ion Creangă“a iniţiat insă o serie de repe­tiţii cu public. Prin discuţiile ce urmează după vizionarea spec­tacolului se urmăreş­te, evident, cunoaş­terea părerii specta­torilor înainte ca pie­sa să intre in reper­toriul curent al tea­trului. O asemenea primă intîlnire intre creatori şi „benefi­ciari“ a avut loc zi­lele trecute după ce artiştii au prezentat în faţa invitaţilor — tineri din întreprin­deri şi facultăţi — spectacolul din ca­drul studioului experi­mental „Romeo şi Jeanette" de Jean Anouilh. Discuţiiiile au scos in evidenţă faptul că vorbitorii cunosc miş­carea teatrală de la noi din ţară şi dramatur­gia contemporană. Ei au făcut observa­ţii valoroase asupra spectacolului — re­gie, interpretare, sce­nografie — salutînd de asemenea iniţiativa teatrului de a-şi lăr­gi continuu reperto­riul. Săptămîniile viitoa­re vor avea loc în­­tilniri ale spectato­rilor cu colectivele de interpreţi din „Dimineţi obişnuce“ de Natalia Gheorghiu şi Emilia Căldăraru, spectacol de deschi­dere a stagiunii, „104 pagini de dra­goste“ de Ed. Rad­­ziinski şi „Cu capul în norii“ de Felix Caroly. O remarcă. Dacă teatrul ţine să-i con­sulte pe spectatori — şi asta a dovedi­t-o — ar fi bine ca la aceste întîlniri (sau întrebuînţînd şi alte metode) să se facă sondaje în rîndul publicului asupra re­pertoriului ce va fi abordat de către teatru. Din aceste consultări este clar, poate ieşi o colabo­rare fructuoasă. Madrigale la magazinul „Muzica“ A fost odată... Nu, nu e basm, ci o întâmplare adevărată. S-a petrecut cu un an In urmă, în ziua cînd în raioanele de specialitate ale magazi­nelor a apărut diacul cu imprima­rea integrală a operei „Oedip" de E­­nescu. Cu acest prilej, la magazinul „Muzica” s-a inaugurat într-o ma­nieră originală sala de audiţii de la subsolul clădirii: principalii realiza­tori ai discului s-au întilnit cu publi­cul Au răspuns la întrebări, au ofe­rit exemplificări pe disc, intr-o at­mosferă de plăcut matineu muzical. După care, sala de audiţii a rămas ferecată ! Cu o singură excepţie: cind a apărut discul cu muzică de Gershwin At­unci, într-o atractivă întîlnire cu publicul, pianistul Dan Mizrahi a interpretat cîteva frag­mente din Concertul în Fa, impri­mat pe disc. Ei bine, slmbătă după amiază sala de audiţii s-a redeschis. Cu pri­lejul apariţiei discului „Recital de madrigale", corul „Madrigal“ al Con­servatorului „Ciprian Porumbescu“ s-a înfăţişat „in corpore“ la magazi­nul „Muzica“. A coborît în sala de audiţii, şi în faţa publicului ocazio­nal, a interpretat cîteva din piesele imprimate pe disc. XIn binevenit con­cert, menit să apropie şi mai mult pe artişti de auditorii lor, şi anunţat atractiv printr-o vitrină specială a magazinului. Deci, de data aceasta, sala de la subsol şi-a meritat numele de „sală de audiţii“. De nu s-ar fe­reca iarăşi din cine ştie ce necunos­cute motive I. Laude tardive A apărut prospectul Universităţii populare Bucureşti. Cuprinde programul tuturor cursurilor anului de învăţămînt 1965—1966 şi un capitol „Anexe“ in care sint înserate pro­iectele de program pe anii 1966—1967 şi 1967— 1968 pentru cursurile a căror durată este de doi sau trei ani. Tema­tica fiecărui curs este însoţită de ilustraţii, viniete, hărţi. Nimic de zis — o ţinută gra­fică îngrijită. Toate laudele. Le-am fi adre­sat Universităţii popu­­lare Bucureşti dacă acest prospect ar fi apărut atunci cind era mai mare nevoie de el. Adică Înainte de inseriere cind consul­tarea tematicilor ar fi putut interesa intr-ade­văr pe cetăţeni, i-ar fi putut Îndemna să de­vină cursanţii unei secţii. La Casa ziariştilor Duminică seară, la Casa ziariştilor din Capitală, in cadrul programului muzical susţinut de Lucia Boie, Gică Petrescu, artist emerit, Sergiu Cioiu şi Luchi Marinescu au fost prezen­tate o serie de melodii din specta­colele şi concertele în care aceştia, au apărut cu prilejul turneelor în­treprinse în Italia, Franţa şi U.R.S.S. A acompaniat la pian Teodor Si­­biceanu şi o formaţie instrumentală condusă de Geru Podgoreanu. Manifestarea s-a bucurat de un frumos succes. REVISTA REVISTELOR Ultimul număr al ,,GAZETEI LITE­­RARE“ e consacrat lui Mihail Sado­­veanu, cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la naşterea marelui scriitor. Dintre studiile incluse, menţionăm cele privind „Clasicismul lui M. Sa­­doveanu“ de Al. Piru, „Natura — pre­zenţă multiplă“ de C. Ciopraga, „isto­rie şi mitologie“ de D. Micu şi „Fa­bulosul In opera lui M. Sadoveanu” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Re­ţin atenţia şi cîteva interesante „in­terpretări“ ale unor creaţii sadove­­niene, semnate de cîţiva critici cu­noscuţi . Despre programul şi activitatea nou­­lui an la Universitatea populară Bucu­reşti revista „CONTEMPORANUL” publică un interviu cu acad. Remus Răduleţ. Partea a doua a studiului „Psihologia socială, azi” de Traian Herseni se referă la „Cercetările a­­plicative“ şi importanţa lor pentru progresul ştiinţei şi culturii. Pagina destinată „Şcolii“, aflată la al doilea număr, cuprinde o dezbatere despre premisele psiho-pedagogice ale folo­sirii radioteleviziunii în şcoală, sem­nată de profesorul Valeriu C. Neş­­tian şi „Un corectiv la manualul de Istoria doctrinelor economice“ de N. Dobrotă. Se pare că săptămînalul „LUCEA­FĂRUL“ și-a definit profilul și ru­bricile. La „Săptămîna”, sub titlul „Editori“, Eugen Barbu publică un articol prilejuit de sărbătorirea acad. Al. Rosetti. Un profil al prozatorului Gib. I. Mihăescu semnează N. Cre­­vedia, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la moartea sa, în cadrul dis­cuţiei despre clasici, Ovidiu Papa­­dima e semnatarul articolului „Per­manenţă şi actualitate’*. Retrospectiva sculptorului Ion Grigore Popovici In sălile Muzeului „Simu şi Bucu­reşti în arta plastică“ se va deschi­de joi 4 noiembrie, la ora 13, expo­ziţia retrospectivă a sculptorului Ion Grigore Popovici. Vor fi expuse o serie de sculpturi în bronz, ghips, lut, precum şi 150 de desene (tuş, laviu, guaşe, pastel, creion), repre­zentând studii, portrete, proiecte pentru monumente, compoziţii. Expoziţia va putea fi vizitată zil­nic, în afară de luni, între orele 14 şi 20, iar duminica între orele­­20—13 şi 20—20. Cartea în ajutorul gospodinei In vitrinele librăriilor vor putea fi curînd remarcate noi apariţii în ajutorul gospodinelor. Editura Teh­nică va scoate de sub tipar într-o nouă ediţie, două lucrări care s-au bucurat de interes : „Carte de dul­ciuri“ de Ecaterina Teişanu şi „Con­fecţionarea dantelelor din puncte şi Iorsetă“ de E. Tomida. Pentru ţesă­toarele de covoare va apărea lu­crarea lui S. Gascamian şi I. Zaha­­ria „Tehnica ţesutului covoarelor din noduri...“. Îndrumarea metodică a bibliotecilor Biblioteca centrală pedagogică a iniţiat o activitate nouă : îndruma­rea metodică a bibliotecilor şcolare. In acest scop biblioteca a între­prins un control în mai multe şcoli generale şi licee. Constatîndu-se li­nele lacune in activitatea biblioteci­­lor respective , fonduri din care lip­seşte adesea chiar literatura obliga­torie, documentaţia pedagogică ne­cesară cadrelor didactice, biblioteca a organizat un sector de specialitate. Acesta a întocmit o serie de mate­riale metodice, care valorifică expe­rienţa înaintată de la noi şi de pes­te hotare, studiile elaborate privesc „Fondul de publicaţii al bibliotecilor şcolare“, „Cataloagele bibliotecii“, „Colectivul de elevi“, „Bibliotecile claselor“, „Popularizarea cărţilor noi intrate în bibliotecă“, „îndrumarea lecturii pe timpul vacanţei“, „Accesul liber la raft in bibliotecile şcolare“ etc. Adunări de dări de seamă şi alegeri in organizaţiile de partid înfăptuirea măsurilor stabilite trebuie urmărită In secţia sculărie a întreprinderii optice române (I.O.R.) sunt executate cele mai diverse scule şi dispo­zitive. Acestea au un rol important în activitatea intregii întreprinderi, fiind indispensabile în munca pentru rea­lizarea în termen a sarcinilor de plan şi ridicarea nive­lului calitativ al produselor. Adunarea de dare de seamă şi alegeri ce a avut loc zilele trecute în organizaţia de bază de aici a dezbătut pe larg diferitele aspecte ale muncii, ale felului cum a contribuit secţia la îmbunătăţirea calităţii produselor realizate la I.O.R. prin ridicarea nivelului tehnico-cali­­tativ al sculelor şi dispozitivelor. — în cursul acestui an, biroul organizaţiei de bază a analizat de mai multe ori activitatea desfăşurată. Pe baza acestor analize au fost stabilite măsuri concrete pentru îmbunătăţirea calităţii sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor — spunea în cuvîntul său tovarăşul NICOLAE PURCEL. Esenţialul este însă ca fiecare ana­liză (şi noi am făcut destule) să aibă eficienţă în activi­tatea economică. Or, tocmai această eficienţă n-a fost întotdeauna urmărită cu perseverenţă. în ultima vreme, de pildă, s-a înregistrat o creştere a coeficientului de re­buturi la scule, dispozitive şi verificatoare. Comuniştii GHEORGHE IORDACHE, NICOLAE STOI­­CIU, GHEORGHE POPOVICI au relevat şi alte aspecte legate de calitatea S.D.V.-urilor: secţia primeşte ajutor insuficient din partea cadrelor tehnico-inginereşti; se fac dese modificări în proiecte. Insuficientă grijă se acordă modului cum sunt folosite S.D.V.-urile. Nu o dată s-a întîmplat ca unele scule, dis­pozitive şi verificatoare să facă cale întoarsă în secţie pentru simplul motiv că întrebuinţarea lor s-a făcut în mod necorespunzător. Dezbaterile din cadrul adunării generale ar fi fost mult mai rodnice, după părerea noastră, dacă s-ar fi ana­lizat temeinic situaţia existentă şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea calităţii sculelor, dispoziti­velor şi verificatoarelor. Dar unii vorbitori s-au ocu­pat mai mult de gospodărirea secţiei — curăţenie, baie, vestiar etc. Sigur, şi aceste probleme sunt importante, dar ele pot fi foarte bine dezbătute în consfătuirile de producție. Prin munca sa comunistul trebuie să constituie un exemplu în brigada a treia legumicolă de la Cooperativa agricolă de producţie Dărăşti Îşi duc activitatea 26 de conjurişti, în urmă cu cîteva zile ei au analizat, în adunarea de dare de seamă şi alegeri, activitatea de­pusă de la alegerile precedente şi pînă în prezent. Darea de seamă s-a oprit mai ales asupra unui factor im­portant pentru asigurarea bunei des­făşurări a muncii şi anume asupra felului cum se străduiesc comuniştii ca prin munca şi activitatea lor să constituie un exemplu pentru ceilalţi cooperatori în realizarea sarcinilor de producţie ce stau în faţa brigăzii. Biroul organizaţiei de bază a pro­cedat bine punînd accentul pe aceas­tă latură a activităţii comuniştilor. Ţăranii cooperatori urmează cu în­credere sfatul comuniştilor, exemplul lor are o influenţă puternică asupra activităţii în brigadă, în cursul acestui an brigada a obţi­nut o producţie sporită de legume. Lucrîndu-se cu atenţie, de pe fiecare suprafaţă de teren s-au recoltat canti­tăţi peste cele prevăzute de roşii, ardei gras, arpagic. Participanţii la discuţii au arătat că rezultatele ob­ţinute de brigadă au contribuit la creşterea veniturilor cooperativei, la întărirea ei economico-organizato­­rică, în adunarea generală a fost subli­niată contribuţia comuniştilor la buna organizare a muncii, la efectuarea la timp a lucrărilor. Dar membrii de partid n-au trecut cu vederea faptul că in brigadă îşi mai fac loc menta­lităţi învechite, că biroul organiza­ţiei de bază nu a pus în discuţia a­­dunării generale pe acei care nu con­stituie un exemplu pentru coopera­tori. în cuvîntul lor mulţi participanţi la adunare au criticat atitudinea co­muniştilor Ion M. Iancu, Ion P. Bu­­nea şi Petre Marinescu, care, preocu­paţi mai mult de treburi personale, nu participă la activitatea brigăzii. — Biroul organizaţiei de bază n-a tras cu toată seriozitatea la răspun­dere pe acei comunişti care nu iau parte la activitatea brigăzii — spunea în cuvîntul său tovarăşul VASILE GHEORGHE. Deşi s-a analizat in a­­dunarea generală din primăvara aces­tui an, modul în care îşi îndeplinesc comuniştii sarcinile de producţie şi s-au stabilit unele măsuri concrete, totuşi biroul n-a urmărit cum sunt în­făptuite acestea. După părerea mea ar trebui ca, între altele, în viitor să ne preocupăm mai mult şi de lărgirea suprafeţelor irigate, pentru a spori producţia la hectar. Analizînd în spirit critic şi auto­critic activitatea biroului organizaţiei de bază, comuniştii DUMITRU STA­­MATE, TUDOR DUMITRACHE, VA­SILE POSTELNICU au făcut propu­neri pentru îmbunătăţirea muncii po­litice de masă pentru sporirea rolului organizaţiei de partid în activitatea brigăzii. Obiectivele stabilite in planul de măsuri adoptat de adunarea generală trebuie să fie urmărite cu atenție de noul birou ce a fost ales (secretar, tovarășul Nicolae Cristea). întreprinderea „Tînăra gardă" se bucură de un frumos prestigiu pentru calitatea şi varietatea ar­ticolelor de tricotaje pe care Ie produce. Şi fie­care zi care trece aduce noi mărturii ale preocu­pării colectivului de muncitori, ingineri şi maiştri pentru realiza­rea de noi modele care să satisfacă cu­ mai mult exigenţele cumpărători­lor. în imaginea de mai sus sunt cuprinse două din harnicele muncitoare ale secţiei I de confecţii­­tricotaje, Francisca La­­zăr şi Maria Crăciunes­­cu, în timpul unui „con­sult" făcut asupra cali­tăţii tricotajelor. Economii prin inovaţii Activitatea inovatorilor de la Uzi­nele „23 August" a fost, anul acesta, deosebit de rodnică. In perioada care a trecut de la începutul anului şi pînă acum, ei au înregistrat la ca­binetul tehnic, nu mai puţin de 267 de propuneri de inovaţii şi raţionali­zări. Peste 120 din acestea au şi fost aplicate, cu bune rezultate, în proce­sul de producţie. Ele şi-au adus o contribuţie importantă la îmbunătă­ţirea calităţii produselor, la creşterea productivităţii muncă­ şi la reducerea preţului de cost. In afară de aceasta, in urma aplicării celor 120 de inova­ţii, uzina va realiza pînă la sfîrşitul anului, economii, peste plan, în va­loare de 3 200 000 lei. RĂSPUNSURI ŞI ECOURI LA ANCHETELE ZIARULUI Cu acest titlu, în numărul 3769 al ziarului nostru a fost publicat raidul întreprins prin mai multe unităţi, a­­parţinînd T.L.C.R. 1 şi T.L.C.R. 2. Ca urmare, la redacţie am primit răspunsuri din partea conducerilor celor două trusturi locale de cofetării şi răcoritoare, precum şi mai multe scrisori din partea a diferiţi oameni ai muncii. Astfel, conducerea T.L.C.R.­­ ne informează că au fost revizuite pro­gramele de funcţionare a tuturor unităţilor ce servesc micul dejun, sta­­bilindu-se noi orare, care să cores­pundă intr-o măsură mai mare cerin­ţelor publicului consumator. Cofetă­ria „Albina", de pildă, este deschisă zilnic de la ora 7. Patiseria popu­lară, unitatea Cafea-bar Amzei şi co­fetăriile „Delicia" şi „Nord" îşi încep activitatea la ora 6.30. Servirea mi­cului dejun se face acum şi la cofe­tăria „Opera" din Piaţa Kogălni­­ceanu. S-au stabilit, de asemenea, unele măsuri organizatorice menite să creeze, pentru fiecare unitate, posi­bilitatea de a servi întregul sortiment de produse prevăzute In listă. Toate unităţile dispun acum de vesela ne­cesară servirii in cele mai bune con­diţii. La unitatea Cafea-bar, din piaţa Amzei se servesc, şi unele speciali­tăţi, trigoane cu brinză şi cornuri speciale (franţuzeşti) foarte solicitate de consumatori. Conducerea trustului şi-a intensifi­cat controlul asupra modului cum sunt respectate regulile de igienă, asupra felului cum sunt îndeplinite obliga­ţiile de servire exemplară a consu­matorilor. Un răspuns cuprinzător am primit şi din partea conducerii T.L.C.R. 2. Pentru a oferi consumatorilor un mic dejun cit mai variat şi la timpul potrivit — se spune în răspuns , conducerea trustului a analizat atent programul de funcţionare a unităţi­lor sale, modul în care sunt serviţi consumatorii, precum şi cerinţele ce­tăţenilor în acest sens. Avîndu-se în vedere afluenţa mare a publicului în unele puncte ale oraşului, se poate lua acum micul dejun şi în alte co­fetării, patiserii etc. Astfel, ţinîn­­du-se seama de numărul mare al mun­citorilor ce trec dimineaţa spre Fa­brica de mase plastice şi Uzina de pompe, T.L.C.R. 2 a introdus servi­rea micului dejun la Patiseria Obor şi la una din unităţile de gogoşi, situată în piaţa Halelor Obor. Aceste unităţi îşi încep activitatea la ora 5.45. Utilă şi avantajoasă s-a dovedit in­troducerea micului dejun şi la cofe­tăria Universităţii, la cofetăria „Sud" de pe Magistrala Nord-Sud, la cen­trul de dulciuri şi răcoritoare din bd. Gheorghe Gheorghiu-Dej nr. 16. O notă bună Din scrisorile pe care le-am primit In ultima vreme la redacţie desprin­dem tot mai multe aprecieri pozitive privind, in special, operativitatea in servire a personalului din unele uni­tăţi cu o mare afluentă de vizitatori. Astfel, corespondenta noastră, Ca­melia Angelescu, acordă o notă bună MlSStivul coietăriei Universităţii". Noi unităţi und­e se vor servi preparate calde Sezonul în care ne aflăm — ne co­munică conducerea T.L.C.R. 2 — a impus sporirea numărului de unităţi care să pună la îndemîna cetăţenilor preparate calde : ceai, cafea cu lapte, gogoşi. In curînd, vor lua fiinţă trei unităţi în care se vor prepara gogoşi. Ele vor fi amplasate în Piaţa Unirii, la Autogara Filaret şi în calea Moşi­lor 92. Multe centre de dulciuri şi răcori­toare din Capitală vor fi oarecum, re­profilate după sezon. Pe timpul rece, aici, se vor desface (pa lingă dulciu­rile şi preparatele obişnuite) şi pro­duse de patiseria­­ cornuri, brînzoai­­ce, batoane, covrigi, frişcă, susan etc. Interesantă ni se pare şi ideea ser­virii ceaiului cald la mai multe cen­tre de răcoritoare. Tovarăşul P. Constantin apreciază In scrisoarea sa eleganta si bunul gust cu care sint decorate vitrinele cofe­­tăriilor „Victoria“ şi „Poem­­a“. Co­lective pline de solicitudine intîlnim de fiecare dată — ne scrie tovarăşa D. Virginia —­ şi la cofetăria „Sul- Una“, la patiseria „Unirii". Unde luăm micul dejun ?“ la subtitlul.­ O menţiune specială „Promisiune pe afiş“ In raidul respectiv au fost semnalate, de asemenea, unei® deficienţe exis­tente în activitatea cofetăriilor „Iris" şi „Opereta". Luîndu-se măsuri corespunzătoare, in prezent, consumatorii găsesc aici, un sortiment complet de preparate. Din răspuns se desprinde şi un alt amă­nunt, nu lipsit de importanţă. La cofetăria „Iris" există un spaţiu unde s-ar putea amenaja un laborator care ar crea posibilitatea realizării preparatelor la un nivel calitativ superior. De asemenea, avînd un mic laborator, unitatea şi-ar putea îmbogăţi sortimentul de preparate. Pentru realizarea acestuia este ne­cesar însă un cuptor electric. Conducerea trustului, a cerut în acest sens, în repetate rînduri, sprijinul Direcţiei comerciale a oraşului Bucureşti care i-a promis tot ajutorul. Pînă una-alta, însă, spaţiul stă nefolosit. La cofetăria „Opereta" s-a deschis de cîteva zile, o frumoasă expoziţie cu preparate de cofetărie şi patiserie. Noutatea e prezentă, în special, prin larga gamă a produselor realizate după reţete franţuzeşti, pe bază de foitaj. Drept urmare s-a înregistrat o mare afluență de consumatori. Fiind foarte solicitate, unele produse expuse, au fost introduse și la micul dejun. Sesizări, întrebări, răspunsuri Azi aici, mîine cine ştie unde! Grupul 2 şantiere al I.R.C.R. 1 Mai a început mai multe lucrări pe strada Barbu Văcărescu, după cum ne infor­mează corespondentul nostru A. Daniel. Vine iarna şi gospodarii de la I.A.L. şi I.R.C.R. au rămas în urmă cu pre­gătirile. Dar să ne oprim pe strada Barbu Văcărescu la numărul 117. Ne întîm­­pină o bătrînică. Se uită îngrijorată la noi, fapt care ne miră. Nu ne lasă însă nelămuriţi şi îşi spune oful: — Credeam că sînteţi de la I.R.C.R. şi aţi venit să luaţi din materialele de construcţie. Aşa au obiceiul. Aduc mai întîi materialele pentru lucră­rile ce le au de executat, fac fel de fel de promisiuni și te pun să sem­nezi o dovadă de primirea lor, iar după cîteva zile cei care le-au adus, încep să le ridice. Cică numai pen­tru o zi două, dar nu dau nici o do­vadă. De la mine au luat numai un sac de ciment. M-a dojenit băiatul meu și a avut dreptate. Cum o să justificăm noi lipsa cimentului cînd vor începe lucrările? M-am­ prins eu unui tovarăș de la grup, care lu­crează in vecinătate, dar zicea că nu-și mai aduce aminte să fi luat cineva ciment. înseamnă că am ră­mas in pagubă. Au mai venit ei şi după alte materiale „de împrumut“, dar a fost fiul meu acasă şi nu le-a dat. Discuţia s-a încheiat. Am continuat însă să prospectăm „şantierul“, îm­prăştiate prin curte, fel de fel de ma­teriale, încurcă de mai multă vreme, trecerea locatarilor. In stradă a fost des­cărcată o basculantă de nisip. Copiii, bucuroși de un asemenea „noroc“, l-au luat în primire. De altfel, gurile rele, spun că materialele aduse pentru repa­rarea unor imobile de pe această stradă ar „circula“ cam mult de la o casă la alta, cu titlul de împrumut. Cert este însă că felul cum sunt depozitate şi în­grijite materialele facilitează manifes­tări necinstite. A. Daniel a sesizat conducerea grupu­lui de şantiere, dar lucrurile nu s-au schimbat. Este cazul, considerăm noi, să se sesizeze de situaţia existentă pe strada Barbu Văcărescu, conducerea I.R.C.R. şi Sfatul popular al raionului 1 Mai. Este vorba de păstrarea avutului obştesc. D. Lazǎrescu Informaţie Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă: la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 octombrie 1965, au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere : 1) M.H.R. 5) Z.A.J. 2) L. E. Y. 6) N.J. K. 3) M. M. F 7) E. O. Y. 4) P. G. K. 8) G. S. T.

Next