Informatia Bucureştiului, ianuarie 1966 (Anul 14, nr. 3857-3881)

1966-01-03 / nr. 3857

Pag. a 2-i ACTUALITATEA CULTURALA „Domnişoara Nastasia“ - spectacol de balet „Domnişoara Nastasia“ la teatru, „Domnişoara Nastasia“ pe ecran, de ce nu şi „Domnişoara Nastasia“ ca spec­tacol de balet? Ideea folosirii tragi­comediei lui George-Mihail Zamfirescu pentru un libret coregrafic era intr-ade­­văr atractivă. In piesă alternează si­tuaţii dramatice ascuţite cu scene de un comic spumos, se înfruntă caractere bine conturate, acţiunea evoluează curgă­tor spre tragicul deznodimm­înt. Toate acestea constituie baze ideale pentru libretul unui balet, liste ceea ce a in­tuit, cu­­bogata sa experienţă profesio­nală, maestrul coregraf Oleg Danov­­sehi, cînd a pornit la realizarea aces­tui proiect. Realizarea confirmă in bună măsură, aşteptările: „Nastasia“ (de ce nu „Domnişoara Nastasia“, ca în titlul piesei originale, de vreme ce fabulaţia şi personajele sînt păstrate aidoma?) se prezintă, din punctul de vedere al li­bretului, ca o lucrare bine închegată, cu o desfăşurare firească. Conţinutul este valorificat cu mijloacele specifice baletului, adăugîndu-se, la nevoie, cîte o scenă în plus pentru a face mai ex­plicit ceea ce, din lipsa cuvîtjtu­lui vorbit, ar risca să rămiflă neclar (de pildă caracterizarea în acţiune a lui Vulpaşin, „spaima a şapte mahalale“, prin tabloul de început din faţa eirclu­­njii). Sugestivă pentru definirea am­bianţei este şi introducerea­­ neobiş­nuită într-un spectacol de balet — a unui moment vocal în tabloul III de la circiumă, cu melodia lăutărească „Bo­­leou, ce viaţă amară“. Punerea în scenă a lucrării la Tea­trul de operă şi balet a demonstrat o dată mai mult diversitatea posibili­tăţilor interpretative ale balerinilor noş­tri. Valentina Massini construieşte ro­lul titular cu o remarcabilă forţă de concentrare. Nastasia ei este pură, sinceră, hotărită, caracterizarea persona­jului fiind obţinută prin mijloace de o mare simplitate. In chip deosebit se evidenţiază şi Petre Ciortea în Vulpa­şin, mai ales prin modul spontan în care realizează tranziţia de la scenele de beţie, scandal şi crimă, la cele în care „cerşeşte“ dragostea Nastasiei. Co­rect, dar în ansamblu fără pregnanţă, se prezintă Dan Mulse în Duca şi Flo­rin Cavvilescu în Sorcovă, în timp ce Ileana Diesen, Cristina Daniel şi Victor Marim întruchipează un aplomb trei personaje pitoreşti. Reuşită, seem de ansamblu din tabloul III,­­Constituită În jurul lăutarului-cin­tărit. Muzica baletului a fost concepută de compozitorul Cornel Trăilescu intr-o manieră strict ilustrativă , acţiunea sce­nica îşi găseşte în orchestra o cores­pondenţă imediată, de genul celei uti­lizate în muzica anumitor filme (mai ales de desene animate). Dacă în „Mo­tanul încălţat“ — lucrarea sa anteri­oară, d­e altfel reuşită sub aspectul com­poziţiei ,— o asemenea concepţie îşi găsea justificarea în însuşi subiectul tratat şi în publicul căruia îi era des­tinată această operă pentru copii, drama „Domnişoara Nastasia“ pretinde un limbaj mai evoluat, o mai atentă zăbovire asupra definirii muzicale a per­sonajelor şi a conflictului. Aşa cum se prezintă, muzica baletului are un caracter simplist, exterior, care disto­nează fată de sensurile profunde ale piesei lui G. M. Zamfirescu. ★ E. Ellisn­ i In completarea spectacolului, baletul într-un act „Concertino“ încearcă o tra­tare coregrafică a lucrării cu care a debutat în calitate de compozitor neui­tatul nostru pianist Dinu Dipatt­. După cum o indică şi titlul, „Concertino în stil clasic“ îşi propune să evoce clasi­cismul muzical din unghiul de privire al unui compozitor al zilelor noastre- Fate ceea ce au urmărit şi autorii ba­letului, îmbin­în­d procedee de dans cla­sic şi de dans modern (Celu Matei), elemente de costum clasic şi de costum modern (Paula Brincoveanu). De aei a rezultat un spectacol agreabil, dar care nu oferă publicului altă impresie decit că asistă la cîteva bine executate exerciţii de balet. Este aceasta sufi­cient pentru un spectacol al primei noastre scene lirice? După părerea noastră este cam puţin. Dintre solişti, doar Ileana Iliescu are prilejul de a se releva printr-o serie de piruete, realizate cu virtuozitate , cei­lalţi balerini printre care şi exce­lenta Magdalena Popa — trec prin scenă aproape neobservaţi, nedîndu-li-se ocazia să-şi pună în valoare posibilită­ţile. In ansamblu, un spectacol inegal, cu unde lucruri bune şi altele slabe, do­vedind că barometrul exigenţei pre­zintă unele oscilaţii. Să nu uităm să menţionăm, în încheiere, printre lucru­rile bune, şi faptul că, la pupitru (îin „Concertino“, cu concursul pianistului Cornelia Gheorghiu, vech­i coleg de studiu, al lui Dinu Lipsiţi), Mihai Bre­­diceanu asigură celor două partituri o ii execuţie orchestrală pusă la punct cu­­ multă conştiinciozitate. Moment din baletul „Nastasia* Ata apărut IN EDITURA TEHNICA P. Poiciş -r ,G, Thpil „TEHNICA AUTOMATIZĂRII IN INDUSTRIA POLIGRAFICA" Lucrarea cuprinde o informare lar­gă asupra realizărilor obţinute în­ automatizarea proceselor din indus­tria poligrafică, atît în ţară cît şi peste hotare. Materialul este siste­matizat, respectîndu-se ordinea lo­gică a proceselor poligrafice (citire, culegere, imprimare, finisare) din do­meniul tiparului inalt, plan și adine. Se adresează unui cerc larg de muncitori, tehnicieni şi ingineri care lucrează în industria poligrafică ; poate fi folositoare elevilor şcolilor de poligrafie, cum si altor cititori. M. Rusinovschi - A. S. Tafta -R. Vintilă „ANALIZE CHIMICE IN INDUSTRIA TEXTILA" In cele opt capitole ale lucrării se găsesc indicaţiile necesare pentru pregătirea reactivilor, a aparaturii şi a materialelor pentru analize chi­mice şi lizico-chimice în dome­niul industriei textile, precum şi metodica care trebuie folosită în efectuarea analizelor. Sunt tratate în lucrare cele mai noi şi precise metode de lucru, în concordanţă cu cerinţele actuale ale tehnicii şi ştiinţei. Scrisă la un nivel şt­ii­nţ­if­ic supe­rior, lucrarea e folositoare atit spe­cialiştilor din laboratoare, din între­prinderi, din institutele de cercetări, cît şi studenţilor de la facultă­ţile de chimie, industrie uşoară, co­merţ elc. O EVOCARE: I. D. Ionescu de la „Junion“ După monografia „Tănase“, bine pri­mită de publicul cititor, Ioan Mas­so­ff este prezent în librării cu o nouă lu­crare de acest fel. Este vorba de cea consacrată părintelui teatrului românesc de revistă, artistul-cîntăreţ I. D. Io­­nescu, imortalizat de I. [­. Caragiale în comedia sa „O noapte furtunoasă Dacă în cazul lui C. Tănase, mai a­­propiat în epocă şi, deci, mult mai cu­noscuţi era vorba de o reconstituire bio* grafică destul de completă, lucrarea des* pre I. D. lonescu are un pronunţat ca­­racter factologic. Ea se bazează, în cea mai mare parte, pe documente de ar­­hi­vă sau pe ecouri din epocă. Autorul întreprinde o minuţioasă schiţă documen­­tară a activităţii cunoscutului artist, ordonată cronologic, parerse mai mult după criteriul disponibilităţii datelor şi detaliilor, decit după acela al analizei etapelor de evoluţie artistică. Cititorul găseşte, astfel, î­n paginile cărţii o larga sursă de informare asupra mişcă­rii cultural-artistice din epocă. Desigur, nu este vorba de o aridă tre­cere, în revistă a re­pertoriilor sau a suc­ceselor diverselor trupe ori actori din trecut, Ioart Mussoff are priceperea plasării amănuntului exact, într-un con­text căruia îi poate spori gradul de autenticitate sau de semnificaţie. Ast­fel, d­iflicte­ de presă mii ceh memoria­listice, abundente, sunt bine dozate şi alese. Mai ales în cazul ilustrării eco­ului stîrnit peste hotare de către ace­st prim mesager al scenei româneşti — dintr-o galerie prestigioasă — care s-a bucurat de mult succes în alte ţări. Fiind vorba de o lucrare monografiei­, cu o valoare nu numai evocatoare ci şi de reconsiderare, se cereau, însă, apli­cate criterii mai riguroase în alcătuirea volumului. Personalitatea artistului este intuită, în întregul său, cu destul de mare greutate. Elementele, caile, care ar fi putut ajuta la acest sens sînt dis­parate și dispersate de-a lungul volu­mului. La sfîrșitul lecturii ele nu reu­șesc să se constituie într-un ansamblu, cu fii minorităţi sau penumbre, care să fixeze în memorie, la scara de valori a epocii noastre, conturul acestei perso­nalităţi. Cu o oarecare intuiţie şi aple­care asupra datelor brute de arhivă sau a celor de epocă, autorul ar fi putut schiţa un portret interior destul de au­tentic, evidenţiind atît concepţia sa a­­supra artei, cît şi aspiraţiile sociale pe care, de fapt, le-a slujit de pe scenă. E drept că un capitol al cărţii e inti­tulat „Arta eupletistil­ui‘­. Dar, în afara unor largi citate din repertoriu, care nu spun prea mult, sunt destul de puţine observaţii mai analitice asupra artei lui I. D. Ionescu, a resurselor acesteia, a tendinţei spre perfecţiona­­rea sau diversificarea mijloacelor de expresie. Cu toate acestea, monografia e o a­­pariţie utilă, ce se citeşte cu mult inte­­res de către iubitorii unui gen atît de gustat cum e teatrul de revistă. Ion Butnaru „Drumul meu şi în prefaţa ediţiei franceze, tipărită de René Julliard în 1950, Maurice Che­valier declara despre amintirile sale : „N-am scris toate astea decât din do­rinţa de a injecta încredere celor din lumea mea, care se îndoiesc de ei şi le e teamă“. Optimismul ce se degajă din aceste pagini memoriale este debor­dant, iar prezentarea vieţii se face a­­iert ca-ntr-o suită de secvenţe cinema­tografice. Născut la 12 septembrie 1888, în­tr-un cartier muncitoresc al Parisului, dintr-o familie mai mult decit modes­tă, viitorul actor debutează ca a­­crobat şi mim la spectacolele boeme din stradă. Succesele tînărului artist încep de timpuriu, în anii primului război mondial este încorporat, dar şi în acest timp dă spectacole. După război succesele se Maurice Chevalier: cinteccle mcic“*„ ţin lanţ­e marile teatre pariziene, ame­ricane, engleze îl solicită. Prieten cu Charlie Chaplin, Maurice Chevalier cîştigă, încă din 1928, un renume mondial. Amintirile marelui cîntăreţ ating u­­neori accente patetice, întoarcerea a­­casă, după răsunătoare succese, e plină de nostalgie. Cartea se încheie cu o înţeleaptă re­flecţie : „Să cîntăreşti bine... Mai întîi să ştii să te retragi, pentru a alege mai bine...“. După o carieră de 50 de ani de teatru şi film muzical, Maurice Cheva­lier a ştiut cînd să se retragă. Cartea, tradusă cursiv de Mihai Be­rechet şi Dinu Bondi, ne prezintă o epocă şi un om. Emil Mgny *) Editura muzicală, 1965 Informaţii de partid Un fructuos schimb de păreri La Comitetul raional de partid V. I. Lenin a avut loc o analiză a stilului şi metodelor de muncă folosite de comitetele de partid de la Uzi­nele chimice române şi Ţesătoria de relon — Panduri. Discuţiile purtate au relevat faptul că atît la U.C.R, cît şi la Ţesătoria­­ Panduri, comitetele de partid au reuşit în cursul anului trecut să cuprindă în planurile lor de muncă acele probleme de care au depins în primul rînd bunul mers al producţiei şi creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor. Astfel, în urma unor analize şi dezbateri ce au avut loc în adu­nările generale ale organizaţiilor­­ de bază sau la comitetele de partid au fost adoptate măsuri care au contribuit la îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1965 înainte de termen, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi folo­sirea deplină a capacităţilor de producţie. De asemenea, s-au stabilit mă­suri ca­re au dus la întărirea vieţii interne de partid, la intensificarea muncii politice de masă, la educarea partinică a comuniştilor. Majoritatea problemelor cuprinse în planurile de muncă şi-au găsit rezolvarea la termenele stabilite. Au fost situaţii cînd s-au cerut şi inter­venţii operative. De exemplu, în cursul semestrului II al anului trecut, comitetul de partid de la U.C.R. s-a sesizat că nu întotdeauna conducerea tehnico-administrativă acorda atenţia cuvenită aprovizionării ritmice cu materii prime, în urma unei analize a cauzelor care au generat asemenea neajunsuri, s-au luat măsuri care au avut drept rezultat lichidarea acestor lipsuri. Şi la Ţesătoria de relen — Panduri, comitetul de partid a iniţiat pe baza unui studiu amănunţit analizarea activităţii maiştrilor în pro­ducţie. Această acţiune, care­ a pornit de la organizaţiile de bază, a dus la întărirea rolului şi prestigiului maiştrilor pe locul de muncă. Cele două comitete de partid­ sprijină îndeaproape organizaţiile de bază atît prin controlul efectuat, cît şi, mai ales, prin îndrumările date. Bi­rourile organizaţiilor de bază sunt ajutate să-şi planifice şi să-şi organizeze mai bine munca în funcţie de problemele specifice secţiilor şi atelierelor. Semnificativ în acest sens a fost ajutorul dat de comitetul de partid de la Ţesătoria­­- Panduri, organizaţiei de bază de la atelierul mecanic. Dese­ori se semnala slaba calitate a reparaţiilor efectuate. Punînd în dezbaterea comuniştilor din această organizaţie problema calităţii reparaţiilor s-au găsit soluţiile necesare pentru a fi evitate stagnările în producţie. Aceasta a făcut să crească productivitatea muncii, iar calitatea muncii să se îmbu­nătăţească continuu. In încheiere, biroul comitetului raional de partid V. I. Lenin a reco­mandat celor două comitete de partid să-şi întărească neîncetat munca de îndrumare şi control in conducerea activităţii economice. în acest scop s-a arătat că întreaga muncă politică va trebui subordonată îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an. Comitetelor de partid le revine datoria să se ocupe cu şi mai multă hotărîre de munca politică desfăşurată în scopul bunei organizări a procesului de producţie, îndeplinirii tuturor indicatorilor de plan, întăririi disciplinei în muncă. Dezvoltînd experienţa dobândită pînă în­ prezent, comitetele de partid din cele două întreprinderi vor trebui să intensifice munca politică de la om la om, să folosească cu pricepere agitaţia vizuală, gazetele de pe­rete, staţiile de radioamplificare şi celelalte mijloace ale muncii politice de masă în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan, ritmic, încă din prima decadă, din prima lună a anului. Al. S. CARNET DE CINEFIL Premierele cinematografice ale săptămînii • O premieră a acestei săptămini este Tatăl soldatului, producţie a studio­urilor gruzine. Acest original film pica­resc de război ne recomandă un inter­pret comic de rară originalitate în per­soana lui Sergo Zakariadze, care a îm­părţit cu Sophia Loren, la ultima ediţie a Festivalului internaţional de la Mosco­va, premiul celei mai bune interpretări. • Vă mai amintiţi de „Onorabilul Stanislas"* ? Il puteţi revedea săptămîna aceasta în filmul Trageţi în Stanislas !, interpretat cu acelaşi farmec de către Jean Marais. Reauzată tot de Jean Char­les Dudrumet, noua comedie poliţistă ne înfăţişează un Stanislas care, retras din tumultul vieţii, îşi publică paşnic me­moriile. Un cronicar literar lipsit de ama­bilitate îl ademeneşte insă din nou în­tr-o aventură... • Pentru şcolarii în vacanţă, se pre­zintă producţia studiourilor din R.P. Chi­neză Copiii îndrăzneţi. Realizat de Yang Shiao—Chung, filmul istoriseşte o filă din viaţa unui grup de copii ai Chinei populare. • Un film poliţist, Catifeaua neagră a fost realizat pe platourile studiourilor DEFA-Berlin după un roman de F. Un­ger. Ireniz Thiel, regizorul filmului, este un recidivist al genului, căruia i se da­torează și alte filme între care „Misiune specială“ şi „Rezervat pentru moarte“. In ultimul său film joacă Günther Simon, Christine Laszar şi Fred Delmare — ac­tori populari ai Defei. Sergo Zakariadze protagonistul laureat al filmului „Tatăl soldatului“ it lecţie de istorie binevenită Intr-un program orga­nizat cu prilejul aniver­sării naşterii cinemato­­grafiei, Cinemateca a pre­zentat un film inedit Şi remarcabil: „Istoria ci­nematografiei — perioa­da mută”. Antologia rea­lizată de cineaştii cehi ne-a impresionat prin concizia şi precizia ei, prin bogăţia materiale­lor cinematografice pre­zentate, prin ştiinţa ale­gerii celor mai conclu­dente dintre secvenţe, prin prezentarea unor imagini inedite din viaţa studiourilor între care scene din turnarea Ulmu­lui lui Stroheim, Rapaci­tate, imagini ale lui Eisenstein şi Chaplin la lucru etc. Cu bucurie am remarcat că proiecţia Ul­mului a Întrunit specta­tori numeroşi care au urmărit, cu interes, cap­tivanta lecţie de istorie. Au fost însă doar şase spectacole. Credem că Ulmul S-ar cere reluat. Dar nu Înainte de a fi tra­dus integral. Pentru că o neglijenţă greu de expli­cat a făcut să fie tradus doar comentariul vorbit al documentarului, In timp ce zeci de inserturi In limba cehă, care apăreau In imagine, au fost ne­glijate. Din această pri­cină, spectatorul neavi­zat n-a putut, cu sigu­ranţă, pătrunde sensul u­­nor secvențe impresio­nante din Pămîntul, Ra­pacitate sau Pasiunea Ioanei d’Arc. Se cere deci ca traducătorul să-și ducă munca la bun sfirșit. Avancronică, cooperaţie, © Aproape 27006 mp suprafaţă comercială ® Puncte turistice In jurul oraşului © Confecţii-ţesături mai puţin cunoscute © Două complexe de deservire in Floreasca şi Ciuleşti © Pentru posesorii de autoturisme • 26 820 metri pătraţi. Ştiţi ce re­prezintă această cifră ? Suprafaţa co­mercială ce va fi construită în cursul anului 1066. In cartierele Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni-sud, Armata Poporului, se vor pune la dispoziţia locatarilor numeroase magazine — înzestrate cu utilaj şi mobilier mo­derne — care vor desface o gamă lar­gă de mărfuri. In cartierul Giuleşti va începe construcţia unui complex comercial ce va îmbunătăţi simţitor condiţiile de deservire. Se mai cer consemnate tot la capitolul noutăţi şi cele trei supermagazine ce se vor deschide în curînd. Hotelul „Upion" din str. Academiei va fi şi el extins prin construirea unei noi aripi. In acelaşi timp, prin­tr-o serie de amenajări şi dotări, se va ridica simţitor gradul de confort la hotelurile „Victoria“ şi „Muntenia“. Pentru turişti urmează să se amena­jeze în apropierea oraşului două­­trei campinguri cu cîte 200 de locuri fiecare. • In magazinele de specialitate vor fi puse în vînzare noi produse. Să facem cunoştinţă şi cu ele: ţesă­turi tip lină cu spumă de poliuretan şi ţesături din bumbac în amestec cu fibre poliesterice, confecţii din tricot cu poliuretan împreună cu di­verse articole lucrate din ţesături... neţesute. S-ar putea aminti şi cele cîteva sute de noi modele de încăl­ţăminte, de ţesături şi imprimeuri de bumbac, diverse obiecte de uz cas­nic şi gospodăresc etc. De asemenea, folosind rezervele interne, organizaţiile comerciale vor moderniza cîteva zeci de magazine, asigurindu-le totodată noi forme de vînzare şi prezentare.­­ Unităţile cooperaţiei meşteşugă­reşti execută pentru populaţie o gamă largă de servicii şi activităţi. O pri­mă noutate a anului 1966 este legată de dezvoltarea bazei materiale. In cartierul Floreasca va fi terminat noul complex de deservire; în Giuleşti vor începe lucrările de construcţie a altuia ; în Drumul Taberei (comple­xul 8) se vor deschide unităţi de re­parat radiotelevizoare, obiecte de uz caznic, de marochinărie şi de încăl­ţăminte. Tot în cursul anului următor se va desfăşura o acţiune de reprofilare a unităţilor de deservire. Cooperativa „Electrobobinajul" de pildă, va prelua atribuţiile de întreţinere şi reparare a articolelor electrocasnice. Cooperativele cu specific de artiza­nat vor participa la un concurs in apropierea sezonului de vară, pentru realizarea de noi articole pentru ca­douri şi amintiri. Va spori, de aseme­nea, gama articolelor pentru turişti. Posesorii de autoturisme vor găsi la unităţile cooperatiste port-bagaje, huse, diferite articole necesare în­treţinerii ce au fost îndeosebi solici­tate pînă acum. R. Gr. Comerț, produse „Sînt un pasionat radioamator “ — ne scrie cetăţeanul Lucian Mari­­nescu. Am ajuns nu numai să execut reparaţii, ci să fac şi montaje de am­plificatoare. Păcat însă că de la un timp încoace, magazinele de specialitate nu dispun de suficiente piese de rezervă pentru aparate de radio, ca : rezis­tenţe, potenţiometre montabile cu şu­ruburi, condensatoare tip miniatură pentru radioamatori etc“. Direcţia generală a comerţului pen­tru produse metalo-chimice din Mi­nisterul Comerţului Interior care a luat cunoştinţă de cele sesizate, ne face cunoscut : „Magazinele de spe­cialitate în piese electronice comer­cializează toate aceste piese şi tuburi electronice care sînt folosite în tele­vizoarele şi radioreceptoarele ce s-au vîndut şi se vînd în comerţul de stat. S-au luat măsuri de mărire a sortimen­telor, asigurînd prin aceasta pe ra­dioamatori cu piesele necesare”. In fotografia alăturată: Vedere par­­ţială a noului complex pomercial din Drumul Taberei, dat recent in folosință Piese de schimb necesare radioamatorilor.k Pălăriile şi înghesuiala Mo înlUnesc, zilele trecute, cu un amic, meşter in reparatul pălăriilor. Roşu şi transpirat de parcă ar fi ieşit dintr.o baie de aburi. — La ora asta de la baie ? sic. — Da' de unde / De la serviciu. Din pricina înghesuielii... Şi-mi dă adresa : Centrul de curăţat pălării al cooperativei „Sirguinţa", din strada Buzeşti nr. 23. Mare lucru curiozitatea. M-am dus chiar a doua zi la unitatea cu pfi­­cina. Intr-o încăpere de 6 metri lungime şi 1,60 metri lăţime, cîţiva oameni dau faţă nouă pălăriilor. Ce să spun, fiecare centimetru din ,,atelier" era folosit cu prisosinţă. Clienţi şi cooperatori, intr-o frăţească înghesuială — de mai mare dragul. Se călcau de zor pălării, dar se călcau şi bătături, bom­beuri şi alte accesorii neprevăzute în profilul cooperativei. Amicul mă vede şi îmi suride încurajator. — Ia priveşte mai atent. Mă execut şi­-. In aceeaşi încăpere lilipul mai fiinţează un centru de remaiat ciorapi şi un altul de plisat fuste ! Am plecat din atelierul de pălării — ciorapi — fuste, gîndindu-mă să mă duc glonţ la tovarăşul Ciheorghe Chîrcă, preşedintele cooperativei „Sirguinţa". Cu o propunere concretă : pe circa 3,5 milimetri din încăperea de 6 x 1,60 m, nefolosiţi in prezent, s-ar putea face Ioc, cu un pic de bună­voinţă, unui centru de dresat elefanţi şi hipopotami. Că dacă-i înghesuială, apoi înghesuială să fie I S. H. Îi vom revedea în acest an IRINA P­­IRESCU, în filmul lui Lucian Pin­­tilie Duminică la ora 6, cea dinţii premieră a apului, SEBASTIAN PAPAIANI în La porţile pă­mântului de Geo Saizescu şi Vremea zăpezi­lor de Gh­. Nagy. 1LAUION CIOBANU în Vremea zăpezilor şi în Răscoala, ecranizare de Mircea Mureşan, după Rebreanu. ILINCA TOMOROVEANU in La porţile pă­­mîntului. ION BESOIU, In Răscoala, Şah la rege şi Haiducii. GYÖRGY KOVÁCS în Serbările galante. GEORGE CAI BORCAN­U în ecranizarea ro­manului lui Cezar Petrescu Calea Victoriei, de Marius Teodorescu. ŞTEFAN IORDACHE în același film. Retrospectiva Ca într-un grafic, completat cu minu­­ţiozitate, fiecare propunere de Inovaţie, perfecţionare sau modernizare a utila­jelor, a fost notată cu grijă in­dud­ i­­ntentele cabinetului tehnic al Uzinei „Autobuzul“. Mărturie a unei activităţi perseverente desfăşurată de numeroşi muncitori, in­gineri şi tehnicieni, stau cele 3­­15 pro­puneri de inovaţii înregistrate în ultimii şase ani. De relevat că cea mai mare parte dintre ele şi-au găsit aplicarea cu succes in­ procesul de producţie, contri­buind astfel la soluţionarea unor impor­tante probleme tehnice, la obţinerea unor indici calitativi superiori ai produselor. Eficienţa valorică a tuturor movatelor aplicate în anii sesenatului este şi ea deosebit de însemnată: 21 (507 %3 lei. Consemnăm totodată economiile impor­tante de metal obţinute prin folosirea unor înlocuitori din mase plastice, 138 tope metale feroase și 15,5 tone apr­­tale neferoase. ION VASILE.Sex tehnician 1 informaţie Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 decembrie 1965, au ieşit următoa­rele opt combinaţii de litere : C.T.K. H.A.M. Y.'T.P. g.F.B. E.E.U. C.I.K. A.P.Y. K.H X. Spicuiri din afişul cinematografic al lui 1966 Anul acesta va aduce numeroase filme remarcabile pe ecrane. Cităm mai jos cîteva dintre ele. Un trio compus din poetul Evgheni Evtuşen­­ko, regizorul Mihail Kalgtozov, auto­rul filmului „Zboară cocorii“ şi ope­ratorul Serghei Urusevski recomandă atenţiei noastre coproducţia sovipto­­cubană Eu-Cuba. Au fost achiziţio­nate şi două mari producţii ale ci­neaştilor polonezi: Cenuşa de A. Wajda şi Faraonul de Kawalerowiez, acelaşi cineast fiind reprezentat în re­pertoriul acestui an şi cu un film mai vechi al său, devenit faimos : Maica Ioana. Dragostea unei blonde, producţie a tînărului regizor ceh Milos Forman, ne-o va prezenta pe noua vedetă cehă Hana Brejchova (sora Janei Brejchova), care a debu­tat recent cu mult succes la cine­matografie. Peste cîteva săptămini vom­ putea vedea tung din cele mai reuşite gggjg*­dii din ultimii ani. Olmul lui Tony Richardson, Tom Jones, cu Albert Fiji­­ney în rolul principal. O altă come­die a anului trecut, care s-a bu­curat de unanim Succes, producţia americană pentru ecran panoramic Aceşti oameni magnifici in maşinile lor de zburat cu Jean Pierre Cassel, Alberto Sordi, Irina Demiek şi Sarah Miles, va fi de asemenea prezentă pe ecrane. Noaptea Iguanei, ecranizare după Tennessee Williams de John­ Huston, îi are ca interpreţi pe Ava Gardner şi Richard Burton. Din pro­­ducţia franceză VP111 ve aleg un film care a reprezentat eulorile franţei la ultima ediţie a Festivalului de la Cannes, Fiţi înaripaţii, de Albert Lamorisse, autorul „Balonului roşu“, iar din producţia italiană, filmul de rezistenţă Patru zile la Neapate da Nanni Loy, şi povestirea ştiinţifico­­fantastică Omicron de Ugo Grego­­retli, cu Renato Salvatori in rolul principal. Fără îndoială că acestea sunt numai citeva din filmele pe care le vom putea viziona în 1966. Vitrina filmului de scurt-metraj „Nimic despre Arhimede“ este titlul unui nou film de animaţie prezentat în premiera la cinematograful Timpuri noi între 3—9 ianuarie. Autorul său, Olimp Vârăşteanu, s-a mai remarcat ca un spiritual comentator satiric al unor moravuri învechite, in precedentul său film Cotidiene, dir,tins cu un premiu la Festivalul de la­­Mamaia. ..Nimic despre Arhimede“ continuă din alt unghi sati­rizarea comportărilor necorespunzătoare. In focarul critic al filmului se află de astă dată lipsa de politețe.

Next