Informatia Bucureştiului, ianuarie 1966 (Anul 14, nr. 3857-3881)
1966-01-03 / nr. 3857
Pag. a 2-i ACTUALITATEA CULTURALA „Domnişoara Nastasia“ - spectacol de balet „Domnişoara Nastasia“ la teatru, „Domnişoara Nastasia“ pe ecran, de ce nu şi „Domnişoara Nastasia“ ca spectacol de balet? Ideea folosirii tragicomediei lui George-Mihail Zamfirescu pentru un libret coregrafic era intr-adevăr atractivă. In piesă alternează situaţii dramatice ascuţite cu scene de un comic spumos, se înfruntă caractere bine conturate, acţiunea evoluează curgător spre tragicul deznodimmînt. Toate acestea constituie baze ideale pentru libretul unui balet, liste ceea ce a intuit, cubogata sa experienţă profesională, maestrul coregraf Oleg Danovsehi, cînd a pornit la realizarea acestui proiect. Realizarea confirmă in bună măsură, aşteptările: „Nastasia“ (de ce nu „Domnişoara Nastasia“, ca în titlul piesei originale, de vreme ce fabulaţia şi personajele sînt păstrate aidoma?) se prezintă, din punctul de vedere al libretului, ca o lucrare bine închegată, cu o desfăşurare firească. Conţinutul este valorificat cu mijloacele specifice baletului, adăugîndu-se, la nevoie, cîte o scenă în plus pentru a face mai explicit ceea ce, din lipsa cuvîtjtului vorbit, ar risca să rămiflă neclar (de pildă caracterizarea în acţiune a lui Vulpaşin, „spaima a şapte mahalale“, prin tabloul de început din faţa eirclunjii). Sugestivă pentru definirea ambianţei este şi introducerea neobişnuită într-un spectacol de balet — a unui moment vocal în tabloul III de la circiumă, cu melodia lăutărească „Boleou, ce viaţă amară“. Punerea în scenă a lucrării la Teatrul de operă şi balet a demonstrat o dată mai mult diversitatea posibilităţilor interpretative ale balerinilor noştri. Valentina Massini construieşte rolul titular cu o remarcabilă forţă de concentrare. Nastasia ei este pură, sinceră, hotărită, caracterizarea personajului fiind obţinută prin mijloace de o mare simplitate. In chip deosebit se evidenţiază şi Petre Ciortea în Vulpaşin, mai ales prin modul spontan în care realizează tranziţia de la scenele de beţie, scandal şi crimă, la cele în care „cerşeşte“ dragostea Nastasiei. Corect, dar în ansamblu fără pregnanţă, se prezintă Dan Mulse în Duca şi Florin Cavvilescu în Sorcovă, în timp ce Ileana Diesen, Cristina Daniel şi Victor Marim întruchipează un aplomb trei personaje pitoreşti. Reuşită, seem de ansamblu din tabloul III,Constituită În jurul lăutarului-cintărit. Muzica baletului a fost concepută de compozitorul Cornel Trăilescu intr-o manieră strict ilustrativă , acţiunea scenica îşi găseşte în orchestra o corespondenţă imediată, de genul celei utilizate în muzica anumitor filme (mai ales de desene animate). Dacă în „Motanul încălţat“ — lucrarea sa anterioară, de altfel reuşită sub aspectul compoziţiei ,— o asemenea concepţie îşi găsea justificarea în însuşi subiectul tratat şi în publicul căruia îi era destinată această operă pentru copii, drama „Domnişoara Nastasia“ pretinde un limbaj mai evoluat, o mai atentă zăbovire asupra definirii muzicale a personajelor şi a conflictului. Aşa cum se prezintă, muzica baletului are un caracter simplist, exterior, care distonează fată de sensurile profunde ale piesei lui G. M. Zamfirescu. ★ E. Ellisn i In completarea spectacolului, baletul într-un act „Concertino“ încearcă o tratare coregrafică a lucrării cu care a debutat în calitate de compozitor neuitatul nostru pianist Dinu Dipatt. După cum o indică şi titlul, „Concertino în stil clasic“ îşi propune să evoce clasicismul muzical din unghiul de privire al unui compozitor al zilelor noastre- Fate ceea ce au urmărit şi autorii baletului, îmbinînd procedee de dans clasic şi de dans modern (Celu Matei), elemente de costum clasic şi de costum modern (Paula Brincoveanu). De aei a rezultat un spectacol agreabil, dar care nu oferă publicului altă impresie decit că asistă la cîteva bine executate exerciţii de balet. Este aceasta suficient pentru un spectacol al primei noastre scene lirice? După părerea noastră este cam puţin. Dintre solişti, doar Ileana Iliescu are prilejul de a se releva printr-o serie de piruete, realizate cu virtuozitate , ceilalţi balerini printre care şi excelenta Magdalena Popa — trec prin scenă aproape neobservaţi, nedîndu-li-se ocazia să-şi pună în valoare posibilităţile. In ansamblu, un spectacol inegal, cu unde lucruri bune şi altele slabe, dovedind că barometrul exigenţei prezintă unele oscilaţii. Să nu uităm să menţionăm, în încheiere, printre lucrurile bune, şi faptul că, la pupitru (îin „Concertino“, cu concursul pianistului Cornelia Gheorghiu, vechi coleg de studiu, al lui Dinu Lipsiţi), Mihai Brediceanu asigură celor două partituri o ii execuţie orchestrală pusă la punct cu multă conştiinciozitate. Moment din baletul „Nastasia* Ata apărut IN EDITURA TEHNICA P. Poiciş -r ,G, Thpil „TEHNICA AUTOMATIZĂRII IN INDUSTRIA POLIGRAFICA" Lucrarea cuprinde o informare largă asupra realizărilor obţinute în automatizarea proceselor din industria poligrafică, atît în ţară cît şi peste hotare. Materialul este sistematizat, respectîndu-se ordinea logică a proceselor poligrafice (citire, culegere, imprimare, finisare) din domeniul tiparului inalt, plan și adine. Se adresează unui cerc larg de muncitori, tehnicieni şi ingineri care lucrează în industria poligrafică ; poate fi folositoare elevilor şcolilor de poligrafie, cum si altor cititori. M. Rusinovschi - A. S. Tafta -R. Vintilă „ANALIZE CHIMICE IN INDUSTRIA TEXTILA" In cele opt capitole ale lucrării se găsesc indicaţiile necesare pentru pregătirea reactivilor, a aparaturii şi a materialelor pentru analize chimice şi lizico-chimice în domeniul industriei textile, precum şi metodica care trebuie folosită în efectuarea analizelor. Sunt tratate în lucrare cele mai noi şi precise metode de lucru, în concordanţă cu cerinţele actuale ale tehnicii şi ştiinţei. Scrisă la un nivel ştiinţific superior, lucrarea e folositoare atit specialiştilor din laboratoare, din întreprinderi, din institutele de cercetări, cît şi studenţilor de la facultăţile de chimie, industrie uşoară, comerţ elc. O EVOCARE: I. D. Ionescu de la „Junion“ După monografia „Tănase“, bine primită de publicul cititor, Ioan Massoff este prezent în librării cu o nouă lucrare de acest fel. Este vorba de cea consacrată părintelui teatrului românesc de revistă, artistul-cîntăreţ I. D. Ionescu, imortalizat de I. [. Caragiale în comedia sa „O noapte furtunoasă Dacă în cazul lui C. Tănase, mai apropiat în epocă şi, deci, mult mai cunoscuţi era vorba de o reconstituire bio* grafică destul de completă, lucrarea des* pre I. D. lonescu are un pronunţat caracter factologic. Ea se bazează, în cea mai mare parte, pe documente de arhivă sau pe ecouri din epocă. Autorul întreprinde o minuţioasă schiţă documentară a activităţii cunoscutului artist, ordonată cronologic, parerse mai mult după criteriul disponibilităţii datelor şi detaliilor, decit după acela al analizei etapelor de evoluţie artistică. Cititorul găseşte, astfel, în paginile cărţii o larga sursă de informare asupra mişcării cultural-artistice din epocă. Desigur, nu este vorba de o aridă trecere, în revistă a repertoriilor sau a succeselor diverselor trupe ori actori din trecut, Ioart Mussoff are priceperea plasării amănuntului exact, într-un context căruia îi poate spori gradul de autenticitate sau de semnificaţie. Astfel, diflicte de presă mii ceh memorialistice, abundente, sunt bine dozate şi alese. Mai ales în cazul ilustrării ecoului stîrnit peste hotare de către acest prim mesager al scenei româneşti — dintr-o galerie prestigioasă — care s-a bucurat de mult succes în alte ţări. Fiind vorba de o lucrare monografiei, cu o valoare nu numai evocatoare ci şi de reconsiderare, se cereau, însă, aplicate criterii mai riguroase în alcătuirea volumului. Personalitatea artistului este intuită, în întregul său, cu destul de mare greutate. Elementele, caile, care ar fi putut ajuta la acest sens sînt disparate și dispersate de-a lungul volumului. La sfîrșitul lecturii ele nu reușesc să se constituie într-un ansamblu, cu fii minorităţi sau penumbre, care să fixeze în memorie, la scara de valori a epocii noastre, conturul acestei personalităţi. Cu o oarecare intuiţie şi aplecare asupra datelor brute de arhivă sau a celor de epocă, autorul ar fi putut schiţa un portret interior destul de autentic, evidenţiind atît concepţia sa asupra artei, cît şi aspiraţiile sociale pe care, de fapt, le-a slujit de pe scenă. E drept că un capitol al cărţii e intitulat „Arta eupletistilui‘. Dar, în afara unor largi citate din repertoriu, care nu spun prea mult, sunt destul de puţine observaţii mai analitice asupra artei lui I. D. Ionescu, a resurselor acesteia, a tendinţei spre perfecţionarea sau diversificarea mijloacelor de expresie. Cu toate acestea, monografia e o apariţie utilă, ce se citeşte cu mult interes de către iubitorii unui gen atît de gustat cum e teatrul de revistă. Ion Butnaru „Drumul meu şi în prefaţa ediţiei franceze, tipărită de René Julliard în 1950, Maurice Chevalier declara despre amintirile sale : „N-am scris toate astea decât din dorinţa de a injecta încredere celor din lumea mea, care se îndoiesc de ei şi le e teamă“. Optimismul ce se degajă din aceste pagini memoriale este debordant, iar prezentarea vieţii se face aiert ca-ntr-o suită de secvenţe cinematografice. Născut la 12 septembrie 1888, într-un cartier muncitoresc al Parisului, dintr-o familie mai mult decit modestă, viitorul actor debutează ca acrobat şi mim la spectacolele boeme din stradă. Succesele tînărului artist încep de timpuriu, în anii primului război mondial este încorporat, dar şi în acest timp dă spectacole. După război succesele se Maurice Chevalier: cinteccle mcic“*„ ţin lanţe marile teatre pariziene, americane, engleze îl solicită. Prieten cu Charlie Chaplin, Maurice Chevalier cîştigă, încă din 1928, un renume mondial. Amintirile marelui cîntăreţ ating uneori accente patetice, întoarcerea acasă, după răsunătoare succese, e plină de nostalgie. Cartea se încheie cu o înţeleaptă reflecţie : „Să cîntăreşti bine... Mai întîi să ştii să te retragi, pentru a alege mai bine...“. După o carieră de 50 de ani de teatru şi film muzical, Maurice Chevalier a ştiut cînd să se retragă. Cartea, tradusă cursiv de Mihai Berechet şi Dinu Bondi, ne prezintă o epocă şi un om. Emil Mgny *) Editura muzicală, 1965 Informaţii de partid Un fructuos schimb de păreri La Comitetul raional de partid V. I. Lenin a avut loc o analiză a stilului şi metodelor de muncă folosite de comitetele de partid de la Uzinele chimice române şi Ţesătoria de relon — Panduri. Discuţiile purtate au relevat faptul că atît la U.C.R, cît şi la Ţesătoria Panduri, comitetele de partid au reuşit în cursul anului trecut să cuprindă în planurile lor de muncă acele probleme de care au depins în primul rînd bunul mers al producţiei şi creşterea conştiinţei socialiste a oamenilor. Astfel, în urma unor analize şi dezbateri ce au avut loc în adunările generale ale organizaţiilor de bază sau la comitetele de partid au fost adoptate măsuri care au contribuit la îndeplinirea sarcinilor de plan pe 1965 înainte de termen, la îmbunătăţirea calităţii produselor şi folosirea deplină a capacităţilor de producţie. De asemenea, s-au stabilit măsuri care au dus la întărirea vieţii interne de partid, la intensificarea muncii politice de masă, la educarea partinică a comuniştilor. Majoritatea problemelor cuprinse în planurile de muncă şi-au găsit rezolvarea la termenele stabilite. Au fost situaţii cînd s-au cerut şi intervenţii operative. De exemplu, în cursul semestrului II al anului trecut, comitetul de partid de la U.C.R. s-a sesizat că nu întotdeauna conducerea tehnico-administrativă acorda atenţia cuvenită aprovizionării ritmice cu materii prime, în urma unei analize a cauzelor care au generat asemenea neajunsuri, s-au luat măsuri care au avut drept rezultat lichidarea acestor lipsuri. Şi la Ţesătoria de relen — Panduri, comitetul de partid a iniţiat pe baza unui studiu amănunţit analizarea activităţii maiştrilor în producţie. Această acţiune, care a pornit de la organizaţiile de bază, a dus la întărirea rolului şi prestigiului maiştrilor pe locul de muncă. Cele două comitete de partid sprijină îndeaproape organizaţiile de bază atît prin controlul efectuat, cît şi, mai ales, prin îndrumările date. Birourile organizaţiilor de bază sunt ajutate să-şi planifice şi să-şi organizeze mai bine munca în funcţie de problemele specifice secţiilor şi atelierelor. Semnificativ în acest sens a fost ajutorul dat de comitetul de partid de la Ţesătoria- Panduri, organizaţiei de bază de la atelierul mecanic. Deseori se semnala slaba calitate a reparaţiilor efectuate. Punînd în dezbaterea comuniştilor din această organizaţie problema calităţii reparaţiilor s-au găsit soluţiile necesare pentru a fi evitate stagnările în producţie. Aceasta a făcut să crească productivitatea muncii, iar calitatea muncii să se îmbunătăţească continuu. In încheiere, biroul comitetului raional de partid V. I. Lenin a recomandat celor două comitete de partid să-şi întărească neîncetat munca de îndrumare şi control in conducerea activităţii economice. în acest scop s-a arătat că întreaga muncă politică va trebui subordonată îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an. Comitetelor de partid le revine datoria să se ocupe cu şi mai multă hotărîre de munca politică desfăşurată în scopul bunei organizări a procesului de producţie, îndeplinirii tuturor indicatorilor de plan, întăririi disciplinei în muncă. Dezvoltînd experienţa dobândită pînă în prezent, comitetele de partid din cele două întreprinderi vor trebui să intensifice munca politică de la om la om, să folosească cu pricepere agitaţia vizuală, gazetele de perete, staţiile de radioamplificare şi celelalte mijloace ale muncii politice de masă în sprijinul îndeplinirii sarcinilor de plan, ritmic, încă din prima decadă, din prima lună a anului. Al. S. CARNET DE CINEFIL Premierele cinematografice ale săptămînii • O premieră a acestei săptămini este Tatăl soldatului, producţie a studiourilor gruzine. Acest original film picaresc de război ne recomandă un interpret comic de rară originalitate în persoana lui Sergo Zakariadze, care a împărţit cu Sophia Loren, la ultima ediţie a Festivalului internaţional de la Moscova, premiul celei mai bune interpretări. • Vă mai amintiţi de „Onorabilul Stanislas"* ? Il puteţi revedea săptămîna aceasta în filmul Trageţi în Stanislas !, interpretat cu acelaşi farmec de către Jean Marais. Reauzată tot de Jean Charles Dudrumet, noua comedie poliţistă ne înfăţişează un Stanislas care, retras din tumultul vieţii, îşi publică paşnic memoriile. Un cronicar literar lipsit de amabilitate îl ademeneşte insă din nou într-o aventură... • Pentru şcolarii în vacanţă, se prezintă producţia studiourilor din R.P. Chineză Copiii îndrăzneţi. Realizat de Yang Shiao—Chung, filmul istoriseşte o filă din viaţa unui grup de copii ai Chinei populare. • Un film poliţist, Catifeaua neagră a fost realizat pe platourile studiourilor DEFA-Berlin după un roman de F. Unger. Ireniz Thiel, regizorul filmului, este un recidivist al genului, căruia i se datorează și alte filme între care „Misiune specială“ şi „Rezervat pentru moarte“. In ultimul său film joacă Günther Simon, Christine Laszar şi Fred Delmare — actori populari ai Defei. Sergo Zakariadze protagonistul laureat al filmului „Tatăl soldatului“ it lecţie de istorie binevenită Intr-un program organizat cu prilejul aniversării naşterii cinematografiei, Cinemateca a prezentat un film inedit Şi remarcabil: „Istoria cinematografiei — perioada mută”. Antologia realizată de cineaştii cehi ne-a impresionat prin concizia şi precizia ei, prin bogăţia materialelor cinematografice prezentate, prin ştiinţa alegerii celor mai concludente dintre secvenţe, prin prezentarea unor imagini inedite din viaţa studiourilor între care scene din turnarea Ulmului lui Stroheim, Rapacitate, imagini ale lui Eisenstein şi Chaplin la lucru etc. Cu bucurie am remarcat că proiecţia Ulmului a Întrunit spectatori numeroşi care au urmărit, cu interes, captivanta lecţie de istorie. Au fost însă doar şase spectacole. Credem că Ulmul S-ar cere reluat. Dar nu Înainte de a fi tradus integral. Pentru că o neglijenţă greu de explicat a făcut să fie tradus doar comentariul vorbit al documentarului, In timp ce zeci de inserturi In limba cehă, care apăreau In imagine, au fost neglijate. Din această pricină, spectatorul neavizat n-a putut, cu siguranţă, pătrunde sensul unor secvențe impresionante din Pămîntul, Rapacitate sau Pasiunea Ioanei d’Arc. Se cere deci ca traducătorul să-și ducă munca la bun sfirșit. Avancronică, cooperaţie, © Aproape 27006 mp suprafaţă comercială ® Puncte turistice In jurul oraşului © Confecţii-ţesături mai puţin cunoscute © Două complexe de deservire in Floreasca şi Ciuleşti © Pentru posesorii de autoturisme • 26 820 metri pătraţi. Ştiţi ce reprezintă această cifră ? Suprafaţa comercială ce va fi construită în cursul anului 1066. In cartierele Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni-sud, Armata Poporului, se vor pune la dispoziţia locatarilor numeroase magazine — înzestrate cu utilaj şi mobilier moderne — care vor desface o gamă largă de mărfuri. In cartierul Giuleşti va începe construcţia unui complex comercial ce va îmbunătăţi simţitor condiţiile de deservire. Se mai cer consemnate tot la capitolul noutăţi şi cele trei supermagazine ce se vor deschide în curînd. Hotelul „Upion" din str. Academiei va fi şi el extins prin construirea unei noi aripi. In acelaşi timp, printr-o serie de amenajări şi dotări, se va ridica simţitor gradul de confort la hotelurile „Victoria“ şi „Muntenia“. Pentru turişti urmează să se amenajeze în apropierea oraşului douătrei campinguri cu cîte 200 de locuri fiecare. • In magazinele de specialitate vor fi puse în vînzare noi produse. Să facem cunoştinţă şi cu ele: ţesături tip lină cu spumă de poliuretan şi ţesături din bumbac în amestec cu fibre poliesterice, confecţii din tricot cu poliuretan împreună cu diverse articole lucrate din ţesături... neţesute. S-ar putea aminti şi cele cîteva sute de noi modele de încălţăminte, de ţesături şi imprimeuri de bumbac, diverse obiecte de uz casnic şi gospodăresc etc. De asemenea, folosind rezervele interne, organizaţiile comerciale vor moderniza cîteva zeci de magazine, asigurindu-le totodată noi forme de vînzare şi prezentare. Unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti execută pentru populaţie o gamă largă de servicii şi activităţi. O primă noutate a anului 1966 este legată de dezvoltarea bazei materiale. In cartierul Floreasca va fi terminat noul complex de deservire; în Giuleşti vor începe lucrările de construcţie a altuia ; în Drumul Taberei (complexul 8) se vor deschide unităţi de reparat radiotelevizoare, obiecte de uz caznic, de marochinărie şi de încălţăminte. Tot în cursul anului următor se va desfăşura o acţiune de reprofilare a unităţilor de deservire. Cooperativa „Electrobobinajul" de pildă, va prelua atribuţiile de întreţinere şi reparare a articolelor electrocasnice. Cooperativele cu specific de artizanat vor participa la un concurs in apropierea sezonului de vară, pentru realizarea de noi articole pentru cadouri şi amintiri. Va spori, de asemenea, gama articolelor pentru turişti. Posesorii de autoturisme vor găsi la unităţile cooperatiste port-bagaje, huse, diferite articole necesare întreţinerii ce au fost îndeosebi solicitate pînă acum. R. Gr. Comerț, produse „Sînt un pasionat radioamator “ — ne scrie cetăţeanul Lucian Marinescu. Am ajuns nu numai să execut reparaţii, ci să fac şi montaje de amplificatoare. Păcat însă că de la un timp încoace, magazinele de specialitate nu dispun de suficiente piese de rezervă pentru aparate de radio, ca : rezistenţe, potenţiometre montabile cu şuruburi, condensatoare tip miniatură pentru radioamatori etc“. Direcţia generală a comerţului pentru produse metalo-chimice din Ministerul Comerţului Interior care a luat cunoştinţă de cele sesizate, ne face cunoscut : „Magazinele de specialitate în piese electronice comercializează toate aceste piese şi tuburi electronice care sînt folosite în televizoarele şi radioreceptoarele ce s-au vîndut şi se vînd în comerţul de stat. S-au luat măsuri de mărire a sortimentelor, asigurînd prin aceasta pe radioamatori cu piesele necesare”. In fotografia alăturată: Vedere parţială a noului complex pomercial din Drumul Taberei, dat recent in folosință Piese de schimb necesare radioamatorilor.k Pălăriile şi înghesuiala Mo înlUnesc, zilele trecute, cu un amic, meşter in reparatul pălăriilor. Roşu şi transpirat de parcă ar fi ieşit dintr.o baie de aburi. — La ora asta de la baie ? sic. — Da' de unde / De la serviciu. Din pricina înghesuielii... Şi-mi dă adresa : Centrul de curăţat pălării al cooperativei „Sirguinţa", din strada Buzeşti nr. 23. Mare lucru curiozitatea. M-am dus chiar a doua zi la unitatea cu pficina. Intr-o încăpere de 6 metri lungime şi 1,60 metri lăţime, cîţiva oameni dau faţă nouă pălăriilor. Ce să spun, fiecare centimetru din ,,atelier" era folosit cu prisosinţă. Clienţi şi cooperatori, intr-o frăţească înghesuială — de mai mare dragul. Se călcau de zor pălării, dar se călcau şi bătături, bombeuri şi alte accesorii neprevăzute în profilul cooperativei. Amicul mă vede şi îmi suride încurajator. — Ia priveşte mai atent. Mă execut şi-. In aceeaşi încăpere lilipul mai fiinţează un centru de remaiat ciorapi şi un altul de plisat fuste ! Am plecat din atelierul de pălării — ciorapi — fuste, gîndindu-mă să mă duc glonţ la tovarăşul Ciheorghe Chîrcă, preşedintele cooperativei „Sirguinţa". Cu o propunere concretă : pe circa 3,5 milimetri din încăperea de 6 x 1,60 m, nefolosiţi in prezent, s-ar putea face Ioc, cu un pic de bunăvoinţă, unui centru de dresat elefanţi şi hipopotami. Că dacă-i înghesuială, apoi înghesuială să fie I S. H. Îi vom revedea în acest an IRINA PIRESCU, în filmul lui Lucian Pintilie Duminică la ora 6, cea dinţii premieră a apului, SEBASTIAN PAPAIANI în La porţile pământului de Geo Saizescu şi Vremea zăpezilor de Gh. Nagy. 1LAUION CIOBANU în Vremea zăpezilor şi în Răscoala, ecranizare de Mircea Mureşan, după Rebreanu. ILINCA TOMOROVEANU in La porţile pămîntului. ION BESOIU, In Răscoala, Şah la rege şi Haiducii. GYÖRGY KOVÁCS în Serbările galante. GEORGE CAI BORCANU în ecranizarea romanului lui Cezar Petrescu Calea Victoriei, de Marius Teodorescu. ŞTEFAN IORDACHE în același film. Retrospectiva Ca într-un grafic, completat cu minuţiozitate, fiecare propunere de Inovaţie, perfecţionare sau modernizare a utilajelor, a fost notată cu grijă indud intentele cabinetului tehnic al Uzinei „Autobuzul“. Mărturie a unei activităţi perseverente desfăşurată de numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni, stau cele 315 propuneri de inovaţii înregistrate în ultimii şase ani. De relevat că cea mai mare parte dintre ele şi-au găsit aplicarea cu succes in procesul de producţie, contribuind astfel la soluţionarea unor importante probleme tehnice, la obţinerea unor indici calitativi superiori ai produselor. Eficienţa valorică a tuturor movatelor aplicate în anii sesenatului este şi ea deosebit de însemnată: 21 (507 %3 lei. Consemnăm totodată economiile importante de metal obţinute prin folosirea unor înlocuitori din mase plastice, 138 tope metale feroase și 15,5 tone aprtale neferoase. ION VASILE.Sex tehnician 1 informaţie Administraţia Asigurărilor de Stat anunţă : la tragerea de amortizare a asigurărilor mixte de persoane, din 31 decembrie 1965, au ieşit următoarele opt combinaţii de litere : C.T.K. H.A.M. Y.'T.P. g.F.B. E.E.U. C.I.K. A.P.Y. K.H X. Spicuiri din afişul cinematografic al lui 1966 Anul acesta va aduce numeroase filme remarcabile pe ecrane. Cităm mai jos cîteva dintre ele. Un trio compus din poetul Evgheni Evtuşenko, regizorul Mihail Kalgtozov, autorul filmului „Zboară cocorii“ şi operatorul Serghei Urusevski recomandă atenţiei noastre coproducţia soviptocubană Eu-Cuba. Au fost achiziţionate şi două mari producţii ale cineaştilor polonezi: Cenuşa de A. Wajda şi Faraonul de Kawalerowiez, acelaşi cineast fiind reprezentat în repertoriul acestui an şi cu un film mai vechi al său, devenit faimos : Maica Ioana. Dragostea unei blonde, producţie a tînărului regizor ceh Milos Forman, ne-o va prezenta pe noua vedetă cehă Hana Brejchova (sora Janei Brejchova), care a debutat recent cu mult succes la cinematografie. Peste cîteva săptămini vom putea vedea tung din cele mai reuşite gggjg*dii din ultimii ani. Olmul lui Tony Richardson, Tom Jones, cu Albert Fijiney în rolul principal. O altă comedie a anului trecut, care s-a bucurat de unanim Succes, producţia americană pentru ecran panoramic Aceşti oameni magnifici in maşinile lor de zburat cu Jean Pierre Cassel, Alberto Sordi, Irina Demiek şi Sarah Miles, va fi de asemenea prezentă pe ecrane. Noaptea Iguanei, ecranizare după Tennessee Williams de John Huston, îi are ca interpreţi pe Ava Gardner şi Richard Burton. Din producţia franceză VP111 ve aleg un film care a reprezentat eulorile franţei la ultima ediţie a Festivalului de la Cannes, Fiţi înaripaţii, de Albert Lamorisse, autorul „Balonului roşu“, iar din producţia italiană, filmul de rezistenţă Patru zile la Neapate da Nanni Loy, şi povestirea ştiinţificofantastică Omicron de Ugo Gregoretli, cu Renato Salvatori in rolul principal. Fără îndoială că acestea sunt numai citeva din filmele pe care le vom putea viziona în 1966. Vitrina filmului de scurt-metraj „Nimic despre Arhimede“ este titlul unui nou film de animaţie prezentat în premiera la cinematograful Timpuri noi între 3—9 ianuarie. Autorul său, Olimp Vârăşteanu, s-a mai remarcat ca un spiritual comentator satiric al unor moravuri învechite, in precedentul său film Cotidiene, dir,tins cu un premiu la Festivalul de laMamaia. ..Nimic despre Arhimede“ continuă din alt unghi satirizarea comportărilor necorespunzătoare. In focarul critic al filmului se află de astă dată lipsa de politețe.