Informatia Bucureştiului, ianuarie 1967 (Anul 14, nr. 4166-4190)
1967-01-03 / nr. 4166
Pag. a 2-a Actualitatea culturala1967 Au trecut doar două zile de cînd vechiul calendar şi-a pierdut complet autoritatea. Altul s-a instalat cu toate prerogativele. Şi între prima şi ultima copertă închide de fapt un an de cronică viitoare. La drept vorbind, calendarul cel nou nu inventează lucruri senzaţionale. L-a înlocuit pe confratele extenuat la culme, dar nu l-a renegat. A preluat ştafeta. Adică un bagaj voluminos de proiecte, planuri, previziuni. Nu le vom trece în revistă pe toate, ne-ar trebui un volum cît trei enciclopedii la un loc. Consecvenţi rubricii noastre „Actualitatea culturală", am încercat să descifrăm cu anticipaţie măcar cîteva dintre evenimentele cultural-artistice ale anului 1967. în calendarul de acasă sau de la birou vom consemna în dreptul fiecăruia, la timpul cuvenit, că am fost martori la încă o manifestare din bogata agendă cultural-artistică a Capitalei și a țârii. MIC CALENDAR Concursul şi festivalul „George Enescu", care va avea loc în septembrie, se pregăteşte asiduu. încă de pe acum, numeroşi oaspeţi şi-au anunţat participarea. Nume prestigioase pe plan internaţional vor figura în programele festivalului, după cum ansambluri artistice de renume mondial îşi vor da concursul la această manifestare trienală. De menţionat interesul deosebit suscitat de concurs, mulţi tineri manifestîndu-şi dorinţa de participare. Simpozionul de muzicologie închinat vieţii şi operei lui George Enescu va reuni în Capitală muzicologi de seamă din ţară şi de peste hotare. In a doua jumătate a lunii iunie, la Mamaia se va desfăşura cel de al IV-lea Festival naţional al filmului, care va constitui o trecere în revistă şi o competiţie a celor mai valoroase filme româneşti de lung şi scurt metraj. Asociaţia artiştilor fotografi din Republica Socialistă România face de pe acum intense pregătiri în vederea celui de al VI- lea Satort internaţional de artă fotografică. Această însemnată manifestare este programată în Bucureşti (22 mai12 iunie) şi la Cluj (20 iunie-11 iulie), ea antrenînd artişti fotografi din toate ţările lumii care vor participa cu fotografii alb-negru, color, şi cu diapozitive colorate. Stre sfîrşitul lunii iunie, Teatrul de voră din Mamaia va desărbător veni arena rească pentru Festivalul filmului balcanic, la care vor fi reprezentate cinematografiile țărilor din această regiune a Europei. „Sir -pentru prima oară la rampă Ion Marinescu este întltul c® vf Interpreta pe eroul lui George Călinescu, Sun, In primul spectacol-lectură din ciclul anunţat de Teatrul Mic. __De fapt, cum se va desfășura un astfel de spectacol-tecuiră ? — Cred că niciodată la fel. Depinde de text, depinde de regizor. Uneori actorii vor sta pe scaune, alteori poate, in picioare, în jurul unei mese, la arlechin- Rețete nu există. Vor fi cu adevărat experimente. — Cum va fi „?un" ? __Vom evolua pe un podium iluminat unde vom avansade pe scaunele din fundul scenei pe care stăm tot timpul spectacolului), de cite ori vom avea replică Vom interpreta cu textele în mina executînd doar o schiţă de mişcare. Evident, că în acest caz a rostirii textului, pe o mişcare schiţată, nu pe trăre — se pune mult accent pe frazarea logica, deoarece important este să comunicăm ideile. Ceea ce nu înseamnă că nu vor fi schiţate şi stările sufleteşti. Sentimentele de ură, dragoste, prietenie, linguşire etc. — Desigur, aducerea în scenă pentru prima oară a acestui text, este un act de cultură. Publicul Va fi curios, probabil să vadă un „bun“ reprezentat. Intrucit va fi interesant acest experiment pentru actori, pentru dumneavoastră ? __Va fi, pentru noi, o şcoală bună în ceea ce priveşte arta rostirii, a unei Interpretări de mare acurateţe, prin care va trebui suplinită lipsa costumului, decorului, machiajului, în general a elementelor spectaculoase dintr-o reprezentaţie- Părerea mea este că „Sun“ se adecvează foarte bine unui asemenea gen de spectacol-lectură. Interpretat la modul „spectacol obişnuit“, n-ar cîştiga mult în plus. In ceea ce mă priveşte, nu mi se pare că voi depune un efort deosebit faţă de ceilalţi colegi ; toţi vom sta pe scenă, pe toată întinderea celor cinci acte. — Dacă adăugăm la „Sun — ce va fi prezentat în 5 ianuarie — rolurile din Jocul Ielelor”. ..Incident la Vichy“, „Richard al 11-lea“ şi cele două roluri din „Medeea“ şi „Antigona“ de la Teatrul „C. I. Nottara“, însumează şase personaje, stagiunea aceasta veţi mai interpreta vreun erou ? — Două roluri în piesele „O simplă criză” de Ionel Hristea şi „Amintirea a două dimineţi de luni“ de Arthur Miller, la care adaug colaborarea mea de la radio în care am mai interpretat şi voi mai interpreta roluri în piese într-un act de George Călinescu. ® ® © a • © © A V-a stagiune a artiştilor amatori Luna viitoare se deschide cea de-a V-a stagiune a artiştilor amatori din Capitală. Ca de obicei, pe scena stagiunii vor fi prezente cele mai valoroase formate de teatru din cluburile, Întreprinderile, instituţiile şi casele de cultură din Capitală. De remarcat că stagiunea va găzdui anul acesta şi citeva premiere pe ţară precum şi spectacole muzical-coregrafice. Pină la ora actuală planul stagiunii prevede 11 reprezentaţii urmind să se completeze eventual pe parcurs cu alte spectacole realizate de către artiştii amatori lunile viitoare. „RĂZBUNAREA SUFLEORULUI” de Victor Ion Popa, In interpretarea colectivului de la Uzinele „Grivita Roşie”, va constitui spectacolul de Inaugurare a stagiunii. Vor urma „HANGIŢA” de Carlo Goldoni (Casa de cultură a raionului Grivita Roşie), „SOSESC DISEARA” de Tudor Musatescu (Clubul Comer-cooperatie); Un spectacol de monoloage intitulat „DINCOLO DE RAMPA* completat cu „MILLO DIRECTOR” (Casa de cultură a raionului 16 Februarie); „SE CAUTA UN MINCINOS* de D. Psathas (Clubul lucratorilor sanitari); „FUNDĂTURĂ FLORILOR” de Ionel Hristea, (Casa de cultură a raionului 16 Februarie); „PATIMA ROŞIE* de Mihail Sorbul (Poşta Centrală) „ANONIME* de Al. Voilin, (Casa de cultură a raionului 30 Decembrie); „DIVORŢUL* de Al. Sever (Casa de cultură a raionului Tudor Vladimirescu) şi două spectacole muzical-coregrafice. MUZICĂ PE MICROSION Ine a fost un an deosebit de bogat în apariţii „Electrecord". Iubitorii cântecelor noastre populare şi-au îmbogăţit discotecile. Iurtă de lună, cu numeroase discuri ale unor interpreţi mult îndrăgiţi , adepţilor muzicii uşoare l s-au oferit recitaluriale unor cîntăreţi romani şi străini), din care n-au lipsit melodii devenite şlagăre, sau premiate la diferite festivaluri (San Remo, Mamaia, Sopot); au apărut, de asemenea, mai multe selecţiuni de arii din opere şi operete , discuri pe care au fost imprimate Cuplete satirice, povestiri pentru copii, lucrări dramatice, cursuri de limbi străine . „Discoteca pentru toţi“ a ajuns la numărul 28, etc. S-a căutat pe cît posibil, satisfacerea gusturilor şi exigenţelor marii majorităţi a discofililor. Dar, peste 1960 s-a lăsat cortina. Ca atare, o întrebare legitimă, Justificata : care vor fi primele discuri ale noului an ? CINTECE POPULARE DOBROGENE ŞI ARDELENEŞTI, JOCURI MOLDOVENEŞTI . Vom începe cu cîteva veşti pentru cei Ce îndrăgesc nestematele folclorului nostru Orchestra Nicolae Băluţă Şi acordeonistul Ilie Văilă le oferă un microsion (E.P.C. 778) cu patru jocuri şi cintece cunoscute, Ion Drăgoi, solist al orchestrei de muzică populara din Bacău, este interpretul (la vioară) a şase jocuri moldoveneşti (E.P.C. 781), Patru cîntece dobrogene („Fata cu ochi măslinii“, „Zi cîntarea mea“, „Dunăre, potecă lină“ şi „Floare dintre vii“), conţine discul E.P.C.-782. Solistă—ştefania Stere. E.P.C.-783 este un disc pe care au fost imprimate cinci melodii ardeleneşti in interpretarea lui Iile Muţiu şi orchestrei de muzica populară din Cluj, dirijată de Iile Tetra de Cântăreţii Maria Butaciu- Dragu şi Dumitru Sopon interpretează fiecare cite două dintre melodiile, toi ardeleneşti pe care le conţine microslonul E.P.C.-18S. In sfîrşit, tot în primele zile ale noului an, „Electrecordul“ va edita şi două discuri cu melodii populare maghiare (E.P C.-788, solist Veress Zoltán din Cluj) şi sîrbeşti (E.P.C.-790, voce Nada Dabici din Timişoara) CÍNTA REMO GERMANI, POMPILIA STOIAN, DAN SPATARU : Pompilia Stoian şi Dan Spătaru. Doi dintre talentaţii noştri solişti de muzică uşoara care, credem, nu mai au nevoie, de nici un fel de prezentare. Pentru amîndoi, anul 1960 a însemnat — pur şi simplu — consacrare deplină. Sunt solicitaţi la posturile de radio, discurile lor se epuizează imediat din magazine. Şi, să nu uităm, că de la festivalul de la Mamaia au urcat pe podiumul premiaţilor. lata o veste pentru cei care îi îndrăgesc , sunt solistii discului ED.C.794. In încheiere o surpriză , reinfinitre cu Remo Germani. Discul, un microsion de format mare, 30 de cmldiametru (ED E. 0262) cuprinde douăsprezece melodii dintre care amintim : „Cosi come viene" prezentat in 1966 la San Remo, „La, la, la, la", „Tu lo sal“, „La notte delVadolto“, „Torna al mbctente“ etc. Înregistrările au fost făcute cu ocazia ultimei vizite în ţara noastră a apreciatului cântăreţ. Aprovizionate în permanenţă cu noutăţi, rafturile magazinului „Muzica“ din calea Victoriei nr 41, atrag zi de zi, zeci, sute de iubitori ai nestematelor folclorului nostru (cintece populare, doine, jocuri, romanţe), ai muzicii uşoare, ariilor din opere şi operete etc. • • • • © • INFORMATIA Agenda Studioului „Bucureşti“ Gata pentru premiera 9 filme au fost terminate in 1966 şi işi aşteaptă rindul pentru prima intihnire cu publicul. • Două comedii se anunţă promiţătoare. Prima este „Castelanii“, o comedie inspirată din viaţa satului contemporan văzut şi interpretat de scriitorul Sütő András şi transpusă pe ecran în regia lui Gh. Turcu. Cea de a doua — intitulată „Corigenţa domnului profesor” — readuce pe generic numele regizorului Haralambie Boroş, care a reunit în distribuţie forţe actoriceşti de comedie de prim rang ca Marcel Anghelescu, Al. Giugaru, Gr. Vasiliu Birlic, Mircea Crişan, regretatul Jules Cazaban, Ion Manu, etc. « Anul 1967 va oferi spectatorilor şi două coproducţii romăno-franceze. „Dacii“, film in culori, realizat în regia lui Sergiu Nicolaescu după scenariul lui Titus Popovici, numără in distribuţie actori ca Amza Pelea, Pierre Brice, Marie José-Nat şi alţii. Regizorul Bernard Borderie semnează filmul de capă şi spadă, in culori, „Şapte băieţi şi o ştrengăriţă“, in care rolurile principale sunt interpretate de Jean Marais, Sidney Chaplin, Florin Piersic, Şerban Cantacuzino, Marila Tolo. • După un scenariu original, scris de Mihnea Gheorghiu, regizorul Manole Markus a realizat filmul în culori „Zodia fecioarei“, ce prilejuieşte interesante apariţii actorilor Cristea Avram, Ioana Bulcă. Un film-balet de scurt-metraj — intitulat „Legenda ciocirliei” — beneficiază de muzica special scrisă de Dumitru Capoianu, de contribuţia unor valoroşi balerini de la Operă, reprezentind şi rezultatul meritoriu al căutărilor novatoare ale regizorului I. Miheles şi operatorului Ştefan Horvath in domeniul filmării in culori. Un alt film de scurt-metraj — „Sophla” — inspirat din viaţa minerilor, reuneşte pe generic numele scenaristului Pop Simion, regizorului Mircea Iva, ale actorilor Dorin Dron, George Calboreanu. Tineretul contemporan, cu problemele sale a atras atenţia mai multor cineaşti. Lucian Bratu şi-a intitulat filmul „Un film cu o fată fermecătoare", eroina fiind întruchipată de Margareta Pislaru. Savel Stiopula ales alt titlu: „Ultima noapte a copilăriei". In sfîrşit, Andrei Blaier readuce pe ecran cuplul Irina Petrescu — Dan Nuţu in filmul „Dimineţile unui băiat cu aminte“, în lucru O serie de filme, începute in 1966, vor fi terminate în cursul acestui en. Este vorba de „Şeful sectorului suflete“, ecranizare a piesei lui Mirodan In regia lui Gh. Vitanidis, cu Radu Beligan, Irina Petrescu, Toma Caragiu In rolurile principale : „Subteranul“, film inspirat din viaţa petroliştilor după un scenariu de Ioan Grigorescu, in regia lui Virgil Caloescu, cu actorii lurie Darie, Leopoldina Bălănuţă, Ştefan Ciubotăraşu, Toma Caragiu, Emil Botta în distribuţie. La acestea se adaugă două filme poliţiste: „Maiorul şi moartea” (scenariul — Ion Băieşu, regia — Al. Boiangiu, interpreţi — Gh. Dinică, Vasilica Tastaman) şi „Amprenta” (Scenariul — Dimos Rendis, regia — Vladimir Popescu). Primul „tur de manivelă" In primele luni ale anului vor începe filmările la alte producţii ale studioului. După un scenariu deăi. Andriţoiu şi Nicolae Ştefănescu, regizorul Gh. Naghi va realiza „Cine va deschide uşa”, un film despre V pentru tineret. „Cerul începe la etajul trei” promite din partea regizorului Francisc Munteanu o ecranizare corespunzătoare a cărţii cu acelaşi tmo a scriitorului Francisc Munteanu. „Bucureştiul văzut de..." se va intitula un film compus din patru schiţe tografice. Prima va fi realizată după scenariul propriu de Mihai Iacob şi Ovidiu Gologan, cu Iurie Darie şi Dana Comnea in rolurile principale. Dacii“ — Decebal ( Amza Pelea ) ARTĂ PLASTICĂ Şl FOTOGRAFIE Iată şi cîteva din expoziţiile retrospective pe care Muzeul de artă al Republicii Socialiste România ni le va oferi, în cursul acestui an. Cu ajutorul lucrărilor existente In patrimoniul Muzeului de artă, In colecţiile particulare şi în celelalte muzee din Capitală şi din ţară, se vor organiza retrospectivele pictorilor Ghiaţa, Lucian Grigorescu şi V. Arnold De asemenea expoziţia de gravură şi desen a lui Gabriel Popescu. Printre evenimentele artistice ale anului se înscriu şi cîteva care şi-au ciştigat o tradiţie. Din aprilie, va avea Ioc la Bucureşti, expoziţia anuală de desen şi gravură care va antrena artişti plastici din Capitală şi din Întreaga ţară. • Un îndreptăţit Interes va suscita şi Trienala de scenografie care va cit-In ce priveşte exponatele primite din alte ţări, menţionăm pe acelea care vor figura în două expoziţii franceze, ce se vor deschide tot la Muzeul de artă , una de gravură, care va cuprinde o suită de lucrări ale unor artişti contemporani şi una de tapiserie contemporană. In cursul anului 1967 se vor relua interesantele cicluri de conferinţe care popularizează arta plastică. La Muzeul de artă se vor face prelegeri pe tema desenului şi a gravurii, prinde schiţe de decor, machete de decor şi costume etc. Exponatele se vor referi aât la piesele din dramaturgia română şi cea universală jucate, cît şi la cele în pregătire. Nu se putea ca preocuparea pentru a face Capitala tot mai frumoasă, sa lipsească din planurile Comitetului de cultură şi artă al oraşului Bucureşti. Noi lucrări de artă monumentală vor veni si împodobească spaţiile verzi şi parcurile Lîngă clădirea Comitetului de Stat al Planificării va fi montată o compoziţie sculpturală cu tema „Anotimpurile Zilele trecute Comitetul de cultură şi artă şi U.A.P. au lansat un concurs, cu termen de închidere la 28 februarie, pentru crearea unui grup compoziţional intitulat „Tinereţe“ şi care va fi montat în faţa Casei Centrale a Armatei. In cursul acestui an se vor termina şi cele nouă lucrări de sculptură monumentală, pentru decorarea parcului Herăstrău — Nord. Ele vor reprezenta personalitâţi ale artei şi literaturii romaneşti, printre care Brăncuşi, N. Grigorescu, Ştefan Luchian, M. Sadoveanu. Muzeul de artă al Republicii Socialiste Romănia : popas îndelungat In faţa florilor lui Luchian © © © ® Pentru biblioteca dumneavoastră Deşi nu toate titlurile programate să vadă lumina tiparului in 1967 apar în colecţia „Biblioteca pentru toţi”, ele se adresează tuturor categoriilor de cititori. Fiind vorba de sute de volume şi autori, ne rezumăm la cîteva titluri din literatura şi arta originală. O lucrare de interes naţional, din care a apărut deja primul tom, este tratatul de „Istoria literaturii române”, pregătit sub egida Academiei. Sub redacţia prof. Al. Dima, al doilea volum cuprinde perioada de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea pină la marii clasici. Primul volum (din trei) al monumentalei „Istorii a literaturii române de la origini pină in prezent” de G. Călinescu figurează, de asemenea, in planurile editoriale ale anului acesta. Ca, de altfel, şi „Istoria literaturii române vechi“ de N. Cartojan şi „Istoria literaturii române (introducere sintetică)“ de Nicolae Iorga. Un „Dicţionar critic al literaturii române contemporane“, de mai mulţi autori, conţine medalioane însoţite de date biobibliografice. De asemenea apare cartea „Literatura română dintre cele două războaie mondiale“ de Ov. S. Crohmălniceanu (curente, publicaţii, personalităţi literare). Numeroase volume de critică şi istorie literară, aparţinînd unor specialişti ca G. Călinescu, Ovidiu Papadima, D. Popovici, G. C. Nicolescu, Paul Cornea, George Munteanu, Al. Piru, Al. Săndulescu, Ileana Vrancea, Marin Bucur, Mihai Pop şi alţii răspund unor necesităţi sporite ale procesului de invăţămînt, ale culturalizării publicului larg. Beletristica actuală este reprezentată prin mai multe culegeri de versuri, proză, dramaturgie. Un nou volum de stihuri de T. Arghezi va oferi iubitorilor poeziei sale surpriza reînnoită a prospeţimii şi forţei geniului său. Peste o sută de culegeri de versuri aparţin tot atîtor poeţi români, din toate generaţiile. Numeroase volume de schiţe, nuvele, povestiri, romane, reportaje, purtînd semnătura unor cunoscuţi prozatori actuali — printre care Zaharia Stancu, Titus Popovici, V. Em. Galan, Eugen Barbu, Ion Lâncrănjan, Pop Simion, D. R. Popescu, Ion Băieşu, Vasile Rebreanu, Petru Vintilă, Ştefan Bănulescu, Ioan Grigorescu şi mulţi alţii — vor marca momente ale dezvoltării şi diversificării creaţiei epice contemporane. La capitolul valorificării moştenirii noastre literare figurează în planurile editoriale apariţia mai multor volume (unele iniţiind cicluri de scrieri sau ediţii de autor) din creaţia scriitorilor F. Aderca, Sandu Aldea, Tudor Arghezi („Scrieri“ vol. 16—20, „Teatru”), Lucian Blaga („Poezii”, „Teatru”), Emanoil Bucuţa („Scrieri" vol. I), G. Călinescu („Opere" vol. V—VIII, „Opera lui Eminescu“), Ilarie Chendi, Pompiliu Constantinescu („Scrieri” vol. I—îl) şi mulţi alţii. O ediţie bibliofilă din „Antologia poeziei româneşti" cuprinde fondul de aur al liricii noastre de la începu- turi pină astăzi. Alte selecţii de acest fel se referă la ideologia paşoptistă, satire şi pamflete (1848), primii poeţi, pastelul românesc, memoriale de călătorie, poezia română modernă, simbolismul, texte pe tema patriotică, „Mărăşeştii in literatură”, genul liric, scriitorii noştri despre folclor, epigrame, povestiri umoristice etc. Mai multe titluri apar şi din creaţia folclorică, intre care volumul III din „Antologia de literatură populară” de Ovidiu Papadima, vol. I din cea a lui S. Fr. Marian, „Basme populare româneşti”, „Balade populare“, „Cintece minereşti“ etc. Din seria monografiilor de artă menţionăm „Istoria artei populare româneşti’ precum şi cele referitoare la feronerie veche, broderie medievală, portul popular de sărbătoare, meşteşugurile artistice, broderii populare in piele, arhitectura veche. Muzeul satului, „Harta arheologică a României“, vol. III din „Istoria teatrului in România". B. loan Incursiune în corespondenţa anului 1966 Itinerarul străbate drumul slovelor a peste 25 000 de scrisori pe care tolba lui 1966 le-a adus redacţiei înmănuncheate, ele cuprind instantaneele cu semnificaţii deosebite din viaţa şi activitatea oamenilor muncii din oraşul nostru. Nu lipsesc, fireşte, nici sesizările critice şi semnalele venite din partea cititorilor şi corespondenţilor pentru Îmbunătăţirea muncii într-o serie de sectoare şi nici propunerile şi sugestiile făcute edililor oraşului pentru ca Bucureştiul să devină cit mai frumos, cit mai îngrijit, îndeplinirea sarcinilor de plan, desfăşurarea mişcării Inovatorilor, realizarea planurilor M.T.O., incursiunile pe filiera calităţii produselor, a aprovizionării, a deservirii, au format subiectul a numeroase scrisori sosite la redacţie, care au generat o serie de anchete, articole, reportaje, foiletoane, note critice etc. Aşa a apărut in acest an rubrica „Din poşta săptămînii" care tratează problemele de interes general, semnalate în scrisorile sosite de luni pină sîmbătă şi care, în perioada ce s-a scurs, a reuşit să-şi facă proprii ei corespondenţi. Printre aceştia se numără tehnicianul ION VASILESCU, muncitorul VASILE DUMITRU, laborantul ALEXANDRU DANIEL, tehnicianul CONSTANTIN GHEORGHIU, economistul ION IASCU şi mulţi alţii. Din cele 25 000 de scrisori primite, peste 3000 au format materia primă pentru rubricile: „De ce?”, „Sesizări, intrebări, răspunsuri”, „Ce măsuri aţi luat „Poşta redacţiei” etc. Tot cu ajutorul scrisorilor au fost efectuate numeroase raiduri anchete, pe teme economice şi cetăţeneşti. Dar ziarul a primit şi un alt gen de scrisori: răspunsurile la articolele publicate, trimise de forurile vizate. Ele au fost folosite la redactarea unor rubrici de eficienţă, dar au constituit şi prilejul de analizare a modului in care sunt rezolvate sesizările cetăţenilor. Mai avem o categorie de răspunsuri, care deşi au fost trimise de cei vizaţi in articolele critice, cu operativitate, s-au dovedit a fi formale. Astfel la peste patru luni de la apariţia articolului „Lanţul slăbiciunilor" în care se arăta că la blocul M 31 din cartierul Titan, din vina proiectantului şi a constructorului — I.C.M. 1, dăinuie încă unele deficienţe, situaţia a rămas neschimbată. In acelaşi timp redacţia a fost insă informată, de cei cărora li s-a adresat critica, printr-o adresă, că s-au luat măsurile necesare de remediere. Astfel au fost unele răspunsuri primite de la T.A.P.L. Bucureşti, cu referire la îmbunătăţirea deservirii consumatorilor in unităţile de alimentaţie publică. I.R.V.A. — cu privire la ridicarea ambalajelor care ocupă spaţiul comercial al unor magazine, I. A. L. Griviţa Roşie, Cooperativa „Arta încălţămintei“, 1967, care şi-a preluat ştafeta, va avea, desigur, o tolbă pentru scrisori mai mare decit înaintaşul său. Transmitem tuturor cititorilor ziarului, corespondenţilor noştri tradiţionala urare „La mulţi ani!“ asigurîndu-i că aşteptăm cu nerăbdare să ne revedem prin... corespondenţa acestui an. Dinu Lătărescu Prima zi de muncă— 1967 IUrmare din pag. 1) Kori. La secţiile boghiuri, forjă şî reparaţii de vagoane se putea constata o pregătire atenta a fabricaţiei, o aprovizionare corespunzătoare cu materii prime şi materiale. Aşa se explică şi faptul că numeroşi muncitori, printre care sudorul Ion Reh, lăcătuşii Ion Popescu şi Dumitru Popa, forjorul Cernea Neagu şi alţii, au reuşit ca în primele 4 ore ale acestei zile să înregistreze importante depăşiri ale sarcinilor de plan. De altfel, pe baza unor date preliminare, conducerea întreprinderii apreciază că azi vor ieşi pe poarta atelierelor 21 de vagoane reparate, faţă de 18 cît era media zilnică in anul precedent. Preocupări pentru creşterea eficacităţii activităţii economice, pe baza unei organizări superioare a producţiei, am Intlinit şi la Combinatul de industrializare a lemnului-Pipera. Printre obiectivele din acest an, menţionăm atingerea parametrilor proiectaţi la fabrica de binare şi îmbunătăţirea pe mai departe a calităţii produselor. — Sîntem hotărîţi, ne-a spus Ing. AUREL RIZEA, directorul complexului, ca încă din primul trimestru al anului să îndeplinim capacitatea de producţie proiectată la linia de uşi a fabricii de binare. Pregătirea optimă a producţiei încă din prima zi a anului, prin lansarea în fabricaţie a unor comenzi pe loturi în serii mari, asigurarea unei mai bune asistenţe tehnice pe schimburi, ne dau convingerea că vom realiza acest deziderat. De asemenea, vom ridica calitatea produselor pe o treaptă superioară, prin stabilirea modelelor de referinţă avizate de beneficiari, prin introducerea de piese etalon în fiecare sector de producţie, cît şi prin trecerea la finisarea mobilei cu lacuri pe bază de poliesteri. Uzina Semănătoarea. Pe şeful sectorului 6 prelucrări tablă, ILIE PÎRVU, l-am întîlnit lîngă noua presă de 500 tone ce urmează a fi dată în exploatare peste citeva zile. — După cum vedeţi, ne-a declarat el, secţia noastră continuă să fie dotată cu utilaje noi, de înaltă tehnicitate. Dar, în acelaşi timp, suntem preocupaţi de folosirea Intensivă a capacităţilor existente. Socotesc că acest an ne va aduce o colaborare mai rodnică cu serviciile de concepţie şi cu cel de organizare a producţiei, in scopul asigurării unor fluxuri şi tehnologii superioare, in vederea obţinerii unei ritmletintt îmbunătăţite. I -am găsit azi pe constructorii şantierului nr. 2 al Intreprinderii de constructii montaj nr- 1, la blocul D-6, care însumează 264 de apartamente. Colectivul s a angajat să predea „tachete“ acest bloc cu 30 de zile înainte de termen. Stadiul lucrărilor formaţiile de betonişti toarnă placa peste ultimul nivel, iar zugravii execută de zor, la etajele 5 şi 6, lucrările de vopsitorie in bucătării şi apartamente. Avansul de 30 de zile este menţinut. Acest exemplu atestă că întregul colectiv al întreprinderii este hotărtt să îndeplinească volumul de producţie, care In acest an creşte cu 30 la sută faţă de realizările lui 1966. scurtă declaraţie de la directorul Fabricii de pielărie si încălţăminte „Flacăra roşie* iov. AUREL VULGUI — Am încheiat anul 1966 cu planul realizat la toţi indicatorii, dar şi cu pregătirea condiţiilor pentru producţia acestui an. Iată de ce, azi, activitatea a început din plin in toate secţiile. Primele ore ale dirol neţii înseamnă şi primele modele in premieră ale acestui an. Slot cele contractate de organele comerţului, atit la încălţăminte, cît şi la marochinărie. Preocupările noastre se îndreaptă spre imbunătăţirea calităţii produselor, astfel ca, în acest an, să oferim cumpărătorilor încălţăminte la nivelul exigenţelor. Ne-am continuat seria „interviurilor fulger* la Uzina „Grivita Rosie", interlocutor: Iov. CONSTANTIN COTOVELEA, secretarul comitetului de partid. — Intregu! nostru colectiv, in frunte cu comuniștii, este hotărît să îndeplinească sarcinile din acest an, care au crescut cu 23 la sută fată de 1966. Este semnificativ că numeroşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au propus încă din anul trecut măsuri care vor ajuta uzina să şi sporească eficacitatea economică. Pe această bază, au fost organizate noi fluxuri de fabricaţie continuă, sa format o nouă linie tehnologică pentru prelucrarea utilajelor necesare întreprinderilor de produse sodice. Menţionez că prima zi de muncă din acest an a debutat cu introducerea in fabricaţie de serie a recipienţilor de presiune pentru propan ★ Sunt fapte semnificative, consemnate, fireşte, şi în alte întreprinderi Ele atestă că al doilea an al cinci naiului găseşte mobilizaţi pe top Cel ce muncesc, pentru realizarea exemplară a Indicatorilor de plan, pentru sporirea neîncetată a eficacităţii activităţii economice. V. Patrolea, A. Pavlovici, T. Petre, Fl. Teodorescu, C. Ene, S. Heiban O SCRISORI DE LA CITITORI La sfîrşit de an Intrată In obişnuinţă, adunarea generală de sfîrşit de an a constituit pentru membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor, raionul Griviţa Roşie, o trecere în revistă a întregii lor activităţi. Dintre rezultatele obţinute merită subliniat faptul că numărul membrilor a crescut de la 3 523 in 1960, la 7 450 in 1966, iar valoarea cotizaţiilor de la 415 594 1©* la 2 801 727 lei. Un număr însemnat de membri au beneficiat de împrumuturi in valoare de 7 571 424 lei. Alte cheltuieli, cum ar plata ajutoarelor nerambursabile, trimiterea în staţiuni balneo-climaterice a unor pensionari, vin să completeze activitatea Casei de ajutor reciproc. De bune aprecieri s-au bucurat şi acţiunile cultural-educative organizate la clubul pensionarilor. Periodic, aici au avut loc unul, nici un scriitori, oameni de artă, prezentări de cărţi şi recenzii, acţiuni care au atras numeroşi membri. La toate acestea, mai trebuie adăugate şi cele 16 excursii, care au constituit pentru mulţi pensionari prilejul de a cunoaşte numeroase obiective industriale construite In ultima vreme, transformările înnoitoare ale oraşelor patriei noastre, precum şi frumoasele stafiuni de pe litoral. Mutu Dumitru Început turn de curînd, Consiliul asociaţiei sportive „Viitorul" de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, a organizat deschiderea oficială a Spartachiadei de iarnă a tineretului. Cu acest prilej membrii clubului au avut oaspeţi pe cunoscuţii jucători de fotbal Mateiano, Mîndru şi Oaidă de la clubul „Progresul“, care au vorbit, celor prezenţi, despre dezvoltarea sportului în fara noastră. Boxerii P. Anghel şi M. Niculescu de la clubul „Metalul“ au făcut, in continuare, demonstraţii de box. în încheiere, au fost organizate întreceri de şah între echipele am sectoarele și atelierele uzinei- Un început promitetor care se cere continuat. Vasile Dumitru A fost odată o vitrină... Pe linsa Casa raională de cultură V. I. Lenin, tsi desfășoară activitatea cenaclu literar „Mihail Sebastian“. Rezultatele oblinute de mrmbrii cenaclului sunt Imborurău,*.. - publicarea unor lucrări, ImBMrt cu publicul, deplasări In comunele din Jurul Bucureștiuluî st ,nu lua .mimiVa in* mal poale vorbi si de alle reall/Srt Printre acestea merits aminiita vltr'"» de la Intrarea casei de culturi. Periodic aici erau " lucrări, constituind pentru membrii cenaclului Tuna noiembrie Insă, din lipsa unei ptnze, ritrina no mat Hflloska. S-au fâcut Interventii pe lingă conducerea case'. ' ' 4fl'ă un rezultat Ultima ri.gîminte adresată ®°pta6i'lt*dl:1 s’a f L-n,,., ’ punsul , s au livrat banii necesari procurării P ij'f* dar" *I?U 1 r” altâ parte. Si. lată cum din cauza nepăsării, ultima exporitie nu poate să-și reia activitatea. Doru Virgil