Informatia Bucureştiului, ianuarie 1967 (Anul 14, nr. 4166-4190)

1967-01-03 / nr. 4166

Pag. a 2-a A­ctualitatea culturala1967 Au trecut doar două zile de cînd vechiul calen­dar şi-a pierdut complet autoritatea. Altul s-a instalat cu toate prerogativele. Şi între prima şi ultima copertă închide de fapt un an de cronică viitoare. La drept vorbind, calendarul cel nou nu inven­tează lucruri senzaţionale. L-a înlocuit pe confra­tele extenuat la culme, dar nu l-a renegat. A pre­luat ştafeta. Adică un bagaj voluminos de pro­iecte, planuri, previziuni. Nu le vom trece în re­vistă pe toate, ne-ar trebui un volum cît trei enci­clopedii la un loc. Consecvenţi rubricii noastre „Actualitatea culturală", am încercat să descifrăm cu anticipaţie măcar cîteva dintre evenimentele cultural-artistice ale anului 1967. în calendarul de acasă sau de la birou vom consemna în drep­tul fiecăruia, la timpul cuvenit, că am fost mar­tori la încă o manifestare din bogata agendă cul­­tural-artistică a Capitalei și a țârii. MIC CALENDAR C­oncursul şi festiva­lul „George Enes­­cu", care va avea loc în septembrie, se pregăteşte asiduu. încă de pe acum, numeroşi oaspeţi şi-au anunţat participarea. Nume pres­tigioase pe plan inter­naţional vor figura în programele festivalului, după cum ansambluri ar­tistice de renume mon­dial îşi vor da concursul la această manifestare trienală. De menţionat interesul deosebit susci­tat de concurs, mulţi ti­neri manifestîndu-şi do­rinţa de participare. Simpozionul de muzi­cologie închinat vieţii şi operei lui George Enes­­cu va reuni în­ Capitală muzicologi de seamă din ţară şi de peste hotare. I­n a doua jumătate a lunii iunie, la Mamaia se va des­făşura cel de al IV-lea Festival naţional al fil­mului, care va constitui o trecere în revistă şi o competiţie a celor mai valoroase filme româ­neşti de lung şi scurt metraj. A­sociaţia artiştilor fotografi din Re­publica Socialistă România face de pe a­­cum intense pregătiri în vederea celui de al VI- lea Satort internaţional de artă fotografică. A­­ceastă însemnată ma­nifestare este programa­tă în Bucureşti (22 mai­12 iunie) şi la Cluj (20 iunie-11 iulie), ea an­­trenînd artişti fotografi din toate ţările lumii care vor participa cu fo­tografii alb-negru, color, şi cu diapozitive colo­rate. Stre sfîrşitul lunii iu­nie, Teatrul de voră din Mamaia va de­­sărbător­ veni arena rească pentru Festivalul filmului balcanic, la care vor fi reprezen­tate cinematografiile ță­rilor din această re­giune a Europei. „Sir -pentru prima oară la rampă Ion Marinescu este întltul c® vf Interpreta pe eroul lui George Călinescu, Sun, In primul spectacol-lectură din ci­clul anunţat de Teatrul Mic. __De fapt, cum se va desfășura un astfel de spectacol-tecuiră ? — Cred că niciodată la fel. Depinde de text, depinde de regizor. Uneori ac­torii vor sta pe scaune, alteori poate, in picioare, în jurul unei mese, la arlechin- Rețete nu există. Vor fi cu adevărat experimente. — Cum va fi „?un" ? __Vom evolua pe un podium iluminat unde vom avansa­­de pe scaunele din fundul scenei pe care stăm tot timpul spectacolului), de cite ori vom avea re­plică Vom interpreta cu textele în mina executînd doar o schiţă de mişcare. Evi­dent, că în acest caz­­ a rostirii textu­lui, pe o mişcare schiţată, nu pe tră­re — se pune mult accent pe frazarea lo­gica, deoarece important este să comu­nicăm ideile. Ceea ce nu înseamnă că nu vor fi schiţate şi stările sufleteşti. Sentimentele de ură, dragoste, prietenie, linguşire etc. — Desigur, aducerea în scenă pentru prima oară a acestui text, este un act de cultură. Publicul Va fi curios, pro­babil să vadă un „bun“ reprezentat. In­­trucit va fi interesant acest experiment pentru actori, pentru dumneavoastră ? __Va fi, pentru noi, o şcoală bună în ceea ce priveşte arta rostirii, a unei In­terpretări de mare acurateţe, prin care va trebui suplinită lipsa costumului, de­­corului, machiajului, în general a ele­mentelor spectaculoase dintr-o repre­zentaţie- Părerea mea este că „Sun“ se adecvează foarte bine unui asemenea gen de spectacol-lectură. Interpretat la modul „spectacol obişnuit“, n-ar cîştiga mult în plus. In ceea ce mă priveşte, nu mi se pare că voi depune un efort deo­sebit faţă de ceilalţi colegi ; toţi vom sta pe scenă, pe toată întinderea celor cinci acte. — Dacă adăugăm la „Sun­ — ce va fi prezentat în 5 ianuarie — rolurile din Jocul Ielelor”. ..Incident la Vichy“, „Richard al 11-lea“ şi cele două roluri din „Medeea“ şi „Antigona“ de la Tea­trul „C. I. Nottara“, însumează şase per­­sonaje, stagiunea aceasta veţi mai inter­­preta vreun erou ? — Două roluri în piesele „O simplă criză” de Ionel Hristea şi „Amintirea a două dimineţi de luni“ de Arthur Miller, la care adaug colaborarea mea de la radio în care am mai interpretat şi voi mai interpreta roluri în piese într-un act de George Călinescu. ® ® © a • © © A V-a stagiune a artiştilor amatori Luna viitoare se deschide cea de-a V-a stagiune a artiştilor amatori din Capitală. Ca de obicei, pe scena sta­giunii vor fi prezente cele mai valo­roase formate de teatru din cluburile, Întreprinderile, institu­ţiile şi casele de cultură din Capitală. De remarcat că stagiunea va găzdui anul acesta şi cite­­va premiere pe ţară precum şi specta­cole muzical-coregrafice. Pină la ora actuală planul stagiunii prevede 11 re­prezentaţii urmind să se completeze eventual pe parcurs cu alte spectacole realizate de către artiştii amatori lunile viitoare. „RĂZBUNAREA SUFLEORU­LUI” de Victor Ion Popa, In interpre­­tarea colectivului de la Uzinele „Gri­­vita Roşie”, va constitui spectacolul de Inaugurare­ a stagiunii. Vor urma „HANGIŢA” de Carlo Goldoni (Casa de cultură a raionului Grivita Roşie), „SOSESC DISEARA” de Tudor Musa­­tescu (Clubul Comer­-cooperatie); Un spectacol de monoloage intitulat „DIN­COLO DE RAMPA* completat cu „MILLO DIRECTOR” (Casa de cultură a raionului 16 Februarie); „SE CAUTA UN MINCINOS* de D. Psathas (Clubul lucratorilor sanitari); „FUNDĂTURĂ FLORILOR” de Ionel Hristea, (Casa de cultură a raionului 16 Februarie); „PA­TIMA ROŞIE* de Mihail Sorbul (Poşta Centrală) „ANONIME* de Al. Voilin, (Casa de cultură a raionului 30 Decem­brie); „DIVORŢUL* de Al. Sever (Casa de cultură a raionului Tudor Vladimi­­rescu) şi două spectacole muzical-core­­grafice. MUZICĂ PE MICROS­ION Ine a fost un an deosebit de bogat în apariţii „Electrecord". Iubitorii cântece­lor noastre populare şi-au îmbogăţit dis­cotecile. Iurtă de lună, cu numeroase discuri ale unor interpreţi mult îndră­giţi , adepţilor muzicii uşoare l s-au oferit recitaluri­­ale unor cîntăreţi ro­mani şi străini), din care n-au lipsit me­lodii devenite şlagăre, sau premiate la diferite festivaluri (San Remo, Mamaia, Sopot); au apărut, de asemenea, mai multe selecţiuni de arii din opere şi ope­rete , discuri pe care au fost imprimate Cuplete satirice, povestiri pentru copii, lucrări dramatice, cursuri de limbi străine . „Discoteca pentru toţi“ a ajuns la numărul 28, etc. S-a căutat pe cît posibil, satisfacerea gusturilor şi exigen­ţelor marii majorităţi a discofililor. Dar, peste 1960 s-a lăsat cortina. Ca atare, o întrebare legitimă, Justificata : care vor fi primele discuri ale noului an ? CINTECE POPULARE DOBROGENE ŞI ARDELENEŞTI, JOCURI MOLDO­VENEŞTI . Vom începe cu cîteva veşti pentru cei Ce îndrăgesc nestematele folclorului nos­tru Orchestra Nicolae Băluţă Şi acordeo­­nistul Ilie­ Văilă le oferă un microsion (E.P.C. 778) cu pa­tru jocuri şi cinte­­ce cunoscute, Ion Drăgoi, solist al or­chestrei de­­ muzică populara din Ba­cău, este interpre­tul (la vioară) a şase jocuri moldoveneşti (E.P.C. 781), Patru cîntece dobrogene („Fata cu ochi măs­linii“, „Zi cîntarea mea“, „Dunăre, po­tecă lină“ şi „Floare dintre vii“), conţine discul E.P.C.-782. So­listă—ştefania Stere. E.P.C.-783 este un disc pe care au fost imprimate cinci me­­lodii ardeleneşti in interpretarea lui Iile Muţiu şi orchestrei de muzica populară din Cluj, dirijată de Iile Tetra de Cântăreţii Maria Butaciu- Dragu şi Dumitru Sopon interpretează fiecare cite două dintre melodiile, toi ardeleneşti pe care le conţine micro­­slonul E.P.C.-18S. In sfîrşit, tot în primele zile ale noului an, „Electrecordul“ va edita şi două discuri cu melodii populare maghiare (E.P C.-788, solist Veress Zoltán din Cluj) şi sîrbeşti (E.P.C.-790, voce Nada Dabici din Timişoara) CÍNTA REMO GERMANI, POMPILIA STOIAN, DAN SPATARU : Pompilia Stoian şi Dan Spătaru. Doi dintre talentaţii noştri solişti de muzică uşoara care, credem, nu mai au nevoie, de nici un fel de prezentare. Pentru amîndoi, anul 1960 a însemnat — pur şi simplu — consacrare deplină. Sunt soli­citaţi la posturile de radio, discurile lor se epuizează imediat din magazine. Şi, să nu uităm, că de la festivalul de la Mamaia au urcat pe podiumul premiaţi­­lor. lata o veste pentru cei care îi în­drăgesc , sunt solistii discului ED.C.­794. In încheiere o surpriză , reinfinitre cu Remo Germani. Discul, un microsion de format mare, 30 de cmldiametru (E­D E. 0262) cuprinde douăsprezece melodii din­tre care amintim : „Cosi come viene" prezentat in 1966 la San Remo, „La, la, la, la", „Tu lo sal“, „La notte delVadolto“, „Torna al mbctente“ etc. Înregistrările au fost făcute cu ocazia ultimei vizite în ţara noastră a apreciatului cântăreţ. Aprovizionate în permanenţă cu noutăţi, rafturile ma­gazinului „Muzica“ din calea Victoriei nr 41, atrag zi de zi, zeci, sute de iubitori ai nestematelor folclorului nostru (cintece populare, doine, jocuri, romanţe), ai muzicii u­­şoare, ariilor din opere şi operete etc. • • • • © • INFORMATIA Agenda Studioului „Bucureşti“ Gata pentru premiera 9 filme au fost terminate in 1966 şi işi aşteaptă rindul pentru prima intih­­­nire cu publicul. • Două comedii se anunţă promi­ţătoare. Prima este „Castelanii“, o co­medie inspirată din viaţa satului con­temporan văzut şi interpretat de scri­itorul Sütő András şi transpusă pe ecran în regia lui Gh. Turcu. Cea de a doua — intitulată „Corigenţa dom­nului profesor” — readuce pe generic numele regizorului Haralambie Boroş, care a reunit în distribuţie forţe ac­toriceşti de comedie de prim rang ca Marcel Anghelescu, Al. Giugaru, Gr. Vasiliu­ Birlic, Mircea Crişan, regreta­tul Jules Cazaban, Ion Manu, etc. « Anul 1967 va oferi spectatorilor şi două coproducţii romăno-franceze. „Dacii“, film in culori, realizat în re­gia lui Sergiu Nicolaescu după scena­riul lui Titus Popovici, numără in dis­tribuţie actori ca Amza Pelea, Pierre Brice, Marie José-Nat şi alţii. Regi­zorul Bernard Borderie semnează fil­mul de capă şi spadă, in culori, „Şap­te băieţi şi o ştrengăriţă“, in care ro­lurile principale sunt interpretate de Jean Marais, Sidney Chaplin, Florin Piersic, Şerban Cantacuzino, Marila Tolo. • După un scenariu original, scris de Mihnea Gheorghiu, regizorul Ma­nole Markus a realizat filmul în culori „Zodia fecioarei“, ce prilejuieşte in­teresante apariţii actorilor Cristea Avram, Ioana Bulcă. Un film-balet de scurt-metraj — intitulat „Legenda ciocirliei” — beneficiază de muzica special scrisă de Dumitru Capoianu, de contribuţia unor valoroşi balerini de la Operă, reprezentind şi rezultatul meritoriu al căutărilor novatoare ale regizorului I. Miheles şi operatorului Ştefan Horvath in domeniul filmării in culori. Un alt film de scurt-me­­traj — „Soph­la” — inspirat din viaţa minerilor, reuneşte pe generic numele scenaristului Pop Simion, regizorului Mircea Iva, ale ac­torilor Dorin Dron, George Calboreanu.­­ Tineretul con­temporan, cu pro­blemele sale a a­­tras atenţia mai multor cineaşti. Lu­cian Bratu şi-a in­titulat filmul „Un film cu o fată fer­mecătoare", eroina fiind întruchipată de Margareta Pis­­laru. Savel Stiopul­­a ales alt titlu: „Ultima noapte a copilăriei". In sfîr­şit, Andrei Blaier readuce pe ecran cuplul Irina Petrescu — Dan Nuţu in filmul „Dimineţile unui băiat cu a­minte“, în lucru O serie de filme, începute in 1966, vor fi terminate în cursul acestui en. E­ste vorba de „Şeful sectorului sufle­te“, ecranizare a piesei lui Mirodan In regia lui Gh. Vitanidis, cu Radu Beli­­gan, Irina Petrescu, Tom­a Caragiu In rolurile principale : „Subteranul“, film inspirat din viaţa petroliştilor după un scenariu de Ioan Grigorescu, in regia lui Virgil Calo­escu, cu actorii lurie Darie, Leopoldina Bălănuţă, Şte­fan Ciubotăraşu, Tom­a Caragiu, Emil Botta în distribuţie. La acestea se a­­daugă două filme poliţiste: „Maiorul şi moartea” (scenariul — Ion Băieşu, regia — Al. Boiangiu, interpreţi — Gh. Dinică, Vasilica Tastaman) şi „Amprenta” (Scenariul — Dimos Ren­dis, regia — Vladimir Popescu). Primul „tur de manivelă" In primele luni ale anului vor în­cepe filmările la alte producţii ale studioului. După un scenariu de­­ăi. Andriţoiu şi Nicolae Ştefănescu, re­gizorul Gh. Naghi va realiza „Cine va deschide uşa”, un film despre V pentru tineret. „Cerul începe la etajul trei” promite din partea regizorului Francisc Munteanu o ecranizare cores­punzătoare a cărţii cu acelaşi tmo a scriitorului Francisc Munteanu. „Bucu­­­reştiul văzut de..." se va intitula un film compus din patru schiţe tografice. Prima va fi realizată după scenariul propriu de Mihai Iacob şi Ovidiu Gologan, cu Iurie Darie şi Dana Comnea in rolurile principale. Dacii“ — Decebal ( Amza Pelea ) ARTĂ PLASTICĂ Şl FOTOGRAFIE I­­ată şi cîteva din expoziţiile retros­pective pe care Muzeul de artă al Republicii Socialiste România ni le va oferi, în cursul acestui an. Cu aju­torul lucrărilor existente In patrimoniul Muzeului de artă, In colecţiile particu­lare şi în celelalte muzee din Capitală şi din ţară, se vor organiza retrospecti­vele pictorilor Ghiaţa, Lucian Grigorescu şi V. Arnold De asemenea expoziţia de gravură şi desen a lui Gabriel Popescu. Printre evenimentele artistice ale anului se înscriu şi cîteva care şi-au ciştigat o tradiţie. D­in aprilie, va avea Ioc la Bucu­reşti, expoziţia anuală de desen şi gravură care va antrena artişti plastici din Capitală şi din Întreaga ţară. • Un îndreptăţit Interes va suscita şi Trienala de scenografie care va cit-I­n ce priveşte exponatele primite din alte ţări, menţionăm pe acelea care vor figura în două expoziţii franceze, ce se vor deschide tot la Muzeul de artă , una de gravură, care va cuprinde o suită de lucrări ale unor artişti contemporani şi una de tapiserie contemporană. I­n cursul anului 1967 se vor relua in­teresantele cicluri de conferinţe care popularizează arta plastică. La Muzeul de artă se vor face prelegeri pe tema desenului şi a gravurii, prinde schiţe de decor, machete de decor şi costume etc. Exponatele se vor referi aât­ la piesele din dramaturgia română şi cea universală jucate, cît şi la cele în pregătire. Nu se putea ca preocuparea pentru a face Capitala tot mai frumoasă, sa lip­sească din planurile Comitetului de cul­­tură şi artă al oraşului Bucureşti. Noi lucrări de artă monumentală vor veni si împodobească spaţiile verzi şi parcu­rile Lîngă clădirea Comitetului de Stat al Planificării va fi montată o compoziţie sculpturală cu tema „Anotimpurile Zilele trecute Comitetul de cultură şi artă şi U.A.P. au lansat un concurs, cu termen de închidere la 28 februarie, pen­tru crearea unui grup compoziţional in­­titulat „Tinereţe“ şi care va fi montat în faţa Casei Centrale a Armatei. In cursul acestui an se vor termina şi cele nouă lucrări de sculptură monu­mentală, pentru decorarea parcului He­răstrău — Nord. Ele vor reprezenta per­­sonalitâţi ale artei şi literaturii roma­neşti, printre care Brăncuşi, N. Grigo­rescu, Ştefan Luchian, M. Sadoveanu. Muzeul de artă al Republicii Socialiste Romănia : popas îndelungat In faţa florilor lui Luchian © © © ® Pentru biblioteca dumneavoastră Deşi nu toate titlurile pro­gramate să vadă lumina ti­parului in 1967 apar în co­lecţia „Biblioteca pentru toţi”, ele se adresează tutu­ror categoriilor de cititori. Fiind vorba de sute de vo­lume şi autori, ne rezumăm la cîteva titluri din literatura şi arta originală. O lucrare de interes naţional, din care a apărut deja primul tom, este tratatul de „Istoria lite­raturii române”, pregătit sub egida Academiei. Sub redac­ţia prof. Al. Dima, al doilea volum cuprinde perioada de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea pină la marii cla­sici. Primul volum (din trei) al monumentalei „Istorii a literaturii române de la ori­gini pină in prezent” de G. Călinescu figurează, de ase­menea, in planurile editoria­le ale anului acesta. Ca, de altfel, şi „Istoria literaturii române vechi“ de N. Carto­­jan şi „Istoria literaturii ro­mâne (introducere sintetică)“ de Nicolae Iorga. Un „Dic­ţionar critic al literaturii ro­mâne contemporane“, de mai mulţi autori, conţine meda­lioane însoţite de date bio­bibliografice. De asemenea apare cartea „Literatura ro­mână dintre cele două răz­boaie mondiale“ de Ov. S. Crohmălniceanu (curente, publicaţii, personalităţi lite­rare). Numeroase volume de critică şi istorie literară, a­­parţinînd unor specialişti ca G. Călinescu, Ovidiu Papa­­dima, D. Popovici, G. C. Ni­­colescu, Paul Cornea, Geor­ge Munteanu, Al. Piru, Al. Săndulescu, Ileana Vrancea, Marin Bucur, Mihai Pop şi alţii răspund unor necesităţi sporite ale procesului de in­­văţămînt, ale culturalizării publicului larg. Beletristica actuală este reprezentată prin mai multe culegeri de versuri, proză, dramaturgie. Un nou volum de stihuri de T. Arghezi va oferi iubitorilor poeziei sale surpriza reînnoită a prospe­ţimii şi forţei geniului său. Peste o sută de culegeri de versuri aparţin tot atîtor poeţi români, din toate ge­neraţiile. Numeroase volume de schiţe, nuvele, povestiri, ro­mane, reportaje, purtînd semnătura unor cunoscuţi prozatori actuali — printre care Zaharia Stancu, Titus Popovici, V. Em. Galan, Eu­gen Barbu, Ion Lâncrănjan, Pop Simion, D. R. Popescu, Ion Băieşu, Vasile Rebrea­­nu, Petru Vintilă, Ştefan Bă­­nulescu, Ioan Grigorescu şi mulţi alţii — vor marca mo­mente ale dezvoltării şi di­versificării creaţiei epice contemporane. La capitolul valorificării moştenirii noastre literare fi­gurează în planurile editoria­le apariţia mai multor vo­lume (unele iniţiind cicluri de scrieri sau ediţii de au­tor) din creaţia scriitorilor F. Aderca, Sandu Aldea, Tu­dor Arghezi („Scrieri“ vol. 16—20, „Teatru”), Lucian Blaga („Poezii”, „Teatru”), Emanoil Bucuţa („Scrieri" vol. I), G. Călinescu („Opere" vol. V—VIII, „Opera lui Emi­­nescu“), Ilarie Chendi, Pom­­piliu Constantinescu („Scri­eri” vol. I—îl) şi mulţi alţii. O ediţie bibliofilă din „An­tologia poeziei româneşti" cuprinde fondul de aur al liricii noastre de la începu- turi pină astăzi. Alte selecţii de acest fel se referă la ideologia paşoptistă, satire şi pamflete (1848), primii poeţi, pastelul românesc, memoria­le de călătorie, poezia ro­mână modernă, simbolismul, texte pe tema patriotică, „Mărăşeştii in literatură”, genul liric, scriitorii noştri despre folclor, epigrame, po­vestiri umoristice etc. Mai multe titluri apar şi din creaţia folclorică, intre care volumul III din „Antologia de literatură populară” de Ovidiu Papadima, vol. I din cea a lui S. Fr. Marian, „Basme populare româneşti”, „Balade populare“, „Cintece minereşti“ etc. Din seria monografiilor de artă menţionăm „Istoria ar­tei populare româneşti­’ pre­cum şi cele referitoare la feronerie veche, broderie medievală, portul popular de sărbătoare, meşteşuguri­le artistice, broderii popu­lare in piele, arhitectura veche. Muzeul satului, „Har­ta arheologică a României“, vol. III din „Istoria teatrului in România". B. loan Incursiune în corespondenţa anului 1966 Itinerarul străbate drumul slovelor a peste 25 000 de scrisori pe care tol­ba lui 1966 le-a adus redacţiei­ înmă­nuncheate, ele cuprind instantaneele cu semnificaţii deosebite din viaţa şi activitatea oamenilor muncii din oraşul nostru. Nu lipsesc, fireşte, nici sesizările critice şi semnalele venite din partea cititorilor şi corespondenţi­lor pentru Îmbunătăţirea muncii în­tr-o serie de sectoare şi nici propune­rile şi sugestiile făcute edililor oraşu­­lui pentru ca Bucureştiul să devină cit mai frumos, cit mai îngrijit, îndeplinirea sarcinilor de plan, des­făşurarea mişcării Inovatorilor, reali­zarea planurilor M.T.O., incursiunile pe filiera calităţii produselor, a apro­vizionării, a deservirii, au format su­biectul a numeroase scrisori sosite la redacţie, care au generat o serie de anchete, articole, reportaje, foiletoane, note critice etc. Aşa a apărut in acest an rubrica „Din poşta săptămînii" care tratează problemele de interes general, semna­late în scrisorile sosite de luni pină sîmbătă şi care, în perioada ce s-a scurs, a reuşit să-şi facă proprii ei corespondenţi. Printre aceştia se nu­mără tehnicianul ION VASILESCU, muncitorul VASILE DUMITRU, labo­rantul ALEXANDRU DANIEL, tehni­cianul CONSTANTIN GHEORGHIU, economistul ION IASCU şi mulţi alţii. Din cele 25 000 de scrisori primite, peste 3000 au format materia primă pentru rubricile: „De ce?”, „Sesizări, intrebări, răspunsuri”, „Ce măsuri aţi luat „Poşta redacţiei” etc. Tot cu ajutorul scrisorilor au fost efec­tuate numeroase raiduri anchete, pe teme economice şi cetăţeneşti. Dar ziarul a primit şi un alt gen de scrisori: răspunsurile la articolele publicate, trimise de forurile vizate. Ele au fost folosite la redactarea unor rubrici de eficienţă, dar au constituit şi prilejul de analizare a modului in care sunt rezolvate sesizările cetă­ţenilor. Mai avem o categorie de răspun­suri, care deşi au fost trimise de cei vizaţi in articolele critice, cu opera­tivitate, s-au dovedit a fi formale. Astfel la peste patru luni de la apa­riţia articolului „Lanţul slăbiciunilor" în care se arăta că la blocul M 31 din cartierul Titan, din vina proiectantu­lui şi a constructorului — I.C.M. 1, dăinuie încă unele deficienţe, situaţia a rămas neschimbată. In acelaşi timp redacţia a fost insă informată, de cei că­rora li s-a adresat critica, printr-o adresă, că s-au luat măsurile necesare de remediere. Astfel au fost unele răspunsuri primite de la T.A.P.L. Bucureşti, cu referire la îmbună­tăţirea deservirii consumatorilor in unităţile de alimentaţie publică. I.R.V.A. — cu privire la ridicarea am­balajelor care ocupă spaţiul comercial al unor magazine, I. A. L. Griviţa Roşie, Cooperativa „Arta încălţămin­tei“, 1967, care şi-a preluat ştafeta, va avea, desigur, o tolbă pentru scri­sori mai mare decit înaintaşul său. Transmitem tuturor cititorilor ziaru­lui, corespondenţilor noştri tradiţionala urare „La mulţi ani!“ asigurîndu-i că aşteptăm cu nerăbdare să ne revedem prin... corespondenţa acestui an. Dinu Lătărescu Prima zi de muncă— 1967 IUrmare din pag. 1) K­ori. La secţiile boghiuri, forjă şî reparaţii de vagoane se putea con­stata o pregătire atenta a fabrica­ţiei, o aprovizionare corespunzătoare cu materii prime şi materiale. Aşa se explică şi faptul că numeroşi muncitori, printre care sudorul Ion Reh, lăcătuşii Ion Popescu şi Du­mitru Popa, forjorul Cernea Neagu şi alţii, au reuşit ca în primele 4 ore ale acestei zile să înregistreze importante depăşiri ale sarcinilor de plan. De altfel, pe baza unor date preliminare, conducerea între­prinderii apreciază că azi vor ieşi pe poarta atelierelor 21 de vagoa­ne reparate, faţă de 18 cît era media zilnică in anul precedent. P­reocupări pentru creşterea eficacităţii activităţii economi­ce, pe baza unei organizări su­perioare a producţiei, am Intlinit şi la Combinatul de industrializare a lemnului-Pipera. Printre obiectivele din acest an, menţionăm atingerea parametrilor proiectaţi la fabrica de binare şi îmbunătăţirea pe mai de­parte a calităţii produselor. — Sîntem hotărîţi, ne-a spus Ing. AUREL RIZEA, directorul complexu­lui, ca încă din primul trimestru al anului să îndeplinim capacitatea de producţie proiectată la linia de uşi a fabricii de binare. Pregătirea opti­mă a producţiei încă din prima zi a anului, prin lansarea în fabricaţie a unor comenzi pe loturi în serii mari, asigurarea unei mai bune asis­­tenţe tehnice pe schimburi, ne dau convingerea că vom­ realiza acest deziderat. De asemenea, vom ridica calitatea produselor pe o treaptă superioară, prin stabilirea modelelor de referinţă avizate de beneficiari, prin introducerea de piese etalon în fiecare sector de producţie, cît şi prin trecerea la finisarea mobilei cu lacuri pe bază de poliesteri. U­zina Semănătoarea. Pe şeful sectorului 6 prelucrări tablă, ILIE PÎRVU, l-am întîlnit lîngă noua presă de 500 tone ce urmează a fi dată în exploatare peste citeva zile. — După cum vedeţi, ne-a decla­rat el, secţia noastră continuă să fie dotată cu utilaje noi, de înaltă tehnicitate. Dar, în acelaşi timp, sun­tem­ preocupaţi de folosirea Intensivă a capacităţilor existente. Socotesc că acest an ne va aduce o colaborare mai rodnică cu serviciile de con­cepţie şi cu cel de organizare a pro­ducţiei, in scopul asigurării unor fluxuri şi tehnologii superioare, in vederea obţinerii unei ritmletintt îmbunătăţite. I -am găsit azi pe constructorii şantierului nr. 2 al Intreprin­derii de constructii montaj nr- 1, la blocul D-6, care însumează 264 de apartamente. Colectivul s a angajat să predea „ta­chete“ acest bloc cu 30 de zile înainte de termen. Stadiul lucrărilor­­ formaţiile de be­­tonişti toarnă placa peste ultimul nivel, iar zugravii execută de zor, la etajele 5 şi 6, lucrările de vopsi­torie in bucătării şi apartamente. Avansul de 30 de zile este menţinut. Acest exemplu atestă că întregul colectiv al întreprinderii este hotă­­rtt să îndeplinească volumul de producţie, care In acest an creşte cu 30 la sută faţă de realizările lui 1966. scurtă declaraţie de la direc­torul Fabricii de pielărie si încălţăminte „Flacăra roşie* iov. AUREL VULGUI — Am încheiat anul 1966 cu pla­nul realizat la toţi indicatorii, dar şi cu pregătirea condiţiilor pentru producţia acestui an. Iată de ce, azi, activitatea a început din plin in toate secţiile. Primele ore ale dirol neţii înseamnă şi primele modele in premieră ale acestui an. Slot cele contractate de organele comerţului, atit la încălţăminte, cît şi la maro­­chinărie. Preocupările noastre se în­dreaptă spre imbunătăţirea calităţii produselor, astfel ca, în acest an, să oferim cumpărătorilor încălţăminte la nivelul exigenţelor. N­e-am continuat seria „interviu­rilor fulger* la Uzina „Grivita Rosie", interlocutor: Iov. CON­STANTIN COTOVELEA, secretarul comitetului de partid. — Intregu! nostru colectiv, in frunte cu comuniștii, este hotărît să îndeplinească sarcinile din acest an, care au crescut cu 23 la sută fată de 1966. Este semnificativ că nume­roşi muncitori, ingineri şi tehnicieni au propus încă din anul trecut mă­suri care vor ajuta uzina să şi spo­rească eficacitatea economică. Pe a­ceastă bază, au fost organizate noi fluxuri de fabricaţie continuă, sa format o nouă linie tehnologică pen­tru prelucrarea utilajelor necesare întreprinderilor de produse sodice. Menţionez că prima zi de muncă din acest an a debutat cu introdu­cerea in fabricaţie de serie a reci­pienţilor de presiune pentru propan ★ Sunt fapte semnificative, consem­nate, fireşte, şi în alte întreprinderi Ele atestă că al doilea an al cinci naiului găseşte mobilizaţi pe top Cel ce muncesc, pentru realizarea exemplară a Indicatorilor de plan, pentru sporirea neîncetată a efica­cităţii activităţii economice. V. Patrolea, A. Pavlovici, T. Petre, Fl. Teodorescu, C. Ene, S. Heiban O SCRISORI DE LA CITITORI La sfîrşit de an Intrată In obişnuinţă, adunarea generală de sfîrşit de an a con­stituit pentru membrii Casei de ajutor reciproc a pensionarilor, raionul Griviţa Roşie, o trecere în revistă a întregii lor activităţi. Dintre rezultatele obţinute merită subliniat faptul că numărul mem­brilor a crescut de la 3 523 in 1960, la 7 450 in 1966, iar valoa­rea cotizaţiilor de la 415 594 1©* la 2 801 727 lei. Un număr însem­nat de membri au beneficiat de îm­prumuturi in valoare de 7 571 424 lei. Alte cheltuieli, cum ar plata ajutoarelor nerambursabile, trimiterea în staţiuni balneo-cli­­materice a unor pensionari, vin să completeze activitatea Casei de ajutor reciproc. De bune aprecieri s-au bucu­rat şi acţiunile cultural-educative organizate la clubul pensionarilor. Periodic, aici au avut loc unu­l, nici un scriitori, oameni de artă, prezentări de cărţi şi recenzii, ac­ţiuni care au atras numeroşi mem­bri. La toate acestea, mai trebuie adăugate şi cele 16 excursii, care au constituit pentru mulţi pensionari prilejul de a cunoaşte numeroase obiective industriale construite In ultima vreme, trans­formările înnoitoare ale oraşelor patriei noastre, precum şi fru­moasele stafiuni de pe litoral. Mutu Dumitru Început turn de curînd, Consiliul asociaţiei sportive „Viitorul" de la Uzina de prelucrare a maselor plastice, a organizat deschiderea oficială a Spartachiadei de iarnă a tinere­tului. Cu acest prilej membrii clu­bului au avut oaspeţi pe cunos­cuţii jucători de fotbal Mateiano, Mîndru şi Oaidă de la­ clubul „Progresul“, care au vorbit, celor prezenţi, despre dezvoltarea spor­tului în fara noastră. Boxerii P. Anghel şi M. Niculescu de la clubul „Metalul“ au făcut, in con­tinuare, demonstraţii de box. în încheiere, au fost organizate întreceri de şah între echipele am sectoarele și atelierele uzinei- Un început promitetor care se cere continuat. Vasile Dumitru A fost odată o vitrină... Pe linsa Casa raională de cultură V. I. Lenin, tsi desfășoară activi­­tatea cenaclu­ literar „Mihail Sebastian“. Rezultatele oblinute de mrmb­rii cenaclului sunt Imborurău,*.. - publicarea unor lucrări, ImBMrt cu publicul, deplasări In comunele din Jurul Bucureștiuluî st ,n­u lua .mimiVa in* mal poale vorbi si de alle reall/Srt Printre acestea merits aminiita vltr'"» de la Intrarea casei de culturi. Periodic aici erau " lucrări, constituind pentru membrii cenaclului Tuna noiembrie Insă, din lipsa unei ptnze, ritrina no mat H­­fllosk­a. S-au fâcut Interventii pe lingă conducerea case'. ' ' 4fl'ă un rezultat Ultima ri.gîminte adresată ®°pta6i'lt*dl:1 s’a f L-n,,., ’ punsul , s au livrat banii necesari procurării P ij'f* dar" *I?U 1 r” altâ parte. Si. lată cum din cauza nepăsării, ultim­a­ exporitie nu poate să-și reia activitatea. Doru Virgil

Next