Informatia Bucureştiului, august 1967 (Anul 15, nr. 4340-4368)

1967-07-27 / nr. 4340

Adeziune totală şi sprijin deplin din partea întregului popor pentru politica externă a partidului şi guvernului Prof. GHEORGHE dr. LUPAŞCU membru corespondent al Aca­demiei Republicii Socialiste România Sesiunea Marii Adunări Naţionale a aprobat politica partidului şi gu­vernului în problemele internaţionale actuale, exprimând astfel dorinţa şi gîndurile întregului popor, ale fie­căruia dintre noi. Este de covîrşi­­toare însemnătate să-ţi desfăşori ac­tivitatea în cadrul efortului general al patriei, cu sentimentul că, în ches­tiunile deseori deosebit de dificile ale vieţii mondiale, ţara ta este con­dusă cu înţelepciune şi depune stră­duinţe neobosite pentru cauza înţe­legerii între popoare, pentru apăra­rea şi consolidarea păcii. Nimic nu e conjunctural în poli­tica externă a României. Ea se înte­meiază pe înaltele principii ale marxism-leninismului, pe examenul realist al evenimentelor, pe năzuin­ţa rezolvării pe cale paşnică a tu­turor problemelor litigioase. Există, din nefericire, asemenea probleme. Se ştie, bunăoară, cită în­grijorare a trezit în lume criza din Orientul Apropiat. Cînd în această zonă s-a creat pericolul războiului, ţara noastră s-a pronunţat împotriva confruntării armate între Izrael şi ţările arabe. După izbucnirea osti­lităţilor, România a chemat la înce­tarea lor imediată şi s-a pronunţat pentru soluţionarea conflictului prin mijloace paşnice. Problemele care dezbină Orientul Apropiat îşi pot găsi o reglementare trainică la masa tratativelor între părţi, fără nici un amestec străin în treburile lor in­terne, îndemnul la raţiune şi realism, stăruinţa pentru abordarea probleme­lor în spirit constructiv, caracteri­zează toate manifestările României pe arena mondială şi, in mod firesc, îi atrag simpatia celor mai largi cercuri ale opiniei publice de pre­tutindeni. Aceasta dă şi mai mult elan luptei poporului nostru pentru pace, progres, securitate. GH. Ing. proiectant şef Ca specialist în proiectarea şi con­strucţia de linii de ciment, am avut ocazia nu o dată să aud din partea prietenilor de peste graniţă aprecieri calde privitoare la politica externă a partidului şi statului nostru. în ultimii cinci ani am condus lucrările de montare a unor fabrici de ciment în Republica Democrată Vietnam şi In Cuba, am fost în India în vederea contractării unor lucrări. Pretutin­deni, pe unde am călătorit, am simţit îndeaproape stima şi preţuirea de care se bucură iniţiativele de pace şi înţelegere între popoare promovate cu consecvenţă de partidul şi guver­nul nostru şi, de ce să nu o mărtu­risesc, m-am simţit mîndru că fac parte din rîndu­rile membrilor de partid, că sînt cetăţean al Republicii Socialiste România. Am studiat cu deosebit interes ex­punerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu făcută în faţa Marii Adunări Naţio­ ION VELICAN economist Şeful serv. org. muncii din Uzina Danubiana Politica externă a ţării noastre — prezentată atît de fundamentat, de convingător în expunerea tovară­şului Nicolae Ceauşescu la sesiunea Marii Adunări Naţionale — este po­litica unui stat socialist care mili­tează neabătut pentru propăşirea eco­nomiei şi culturii sale, pentru apăra­rea şi întărirea păcii în lume, pen­tru un climat de înţelegere şi cola­borare între popoare. Naţiunea noas­tră acordă realizărilor sale, sporirii continue a forţei sale politice şi economice o profundă semnificaţie internaţională, convinsă fiind că, cu cit fiecare ţară socialistă este mai puternică, mai dezvoltată, cu atît mai puternic, mai dezvoltat este sistemul socialist mondial, cu atît mai pro­fundă va fi înrîurirea socialismului în întreaga lume. Prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste ocupă un loc esenţial în politica externă a parti­dului şi guvernului nostru, în în­treaga activitate internaţională a Ro­mâniei. Constatăm cu adîncă satis­facţie că se dez­voltă necontenit re­laţiile economice, politice, cultural­­ştiinţifice ale ţării noastre cu toate statele socialiste, ca o expresie a so­lidarităţii noastre frăţeşti, întemeiată pe comunitatea o­­rinduirii sociale pe care o făurim, pe unitatea ţelurilor şi aspiraţiilor, a intereselor luptei (Continuare in pag. a 4-a) Am avut cinstea să fiu invitat la lucrările Marii Adunări Naţionale. Mi se pare deosebit de semnificativă aprobarea unanimă a politicii exter­ne promovată cu consecvenţă de partidul şi guvernul nostru. Parte in­tegrantă a liniei politice generale a partidului, inspirată din cunoaşterea şi studierea temeinică a realităţilor ţării, a legilor ce guvernează dezvol­tarea societăţii, a proceselor actuale ale vieţii internaţionale, politica noas­tră externă se înscrie pe linia inte­reselor naţionale ale poporului ro­mân, a intereselor socialismului şi păcii în întreaga lume. Aplicarea principiilor politicii externe a parti­dului şi guvernului nostru duce în mod firesc la înlăturarea barierelor artificiale ridicate în calea climatu­lui de destindere, contribuie la dez­voltarea tot mai intensă a relaţiilor economice dar, în acelaşi timp, a relaţiilor culturale şi ştiinţifice între toate statele. Graţie dezvoltării a­­cestor legături, rezultatele cercetări­lor şi studiilor întreprinse de oameni­­de ştiinţă din ţara noastră au putut fi cunoscute şi apreciate peste hotare într-o măsură tot mai largă. Un exemplu elocvent îl constituie pres­tigiul de care se bucură astăzi Insti­tutul de petrol, gaze şi geologie, creaţie a regimului democrat popu­lar. în prezent, la noi învaţă 184 de studenţi şi 16 doctoranzi din 31 de ţări, iar cererile tinerilor din toate continentele care doresc să frecven­teze cursurile institutului cresc de la an la an. în acelaşi timp, numeroşi profesori şi absolvenţi ai I.P.G.G. (Continuare in pag. a 4-a) STAICU la Uzina „23 August“ Sale, precum şi celelalte luări de cu­­vînt ale reprezentanţilor poporului în organul suprem al puterii de stat. Aci vreau să mă refer însă, la acel pasaj care reflectă atitudinea partidului şi guvernului nostru în problema viet­nameză. Vă daţi seama, desigur, ce am simţit In momentul cînd am aflat că a fost bombardat portul Haifong, oraşul in care am lucrat aproape doi ani la instalarea fabricii de ciment. Ca unul care am cunoscut eroicul popor viet­namez, hărnicia şi dorinţa lui fier­binte de pace, consider că poziţia fer­mă a partidului şi guvernului nostru — care cer încetarea imediată şi ne­condiţionată a bombardamentelor a­­mericane asupra R.D. Vietnam, opri­rea agresiunii — reflectă interesele păcii, răspunde necesităţii ca poporul vietnamez să-şi hotărască singur soarta. Acum, cînd am trecut din nou la planşetă şi lucrez la noi proiecte pen­tru utilaje care vor fi trimise peste hotare, mă angajez să muncesc cu un randament şi mai înalt. Aşa înţeleg să-mi aduc contribuţia modestă la consolidarea puterii economice a pa­triei noastre, la intensificarea schim­burilor intre ţări şi popoare, la apli­carea în practică a politicii partidului şi guvernului nostru. Conf. dr. ing. NICULAE POSEA Institutul de petrol, gaze şi geologie văzută de ŞTEFAN IUREŞ I­nvitaţia „simte-te ca la tine acasă" este, neîn­doielnic, expresia cea mai plastică a politeţii încălzită de familiaritate ; dîndu-i curs, oaspe­tele îşi scoate uneori haina, alteori se aşază comod într-un fotoliu sau caută prin bibliotecă o carte pe care o va frunzări cu plăcere fără să-şi întrerupă discuţia cu gazda, în multe alte cazuri oricare din­tre atitudinile de mai sus e complet deplasată. Atunci ţinuta, fără a fi scorţoasă, cată să păstreze moderaţia, vizita rămîne în limitele sobrietăţii, evi­­tînd totuşi protocolarul, această gheaţă zîmbitoare. în fond,­ totul este în funcţie de natura relaţiilor, de vechimea şi adîncimea prieteniei. Dar cînd vizitezi nu o casă, ci un oraş dintr-o altă ţară , cînd drept gazdă ai nu numai o familie, ci un popor întreg; cînd sub cerul necunoscut în bagaje aduci, vrînd-nevrînd, ceva din atmosfera din patrie, atunci nimic nu-ţi place mai mult decît posibilitatea de a te simţi degajat, de a te refuza convenienţelor seci, canoanelor rigide, formalismului. O ASTFEL DE GAZDĂ Şi deşi te afli pentru prima dată printre oamenii focului, i-ai vrea prieteni buni, şi sinceri, şi apro­piaţi, ai dori mai mult decît orice să le simţi invi­taţia plină de francheţe : „te rog, sîmte-te ca la tine acasă". Bucureştiul ştie să fie o astfel de gazdă. Arătîndu-şi cu simplitate monumentele şi bule­vardele, parcurile şi şantierele, oraşul îşi primeşte oaspeţii la fel de neceremonios sub lumina soarelui şi a lunii, se lasă cercetat, fotografiat, comentat, com­parat, răspunde locvace la întrebări şi acceptă ori­­cînd răgazuri pentru tăceri meditative. Bucureştea­­nul surîde fără contrafaceri turiştilor străini, ştie să le rămînă în preajmă fără să li se vîre în su­flet, este serviabil fără ostentafie, săritor fără afectare , pur şi simplu inimos. Capacitatea lui de receptivitate ia atît de diversele moduri de com­portare ale oaspeţilor lui e remarcabilă şi, o dată întîlnită o excentricitate oarecare, aceasta nu-l va mai face să-şi întoarcă, a doua oară, capul. Dacă se miră, uimirea lui, departe de a fi jignitoare, re­levă nevoia acută de înţelegere a resorturilor şi cauzelor adînci. Dacă dezaprobă, are instinctiv grijă să circumscrie impresia la cazul particular, scoțînd din cauză - fără rațiuni diplomatice - ge­neralizarea. Dacă admiră, e foarte spontan în apre­cieri, iar entuziasmul lui se situează la polul opus invidiei. S-ar dori poliglot, dar asta în primul rînd pentru a fi capabil să facă mereu mai sensibile şi mereu mai multor oaspeţi nişte „frumuseţi şi tîlcuri noi", să-i ajute a ridica vălul necunoaşterii de pe un colţ de oraş, de pe o pagină de istorie, de pe un crîmpei de legendă. Mîndria locuitorului cetăţii lui Bucur, discretă şi trainică, invizibilă şi atotpre­­zentă, face parte din aerul oraşului. După ce s-a simţit ca acasă, la plecare­­ pe scara avionului, a trenului sau la urcarea în maşină , vizitatorul străin caută în micul său lexic românesc un cuvînt deosebit de rămas bun. Nu ştim cum se face că, parcă mai la îndemînă decît toate celelalte, îi vine sonorul nostru la revedere. Să fie numai pentru că vocalele alternează matematic cu consoa­nele ? 4 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XV­I Nr. 4340 4 PAGINI 25 BANI Joi 27 iulie 1967 H. MAXY maestru emerit al artei, direc­torul Muzeului de artă al Republicii Socialiste România Masivul interes stîrnit în întreaga ţară de lucrările actualei sesiuni a Marii Adunări Naţionale consacrate politicii externe a României reflectă adeziunea unanimă a întregului popor la principiile fundamentale ce stau la baza relaţiilor noastre externe. Ca slujitor al frumosului, al perfecţiunii realizate in formele ei multiple şi vii, sunt profund impresionat de ţinuta înaltă, de principialitatea consecventă a acestei politici. Ea constituie o parte integrantă a politicii generale a par­tidului. Se vorbeşte astăzi din ce în ce mai răspicat despre etica relaţiilor dintre statele lumii ; este pentru noi un prilej de mîndrie cînd afirmăm că la promovarea acestor noi norme de convieţuire în comunitatea mon­dială, un rol l-a avut şi îl are Ro­mânia, ţară ce se bucură la ora ac­tuală de un binemeritat prestigiu in lume. Această etică este bazată pe cunoscutele principii, izvorîte din realitatea istorică contemporană, care prevăd respectarea independenţei, su­veranităţii naţionale, integrităţii te­ritoriale, neamestecului in treburile interne, colaborarea reciproc avanta­joasă dintre toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduirea social­­politică. Concepţia după care soarta omenirii stă exclusiv în mlinile marilor puteri nu mai corespunde noilor condiţii ale (Continuare in pag. a 4-a) Peste 3500 de cadre de speciali­tate din întreprin­derile bucureştene au vizitat până a­­cum sălile Cabi­netului de infor­mare tehnico-eco­­nomică, unde se află sintetizate cele­r mai eficiente metode aplicate de unele întreprinderi în acţiunea de or­ganizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, în fotografie , un nou grup de specialişti­­ este condus de ghizi prin sălile expo­ziţiei. ­ii Policlinica spitalului „Bucur“ se va muta într-un local nou In zilele următoare, clădirile de pe bd. Mărăşeşti de la nr. 90 şi 92 vor fi supuse unei radicale acţiuni de renovare şi reamenajare. Se pregăteşte noul local al policlinicii spitalului „Bucur“. In noul spaţiu policlinica va putea activa in con­diţii de funcţionalitate cu mult mai bune. Serviciul Roentgen va fi mult dezvoltat şi completat cu instalaţii noi, de aseme­nea şi cel de fizioterapie. Centrul de sto­matologie va funcţiona cu 6 unităţi avînd la dispoziţie şi laborator propriu de teh­nică dentară. Tot în cadrul centrului stomatologic, va funcţiona şi noul ser­viciu de chirurgie maxilo-facialâ. în spaţiul ce va fi eliberat din spital, prin mutarea policlinicii în noul local, se va muta serviciul de pediatrie al ra­ionului, care acum funcţionează într-un pavilion din incinta spitalului „Dr. Gh. Marinescu“. PESTE 4000 DE PORUMBEI IŞI VOR MĂSURĂ FORŢELE PE ClTEVA SUTE DE KILOMETRI. Un vagon cu 2000 de porumbei, aparţinînd columbofililor din Bucureşti, Iaşi, Bacău, Constanţa şi din alte oraşe, a plecat azi noapte din Gara de Nord, îndreptîndu-se spre localitatea Przemysl —■ Polonia. Alţi peste 200 de porumbei bucureşteni s-au îmbarcat pentru Cluj, de unde, împreună cu 2000 de „colegi“ din nordul ţării, vor porni în cursul zilei de azi spre Brno — Ceho­slovacia. De la Przemysl şi de la Brno, porum­beii vor fi lansaţi sîmbătă dimineaţă, ur­­mînd ca­­o după parcurgerea unei dis­tanţe de circa 750 km şi, respectiv, 900 km — să se întoarcă, chiar în aceeaşi zi, acasă. Le urăm „succes deplin*“ în această pasionantă confruntare de forţe, care va selecţiona campi­onii de viteză şi de fond ce vor repre­zenta columbofilia românească la Spar­­tachiada de la Buda­pesta (ianuarie — fe­­bri­bruarie 1968). • LA CLUBUL Uzinelor Griviţa Roşie (calea Gri­­viţei nr. 353) va avea loc i­­âine, la ora 16, simpo­zionul „Mărăşeşti 1917 — pagină glorioasă a virtu­ţilor militare ro­mâneşti“. Vor vor­bi, cu acest pri­lej, general maior în rezervă Dan Ionescu, veteran de război, şi ge­neral maior Vasile Bărboi de la M.F.A. In înche­iere, se va pre­zenta un film ar­tistic. în cartierul Titan microraionul C 5 — 1 B au fost ter­minate şi recepţionate trei blocuri de locuinţe D1, D 3, D 6 fiecare cu cite 44 apartamente şi 220 garso­niere. Muzele n-au plecat în vacanţă. Vara — ceva mai moderată din pri­cina vecinătăţii munţilor — face con­cesii şi admite ca viaţa artistică să-şi urmeze cursul. La teatru, spectacolele se succed în cadenţă normală (deşi temperatura în sală nu e lesne de su­portat) ; la celebra orgă de 6 000 de tuburi, reputatul Franz-Xaver Dressier concertează zilnic la ora 12,­­revărsînd pînă în stradă acordurile grave ale lui Bach, Corelli, Haendel sau Bux­tehude. Vara a scos însă muzele şi în aer liber. Pe terenul Clubului „Voinţa** — în vacanţă sportivă — an­samblul Uniunii Generale a Sindica­telor dă spectacole cu amfiteatre pli­ne , în parcul „Sub arini“ — un fel de Cişmigiu sibian — o construcţie cu excelenţă acustică găzduieşte con­certe de promenadă, susţinute de fan­fare. Muzele au pătruns şi unde nu te aşteptai. Au deschis o poartă grea de stejar sculptat, au intrat pe sub bolta de citadelă a Muzeului Bruken­thal și s-au instalat în curtea drept­unghiulară. Intr-o fermecătoare noapte cu puzderie de stele avind parcă vol­tajul reglat, de un invizibil maestru de lumini, cînd forfota orașului se poto­lise, am ascultat intre cele patru zi­duri un admirabil concert de serenade : Mozart, Elgar, Dvorak, Ceaikovski. Cum se preia o ştafeta Muzica nu e musafir recent al muzeului. De pe la sfîrşitul seco­lului al XVIII-lea, într-o sală de la etajul întîi se dădeau concerte. Se dau şi acum. De curînd a făcut aici escală formaţia bucureşteană „Musica Nova“. Trebuie să fi fost o plăcere rară să asculţi muzică de Alban Berg, Dom Popovici, Messiaen în decorul cu sobe de porţelan de Meissen, cu însemnele muzicii arborate cu blazoane aurite pe pereţii tapisaţi în genul stam­pelor japoneze, cu candelabrele şi sfeşnicele unde ard discrete lumi­nări electrice, cu stucatura mulată după fanteziile decorative ale ba­rocului. E un decor ideal pentru muzica de cameră, stimulînd acea intimitate greu de descris între melomani şi instrumentişti. Fără doar şi poate că sibienii au intuit farmecul deosebit al atmosferei, din moment ce au programat aici şi cvartetul lui Ştefan Ruha de la Cluj, cu speranţa că n-o să lip­sească nici conul „Madrigal“ (ima­­ginaţi-vă un concert de muzică preclasică, în costume de epocă, în sala aceasta !). Dar sibienii nu s-au mulţumit sâ-i repete pe îna­intaşi. Din vara aceasta, au trans­format şi curtea interioară a mu­zeului în arenă de spectacole noc­turne Nu e oare un sacrilegiu ? Tovarăşul CONSTANTIN HOCIO­­TA, secretarul sfatului popular al oraşului, respinge ideea. — Concertele şi spectacolele tea­trale nu deranjează cituşi de puţin muzeul. (Continuare in pag. a 2-a) A. Sandu PE TRASEELE SPECTACOLELOR ÎN DECOR NATURAL (I) SIBIU: Mozart şi Shakespeare la Muzeul Brukenthal Pe urmele unor vechi vaduri comerciale Dacă l-ar trece cuiva prin minte să schimbe... profilul străzii Lipscani și să înlocu­iască magazinele cu diverse ateliere, depozite, birouri ? ... I s-ar răspunde, în cel mai bun caz, că nu se pricepe la negoț, că habar nu are de ceea ce înseamnă „vad co­mercial". Evident, asemenea idee năs­truşnică este de neconceput. Totuşi, trebuie să recunoaş­tem, în decursul anilor multe localuri de comerţ cu profil bine determinat, arhicunoscute de bucureşteni, situate în puncte centrale de mare acces au primit întrebuinţări cu to­tul diferite. „îmi amintesc de fostul ma­gazin „Sora" de pe calea Vic­toriei (peste drum de Palatul poştei — n.n.) — ne spune gospodina Maria Niculescu. Găseam aici tot felul de arti­cole mărunte. De multe ori intram doar aşa, In treacăt, să văd noutăţile, dar de fie­care dată, nu ieşeam cu mîna goală. Acum, acolo este o bibliotecă, strict specializată. Oare această bibliotecă n-ar putea funcţiona în altă parte? Intr-adevăr, un spaţiu co­mercial tradiţional, un veri­tabil „vad vechi" cu o supra­faţă de 1 000 mp a căpătat o folosinţă incontestabil nece­sară, însă — aşa cum admite şi conducerea Academiei Re­publicii Socialiste România, căreia îi aparţine — biblioteca nu ar avea cu nimic de pier­dut dacă ar funcţiona într-un alt local cu mai puţină...­ tra­diţie de negoţ. De fapt acesta este singurul magazin, din cele 13 aflate pe calea Victoriei, care a căpătat o întrebuinţare elevată. în rest, a plouat cu ateliere (5), depozite (2), bi­rouri (2) ş. a. Ca şi cum pe această arteră specifică, atît de frecventată, n-ar fi mai potrivite cîteva unităţi de ar­tizanat sau alte magazine ale căror vitrine să ia locul fe­restrelor vopsite în alb ce as­cund interiorul atelierelor sau depozitelor. Multe dintre localurile cu vechi state în comerţ aflate în diferite puncte ale oraşu­lui dispun de amenajări a­­decvate, datorită cărora re­aducerea la vechiul profil al Microanchetă reprezenta un cîştig atît prin lărgirea şi cuprinderea armo­nioasă a reţelei de deservire, cit şi, implicit, prin valorifi­carea lor superioară. In a­­ceastă situaţie enumerăm, printre altele, 5 unităţi de ali­mentaţie publică şi 3 hoteluri. Cît de necesar ar fi, de pil­dă, un restaurant cu specific naţional care "s-ar redeschide, după mulţi ani, în locul actua­lului depozit de vinuri din str. Nikos Beloiannis nr. 2. Nu sunt suficiente mercerii (o demonstrează cozile), ma­gazine pentru nou născuţi (o vor demonstra cozile), pentru adolescenţi, autoserviri, dar localurile cele mai potrivite acestor scopuri continuă să fie ocupate de cabinete medi­cale, depozite, ateliere. Nu există raţiuni serioase care să împiedice transfera­rea în alte localuri a unită­ţilor ce îşi exercită activita­tea în foste magazine. Se opune însă concepţia în­gustă de conservare a pro­priei comodităţi. Altfel cum se poate înţelege faptul că (Continuare un nag a 3-a) Aurel Radu 4 Ce-i nou in unităţile­­ industriei lemnului din Bucureşti? Am adresat această întrebare tova­răşilor Ştefan Rusu, inginer şef adjunct la C.I.L. — Pipera, şi Carol Conachi, inginer şef la IPROFIL „Tehnica lemnului“. — In a­tenţ­ia conducerii C.I.L.-Pipera— ne-a spus tov. Ştefan Rusu — in pre­zent se află problema diversificării pro­ducţiei printr-o lărgire mai mare a ga­mei de sortimente. Un exemplu: uşile furniruite se execută pe toc de răşinoase cu căptuşeală de PFU care se finisează prin vopsire. Facem pregătirile necesare ca aceste locuri cu căptuşeală să se exe­cute furniruit din aceeaşi esenţă din care este şi uşa. In felul acesta uşile ce se vor monta la noile apartamente au un aspect mai elegant. De asemenea, după expoziţia de omo­logare a mobilei pentru tineret şi copii, a început, o dată cu luna iulie, să se producă mesaje şi băncuţe tip „I­rinei“, care au întrunit sufragiile specialiştilor. (Continuare In pag. a 3-a) v/ ULTIMELE ȘURI SPORTIVE • In turneul de handbal al echi­pelor armatelor prietene, turneu care se dispută la Budapesta, echipa Stea­ua București a dispus cu 19—18 de Vorwärts Berlin. • După 7 runde ale turneului fi­nal al campionatului mondial studen­țesc de șah de la Harrachow, în fruntea clasamentului se află echi­pa U.R.S.S. cu 18 p (1), urmată de cele ale S.U.A. cu 15’A p (3) și An­gliei cu 16'/1 p. Formaţia României ocupă locul VI cu 14 p (1). • Rezultate Înregistrate in cam­pionatul unional de fotbal: Zenit Le­­n­ingrad-Cernomoreț Odessa 4—1 ; Lo­komotiv Moscova—Pahtiakor Taş­­kent 1—1 ; Aripile Sovietelor Kuibi­­şev—Şahtior Doneţk 1—1. • Pentru excursiile din zilele de 23 şi 24 august se primesc înscrieri pentru noi itinerare. Pentru două zile şi jumătate se poate pleca in ziua de 22 august, ora 13, pe ruta Bucu­reşti — Dîmbul Morii — Braşov — Feldioara — Sighişoara — Tg. Mu­reş — Valea Oituzului — oraşul Gh. Gheorghiu-Dej — Mărăşeşti — Bucureşti (cazarea la Dîmbul Mo­rii) , iar pentru 3 zile se pleacă în ziua de 22 august, dimineaţa, pe traseul Bucureşti — oraşul Gh. Gheorghiu-Dej — Piatra Neamţ — Agapia — Suceava — Putna — Su­­ceviţa — Văratec — Mănăstirea Neamţului — Bicaz — Bacău —­­Cazarea la mănăstirea Bucureşti, Agapia). BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 21 grade. Ma­xima de ieri In aer a fost de 29 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme In general frumoasă. Cerul mai mult senin la început, va deveni apoi variabil, favo­rabil ploii de scurtă durată. Vint slab pină la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 16 şi 18 grade, iar maxima între 30 şi 32 grade. Pentru zilele de 29, 30 şi 31 Iulie . Vre­me călduroasă şi în general frumoasă,­ cu cerul variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată în a doua parte a interva­lului. Vint slab pînă la potrivit. Tem­peratura aerului ușor variabilă. NOUĂ TEHNICĂ AGRICOLĂ DE RECOLTARE IN S.U.A. Fără ajutorul mîinilor Anul trecut, în S.U.A., stringerea recoltei de aproape toate felurile de culturi tehnice, fructe şi legume s-a e­­fectuat cu folosirea unei mari cantităţi de mijloace tehnice agri­cole. în acest an se aşteaptă o utilizare pe scară şi mai largă a tehnicii în lucrările de recoltare. In California, de pil­dă, cu ajutorul maşi­nilor s-a strîns recolta de roşii de pe o su­prafaţă de 49 000 hec­tare faţă de 14 000 hec­tare în 1965. Un ase­menea salt se explică in parte prin faptul că s-a reuşit să se reme­dieze una din deficien­ţele principale ale re­coltării mecanizate a roşiilor. Ea constă în aceea că, trecînd o dată prin cîmp, maşina culegea totul fără dis­­cernâmînt, indiferent de gradul de maturi­zare şi de mărimea roa­delor. Recoltarea mecani­zată a roşiilor şi a al­tor legume a devenit posibilă abia după ce s-a realizat un succes in două direcţii. Bio­logii au obţinut va­rietăţi de legume care au început să se matu­rizeze aproape în ace­laşi timp. La rîndul lor, proiectanţii au elaborat dispozitive me­canice şi electronice pentru determinarea gradul­ui de maturitate a roadelor şi efectua­rea recoltării lor pe porţiuni alese. Pentru o mai bună adaptare a legumelor la culegă­toarele mecanice se elaborează noi proce­dee de sădire şi în­­groşare suplimentară a legumelor. O parte considerabilă a recoltei de castra­veţi in statul Michigan a rămas nestrînsă în anul 1964 din cauza lipsei de muncitori se­zonieri. în prezent fir­ma „FMC Corporation“ a organizat fabricaţia in serie de maşini pentru recoltarea me­canizată a castraveţi­lor. La Universitatea din California se ur­măreşte obţinerea u­­nui soi de castraveţi mai­­potrivit pentru maşina de recoltat construită de societa­tea „Black welder“. Pentru recoltarea ci­tricelor se preconi­zează folosirea electri­cităţii, pentru ca prin acţiunea curentului a­supra pomului fructi­fer să se obţină că­derea fructelor coapte sau să se accelereze ma­turizarea lor. Dr. Hermann Rales de la Universitatea din Florida subliniază că se poate accelera re­coltarea fructelor dacă se slăbeşte legătura dintre rod şi peduncul cu ajutorul unor regu­latoare chimice sau hormonale. Pentru însămînţarea corectă a plantei de bumbac este necesar să se lucreze cîmpul in cinci reprize. La staţie de cercetări şti­inţifice s-a şi elaborat construcţia unei maşini capabilă să execute toate cele cinci operaţii într-o singură fază de lucru. Ea pregăteşte concomitent terenul pentru însămînţare, a­­poi la intervale calcu­late cu precizie depo­zitează în cuiburi nu­mărul fixat de seminţe de bumbac, stropeşte porţiunile însămînţate cu substanţe care pre­­întîmpină apariţia dău­nătorilor şi buruieni­lor, îngraşă solul şi, în sfîrşit, îl acoperă cu o compoziţie pentru accelerarea coacerii şi îmbunătăţirea calităţii recoltei. Depozitarea seminţelor la inter­vale bine stabilite în­tre unele şi altele per­mite în viitor să se înlăture lucrarea cu volum mare de mun­că pentru rarefierea se­mănăturilor şi contri­buie la maturizarea si­multană a tuturor plan­telor.

Next