Informatia Bucureştiului, august 1968 (Anul 16, nr. 4648-4678)
1968-07-27 / nr. 4648
,r I NIg gNE i 1 î"— gI SEDIUL CENTRULUI DE CERCETARE | IN CHIMIA ORGANICĂ 1 Constructorii din cadrul I.C.M. R București au predat beneficiaru- ■ lui — Academia Republicii So- ■ cialiste România — noul local al ■ Centrului de cercetare In dome- | niul chimiei organice. Clădirea, _ cu cinci niveluri, are două cor- I puri In care sunt amplasate peste in 25 de laboratoare, o bibliotecă, ateliere de întreţinere etc. • Secţie anexă pentru produse de artizanat Colectivul Întreprinderii de materiale de construcţii *7 Noiembrie" a Înfiinţat experimental o secţie In care executa produse de artizanat din sticla metalizata si colorată. Pentru început s-au creat circa 30 tipuri de scrumiere şi vasa cu diferite utilităţi — pentru flori, oţet, ulei, sare, piper etc. • In colaborare cu întreprinderea cinematografică a municipiului București, Casa filmului — ACIN organizează zilnic, în perioada de vară, spectacole cu filme în premieră, la sala Cinematecii din bd. Magheru 29. In cursul săptămînii viitoareva putea fi vizionat filmul „Aventurierii“. Modificări pe traseul liniei de autobuze 73 In vederea Îmbunătăţirii circulaţiei autobuzelor liniei 73 în zona de Intersecţie Chirigiu, I.T.B. ne informează că începând cu data de 23 iulie a.c. autobuzele acestei linii pe sensul Şura Mare , cartierul Militari îşi schimbă traseul după cum urmează : nu vor mai circula pe str. Odoarei, bd. Tudor Vladimirescu, str. Corneliu Fopeea şi prin şoseaua Viilor, bd. G. Coşbuc, de unde reintră pe traseul normal prin calea Rahovei. Restul traseului rămîne neschimbat. Ieri, la invitaţia Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, a sosit în Capitală primarul oraşului Copenhaga, Urban Hansen, împreună cu soţia. ■■Ml Pe aeroportul Băneasa, oaspetele danez a fost întîmpinat de Ion Cosma, prim vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti şi de alţi membri ai Comitetului executiv. A fost de faţă S. Sandager Jepipesan, ambasadorul Danemarcei la Bucureşti. Ieri după-amiază, oaspetele a făcut o vizită la Consiliul popular al municipiului, după care a vizitat diferite cartiere de locuinţe din Capitală. Seara, I. Cosma, prim vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, a oferit în cinstea oaspetelui o masă. g g I I I I I I I g g I g I- VIZITA PRIMARULUI ORAŞULUI COPENHAGA s g I 1 I I I 1 8 i I I I I I I I g I I Sarcini dle răspundere înalta in fata constructorilor Măsurile adoptate la recenta şedinţă a Comitetului Executiv al G.G. al P.G.R. şi a Consiliului de Miniştri privind intensificarea şi diversificarea construcţiei de locuinţe, se înscriu in contextul preocupărilor statului nostru pentru asigurarea într-un timp scurt a unui număr sporit de apartamente şi garsoniere, care să satisfacă cerinţele diferitelor categorii de oameni ai muncii. Reţine în mod deosebit atenţia faptul ,că în anii 1969—1970 urmează a fi construite din fondurile statului circa 180—200 000 locuinţe noi. O creştere de peste două ori a numărului mediu anual de locuinţe construite în perioada 1960—1967. Evident, o parte din acestea vor fi clădite în Capitală. De altfel, după cum se ştie, în vecinătatea pieţei Rahova s-a şi deschis primul şantier unde, în mod experimental, se construiesc locuinţe ieftine, diferenţiate după suprafaţă, grad de ing. Constantin director tehnic Voiculescu al D.G.G.M. (Continuare in pag. S-a) 1 I I I I I I I S I B I PffcfcFFAfdl DIN TOATE ŢĂRILE, DNIŢI-VĂ ! INFORMAŢIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. Şl al CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XVI Nr. 4648 | 6 PAGINI 30 BANI Slmbătâ 27 iulie 1968 | MESAJ Celui de-al IX-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru solidaritate, pace şi prietenie Am plăcerea sf adresez un cald salut participanţilor la cel de-al IX-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor veniţi la Sofia din numeroase ţări ale lumii. Prin dinamismul şi receptivitatea sa la idealurile de libertate, dreptate socială, la schimbările înnoitoare, prin aspiraţia sa către progres, tînăra generaţie constituie o forţă activă în lupta popoarelor împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberare naţională şi independenţă, pentru democraţie şi pace. Urez succes celui de-al IX-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, care se desfăşoară în capitala unei ţări de care ne leagă o trainică prietenie. îmi exprim speranţa că el va contribui la promovarea spiritului de înţelegere, de destindere şi apropiere între popoare, la întărirea unităţii de acţiune a tinerei generaţii şi consolidarea frontului forţelor antiimperialiste, la triumful cauzei păcii şi securităţii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România gII • ULTIMELE STIRI SPORTIVE • In turneul final al campionatului mondial studenţesc de Sah de la Ybbs (Austria), România a terminat la egalitate, 2—2, cu Cehoslovacia. In clasament conduce U.R.S.S. cu 19 alt puncte. România ocupă locul VI cu 13 puncte. • In sferturile de finală ale probei de dublu din turneul de tenis de la Hilversum (Olanda), cuplul Ion Ţiriac—Mauda dispus de Gulyás—Pokorny cu 6—4, 6—1 0 Numărul arilor participante la cea de a 19-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Ciudad de Mexico s-a ridicat la 111 prin înscrierea Siriei şi Hondurasului Britanic. III g g III • Marţi, 30 iulie, la ora 18:30 va avea loc constituirea asociaţiei de clădire pentru viitorii locatari ai apartamentelor contractate în blocul WAT din cartierul Titan. La uzinele „Electronica” sunt In pregătire noi tipuri de radio-receptoare şi televizoare. In curlnd va apărea radio-receptorul portabil „Albatros“ cu 4 game de unde (lungi, medii, scurte 1, scurte 2). Familia radio-receptoarelor cu tuburi electronice se va îmbogăţi prin apariţia în luna august a radio-receptorului „Darclée-4“ intr-o nouă formă de prezentare. Producţia de televizoare se va îmbogăţi prin apariţia unor noi tipuri din familia „£-474 sl .Racla", IIII I I • In vederea înlocuirii panourilor din panel — material deficitar — Institutul de cercetări forestiere împreună cu Institutul de cercetări şi proiectări navale au elaborat soluţii de folosire a plăcilor din pal (aşchii din lemn aglomerat) melaminate pe ambele feţe, la construcţia pereţilor despărţitori şi a mobilierului pentru cabinele navelor. In acest sens s-au făcut experimentări pe un vas mineralier la care se urmăreşte comportarea plăcilor de pal melaminate. Vedere din avion a complexului Sălii Palatului Arsenalul epidemiilor artificiale In culisele fabricilor bacteriologice americane Un comunicat laconic, dat publicităţii recent la Washington, a anunţat că Ministerul Apărării al SUA a acceptat să plătească o sumă de peste 300 000 dolari drept despăgubiri proprietarilor unor crescătorii de animale din statul Utah. După părerea reprezentanţilor Pentagonului, în felul acesta s-a pus „punct final“ uzului celor 6 000 de oi care au murit în numai 48 de ore ca urmare a experimentării, de către forţele armate americane, a unui nou „gaz cu acţiune asupra nervilor". Mult timp Pentagonul a încercat să nege răspunderea ce-i revine pentru pierderea acestor animale, în faţa dovezilor evidente prezentate de specialişti, autorităţile americane au fost nevoite să dea înapoi. Analizele au demonstrat că decesul oilor a fost provocat de o lipsă acută de colinesterază — enzimă vitală sistemului nervos—lipsă care a determinat blocarea nervilor periferici, provocînd spasme şi convulsii. Intre timp, un ziar american menţiona apariţia unei epidemii de ciumă bubonică în Vietnamul de sud. Ziarul relata că epidemia a fost provocată de forţele armate ale S.U.A. prin folosirea „armei bacteriologice“. Alte organe de presă de peste ocean au scris că în Tailanda se află baze speciale de arme bacteriologice, a căror supraveghere „nu este asigurată în modul cel mai competent“. Nu este un secret faptul că în Vietnam, armata americană foloseşte substanţe chimice care provoacă desfrunzirea pădurilor. Dacă mulţi americani se îndoiau la început că guvernul lor foloseşte arma bacteriologică, ultimele dezvăluiri au (Continuare in pag. a 6-a) ANCHETA DE CIRCULAŢIE: Origine destinaţie Direcţia generală a drumurilor din Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene organizează în cursul lunilor august şi septembrie a.c., pe drumul naţional nr. 1, între localităţile Bucureşti şi Braşov, o anchetă de circulaţie . „Origine-destinaţie“ pe baza metodei interogării directe, sau cum se mai spune interviului pe marginea drumului. Ancheta are ca scop găsirea celor mai corespunzătoare soluţii pentru rezolvarea unor probleme de circulaţie care se ridică în prezent pe acest drum. Conducătorii auto de pe toate tipurile de maşini sunt rugaţi să răspundă cu precizie la întrebările ce li se vor pune : „De unde veniţi?“, „Unde mergeţi ?“ (se vor indica localităţile de origine şi de destinaţie), „In ce scop“ ? (se va indica dacă deplasarea se face în interes de serviciu sau pentru agrement). Alte categorii de bolnavi ladomiciliu Inspectoratul sanitar central a aprobat ca anumite categorii de bolnavi (suspecţi sau confirmaţi de dezenterie bacilară, ca şi toate tulburările acute digestive cu forme clinice uşoare) să fie spitalizate la domiciliu. Tratamentul acestor bolnavi şi urmărirea evoluţiei bolii vor fi asigurate prin medicii de circumscripţie şi specialiştii din policlinicile teritoriale. Centrul de răspunde televiziune ,prezent pe micul ecran Conform programului, Televiziunea ne vizitează cotidian la domiciliu. La ora fixă, răsucim butonul televizorului şi, din pătratul magic, crainica ne adresează familiarul „bună seara, stimaţi telespectatori“. Urmează momentele care — mai mult sau mai puţin, după gust şi preferinţe — ne reţin dinaintea micului ecran. Ce-ar fi dacă s-ar Inversa rolurile ? IN CAUTAREA UNEI... SĂLI DE BAL Dacă aţi urmărit recent emisiunea „Invitaţie la dans“, poate că la sfîrşitul ei v-aţi pus o întrebare : de unde s-a transmis ? Unde era situată originala sală de bal ? Intr-un loc pe lingă care treceţi deseori cu autobuzul 31: Centrul de televiziune. Traversînd șantierul cu aspectele lui binecunoscute, am intrat în clădirea principală unde constructorii au rămas in minoritate evidentă. Străbătînd culoare întortocheate, deschizînd uşa ca nişte chepenguri, coborînd scări metalice, am ajuns la destinaţie : platoul mare. O sală vastă (600 metri pătraţi, precizează călăuza), cu o puzderie de reflectoare suspendate de un plafon invizibil, cu un „lampion“ de semnalizare care avertizează în limbaj conventional despre momentele de lucru și cele de relas. Microfoane în vîrful „girafelor", reflectoare pe stative, o dolie deocamdată în repaus, un magnetofon încă fără glas. Și în mijlocul acestui arsenal tehnic, A.Sandu (Continuare In pag. a 5-a) JLi Direcţia generală pentru prelucrarea cauciucului şi maselor plastice din industria uşoară a deschis o expoziţie permanentă, cu cele mai noi produse, în sala de expoziţii a Fabricii de nasturi Bucureşti. Pusă la dispoziţia organelor de comerţ şi a delegaţiilor străine pentru prospectarea pieţei Interne, expoziţia va fi Împrospătat şi cu alte noi produse ce urmează să fie asimilate in producţie. Frumuseţile Bucureştilor Oraşul nostru, defăimat de romancierii din trecut, care-l înfăţişau ca pe o Sodoma a tuturor patimilor, teasc in care se zdrobeau energiile curate ale celor proaspăt veniţi — dar peste tot adevăr ŞERBAN CIOCULESCU !«7 trebuie să ţinem seama că scriitorul îngroaşă trăsăturile spre a obţine un efect mai stăruitor — a avut dintotdeauna farmecul lui, greu de prins în formule. Şi a fost un oraş iubit. „Aşa cum e, scria prin 1924 Nicolae Iorga, cu străzi înguste şi uneori strimte, cu case şi mai mari ţi mai mici, ţi mai urbe ţi mai frumoase... el e o parte integrantă din tradiţia noastră istorică, un element din viaţa noastră morală, un martor al sforţărilor şi suferinţelor noastre...“ Este suficient să frunzăreşti o carte veche cu fotografii ale Capitalei, pentru ca urmărindu-l structura incoerentă, contrastele nepermise, pitorescul dezastruos, să-ţi dai seama ce gindire limpede şi nobilă emitea aceste opinii. Tot astfel, privind vechile imagini, realizăm cit se poate „mişca“ şi transforma un oraş în numai citeva decenii. Nu e vorba de faptul că nici „umbră" n-a mai rămas din codrii Grozăveştilor, Cotrocenilor sau Lupeştilor, care fiinţau falnic pe aici, prin secolul al XVII-lea, din insulele de pe Dîmboviţa, din cringul Procopoaiei şi chiar din vechiul oraş de lemn pe care-l bîntuiau ciuma şi pojarul. Dar chiar Capitala din preajma celui de-al doilea război mondial s-a schimbat cu desăvtrşire. Sine nu a mai văzut de trei decenii Bucureştii, nici nu-i mai recunoaşte. Fenomenul e curios, fiindcă urbea n-a fost reconstruită integral. Dar, cum se intimplă şi cu oamenii care reintineresc, ea ţi-a schimbat aerului stilul. De fapt, oraşul care se întindea cu trei decenii in urmă pe mai puţin de 8 000 de hectare, te consolidează astăzi pe mai bine de 25 000. Centrul a încetat de a mai fi miezul luxos şi confortabil al municipiului. Cartierele noi, Ferentari, Flariul Taberei, Titan, cu mase şi linii ordonate, cu spaţii libere vaste, ansambluri clădite conform normelor urbanistice moderne, răscumpără trista anarhie de altădată. Ceea ce se pierde din domeniul pitorescului nemijlocit (pe care, un treacăt fie zis, cei in cauză nu-l remarcau niciodată) se ciştigă înzecit in zona monumentalului. Gingătoarea de lacuri şi cea de păduri aduc in sfera oraşului nume care nu-i aparţineau: Mogoşoaia, Buftea, Pustnicul, Cernica, Pasărea. Aşadar, ajuns-au Bucureştii, cărora istoricul G.3. Giurescu le găseşte o exces (Continuare in pag. a 2-a) Raid pe urmele scrisorilor sosite la redacţie Minori la „punctul de tranzit“ Din filele unor scrisori trimise ziarului. . .In ziua de 18 iulie, pe la amiază, cetăţeanul Dumitru Cercel şi soţia au găsit un băieţel in vîrstă de 4—5 ani rătăcind fără nici o supraveghere pe bd. 1848. Şi-au făcut datoria, ducînd copilul la „Camera minorului“ din Inspectoratul miliţiei municipiului Bucureşti. Noi, ceilalţi trecători, am rămas indignaţi de lipsa de grijă a părinţilor acestui copil. Ce fel de familie o fi avind ? Nu ştia să spună decit că îl cheamă Adrian, era îmbrăcat intr-o bluză maro şi pantaloni scurţi vernil. . .“ (ION ŞTEFANESCU, tehnician). .......Intrînd la magazinul „Victoria” după cumpărături am fost martora unei întimplări dureroase. Am cunoscut un hoţ de buzunare în vîrstă de numai 10 ani ! Voia să-şi cumpere o şapcă şi, cind a scos banii, s-a văzut că avea asupra lui o sumă mult prea mare. A fost încredinţat unui miliţian. A recunoscut candid că furase banii, a mărturisit şi de unde, şi cum a procedat. Se numeşte Sorin Tatomir, e un băiat cu chip frumos, nevinovat. Cum de a ajuns să fure? Cine ii sunt părinţii şi în ce fel se îngrijesc de educaţia lui 7” (MARIANA STANCU, gospodină). Trepte. „Camera minorului“ din IMMB însumează, în fapt, mai multe încăperi (dormitoare şi băi separate pentru băieţi şi fete, sală de mese, club cu televizor şi diferite jocuri, săli de clasă) unde totul se desfăşoară după un program organizat, din care nu lipsesc nici lecturile instructive, nici educaţia fizică, nici joaca propriu-zisă , şi unde totul se petrece sub însemnul grijii ocrotitoare, al supravegherii de clipă cu clipă a copiilor. Am putea spune, cu adevărat, că ei nu duc nici o lipsă... dacă nu ie-ar lipsi esenţialul : căldura familiei, pe care nimic nu o poate înlocui. Adevăr simplu şi elementar : minorii care ajung să beneficieze de supraveghere aici sunt cei care nu au avut-o la timp acasă din familie. Discutăm cu tovarăşa Căpitan ELENA LUPU : — La noi, se înţelege, este doar un loc de tranzit. Copiii sînt găzduiţi de la citeva ore pînă la citeva săptămîni, urmînd să fie redaţi familiei, trimişi la o casă de copii ori la un institut de reeducare, după caz... „După caz“ — ceea ce înseamnă, în fond, după treapta pînă la care au ajuns să coboare din lipsa de grijă ori de pricepere a celor răspunzători de educaţia lor. Părinţii micului Adrian, bunăoară, se află la primul pas greşit. A doua zi s-a prezentat tatăl (Adrian Dumitrescu, bucătar la restaurantul „Dîmboviţa”) şi şi-a luat copilul acasă, după ce a plătit amenda legală pentru lipsă de supraveghere a minorului. Să sperăm că din această intîmplare va trage învăţătura de minte cuvenită. Altfel... Altfel, da, treptele următoare pe care va păşi copilul l-ar putea duce unde a ajuns la 10 ani Sorin Tatomir. — Ştiţi că pe Sorin l-am cunoscut cînd avea tot vîrstă lui Adrian 7 — ne atrage atenţia tov. căpitan Lupu. A fost adus prima oară la noi ca mic vagabond de 4 ani, „pierdut“ de părinţi pe stradă... Copil „furat" Ne interesăm mai îndeaproape de viaţa lui Sorin, stînd de vorbă cu tatăl lui, Stelian Tatomir, lăcătuş la uzina „Electrotehnica" şi soţia, Chîva Tatomir, casnică. Au un apartament frumos, intr-un bloc nou din cartierul Titan, pe str. Cozia nr. 3. — Băiatul mi-a fost încredinţat mie la divorţ, deoarece maică-sa plecase în provincie şi procesul s-a judecat In lipsa ei — ne apune tatăl. M-am recăsătorit și mai am cu actuala eoție încă doi copii... — Cum a început Sorin tk vagabondeze ? E. Bodnariuc (Continuare tn pag. 5 a) trimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimi' APROPO DE. APROPO GHEORGHE TOMOZEI -Rindurile acestea vor sa fie o prefațe la o rubrică abia începută. Tardivă . Nu, fiindcă mă folosesc astfel de o tehnică a cinematografului : după derularea cîtorva secvenţe e proiectat şi genericul. Iată deci, o prefaţă se impune ca o necesitate spectaculoasă. înainte de a scoate lăcuste din călimara cu tuş (imagine de gustat doar în sine, de fapt scriu cu pixul...) vreau să-mi mărturisesc sobra bucurie de a mă instala, cînd şi cînd, la „fereastra* rubricii şi de a convorbi pe teme strict cetăţeneşti cu cititorii ziarului „informaţia Bucureştiului*. Există chipuri de „esteţi" care capătă rapide palori cînd îl văd pe poet amestecat în problemele străzii. Ei abordează un dispreţ categoric atunci cînd îl văd pe poet implicat în procese vitale, cetăţeneşti şi lasă să se înţeleagă meteorica lor instalare în lumi eterice unde nu există decit idei inefabile şi candori. Am fost mustrat pentru că mă amestec în treburile edililor, că scriu despre policromia antonpannesed a piețelor, că vreau (Continuarea pe«. • fe) »allllllllllllllllllllllllllllllis Ani în şir, printr-o regretabilă confuzie, care mai dăinuie încă, activitatea scriitorilor începători („neprofesionişti *) a fost lăsată pe seama îndrumării „metodice« a caselor creaţiei populare, laolaltă cu echipele de dansuri sau brigăzile artistice de agitaţie. Nefigurînd inscriptele ei organizatorice (ori măcar în statele de împrumuturi ale „Fondului literar“), Uniunea scriitorilor se consideră, pare-se, doar în mod cu totul facultativ chemată să urmărească și să promoveze „stelele fără nume“ ivite pe firmamentul literar. Răminînd pe seama așezămintelor culturale sau a sindicatelor, aşa-zisele cercuri literare de amatori, existente la un moment dat în număr împresionant, s-au autodesfiinţat, rînd pe rînd. CENACLUL —şcoala exigenţei de La ora actuală, la Capitală s-au cristalizat cîteva cenacluri literare — „Tudor Arghezi“, „G. Calinescu“, „M. Sadoveanu“, „M. Sebastian“, „George Bacovia“ şi recentele „M. Eminescu“ şi „Titu Maiorescu“ — în care îşi desfăşoară activitatea cele mai proaspete talente; la acestea se adaugă ce ce îşi fac ucenica în cenaclurile studenţeşti „Junimea“ şi „Liviu Rebreanu“ sau în cele ale elevilor bucureşteni. • Numai In cenaclul „Tudor Arghezi”, bunăoară, îşi desfăşoară activitatea circa 35 de tineri scriitori, majoritatea cu studii superioare — ziarişti, profesori, medici, ingineri, dar şi studenţi, funcţionari, muncitori. Dintre aceştia, vreo zece sunt deja semnatarii cite unei culegeri de versuri sau proză, bine primite de critică şi cititori (George Alboiu, Nora Iuga, Tudor Ursu, Rodica Iulian, Dumitru M. Ion, Nicolae Neagu, Aurel Deboveanu, Gh. Anca, Ioana Oltea, Ion Ţugui) sau chiar cite două (C. Abăluţă) ori trei (Dim. Rachici). Alţi 15—20 de membri ai cenaclului au predat la editură volumele de debut, sau le au intr-o fază avansată de pregătire , mulţi dintre ei, într-un efort mai Îndelungat, lucrează la piese de teatru, scenarii de film, eseuri filozofice, romane, ale căror fragmente au fost trecute prin focul criticii colective. ■ Această efervescenţă creatoare, atinsă intr-un Interval de vreo dinei ani, isi are explicaţia principala in spiritul critic care domneşte un cenaclu. In seriozitatea şi severitatea (lipsită de orice ostilitate sau ranchiună) cu care sunt discutate şi apreciate aici paginile citate. Criteriile promovării sunt izvorite din măsura In care «crierii» respective răspund imperativelor majore ale epocii, cerinţelor complexe ale actului receptării — originalitatea şi profunzimea problematicii, noutatea şi diversitatea expresivă a mijloacelor folosite etc. In felul acesta, cenaclul Îşi exercită din plin atributul lui fundamental, acela de a da girul autenticităţii unor creaţii literare. Înainte ca acestea să fie expuse (şi să nu rămână acolo)) In vitrinele librăriilor. ■ Oarecum, la extrema opusă se situează, de pildă, cenaclul »G. Bacovia“. Aparent, colectivul de creaţie care poartă numele poetului „Scinteilor galbene“ are motive temeinice să se mlndreascâ . In zece ani de existenţă, a organizat (Inclusiv In sala Dalles) citeva ,,Tribune literare“, un fel de şezători-concurs, apreciate de participanţi. De asemenea, „Racoviţul“ şi-au adunat plnă acum producţiile literare în două culegeri de cerc: „Popag aniversar“ (1966) şi „ Antologie“ (1968), în care sunt grupate circa 120 de semnături, dintre Ion Butnaru (Svntinuare in pag. a 2-e)