Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)
1968-09-02 / nr. 4679
DE TOATE... Emisiuni vibrante, poezie autentică, închinate patrie*» actori de frunte iii teatrului românesc , dau glas cu emoţie suflului poetic. I-am ascultat din nou Intr-o emisiune de poezie sîmbătă seara. Am întîlnit o nouă rubrică, sper să fie permanentă în cadrul unui ciclu, dedicată şcolarilor, dar interesantă pentru toate vîrstele . Balade şi legende, care ar merita toată atenţia în sensul lărgirii coordonatelor sale spectacologice. De astă dată, s-a prezentat „Mihai -Vodă şi moşnenii din Ploieşti“, (cu un scenariu e drept puţin cam naiv şi didacticist) realizat cu reală credinţă actoricească şi cu un patos impresionant de către Aurel Rogalski. Aşteptăm „Mult e dulce şi frumoasă“ şi „O samă de cuvinte“, caută să-şi menţină nivelul cultural — informativ, păcat doar că se renunţă la ilustraţii. „Pseudokynegetikos” a rezistat mai greu la un comentariu „ex catedra“, la simple ilustraţii de carte, iar emisiunea despre metaforă ar fi trebuit eventual să recurgă şi la metafora... micului ecran. Neanunţată în program, o semnalăm pentru organizarea regizorală şi montajul ingenios (regia Mariann Bâhu) emisiunea închinată succeselor muzicii româneşti peste hotare, susţinută de aşi ai genului. ‘Citeva excelente „cursuri“! Teleuniversitatea — Istoria civilizaţiilor, e însoţită de exemplificări deosebit de interesante, iar ciclul de prelegeri „Realismul“ al lui Ion Frunzetti, se impune prin conţinutul, dinamica sa vie, prin personalitatea conferenţiarului care adaugă „culoare“ tablourilor înfăţişate pe ecran doar în alb şi negru. Din nou „siesta“ cu Zig-Zag şi... golurile sale, pe care le-am dori însă mai numeroase pe teren. O rubrică nouă se face cunoscută : „Cartea dv. de vizită”, dedicată bunelor maniere, eticii cotidiene. După primul capitol încă needificator, din păcate (nici prea spiritual), îl aşteptăm pe cel de-al doilea semnat de autorii piesei „Nie-Nie“ (Bursaci şi Pane©) pentru a pune în valoare oricum şi pe actorii folosiţi. Ca să învăţăm să ne purtăm frumos, emisiunea trebuie să se poarte ea mai întîi frumos cu noi , din punct de vedere artistic. La capitolul muzică, o acoladă pentru muşchetarul (şi „după 20 de ani“) care e Gică Petrescu, şi o plăcută surpriză : un cvintet muzical. Horia Ropcea, excelent şi statornic animator muzical, de la pupitrul unui instrument electronic cu clape, a condus o tînăra formaţie de chitarişti, reuşind să altoiască în mod fericit, muzica „beat“ cu café-concertul. Duminică seara, „teatrul la domiciliu“ a fost ocupat de una din capodoperele literaturii dramatice universale : „Tartuffe“. O dorită prelucrare pentru televiziune a sporit ritmul alert și Intensitatea dramatică a piesei. Deci cei care au rezistat „gentlemanului din Cocody“ au putut admira în schimb realul recital artistic oferit de artistul poporului Ion Finteşteanu, care a prezentat intr-o viziune cu totul personală celebrul personaj, aducînd astfel o contribuţie valoroasă la istoria interpretării rolului. In imaginile televiziunii, munca actorilor şi rezultatele ei au fost limpezi, elocvente. Al. Popovici 17.30 PENTRU NOI, FEMEILE. 18.00 actualitatea industriala. 18.30 Curs de limba franceză (reluarea lecţiei a 8-a). 1Q un LYCEUM — emisiune I g.vu pentru tineret. 19.38 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. 20.00 Recital de poezie contemporană românească in lectura autorilor. 20.35 TREPTE SPRE VIITOR. „PAMINTUL DE SUB SOARE". 20.55 CE-ATI DORI SA REVEDETI ? Reîntilnire cu Charles Aznavour. 91 TELE-UNIVERSITATEA. ISTORIA CIVILIZAŢIILOR. Civilizaţia greacă (II). Viaţa grecilor în poemele homerice. OI CC TEATRU IN STUDIO. /1.33 HENRIC AL IV-LEA de L. Pirandello. Interpretează un colectiv al Teatrului „C. I. Nottara“. 23.20 TELEJURNALUL DE NOAPTE. TEATRUL MIC — Intenţii pentru noua stagiune Cîteva spectacole în reluare vor deschide publicului, în jurul datei de 21 septembrie, uşile Teatrului Mic: Baltagul, Nemaipomenitele măscări ale prea umilului sfînt Jacquinot Bufonul..., Tango (toate trei — premiere ale stagiunii trecute) şi Doi pe un balansoar. Repertoriul Teatrului Mic e parcă mai bogat decit altădată. Lucru explicabil, dacă ţinem seama de faptul că (aşa cum s-a mai anunţat în paginile ziarului nostru) teatrul va dispune, de acum înainte, de două scene şi anume de un Studio cu caracter de laborator (în clădirea Casei de cultură a sectorului 7), in afară de vechea scenă din strada C. Miile. Studioul se va consacra pieselor scurte, cu distribuţie redusă, acelor texte din dramaturgia la zi, română şi universală, care oferă prilejul dezbaterii unor chestiuni esenţiale ale existenţei contemporane şi care îngăduie utilizarea unor noi formule de spectacol. Deocamdată, sigure sunt doar două titluri : Iona, de Marin Sorescu, şi Uşi închise, de Jean-Paul Sartre, ambele puse în scenă de Radu Penciulescu. La semnătura de prestigiu a regizorului se adaugă prezenţa in distribuţie a actorilor Olga Tudorache şi George Constantin. La sala pe care Teatrul Mic îşi poate Îngădui acum s-o numească „mare“ (prin comparaţie cu Studioul, bineînţeles) va avea loc, către finele lunii octombrie, premiera Ofiţerul recrutor (regia: Valeriu Moisescu, scenografia : Adriana Leonescu). Autorul, George Farquhar, a trăit şi a scris la răscrucea dintre secolele 17 şi 18. Piesa, comedie de moravuri, satirizează o racilă a epocii, războaiele,intr-unul dintre aspectele mai puţin sîngeroase, dar nu mai puţin vinovate : recrutările. Principalele partituri feminine vor fi deţinute de Irina Petrescu (în travesti), Eliza Plopeanu, Vali Cios, Tatiana Jekel, Jana Gorea şi Emilia Manta. Le vor da replica Ion Marinescu, Victor Rebengiuc, Ionescu-Gion (intr-un rol creat la Londra de sir Laurence Olivier), Tudorel Popa, Dumitru Furdui şi Ion Cosma. Tot o comedie este îngrijitorul de Pinter. Tînărul regizor Ivan Helmer Şi-a ales ca interpreţi pe actorii : Vasile Niţulescu, Nicolae Pompje şi Dan Nuţu (aflat la debutul său bucureştean). Drama îşi are şi ea locul pe afişul Teatrului Mic, în această stagiune. Ion Cojar va monta, in decorurile realizate de Adriana Leonescu, piesa lui Ion Băieşu intitulată Iertarea. Distribuţia va reuni pe Leopoldina Bălănuţă, Elena Pop, Dumitru Furdui şi Mihai Dogaru. Un text de înaltă vibraţie umană e Preţul de Arthur Miller (versiunea românească — Radu Nichita). După premiera sa newyorkeză, care a avut loc nu mai departe de februarie anul acesta, Preţul a cules aplauze la Burgtheater din Viena şi pe alte cîteva scene. în aşteptarea aplauzelor de la Bucureşti, ne vom mulţumi deocamdată să facem cunoştinţă cu realizatorii spectacolului — Crin Teodorescu (regia), Ştefan Hablinski (decorul) şi,in ordinea intrării în scenă, actorii : Ion Marinescu, Doina Tuţescu, Tudorel Popa, Ionescu-Gion. Pentru a doua parte a stagiunii, se vorbeşte de Trei surori, de piesa lui Albee Cui i-e frică de Virginia Woolf ? și de una sau chiar mai multe lucrări din dramaturgia românească. Dar despre toate acestea — cu alt prilej, Adriana Rotaru TURNEE TEATRALE 9 Intre 3 şi 17 septembrie, spectatorii din Cîmpina, Braşov, Tîrgu Mureş, Bistriţa , Năsăud, Turda, Huedin, Oradea, Arad, Timişoara, Turnu Severin şi Craiova vor avea prilejul să vizioneze unul dintre spectacolele teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“. Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams, în regia lui Liviu Ciulei. • Ieri, un colectiv al teatrului „Barbu Delavrancea“ a plecat într-un lung turneu prin ţară, prezentînd comedia lui M. Sayers, Kathleen. Pe lista localităţilor de popas figurează, printre altele: Curtea de Argeş, Slatina, Craiova, Turnu Severin, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bacău, Piatra Neamţ, Roman, Fălticeni, Botoşani, Suceava, Iaşi, Bîrlad, Galaţi, Brăila, Buzău, TirgoVeşte şi Pucioasa. Turneul va dura pînă la sfîrşitul lunii septembrie. • Radiodifuziunea 2 organizează In sala de concerte din str. Nuferilor nr. 62, astăzi la ora 20 recitalul de poezie intitulat „Dragostea supremă : România“. Vor citi versuri circa 30 de poeţi, între care: Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Florenţa Albu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Virgil Carianopol, Nina Cassian, şt. Aug. Doinaş, Ion Horia, Majtenyi Erik, Gabriela Melinescu, Mihai Negulescu, Adrian Păunescu, C. Săbăreanu, Pieter Schlesak, Nichita Stănescu, Gh. Tomozei, Tiberiu Uţan etc. Corul Radiodifuziunii va interpreta o suită de cîntece patriotice. A APĂRUT „PRESA NOASTRĂ" Revista Uniunii ziariștilor din Republica Socialistă România Anul XIII, nr. 7 (147) 1968 DE LA GRAFICĂ LA PICTURĂ O cameră mare, cu ferestre largi , două fotolii, cîteva scaune, o canapea, o măsuţă , şi peste tot pînze— sprijinite de perete, de mobile, pe şevalet. Sîntem într-un atelier de pictură. Culori crude — mult roşu, verde, oranj. Linia desenului are ceva de „deja vu“. Nici nu e de mirare, căci subiectele tratate au suscitat întotdeauna interesul artistei — localuri, copii etc. E în aceste uleiuri o forţă, o vitalitate care irumpe din cadru. E neaşteptat s-o întâlneşti însă pe Tia Feltz in postura de pictor. Ii cunoaştem, atît din expoziţii cit şi din publicaţii, interesul deosebit pentru grafică, pentru precizia desenului, pentru experimentarea tuturor tehnicilor, de la monotip la litografie. — De , ce aţi trădat grafica ? — Artistul nu trădează, experimentează. De aceea n-am abandonat o clipă pensula, chiar dacă am cochetat atit de mult cu grafica. In adevăr, privindu-i ultimele creaţii înţelegi că şcoala graficii a servit-o. Numeroasele compoziţii pe care le văzusem în caietele de schiţe, lucrate în tuş, acum sunt redate in ulei. Linia n-a mai pus probleme. Rezolvarea rănirii nea căutată in culoare; ea trebuia să creeze atmosfera, sentimentul, încărcătura emoţională. Tia Peltz gîrldeşte mult o lucrare, o compune, o studiază, revine, reface. Deşi posedă cu prisosinţă tehnica culorii, nu se lasă furată de facil, de frumuseţea în sine a curcubeului de pe paletă. Ea iubeşte figurativul exprimat in formele cele mai sintetice şi nu renunţă la el. îl foloseşte aproape întotdeauna insă simbolic, iar culoarea sonorizează imaginea, o face sa evite, să imagine de la Expoziţia de sculptură şi tapiserie Angela şi Petre Balogh, deschisă recent la Galerile Fondului plastic, din bd. Bălcescu nr. 23 A, plîngă. Tia Peltz, în pofida cromaticii violente folosite, rămine o nostalgică, o însingurată. Dar îndrăgeşte oamenii şi caută să-i înţeleagă. Iar copiii, reprezentanţi deosebit de reuşit în lucrările de grafică, constituie şi in cele in ulei un subiect predilect. Lucrările sint masive, impunătoare prin sinteza liniilor și prin culorile nete folosite. Chiar dacă uneori te duc cu gîndul la Chagall sau la Matisse, la Rouault sau la Daumier, compoziţiile Tiei Peltz rămîn deosebit de personale. —■ Ce intenţionaţi cu toate aceste pînze... secrete ? — Să nu mai fie secrete. Pregătesc o expoziţie de atelier. Voi selecţiona insă numai pe acelea ce mă reprezintă cel mai bine. Voi pune la dispoziţia publicului şi studiile din caietele de schiţe. Gabriela Bucur La Asociaţia artiştilor fotostrafi din Republica Socialistă România au început pregătirile în vederea celui de al 7-lea Salon internaţional de artă fotografică, ce se va desfăşura în ţara noastră în mai 1969. Această manifestare, socotită printre cele mai de prestigiu din Europa, va reuni participări valoroase de P® toate continentele. Vor fi trimise circa 5 000 de invitaţii în 70 de ţări. • A fost definitivat regulamentul de participare la cele trei categorii : fotografii în alb-negru, color şi diapozitive. Pregătiri pentru AI Mea Salon internaţional de artă fotografică • Spre deosebire de ediţiile trecute ale Salonului, se vor acorda acum 25 de distincţii egale, pentru diverse genuri fotografice, (peisaj, portret, reportaj, eseuri fotografice etc.). In plus se va acorda o distincţie specială pentru cea mai bună fotografie cu subiect din ţara noastră, realizată de un străin. • Salonul, care se va desfăşura sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, va oferi şi trei medalii (aur, argint, bronz) acordate de F.I.A.P., iar pentru participări colective se vor distribui cinci cupe. „ Menţionăm că la Bucureşti, cu ocazia vernisajului Salonului, se va desfăşura şi o şedinţă de lucru a Comitetului director F.I.A.P. In cadrul ei va avea loc un simpozion fotografic „130 de ani de la descoperirea fotografiei“, la care se va prezenta şi un subiect cu temă românească. • Afişul celui de al 7-lea Salon internaţional de artă fotografică al Republicii Socialiste România este în curs de elaborare, urmînd ca în octombrie să înceapă difuzarea lui în ţară şi peste hotare. • Salonul va fi vernisat la Bucureşti unde va rămîne deschis trei săptămâni, urmînd ca după o pauză de două săptămîni să se deschidă la Iași In faţa numeroaselor exponate, reflectînd bogăţia şi diversitatea creaţiei noastre populare, alegerea este destul de dificilă. Aspect din Expoziţia de artă populară cu vinzare deschisă de UCECOM la Muzeul satului. (Urmare din pag. I-a) mentele şi gîndurile este ca şi cu razele de soare despre care Edmond Rostand spunea că „se divid şi rănim întregi“. Faptul că pe unii scriitori, de azi şi de totdeauna, nu-i interesează masa cititorilor, are la bază, cum spuneam, neîncrederea dacă nu dispreţul. Dovadă este că pentru a-i accepta în rândurile cititorilor lor, probabil „de elită“, nu numai că au gîndit dar au şi scris că cititorii obişnuiţi trebuie să fie educaţi, pregătiţi ca la un fel de şcoală de adulţi spre a fi apţi să-i înţeleagă. Este îndreptăţită oare această poziţie de suspiciune exclusivistă ? Pun întrebarea fiindcă ea se impune din atitudinea, mărturisită sau nu, a acelei categorii de scriitori, iar nu pentru că eu aş avea vreo ezitare asupra răspunsului. Pentru a răspunde, trebuie să vedem din cine este compusă masa cititorilor de literatură. Ea este desigur eteroclită, dar în marea ei majoritate cuprinde oameni cu o cultură destul de avansată, ba chiar peste medie : studenţi, profesori, avocaţi, ingineri, doctori etc., toată gama de profesionişti intelectuali la care se adaugă şi elevi mai cultivaţi şi funcţionari de toate categoriile cu anumite însuşiri spirituale. Se numără printre ei şi scriitori în devenire, ba chiar, spre a fi larg, şi scriitori. Se numără şi mulţi oameni ai muncii, deprinşi de cîteva decenii, prin acţiunea de culturalizare dusă de partid, cu frecventarea ideilor şi a literaturii, iar în timpurile noastre şi ţărani cooperatori, nepoţii şi strănepoţii celor ce au alcătuit „Mioriţa“ şi au selectat prin secole, fără greş, o literatură populară de o rară frumuseţe. Nimeni dintre toţi aceştia nu mi se pare impermeabil la literatură şi în dificultate cu aprecierea unei lucrări literare. Poporul nostru are o veche deprindere a artei şi a literaturii, ca şi a muzicii. A şi făcut-o cu succes, nu numai a gustat-o din afară. Literatura cu care este deprins poporul nostru, de la începuturile ei şi pînă astăzi, a exprimat în forme artistice, pe care noi, admiratori ai folclorului, le-am apreciat, toate sentimentele majore omeneşti, de ură şi de dragoste, de fericire şi nelinişte în faţa universului şi tainelor sale. Nu mi se pare că există sentimente omeneşti pe care mijloacele de expresie simple şi clare, şi ale literaturii populare şi ale celei culte de pînă astăzi, să nu le fi putut cuprinde. Atunci . I I Instantanee duminicale (Urmare din pag. I-a) Am aşteptat ora deschiderii, 6,30, împreună cu numeroşi cumpărători. Neştiind însă cu va mai întîrzia gestionarul, am plecat mai departe spre piaţa Militari. Aceasta ni s-a părut mică faţă de numărul mare de producători prezenţi aici. Afluxul din această piaţă pledează încă o dată pentru trecerea grabnică la extinderea şi amenajarea ei, aşa cum a reieşit şi din propunerile venite la redacţie, în cadrul discuţiei despre reorganizarea reţelei de pieţe agroalimentare din oraşul nostru. Popasul următor l-am făcut într un alt mare cartier : Drumul Taberei. Am căutat, dar n-am găsit, platoul de desfacere promis, care, pînă la construirea unei piețe să asigure aprovizionarea locuitorilor de aici. Este drept că în preajma magazinului I.L.F. 377 din ■ complexul de deservire s-au construit, mai multe gherete. De folos,, însă,, de vreme ce proasta organizare a desfacerii le face neutilizabile- -Trei dintre ele erau închise, iar în lithja se vindeau numai pepeni. In aceiaşi timp, in magazin, cumpărătorii trebuiau să aştepte’ două ore’frică să fie serviţi de unul din cei doi vînzători. Asta ni înseamnă, că unitatea duce lipsă de personal. Dar la ora 7,30 unul aranja vitrina, altul plimba nişte lădiţe goale pre un căluţ, altul nu venise la lucru, iar responsabilul plecase la depozit să lămurească unele nepotriviri legate de livrarea mărfurilor din cursul nopţii. Este cazul ca I.L.F. să urmărească mai îndeaproape modul cum se organizează desfacerea produselor în acest cartier, astfel ca cetăţenii să fie scutiţi de inutilă pierdere de vreme. In extrema cealaltă a oraşului, îr. cartierul Titan, am găsit platoul promis, lingă complexul comercial ,nr. 11. Şi, întrunit acesta există... erau şi producători destui. La unităţile I.L.F., complexul 10 şi 11, se aflau şi continuau să sosească produse din belşug. Dar şi aici cumpărătorii nu s-au împăcat cu lipsa de organizare a desfacerii, ca şi cu lipsa de orientare a responsabililor în repartizarea vînzâ torilor la standurile cele mai solicitate. Cum poate explica, de pildă, responsabilul unităţii da la complexul nr. 10 faptul că la legume, unde erau cele mai mari cerinţe, serveau doar doi vînzători, iar la fructe, unde putea face faţă unul singur, erau trei (unul la piersici, altul la struguri negri şi al treilea la struguri albi (!!)?. Aspecte privind modul defectuos al organizării desfacerii, în dauna timpului cumpărătorilor, am întîlnit şi în piaţa Puişor, în piaţa Unirii, ca şi în alte locuri. Totodată am remarcat şi lipsuri datorită aprovizionării inegale. Bunăoară, în piaţa Unirii, la complexul nr. 10 Titan, la diferite magazine din sectoarele 4 şi 6 s-a resimţit lipsa roşiilor şi a cartofilor. Or, după cum ne-am putut convinge în piaţa Obor, unde asemenea produse existau din abundenţă şi continuau să sosească, lipsurile semnalate se datoresc tot unor fisuri în modul de aprovizionare*a unităţilor, în ne- I cunoaşterea de către dispeceratul central al I.L.F. a disponibilităţilor existente. Nu sînt rare cazurile cînd maşinile venite direct de la unităţile agricole sunt descărcate în pieţele preferate de şoferi şi nu acolo unde se simte mai mult nevoia. Alteori, din comoditate, responsabilii de unităţi, refuză să primeascămărfurile oferite. Ieri la ora 9, de exemplu, unitatea Gostat din piaţa Unirii nu a primit unele mărfuri sub motiv că are destule. Realitatea este că se apropia ora închiderii şi personalul de serviciu nu voia să aibă „probleme“ în ancheta noastră de ieri dimineaţă am constatat şi alte practici nepermise în comerţul de legume şi fructe. „ In timp ce la vînzare sunt expuse produse depreciate. În magaziile unităţilor se găsesc mari cantităţi de legume şi fructe proaspete. (Ex. : unitatea din complexul nr. 10 Titan, piaţa Puişor, unitatea nr. 377 din Drumul Taberei). Ce aşteaptă oare iresponsabilii unităţilor ? Ca şi acestea să-şi piardă aspectul, să se deprecieze şi abia după aceea să fie puse în vînzare ? „ La unitatea din complexul nr. 11 Titan, din 1000 kg. roşii sosite sîmbătă au fost scoase din vînzare, care corespundă !oate, peste 100 kg. Tot aici se află cantităţi mari de struguri depreciaţi Situaţii asemănă«* toare se întîlnesc şi la alte uniităţi. A calculat oare cineva ce cantităţi de produse, pentru care se investesc muncă şi cheltuieli, se aruncă zilnic ? De ce nu există preocuparea selecţionării încă la recepţie, sau a preluării operative a cantităţilor care nu mai sunt vandabile, pentru a fi semiindustrializate? Continuă să existe disproporţii între calitate şi preţ. La una din tonetele magazinului intercooperatist din piaţa Unirii (gestionar G. Bărbulescu) erau oferiţi la preţul de 3 lei, castraveţi care, potrivit mercurialului se încadrau la un preţ inferior. • Ciptărirea legumelor contîrnită să fie făcută în dauna cumpărătorilor. Aproape pretutindeni la unităţile I.L.F. cumpărătorul plăteşte şi pentru cele 50~50 grame de pămînt aflat in permanţă în tas. Atît in aprovizionarea cît şi în organizarea desfacerii legumelor şi fructelor, sunt de semnalat în ultima vreme, progrese simţitoare. Departamentul pentru valorificarea legumelor şi fructelor, întreprinderea de specialitate să urmărească, în continuare, mai îndeaproape activitatea acestui sector, pentru a scuti pe cumpărători de neplăceri datorate unor lipsuri de natura celor constatate în ancheta noastră de ieri. Complexul diin Drumul Taberei. Daci şi cele două gherete apropiate ar fi folosite, cu siguranţă că în magazin n-ar mai exista o asemenea aglomeraţie. Doriţi must? Ti găsiţi o piaţă (vezi foto). In nici un caz la unităţile de aumentaţie publică. De , o că-i talpină întreprinderea de industrializare a vinului şi băuturilor alcoolice din Bucureşti poate pune la dispoziţie cantităţi apreciabilei de must, însă nu a primit cereri din partea T.A.P.L.B. Ora 7. După ce a făcut piaţa, cu sacoşa plină, cumpărătorul trece şi pe la centrul de pîine. Dar, deşi unitatea e deschisă de la ora 6, produsele încă nu au venit. (Unitatea din complexul comercial nr. 2 din Militari). ce intră în mijloacele de comunicare comune, zilnice, ale oricărui om. Pentru a înţelege o frază care spune ceva, nu are nevoie nici un cititor, din cei arătaţi mai sus, de o pregătire specială peste aceea pe care o are. Cititorii aceştia, aşa cum sunt ei, sunt cei care duc din generaţie în generaţie şi ţin vie o DIALOGUL SCRIITOR CITITOR de ce să bănuim că acelaşi popor, aceiaşi oameni, nu ar fi deodată în stare să înţeleagă şi să aprecieze exprimarea literară contemporană, tocmai acum cînd capacitatea lor a crescut prin culturalizare şi extinderea culturii la toate nivelurile? Nu există idei şi sentimente exprimate într-un stil normal, fără sofisticărie şi morgă intelectuală de duzină sau de iarmaroc, care să nu fie înţelese de o mare masă de cititori. Poate că în ce priveşte muzica sau arta plastică, teoria unei pregătiri prealabile, pentru înţelegerea lor, are un sîmbure de adevăr. Dar acelea sînt mijloace de expresie specifice, pe cînd literatura este o artă a cuvintelor, a vorbirii, aceea operă care Ie, ABSf,^^espuKj cje simiammtelor ff concediilor lorf însemnînd de fapt factorul activ, viu, al selecției timpului, recunoscut ca cel mai mare judecător!„ Scriitorul bun, mare, are încredere în cititori, în capacitatea lor de judecată. Această încredere îi dictează apropierea de viaţă şi înţelegerea lor, ca şi răspunderea scrisului. Căci, cu cît eşti convins că cel care te citeşte este mai capabil să te judece, cu atît te gîndești ce zeci de ori înainte de a scrie o frază. încrederea in cititori este, în fond, încrederea scriitorului în sine însuși. I teatru LA VILA CU CLOPOŢEI — spectacol de sunet şi lumină (Mariana Mirhuţ, Silviu Stănculescu, R. Zolla) —■ la Muzeul Dr. Minoviei (lingă fîntîna „Mioriţa“), ora 19.30, 20.15. I1IH3GH5E3 PREMIERE — 15.30, 18, 20.30, grădină O SUTA UNU DALMAŢIENI — Vitan (21.39.82) 19.30. DACII — 15.30. 18, cinemascop — Lira (31.71.71) grădină rr 20. CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — cinemascop — Luceafărul (15.87.67) rr? 9, 12.15, 16.30, 19.45 ; Grădina Doina (16.35.38) — 19.15. MATINEELE PENTRU COPII Există un cadou pe efere zece cinematografe bucuryştetţe şi fac în fiecare ,duminică dimineaţa, copiilor , matineul cinematografic. Cadou pentru că preţurile sînt reduse, cadou pentru că se prezintă copiilor f.rme-maiv?puţin cunoscute, pentru vîrsta lor. Dinpăcate, însă ,aşa„ cum am mai spus-o în coloanele ziaru-" lui nostru de citeva ori pînă acum, fără să obţinem decît ameliorări ţepicurare, situaţia din afiş se potriveşte foarte puţin cu... socoteala din tîrg. Iată cîteva constatări făcute în dimineaţa de ieri, X septembrie. La cinematograful ,,Flacăra“, în programul obişnuit se afla filmul Nebunul din laboratorul nr. 4. „Veţi avea spectacol la ora 10?“ -l am întrebat. „Da! — ni s-a răspuns. Cu un basm pentru copii . Povestea ţarului Sultan. Dacă aveţi copii, trimiteţi-l neapărat. Este un film frumos, în culori, pe ecran lat...“ Dar nu 614 aceeaşi ospitalitate ni s-a răspuns la cinematograiful ,,Lira“, unde micii spectatori fuseseră invitaţi, de afiş, la împărăţia oglinzilor strimbe. ,,Să nu trimiteţi copiii, că-i trimiteţi degeaba b an?« Îpşi avertizaţi. N-avem spectatori pentru matineu ,şi nu-i vom da...“ Era ora 9.45. Până la 10, ora fixată a rmatineului, puteau veni 20—30 de copii, care ar fi luat în serios anuunţul întreprinderii cinematografice de stat a oraşului. Dar de la Ginematv,Graf ni se comunica categoric . Nu va fi matineu ! sală, „Viitorul“, care ar fi trebuit să prezinte un matineu filmul De la V la 12, îl înlocuise cu Aventurierii pentru care se găsesc amatori la orice oră, numai nu dih rîndurile preşcolarilor. La i^r^unca“, era prevăzut la ora dimineţii „tip spectacol cu birijftţtlul furat,„tip fafh de Karai Zeman., după Jules Verne., •’lelffe. .tr la vremea jl premierei sale — a p^ tras şi atenţi,a adulţilor. Ne-am dus acolo Sări rbvedem. în s.a)â, cîţevşi zeci de copii îşi frecau nerăbdători palmele. Cînd b începutîns;-) proiecţia... decepţie! în jocul. Dirijabilului furat, héjár a pomenit pe ecran cu o producţie oarecare intitulată: Daniel şi campionul mondial. Or spectatorii veniţi să vadă un filtt de Karel Zeman, un virtuos al filmului de trucaj, au fost fireşte înşelaţi în aşteptările lor. De la cinematograf ni s-a răspuns că p.R.C.p.F. a trimis altă copie decît cea anunţată. Spectatorii însă, cei cărora le-a fost compromisă o dimineaţă duminicală, n-au eu sigur,asta nici o vină.. Sigur, recunoaştem că cinematografele bucureştenie fac un efort pentru a oferi aceste matinee duminicale pentru copll. Nu , ne pot fi însă indiferente condiţiile în care se achită Difuzarea filmelor şi cinematografele respective de obligaţia pe care şi-au asumat-o de a oferi micilor spectatori din Capitală, o plăcută dimineaţă de duminică... V/... LA VOLAN Şi în cursul zilei de ieri organele servctuţei de circulaţie au fost nevoite să aplice destul de multe sancţiuni pentru aşa-zisele abateri minore, dar care de cele mai multe ori sunt principala cauză a accidentelor , viteză excesivă (în special în localităţi), depăşiri neregulamentare, neacordarea priorităţii, opriri în locuri nepermise etc. Citeva exemple. Mergînd spre Ploieşti, depăşim cu greu autoturismul 3-B-6343 condusele Vasile Maxim, din str. Soldat Miţă Epe nr. 85, care circula cu viteză redusă pe al doilea culoar, îngreuind astfel mersul celorlalte autovehicule. După ce a trenuit de aeroport, Vasile Maxim a savîrsit și altă abatere. Nerespectînd indicatorul, a oprit pentru a discuta cu un pieton, a plecat apoi brusc, neasigurîndu-se şi neacordînd prioritate T.V.-ului 32-B-4098. Şoferul acestuia a reuşit cu greu — printr-o manevră bruscă — să evite tamponarea care putea avea urmări grele, deoarece din spate venea o coloană întreagă de maşini. Cîţiva kilometri mai departe, la punctul de control Otopeni, asistă ti la încălcarea uneia dintre îndatoririle elementare ale conducătorilor auto , oprirea la semnalul agentului de circulaţie. Nicolae Bengescu din str. Dionisie Lupţi nr. 12, conducînd autoturismul 5-B-865, a trecut dincolo de linia albă neîntreruptă chiar în dreptul postului de control La semnalizarea miliţianului, a schiţat iungist că ar avea de ghid să oprească după care a apăsat pe accelerator. N-au lipsit nici amatorii de mare viteză. Pe calea Floreasca organele de control l-au oprit şi sancţionat pe Constantin Gheorghe, din str. Calafat, nr. 54 sectorul 2, care gonea cu motocicleta sa de parcă ar fi fost pe pista de Concurs. . /' ' . . — ^ W TARZAN, OMUL-MAIMUȚA — Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. grădină — 20 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15 20.30 ; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Grădina Tomis (21.49.46) — 19.30 ; Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20 ; Republica (11.03.72) — 16.45. ŞAPTE OAMENI DE AUR — Victoria (16.28.79) — 8.45. 11, 13.15, 15.45, 18.15, 20.45 ; Giuleşti (17.55.46) — 10. 15.30, 18. 20.30. CĂLUŞARII — PERFORMANŢELE MIŞCĂRII — TIMPUL BRAILIEI — NOI UNDE NE JUCAM? — AVENTURA — ORIZONT ŞTIINŢIFIC nr. 7/1968 — Timpuri Noi (15.61.10) — 9 — 21 în continuare. ROATA VIEȚII — cinemascop — Feroviar (16.22.73) — 8 10.30, 13, 15.45, 18.30, 21; Excelsior (18.10.88) — 9, 11.45, 14.30, 17 45. 20; Modern (23 71.01) — 9, 11.15, 13.80, 16, 18.30, 21; Arenele Libertăţii (23.71.01) — 19.45 ; Parcul Herăstrău (16.22.73) — 19.30. AVENTURIERII — cinemascop Dacia (16.26.10) — 8 — 16.30 în continuare, 18.45. 21 . Progresul-parc (23.94.10) — 20. IN ORASUL „S“ — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. 20.30. EU, EU, EU... ȘI CEILALŢI - Unirea (17.10.21) — 15.30. 18, grădină — 28. HATARI Aurora (35.04.66) 9.30, 13, 16.30, 20, grădină — 20.30. JUDECATA — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 13. 20.30. EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET — Munca (21.80.97) — 14. 15.30, 18. 20.30. INTRE NOI — Rahova (23.91.00) — 15.30 18. 20.30. FANTEZISTII — Cosmos (35.19.15) --15.30 18 20.15. TREI COPII „MINUNE“ — Patria (11.86.25) — 9 11.30, 14, 16.30, 19, 21.15 . Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45, grădină — 19.30. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — cinemascop — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30. 21 . Miorița (14.27.11) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.35 20.30. EA VA RIDE — Union (13.49.04) — 15.30, 18 20.30. DUELUL LUNG — cinemascop — Buzești (15.62.79) — 15.30, 18, grădină — 20. VALEA — cinemascop — Ciprivița (17.08.58) — 9.30, 12, 15.30, 18. 20.30. VIVA MARIA — cinemascop — Tomis (21-49.46) — 18-15.45 în continuare, 18.1?, 20.30 . Bucegi (17.05.47) .— 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45, grădină — 20 ; Arta (21.31.86) — 8.45, 11 13.15, 15.45, 18.15, 20.30, grădină — 19.30. PREMIERE STRICT SECRETE — Floreasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13 30 36, 18.15, 20.30. STUDIU DESPRE FEMEI — Popular (35.15.17) — 15.30, 18. 20.30. TAFFY . ISI VINATORUL — Volga (1l.91.26) ~ 1.9.30, 11.30, 13.30, 16 18.15, 20.30. ALEGERE DE ASASINI — Moșilor (12.52.93) — 15.30, 18 20.30, grădină — 19.30. MESTEACĂNUL — Cotroceni (13.62.56) — 15.30 18. 20.30. CORABIA „PASAREA ALBASTRA” — cinemascop — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. DA LABA, prietene » — Pacea (31.32.52) — 16, 38, 20. BOMBA DE LA ORA 10.10 — Lumina (16.23.35) — 8.45 — 16.30 în continuare, 18.45 20.45.LEUL AFRICAN ~ Grădina Rahova (23.91.00) — 20. ÎNTILNIRE ÎN MUNȚI — cinemascop - Grădina Expoziţia (18.10.88) ,1- 19.30. BELA — înfrăţirea între popoare (17.31 64) — 14. 17. 20. CONTELE 150RY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — Progresul (23 94.10) —-15.30., 18. 20.30. PRIN KUUDISTANUL SALBATIC wr cinemascop — Ferentari (23.17 50) — 15 30, 18. 20.30. MINUNILE DOAMNEI VENUS .fr cinemascop — Sala Cinemateca (13.92.72) — 10 13. 14. 16. FALSA LIRA DE AUR — Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20.