Informatia Bucureştiului, septembrie 1968 (Anul 16, nr. 4679-4703)

1968-09-02 / nr. 4679

DE TOATE... E­misiuni vibrante, poezie autentică, închinate patrie*» actori de frunte iii teatru­lui românesc , dau glas cu emoţie suflului poetic. I-am ascultat din nou Intr-o e­­misiune de poezie sîmbătă seara. Am întîlnit o nouă rubrică, sper să fie permanentă în cadrul unui ciclu, dedicată şcolarilor, dar interesantă pentru toate vîrstele . Balade şi legen­de, care ar merita toată atenţia în sensul lărgirii coordonatelor sale spectacologice. De astă­ dată, s-a prezentat „Mihai -Vodă şi moşnenii din Ploieşti“, (cu un scenariu e drept puţin cam naiv şi didacticist) realizat cu reală credinţă actoricească şi cu un patos impresionant de către Au­rel Rogalski. Aşteptăm­­ „Mult e dulce şi frumoasă“ şi „O samă de cuvinte“, caută să-şi menţină nivelul cultural — informativ, pă­cat doar că se renunţă la ilus­traţii. „Pseudokynegetikos” a re­zistat mai greu la un comentariu „ex catedra“, la simple ilustraţii de carte, iar emisiunea despre metaforă ar fi trebuit eventual să recurgă şi la metafora... mi­cului ecran. Neanunţată în pro­gram, o semnalăm pentru orga­nizarea regizorală şi montajul ingenios (regia Mariann­ Bâhu) emisiunea închinată succeselor muzicii româneşti peste hotare, susţinută de aşi ai genului. ‘Ci­te­va excelente „cursuri“! Tele­­universitatea — Istoria civiliza­ţiilor, e însoţită de exemplificări deosebit de interesante, iar ciclul de prelegeri „Realismul“ al lui Ion Frunzetti, se impune prin conţinutul, dinamica sa vie, prin personalitatea conferenţiarului care adaugă „culoare“ tablouri­lor înfăţişate pe ecran doar în alb şi negru. Din­ nou „siesta“ cu Zig-Zag şi... golurile sale, pe care le-am dori însă mai nume­roase pe teren. O rubrică nouă se face cunoscută : „Cartea dv. de vizită”, dedicată bunelor ma­niere, eticii cotidiene. După primul capitol încă needificator, din păcate (nici prea spiritual), îl aşteptăm pe cel de-al doilea semnat de autorii piesei „Nie-Nie“ (Bursaci şi Pane©) pentru a pune în valoare oricum şi pe actorii folosiţi. Ca să învăţăm să ne purtăm frumos, emisiunea tre­buie să se poarte ea mai întîi frumos cu noi , din punct de vedere artistic. La capitolul mu­zică, o acoladă pentru muşcheta­rul (şi „după 20 de ani“) care e Gică Petrescu, şi o plăcută sur­priză : un cvintet muzical. Horia Ropcea, excelent şi statornic ani­mator muzical, de la pupitrul unui instrument electronic cu clape, a condus o tînăra forma­ţie de chitarişti, reuşind să alto­iască în mod fericit, muzica „beat“ cu café-concertul. Duminică seara, „teatrul la do­miciliu“ a fost ocupat de una din capodoperele literaturii drama­tice universale : „Tartuffe“. O dorită prelucrare pentru televi­ziune a sporit ritmul alert și In­tensitatea dramatică a piesei. Deci cei care au rezistat „gentle­manului din Cocody“ au putut admira în schimb realul recital artistic oferit de artistul poporu­lui Ion Finteşteanu, care a pre­zentat intr-o viziune cu totul personală celebrul personaj, adu­­cînd astfel o contribuţie­­ valo­roasă la istoria interpretării ro­lului. In imaginile televiziunii, munca actorilor şi rezultatele ei au fost limpezi, elocvente. Al. Popovici 17.30 PENTRU NOI, FEMEILE. 18.00 actualitatea indus­triala. 18.30 Curs de limba franceză (reluarea lecţiei a 8-a). 1Q un LYCEUM — emisiune I g.vu pentru tineret. 19.38 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteoro­logic. 20.00 Recital de poezie contem­porană românească in lectura autorilor. 20.35 TREPTE SPRE VIITOR. „PAMINTUL DE SUB SOARE". 20.55 CE-ATI DORI SA REVE­­DETI ? Reîntilnire cu Charles Aznavour. 91 TELE-UNIVERSITA­TEA. ISTORIA CIVI­LIZAŢIILOR. Civilizaţia greacă (II). Viaţa grecilor în poemele ho­merice. OI CC TEATRU IN STUDIO. /1.33 HENRIC AL IV-LEA de L. Pirandello. Interpretează un colectiv al Teatrului „C. I. Nottara“. 23.20 TELEJURNALUL DE NOAPTE. TEATRUL MIC — Intenţii pentru noua stagiune Cîteva spectacole în reluare vor deschide publicului, în jurul datei de 21 septem­brie, uşile Teatrului Mic: Baltagul, Nemai­pomenitele măscări ale prea umilului sfînt Jacquinot Bufonul..., Tango (toate trei — premiere ale stagi­unii trecute) şi Doi pe un balansoar. Repertoriul Teatru­lui Mic e parcă mai bogat decit altădată. Lucru explicabil, da­că ţinem seama de faptul că (aşa cum s-a mai anunţat în pagi­nile ziarului nostru) teatrul va dispune, de acum înainte, de două scene şi anume de un Studio cu caracter de laborator (în clădirea Casei de cultură a sec­torului 7), in afară de vechea scenă din stra­da C. Miile. Studioul se va consacra piese­lor scurte, cu distri­buţie redusă, acelor texte din dramaturgia la zi, română şi uni­versală, care oferă prilejul dezbaterii u­­nor chestiuni esenţiale ale existenţei contem­porane şi care îngă­duie utilizarea unor noi formule de spec­tacol. Deocamdată, sigure sunt doar două titluri : Iona, de Ma­rin Sorescu, şi Uşi în­chise, de Jean-Paul Sartre, ambele puse în scenă de Radu Penciulescu. La sem­nătura de presti­giu a regizorului se adaugă prezenţa in distribuţie a actorilor Olga Tudorache şi George Constantin. La sala pe care Teatrul Mic îşi poate Îngădui acum s-o nu­mească „mare“ (prin comparaţie cu Studio­ul, bineînţeles) va a­­vea loc, către finele lunii octombrie, pre­miera Ofiţerul recru­­tor (regia: Valeriu Moisescu, scenografia : Adriana Leonescu). Autorul, George Far­­quhar, a trăit şi a scris la răscrucea dintre secolele 17 şi 18. Pie­sa, comedie de mora­vuri, satirizează o ra­cilă a epocii, războa­iele,­intr-unul dintre aspectele mai puţin sîngeroase, dar nu mai puţin vinovate : recru­tările. Principalele partituri feminine vor fi deţinute de Irina Petrescu (în travesti), Eliza Plopeanu, Vali Ci­os, Tatiana Jekel, Jana Gorea şi Emilia Manta. Le vor da re­plica Ion Marinescu, Victor Rebengiuc, Io­­nescu-Gion (intr-un rol creat la Londra de sir Laurence Olivier), Tudorel Popa, Dumi­tru Furdui şi Ion Cos­­ma. Tot o comedie este îngrijitorul de Pinter. Tînărul regizor Ivan Helmer Şi-a ales ca interpreţi pe acto­rii : Vasile Niţulescu, Nicolae Pompje şi Dan Nuţu (aflat la debutul său bucureş­­tean). Drama îşi are şi ea locul pe afişul Tea­trului Mic, în această stagiune. Ion Cojar va monta, in decorurile realizate de Adriana Leonescu, piesa lui Ion Băieşu intitulată Iertarea. Distribuţia va reuni pe Leopol­dina Bălănuţă, Elena Pop, Dumitru Furdui şi Mihai Dogaru. Un text de înaltă vibraţie umană e Preţul de Arthur Miller (versi­unea românească — Radu Nichita). După premiera sa newyork­­eză, care a avut loc nu mai departe de fe­bruarie anul acesta, Preţul a cules aplauze la Burgtheater din Viena şi pe alte cîteva scene. în aşteptarea a­­plauzelor de la Bucu­reşti, ne vom mulţu­mi deocamdată să fa­cem cunoştinţă cu rea­lizatorii spectacolului — Crin Teodorescu (regia), Ştefan Hab­­linski (decorul) şi,­in ordinea intrării în scenă, actorii : Ion Marinescu, Doina Tu­­ţescu, Tudorel Popa, Ionescu-Gion. Pentru a doua parte a stagiunii, se vor­beşte de Trei surori, de piesa lui Albee Cui i-e frică de Virgi­nia Woolf ? și de una sau chiar mai multe lucrări din dramatur­gia românească. Dar despre toate acestea — cu alt prilej, Adriana Rotaru TURNEE TEATRALE 9 Intre 3 şi 17 septembrie, spectatorii din Cîmpina, Braşov, Tîrgu Mureş, Bis­triţa , Năsăud, Turda, Huedin, Oradea, Ara­d, Timişoara, Turnu Severin şi Cra­iova vor avea prilejul să vizioneze unul dintre spectacolele teatrului „Lucia Sturdza Bulandra“. Un tramvai numit dorinţă de Tennessee Williams, în regia lui Liviu Ciulei. • Ieri, un colectiv al teatrului „Barbu Delavrancea“ a plecat într-un lung tur­neu prin ţară, prezentînd come­dia lui M. Sayers, Kathleen. Pe lista localităţilor de popas figurează, printre altele: Curtea de Argeş, Slatina, Cra­iova, Turnu Severin, Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bacău, Piatra Neamţ, Roman, Fălticeni, Boto­şani, Suceava, Iaşi, Bîrlad, Galaţi, Brăila, Buzău, TirgoVeşte şi Pucioasa. Turneul va dura pînă la sfîrşitul lunii septembrie. • Radiodifuziunea 2 organizează In sala de concerte din str. Nuferilor nr. 62, astăzi la ora 20 recitalul de poezie intitulat „Dragostea supremă : România“. Vor citi versuri circa 30 de poeţi, între care: Victor Eftimiu, Zaharia Stancu, Demostene Botez, Eugen Jebeleanu, Miron Radu Paraschivescu, Florenţa Albu, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Virgil Carianopol, Nina Cassian, şt. Aug. Doinaş, Ion Horia, Majtenyi Erik, Gabriela Melinescu, Mihai Negulescu, Adrian Păunescu, C. Săbăreanu, Pieter Schlesak, Nichita Stănescu, Gh. Tomo­­zei, Tiberiu Uţan etc. Corul Radiodifuziunii va interpreta o suită de cîntece patriotice. A APĂRUT „PRESA NOASTRĂ" Revista Uniunii ziariștilor din Republica Socialistă România Anul XIII, nr. 7 (147) 1968 DE LA GRAFICĂ LA PICTURĂ O cameră mare, cu ferestre largi , două fotolii, cîteva scaune, o cana­pea, o măsuţă , şi peste tot pînze­­— sprijinite de perete, de mobile, pe şe­valet. Sîntem într-un atelier de pic­tură. Culori crude — mult roşu, ver­de, oranj. Linia desenului are ceva de „deja vu“. Nici nu e de mirare, căci subiectele tratate au suscitat în­totdeauna interesul artistei — loca­luri, copii etc. E în aceste uleiuri o forţă, o vitalitate care irumpe din cadru. E neaşteptat s-o întâlneşti însă pe Tia Feltz in postura de pictor. Ii cu­noaştem, atît din expoziţii cit şi din publicaţii, interesul deosebit pentru grafică, pentru precizia desenului, pentru experimentarea tuturor teh­nicilor, de la monotip la litografie. — De , ce aţi trădat grafica ? — Artistul nu trădează, experimen­tează. De aceea n-am abandonat o clipă pensula, chiar dacă am cochetat atit de mult cu grafica. In adevăr, privindu-i ultimele creaţii înţelegi că şcoala graficii a servit-o. Numeroasele compoziţii pe care le văzusem în caietele de schiţe, lucrate în tuş, acum sunt redate in ulei. Linia n-a mai pus probleme. Rezolvarea răn­irii nea căutată in culoare; ea trebuia să creeze atmosfera, sentimentul, în­cărcătura emoţională. Tia Peltz gîrl­­deşte mult o lucrare, o compune, o studiază, revine, reface. Deşi posedă cu prisosinţă tehnica culorii, nu se lasă furată de facil, de frumuseţea în sine a curcubeului de pe paletă. Ea iubeşte figurativul exprimat in for­mele cele mai sintetice şi nu renunţă la el. îl foloseşte aproape întotdeauna insă simbolic, iar culoarea sonori­zează imaginea, o face sa evite, să imagine de la Expoziţia de sculptură şi tapiserie Angela şi Petre Balogh, deschisă recent la Galerile Fondului plastic, din bd. Bălcescu nr. 23 A, plîngă. Tia Peltz, în pofida cromaticii violente folosite, rămine o nostalgică, o însingurată. Dar îndrăgeşte oamenii şi caută să-i înţeleagă. Iar copiii, reprezentanţi deosebit de reuşit în lucrările de grafică, constituie şi in cele in ulei un subiect predilect. Lu­crările sint masive, impunătoare prin sinteza liniilor și prin culorile­ nete fo­losite. Chiar dacă uneori te duc cu gîndul la Chagall sau la Matisse, la Rouault sau la Daumier, compoziţiile Tiei Peltz rămîn deosebit de perso­nale. —■ Ce intenţionaţi cu toate aceste pînze... secrete ? — Să nu mai fie secrete. Pregătesc o expoziţie de atelier. Voi selecţiona insă numai pe acelea ce mă reprezin­tă cel mai bine. Voi pune la dis­poziţia publicului şi studiile din ca­ietele de schiţe. Gabriela Bucur L­a Asociaţia artiştilor fo­­tostrafi din Republica Socialistă România au început pregătirile în vederea celui de al 7-lea Salon inter­naţional de artă fotografică, ce se va desfăşura în ţara noastră în mai 1969.­­ Această manifestare, socotită prin­tre cele mai de prestigiu din Europa, va reuni participări valoroase de P® toate continentele. Vor fi trimise circa 5 000 de invitaţii în 70 de ţări. • A fost definitivat regulamentul de participare la cele trei categorii : foto­grafii în alb-negru, color şi diapozitive. Pregătiri pentru AI Mea Salon internaţional de artă fotografică • Spre deosebire de ediţiile trecute ale Salonului, se vor acorda acum 25 de distincţii egale, pentru diverse genuri fotografice, (peisaj, portret, reportaj, eseuri fotografice etc.). In plus se va acorda o distincţie specială pentru cea mai bună fotografie cu subiect din ţara noastră, realizată de un străin. • Salonul, care se va desfăşura sub patronajul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, va oferi şi trei me­dalii (aur, argint, bronz) acordate de F.I.A.P., iar pentru participări colective se vor distribui cinci cupe. „ Menţionăm că la Bucureşti, cu ocazia vernisajului Salonului, se va desfăşura şi o şedinţă de lucru a Comi­tetului director F.I.A.P. In cadrul ei va avea loc un simpozion fotografic „130 de ani de la descoperirea fotogra­fiei“, la care se va prezenta şi un su­biect cu temă românească. • Afişul celui de al 7-lea Salon in­ternaţional de artă fotografică al Repu­blicii Socialiste România este în curs de elaborare, urmînd ca în octombrie să înceapă difuzarea lui în ţară şi peste hotare. • Salonul va fi vernisat la Bucureşti unde va rămîne deschis trei săptămâni, urmînd ca după o pauză de două săptă­mîni să se deschidă la Iași In faţa numeroaselor exponate, reflectînd bogăţia şi diversitatea creaţiei noastre populare, alegerea este destul de dificilă. Aspect din Expoziţia de artă populară cu vinzare deschisă de UCECOM la Muzeul satului. (Urmare din pag. I-a) m­entele şi gîndurile este ca şi cu razele de soare despre care Edmond Rostand spunea că „se divid şi ră­nim întregi“. Faptul că pe unii scriitori, de azi şi de totdeauna, nu-i interesează masa cititorilor, are la bază, cum spuneam, neîncrederea dacă nu dis­preţul. Dovadă este că pentru a-i accepta în rândurile cititorilor lor, probabil „de elită“, nu numai că au gîndit dar au şi scris că citi­torii obişnuiţi trebuie să fie educaţi, pregătiţi ca la un fel de şcoală de adulţi spre a fi apţi să-i înţeleagă. Este îndreptăţită oare această po­ziţie de suspiciune exclusivistă ? Pun întrebarea fiindcă ea se im­pune din atitudinea, mărturisită sau nu, a acelei categorii de scriitori, iar nu pentru că eu aş avea vreo ezitare asupra răspunsului. Pentru a răspunde, trebuie să ve­dem din cine este compusă masa cititorilor de literatură. Ea este de­sigur eteroclită, dar în marea ei majoritate cuprinde oameni cu o cultură destul de avansată, ba chiar peste medie : studenţi, profesori, a­­vocaţi, ingineri, doctori etc., toată gama de profesionişti intelectuali la care se adaugă şi elevi mai cul­tivaţi şi funcţionari de toate cate­goriile cu anumite însuşiri spiritua­le. Se numără printre ei şi scrii­tori în devenire, ba chiar, spre a fi larg, şi scriitori. Se numără şi mulţi oameni ai muncii, deprinşi de cîteva decenii, prin acţiunea de culturalizare dusă de partid, cu frecventarea ideilor şi a literatu­rii, iar în timpurile noastre şi ţă­rani cooperatori, nepoţii şi străne­poţii celor ce au alcătuit „Mioriţa“ şi au selectat prin secole, fără greş, o literatură populară de o rară fru­museţe. Nim­eni dintre toţi aceştia nu mi se pare impermeabil la literatură şi în dificultate cu aprecierea unei lucrări literare. Poporul nostru are o veche deprindere a artei şi a li­teraturii, ca şi a muzicii. A şi fă­­cut-o cu succes, nu numai a gus­­tat-o din afară. Literatura cu care este deprins poporul nostru, de la începuturile ei şi pînă astăzi, a ex­primat în forme artistice, pe care noi, admiratori ai folclorului, le-am apreciat, toate sentimentele majo­re omeneşti, de ură şi de dragoste, de fericire şi nelinişte în faţa uni­versului şi tainelor sale. Nu mi se pare că există sentimente omeneşti pe care mijloacele de expresie sim­ple şi clare, şi ale literaturii popu­lare şi ale celei culte de pînă astăzi, să nu le fi putut cuprinde. Atunci . I I Instantanee duminicale (Urmare din pag. I-a) Am aşteptat ora deschiderii, 6,30, împreună cu numeroşi cumpărători. Ne­ştiind însă cu­ va mai întîrzia gestionarul, am plecat mai departe spre piaţa Militari. Aceasta ni s-a părut mică faţă de numărul mare de producători prezenţi aici. Aflu­xul din această piaţă pledează încă o dată pentru trecerea grabnică la extinderea­­ şi amenajarea ei, aşa cum a reieşit şi din propunerile ve­nite la redacţie, în cadrul discuţiei despre reorganizarea reţelei de pie­ţe agroalimentare din oraşul nos­tru. Popasul următor l-am făcut în­­tr­ un alt mare cartier : Drumul Ta­berei. Am căutat, dar n-am găsit, platoul de desfacere promis, care, pînă la construirea unei piețe să a­­sigure aprovizionarea locuitorilor de aici. Este drept că în preajma magazinului I.L.F. 377 din ■ com­plexul de deservire s-au construit, mai multe gherete. De folos,, însă,, de vreme ce proasta organizare­­ a desfacerii le face neutilizabile- -Trei dintre ele erau închise, iar în lithja se vindeau numai pepeni. In ace­­iaşi timp, in magazin, cumpărătorii trebuiau să aştepte’ două ore’frică să fie serviţi de unul din cei doi vînzători. Asta ni înseamnă, că uni­tatea duce lipsă de personal. Dar la ora 7,30 unul aranja vitrina, altul plimba nişte lădiţe goale pre un că­luţ, altul nu venise la lucru, iar responsabilul plecase la depozit să lămurească unele nepotriviri legate de livrarea mărfurilor din cursul nopţii. Este cazul ca I.L.F. să ur­mărească mai îndeaproape modul cum se organizează desfacerea pro­duselor în acest cartier, astfel ca cetăţenii să fie scutiţi de inutilă pierdere de vreme. In extrema cealaltă a oraşului, îr­. cartierul Titan, am găsit platoul promis, lingă complexul comercial ,nr. 11. Şi, întrunit acesta există... erau şi producători destui. La uni­tăţile I.L.F., complexul 10 şi 11, se aflau şi continuau să sosească pro­duse din belşug. Dar şi aici cum­părătorii nu s-au împăcat cu lipsa de organizare a desfacerii, ca şi cu lipsa de orientare a responsabili­lor în repartizarea vînz­â torilor la standurile cele mai solicitate. Cum poate explica, de pildă, responsa­­bilul unităţii da la complexul nr. 10 faptul că la legume, unde erau cele mai mari cerinţe, serveau doar doi vînzători, iar la fructe, unde putea face faţă unul singur, erau trei (unul la piersici, altul la stru­guri negri şi al treilea la struguri albi (!!)?. Aspecte privind modul defectuos al organizării desfacerii, în dauna timpului cumpărătorilor, am întîl­nit şi în piaţa Puişor,­ în piaţa Uni­rii, ca şi în alte locuri. Totodată am remarcat şi lipsuri datorită a­­provizionării inegale. Bunăoară, în piaţa Unirii, la complexul nr. 10 Titan, la diferite magazine din sec­toarele 4 şi 6 s-a resimţit lipsa ro­şiilor şi a cartofilor. Or, după cum ne-am putut convinge în piaţa Obor, unde asemenea produse exis­tau din abundenţă şi continuau să sosească, lipsurile semnalate se datoresc tot unor fisuri în modul de aprovizionare*a unităţilor, în ne- I cunoaşterea de către dispeceratul central al I.L.F. a disponibilităţilor existente. Nu sînt rare cazurile cînd maşinile venite direct de­ la unităţile agricole sunt descărcate în pieţele preferate de şoferi şi nu acolo unde se simte mai mult ne­voia. Alteori, din comoditate, res­ponsabilii de unităţi, refuză să primească­­mărfurile oferite. Ieri la ora 9, de exemplu, unitatea Gos­tat din piaţa Unirii nu a primit unele mărfuri sub motiv că are des­tule. Realitatea este că se apropia ora închiderii şi personalul de ser­viciu nu voia să aibă „probleme“ în ancheta­ noastră de ieri dimi­neaţă am constatat şi alte practici nepermise în comerţul de legume şi fructe. „ In timp ce la vînzare sunt expuse produse depreciate. În magaziile unităţilor se găsesc mari cantităţi de legume şi fruc­te proaspete. (Ex. : unitatea din complexul nr. 10 Titan, piaţa Puişor, unitatea nr. 377 din Dru­mul Taberei). Ce aşteaptă oare iresponsabilii unităţilor ? Ca şi a­­cestea să-şi piardă aspectul, să se deprecieze şi abia după aceea să fie puse în vînzare ? „ La unitatea din complexul nr. 11 Titan, din 1000 kg. roşii sosite sîmbătă au fost scoase din vînzare, ca­re corespundă !­­oate, peste 100 kg. Tot aici se află cantităţi mari de struguri depreciaţi­ Situaţii asemănă«* toare se întîlnesc şi la alte unii­­tăţi. A calculat oare cineva ce cantităţi de produse, pentru care se investesc muncă şi cheltuieli, se aruncă zilnic ? De ce nu exis­tă preocuparea selecţionării încă la recepţie, sau a preluării ope­­rative a cantităţilor care nu mai sunt vandabile, pentru a fi semi­­industrial­izate?­­ Continuă să existe dispro­porţii între calitate şi preţ. La una din tonetele magazinului in­­tercooperatist din piaţa Unirii (gestionar G. Bărbulescu) erau oferiţi la preţul de 3 lei, castra­veţi care, potrivit mercurialului se încadrau la un preţ inferior. • Ciptărirea legumelor contîr­nită să fie făcută în dauna cum­părătorilor. Aproape pretutindeni la unităţile I.L.F. cumpărătorul plăteşte şi pentru cele 50~50 gra­me de pămînt aflat in permanţă în tas. Atît in­­ aprovizionarea cît şi în organizarea desfa­cerii legumelor şi fructelor, sunt de semnalat în ulti­ma vreme, pro­grese simţitoare. Departamentul pentru valorifica­rea legumelor şi fructelor, între­prinderea de spe­cialitate să urmă­rească, în conti­nuare, mai în­deaproape activi­­tatea acestui sec­tor, pentru a scuti pe cumpărători de neplăceri da­torate unor lip­suri de natura celor constatate în ancheta noas­tră de ieri. Complexul diin Drumul Taberei. Daci şi cele două gherete apropiate ar fi folosite, cu siguranţă că în magazin n-ar mai exista o asemenea aglomeraţie. Doriţi must? Ti găsiţi o piaţă (vezi foto). In nici un caz la unităţile de au­­mentaţie publică. De , o că-i talpi­nă în­treprinderea de industrializare a vinului şi băuturilor alcoolice din Bucureşti poate pune la dispoziţie cantităţi apre­ciabilei de must, însă nu a primit cereri din partea T.A.P.L.B. Ora 7. După ce a făcut piaţa, cu sacoşa plină, cumpărătorul trece şi pe la centrul de pîine. Dar, deşi unitatea e des­chisă de la ora 6, produsele încă nu au venit. (Unitatea din complexul comercial nr. 2 din Militari). ce intră în mijloacele de comunica­re comune, zilnice, ale oricărui om. Pentru a înţelege o frază care spu­ne ceva, nu are nevoie nici un ci­titor, din cei arătaţi mai sus, de o pregătire specială peste aceea pe care o are. Cititorii aceştia, aşa cum sunt ei, sunt cei care duc din generaţie în generaţie şi ţin vie o DIALOGUL SCRIITOR CITITOR de ce să bănuim că acelaşi popor, aceiaşi oameni, nu ar fi deodată în stare să înţeleagă şi să aprecieze exprimarea literară contemporană, tocmai acum cînd capacitatea lor a crescut prin culturalizare şi ex­tinderea culturii la toate nivelurile? Nu există idei şi sentimente expri­mate într-un stil normal, fără sofis­ticărie şi morgă intelectuală de du­zină sau de iarmaroc, care să nu fie înţelese de o mare masă de ci­titori. Poate că în ce priveşte muzica sau arta plastică, teoria unei pre­gătiri prealabile, pentru înţelegerea lor, are un sîmbure de adevăr. Dar acelea sînt mijloace de expresie specifice, pe cînd literatura este o artă a cuvintelor, a vorbirii, a­ceea operă care Ie, ABSf,^^espuKj cje simiammtelor ff concediilor lorf însemnînd de fapt factorul activ, viu, al selecției timpului, recunos­­cut ca cel mai mare judecător!„ Scriitorul bun, mare, are încre­dere în cititori, în capacitatea lor de judecată. Această încredere îi dictează apropierea de viaţă şi în­ţelegerea lor, ca şi răspunderea scri­sului. Căci, cu cît eşti convins că ce­l care te citeşte este mai capa­bil să te judece, cu atît te gîn­­dești c­e zeci de ori înainte de a scrie o frază. încrederea in cititori este, în fond, încrederea scriitorului în sine în­suși. I teatru LA VILA CU CLOPOŢEI — spectacol de sunet şi lumină (Mariana Mirhuţ, Sil­viu Stănculescu, R. Zolla) —■ la Muzeul Dr. Minoviei (lingă fîntîna „Mioriţa“), ora 19.30, 20.15. I1IH3GH5E3 PREMIERE — 15.30, 18, 20.30, grădină O SUTA UNU DALMAŢIENI — Vitan (21.39.82) 19.30. DACII — 15.30. 18, cinemascop — Lira (31.71.71) grădină rr­ 20. CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — cinemascop —­ Luceafărul (15.87.67) rr? 9, 12.15, 16.30, 19.45 ; Grădina Doina (16.35.38) — 19.15. MATINEE­LE PENTRU COPII Există un cadou pe efere zece cinemato­­grafe bucuryştetţe şi fac în fiecare ,du­minică dimineaţa, copiilor , matineul ci­nematografic. Cadou pentru că preţurile sînt reduse, cadou pentru că se prezin­­tă copiilor f.rme-maiv?puţin cu­no­scute, pentru vîrsta lor. Din­­păcate, însă­ ,aşa„ cum am mai spus-o în coloanele ziaru-" lui nostru de citeva ori pînă acum, fără să obţinem decît ameliorări ţepicurare, situaţia din afiş se potriveşte foarte pu­ţin cu... socoteala din tîrg. Iată cîteva constatări făcute în dimineaţa de ieri, X septembrie.­­ La cinematograful ,,Flacăra“, în pro­gramul obişnuit se afla filmul Nebunul din laboratorul nr. 4. „Veţi avea specta­col la ora 10?“ -l am întrebat. „Da! — ni s-a răspuns. Cu un basm pentru copii . Povestea ţarului Sultan. Dacă aveţi co­pii, trimiteţi-l neapărat. Este un film frumos, în culori, pe ecran lat...“ Dar nu 614 aceeaşi ospitalitate ni s-a răspuns la cinematograiful ,,Lira“, unde micii spec­tatori fuseseră invitaţi, de afiş, la îm­părăţia oglinzilor strimbe. ,,Să nu trimi­teţi copiii, că-i trimiteţi degeaba b an?« Îpşi avertizaţi. N-avem spectatori pentru matineu ,şi nu-i vom da...“ Era ora 9.45. Până la 10, ora fixată a rm­atineului, pu­teau veni 20—30 de copii, care ar fi luat în serios anuunţul întreprinderii cinema­tografice de stat a oraşului. Dar de la Ginemat­v,Graf ni se comunica categoric . Nu va fi matineu ! sală, „Viitorul“, care ar fi tre­buit să prezinte un matineu filmul De la V la 12, îl înlocuise cu Aventurierii pen­tru­ care se găsesc amatori la orice oră, numai nu dih rîndurile preşcolarilor. La i^r^unca“,­ era­ prevăzut la ora dimineţii „tip­ spectacol cu birijftţt­lul furat,­­„tip fafh de Karai Zeman., după Jules Verne., •’lelffe. .tr la vremea jl premierei sale — a p­­^ tras­ şi atenţi,a adulţilor. Ne-am dus acolo Sări rbvedem. în s.a)â, cîţevşi zeci de copii îşi frecau nerăbdători palmele. Cînd b început­­îns;-) proiecţia... decepţie! în jocul. Dirijabilului furat, héjár a po­menit pe ecran cu o producţie oarecare intitulată: Daniel şi cam­pionul mondial. Or spectatorii veniţi să vadă un filtt­ de Karel Zeman, un vir­tuos al filmului de trucaj, au fost fireşte înşelaţi în aşteptările lor. De la cinema­tograf ni s-a răspuns că p.R.C.p.F. a trimis­ altă­ copie decît cea anunţată. Spec­tatorii însă, cei cărora le-­a fost compro­misă o dimineaţă duminicală, n-au eu sigur,asta nici o vină.. Sigur, recunoaştem că cinematografele bucureştenie fac un efort pentru a oferi aceste matinee duminicale pentru co­pll. Nu , ne pot fi însă indiferente condiţiile în care se achită Difuzarea filmelor şi ci­nematografele respective de obligaţia pe care şi-au asumat-o de a oferi micilor spectatori din Capitală, o plăcută dimi­neaţă de duminică... V/... LA­­ VOLAN Şi în cursul zilei de ieri organele serv­ctuţei de circulaţie au fost nevoite să aplice destul de multe sancţiuni pen­tru aşa-zisele abateri minore, dar care de cele mai multe ori sunt principala cauză a accidentelor , viteză excesivă (în special în localităţi), depăşiri nere­gulamentare, neacordarea priorităţii, opriri în locuri nepermise etc. Citeva exemple. Mergînd spre Ploieşti, depăşim cu greu autoturismul 3-B-6343 condus­ele Vasile Maxim, din str. Soldat Miţă Epe nr. 85, care circula cu viteză redusă pe al doilea culoar, îngreuind astfel mersul celorlalte autovehicule. După ce a tre­­nuit de aeroport, Vasile Maxim a sa­­vîrsit și altă abatere. Nerespectînd in­dicatorul, a oprit pentru a discuta cu un pieton, a plecat apoi brusc, neasi­­gurîndu-se şi neacordînd prioritate T.V.-ului 32-B-4098. Şoferul acestuia a reuşit cu greu — printr-o manevră bruscă — să evite tamponarea care putea avea urmări grele, deoarece din spate venea o coloană întreagă de ma­şini. Cîţiva kilometri mai departe, la punc­tul de control Otopeni, asistă t­i la în­călcarea uneia dintre îndatoririle ele­mentare­­ ale conducătorilor auto , opri­rea la­ semnalul agentului de circulaţie. Nicolae Bengescu din str. Dionisie Lupţi nr. 12, condu­cînd autoturismul 5-B-865, a trecut dincolo de linia albă neîntre­ruptă chiar în dreptul postului de con­trol La semnalizarea miliţianului, a schiţat iun­gist că ar avea de ghid să oprească după care a apăsat pe acce­lerator. N-au lipsit nici amatorii de mare vit­­eză. Pe calea Floreasca organele de control l-au oprit şi sancţionat pe Con­stantin Gheorghe, din str. Calafat, nr. 54 sectorul 2, care gonea cu motoci­cleta sa de­ parcă ar fi fost pe pista de Concurs. . /' ' . . — ^ W TARZAN, OMUL­-MAIMUȚA — Festi­val (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. grădină — 20 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15 20.30 ; Melodia (12.06.88) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45 ; Grădina Tomis (21.49.46) — 19.30 ; Sta­dionul Dinamo (11.03.72) — 20 ; Repu­blica (11.03.72) — 16.45. ŞAPTE OAMENI DE AUR — Victoria (16.28.79) — 8.45. 11, 13.15, 15.45, 18.15, 20.45 ; Giuleşti (17.55.46) — 10. 15.30, 18. 20.30. CĂLUŞARII — PERFORMANŢELE MIŞCĂRII — TIMPUL BRAILIEI — NOI UNDE NE JUCAM? — AVENTURA — ORIZONT ŞTIINŢIFIC nr. 7/1968 — Timpuri Noi (15.61.10) — 9 — 21 în continuare. ROATA VIEȚII — cinemascop — Fe­roviar (16.22.73) — 8 10.30, 13, 15.45, 18.30, 21­; Excelsior (18.10.88) — 9, 11.45, 14.30, 17 45. 20; Modern (23 71.01) — 9, 11.15, 13.80, 16, 18.30, 21; Arenele Libertăţii (23.71.01) — 19.45 ; Parcul Herăstrău (16.22.73) — 19.30. AVENTURIERII — cinemascop Dacia (16.26.10) — 8 — 16.30 în continuare, 18.45. 21 . Progresul-parc (23.94.10) — 20. IN ORASUL „S“ — cinemascop — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18. 20.30. EU, EU, EU... ȘI CEILALŢI - Unirea (17.10.21) — 15.30. 18, grădină — 28. HATARI Aurora (35.04.66) 9.30, 13, 16.30, 20, grădină — 20.30. JUDECATA — Viitorul (11.48.03) — 15.30. 13. 20.30. EDDIE CHAPMAN, AGENT SECRET — Munca (21.80.97) — 14. 15.30, 18. 20.30. INTRE NOI — Rahova (23.91.00) — 15.30 18. 20.30. FANTEZISTII — Cosmos (35.19.15) --15.30 18 20.15. TREI COPII „MINUNE“ — Patria (11.86.25) — 9 11.30, 14, 16.30, 19, 21.15 . Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 13.45, 16.15, 18.30, 20.45, grădină — 19.30. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — cine­mascop — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 16, 18.30. 21 . Miorița (14.27.11) — 9.15, 11.30, 13.45, 16, 18.35 20.30. EA VA RIDE — Union (13.49.04) — 15.30, 18 20.30. DUELUL LUNG — cinemascop — Bu­­zești (15.62.79) — 15.30, 18, grădină — 20. VALEA — cinemascop — Ciprivița (17.08.58) — 9.30, 12, 15.30, 18. 20.30. VIVA MARIA — cinemascop — Tomis (21-49.46) — 18-15.45 în continuare, 18.1?­, 20.30 . Bucegi (17.05.47) .— 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45, grădină — 20 ; Arta (21.31.86) — 8.45, 11 13.15, 15.45, 18.15, 20.30, grădină — 19.30. PREMIERE STRICT SECRETE — Flo­­reasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13 30 36, 18.15, 20.30. STUDIU DESPRE FEMEI — Popular (35.15.17) — 15.30, 18. 20.30. TAFFY . ISI VINATORUL — Volga (1l.91.26)­ ~ 1.­9.30, 11.30, 13.30, 16 18.15, 20.30. ALEGERE DE ASASINI — Moșilor (12.52.93) — 15.30, 18 20.30, grădină — 19.30. MESTEACĂNUL — Cotroceni (13.62.56) — 15.30 18. 20.30. CORABIA „PASAREA ALBASTRA” — cinemascop — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18. 20.15. DA LABA, prietene » — Pacea (31.32.52) — 16, 38, 20. BOMBA DE LA ORA 10.10 — Lumina (16.23.35) — 8.45 — 16.30 în continuare, 18.45 20.45.­­LEUL AFRICAN ~ Grădina Rahova (23.91.00) — 20. ÎNTILNIRE ÎN MUNȚI — cinemascop - Grădina Expoziţia (18.10.88) ,1- 19.30. BELA — înfrăţirea între popoare (17.31 64) — 14. 17. 20. CONTELE 150RY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — Progresul (23 94.10) —-15.30., 18. 20.30. PRIN KUUDISTANUL SALBA­TIC wr cinemascop — Ferentari (23.17 50) — 15 30, 18. 20.30. MINUNILE DOAMNEI VENUS .fr cine­mascop — Sala Cinemateca (13.92.72) — 10 13. 14. 16. FALSA LIRA DE AUR — Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30, 20.

Next