Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)

1968-10-01 / nr. 4704

. o I­I I PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMAŢIA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­ Nr. 4704 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 octomb. 1968 Azi dimineață, in prezenta conducătorilor­­ de partid şi de stat, s-a deschis NOUL AN UNIVERSITAR Această primă dimineaţă de octombrie a fost, fiecare an, Dimineaţa Universitară. Dascăli şi studenţi s-au reîntâlnit astăzi în marile aule, pentru a continua, cu rîvnă şi destoinicie, neîntreruptul proces de însuşire profundă, multi­laterală a ştiinţei şi culturii, ge­neroasă ştafetă a cunoaşterii, care se transmite din generaţie în ge­neraţie, luminată de nobilele tra­diţii ale­­şcolii româneşti şi mereu amplificată prin dinamismul ani­lor de edificare socialistă a ţării. Actualul an universitar începe sub auspiciile traducerii în viaţă a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român pri­vind dezvoltarea­­învăţămîntului şi a Legii învăţămîntului, marcînd o etapă nouă, calitativ superioară, în istoria şcolii noastre. Deschiderea noului an de în­vă­­ţămînt a prilejuit tineretului stu­dios din Capitală trăirea unei zile emoţionante. Studenţii bucureşteni au salutat entuziaşti în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, însoţit de tovarăşii Janos Fazekas, Leonte Inăutu, Iosif Bane, Emil Drăgănescu, Mihai Gore, Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, au făcut în cursul dimineţii vizite prin cîteva institute de învăţămînt superior. Primul popas a fost făcut la­­Academia de studii economice, în­fiinţată anul trecut prin restructu­rarea fostului Institut de ştiinţe economice, în scopul creării unui cadru organizatoric adecvat cerin­ţelor unui învăţămînt superior economic modern, într-un impor­tant centru didactic şi ştiinţific. Conducătorii de partid şi de stat se opresc în faţa noului pavilion cu şase etaje de pe str. Mihail Eminescu, pregătit pentru a fi dat în folosinţă­ studenţilor în noul an de învăţămînt. Din rîndurile celor aproape 2 500 de studenţi adunaţi aici , izbucnesc urale şi ovaţii pu­ternice. Studente oferă flori înal­ţilor oaspeţi — semn al dragostei şi recunoştinţei pe care studenţi­mea­ din ţara noastră o poartă partidului şi guvernului pentru condiţiile de viaţă şi învăţătură create. Răsună emoţionante acor­durile străvechiului şi veşnic tînărului imn studenţesc „Gau­deamus igitur". Sînt de faţă acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, Ion Ilies­cu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tine­retului, Ion Teoreanu, şeful secţiei învăţămînt a C.C.­­al P.C.R., Mircea Angelescu, preşedintele U.A.S.R., Marin Rădoi, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., membrii conducerii şi senatului Academiei, alte cadre didactice. Sunt, de asemenea, de faţă Ion Păţan, ministrul comerţului interior, şi Virgil Pârvu, ministrul finanţe­lor, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Consiliului popular al munici­piului Bucureşti. Rectorul Academiei, prof. dr. do­cent­ Marin Lupu, îi invită pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe ceilalţi conducători de partid şi de stat să viziteze noua clădire dotată cu laboratoare moderne de calcul economi­c şi cibernetică economică, merceologe, economia industriei, tehnologiei, agriculturii şi a comer­ţului. Oprindu-se mai îndelung în laboratoarele catedrei de calcul eco­nomic, cibernetică economică şi ale centrului de calcul economic şi ci­bernetică economică, conducătorii de partid şi de stat primesc ex­plicaţii în legătură cu activi­tatea acestora. în timpul ex­plicaţiilor, prof dr. Nicolae Ra­­coveanu, directorul centrului, a relevat colaborarea rodnică dintre specialiştii acestei unităţi şi dife­rite întreprinderi şi instituţii de cercetări, printre care Uzinele 23 August, Institutul de proiectări chi­mice, privind introducerea primu­lui program de ordonanţare a pro­ducţiei efectuat cu calculatoare e­­lectronice. O bună impresie fac în timpul vizitei sălile de cursuri şi semina­­rii din noua clădire care se disting prin lărgimea spaţiului, luminozita­tea şi mobilierul­ adecvat. Oaspeţii sunt informaţi că în pre­zent se află în construcţie alte două pavilioane similare de învăţămînt care vor întregi ansamblul Acade­miei de studii economice pînă în anul 1972, întregul ansamblu de construcţii realizat de Institutul „Proiect„Bucureşti“ va avea o su­prafaţă utilă de 13 000 mp, care se vor adăuga la cei peste 6 000 mp de suprafaţă existentă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat se întreţin cu cadrele didactice, cu studenţii asupra unor probleme legate de începerea anului de învă­ţămînt şi le urează depline succese în activitatea lor. La plecare, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat înscriu următoare­le în cartea de onoare a Academiei: „Ne-a făcut o deosebită plăcere să ne întîlnim cu profesorii şi studen­ţii Academiei de studii economice, instituţie ce a dat patriei numeroa­se detaşamente de economişti, spe­cialişti de înaltă competenţă care aduc o contribuţie de seamă la re­zolvarea cu succes a problemelor complexe ale economiei noastre na­ţionale. Felicităm cu acest prilej cadrele­­ didactice, studenţii, organi­zaţiile de partid şi de tineret şi le urăm să obţină, în noul an de în­­văţămînt, realizări d­e­t mai mari, spre întărirea şi înflorirea patriei noastre socialiste“. Conducătorii de partid şi de stat continuă apoi vizita la Institutul botanic al Facultăţii de biologie a universităţii bucureştene. Noua şi moderna clădire a institutului este situată în pitorescul decor natural al Grădinii botanice. Pe aleea principală şi aleea cu castani ce încadrează grădina ita­liană din faţa institutului, sute de studenţi aclamă îndelung pe înalţii oaspeţi. Răsună lozinci pentru pa­tria noastră socialistă, pentru partid şi conducătorii săi. Uralele ce nu contenesc ale studenţi­lor însoţesc cuvintele de călduros salut adresate înalţilor oaspeţi de prof. dr. docent Jean Livescu, rectorul Universităţii din Bucu­reşti, de prof. dr. docent Ion Tar­­novschi, decanul Facultăţii de biologie, directorul Grădinii bota­nice, şi de alţi membri ai corpu­lui profesoral. In holul mare al institutului, decanul facultăţii prezintă condu­cătorilor de partid şi de stat con­siliul profesoral al institutului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat vizitează apoi Laboratorul de patologie vegetală unde, prof. dr. docent Olga Săvulescu pre­zintă cîteva aspecte ale activităţii de pregătire a Studenţilor şi de cercetare ştiinţifică desfăşurată de cadrele didactice, în laboratoare şi alte săli ale institutului oaspe­ţii urmăresc cu atenţie o parte din bogatele materiale de studiu ale studenţilor, se opresc la Muzeul didactic demonstrativ, care înglo­bează grupe de plante ale celor mai diverse familii. Vizita se încheie în laboratorul de genetică unde conf. univ. dr. Petre Raicu informează pe oaspeţi despre activitatea ştiinţi­fică a cadrelor didactice ale­­insti­tutului în acest domeniu. Sînt prezentate unele rezultate, multe dintre ele concretizate în lu­crări valoroase apreciate de spe­cialişti din peste 60 de ţări ale lumii cu care Grădina botanică şi institutul întreţin relaţii de schimb. Vizitînd laboratorul de lucrări practice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat lucrăto­rilor laboratorului să lege mai mult activitatea de cercetare fun­damentală de cea practică, de ne­cesităţile economiei noastre. în acest sens, a recomandat o mai largă colaborare cu­­ institutele de cercetări agricole şi folosirea tere­nurilor unor întreprinderi agrico­le de stat şi cooperative agricole, pentru crearea unor soiuri mai productive de plante agricole, în­deosebi de grîu. Părăsind Institutul botanic, con­ducătorii de partid şi de stat răs­pund cu căldură entuziastei mani­festaţii a studenţilor, care dau glas ataşamentului profund al ti­nerei noastre generaţii faţă de politica înţeleaptă a Par­tidului Co­munist Român şi guvernului ţârii. Pe şantierul Institutului Politehnic în vizită la Academia de studii economice N­­­E I I­I­I 1­1 I 1­1 s ­ i­s 1­1 I I 1 ’I La zi Cabinetul municipal de informare tehnico­­economică rămine deschis pina la 5 octombrie a.c. Feste 10 008 de specialişti din întreprinderile şi instituţiile bucu­reştene au vizitat pînă acum să­lile Cabinetului municipal de in­formare tehnico-economică din str. Danielopolu nr. 2. Cu acest prilej au avut loc o serie de ma­nifestări care au contribuit la generalizarea bogatei experienţe a unor întreprinderi fruntaşe în or­ganizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii. La cererea a numeroşi ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti din întreprinderi şi institute de pro­iectări şi cercetări, cabinetul îşi prelungeşte activitatea pînă la 5 octombrie a.c. • ZILELE ACESTEA Consiliul popular al sectorului 7 s-a mutat din str. Matei Millo nr. 7, într-un nou local în calea Plevnei 157. Birourile serviciului stării civile mai funcţionează, temporar, în vechiul local, la parter. Astă-seară I I I B E I • GONGUL INAUGURAL AL STAGIUNII TEATRALE Momentul solemn al deschide­rii stagiunii teatrale 1968—1969 va fi marcat în Capitală astă seară la ora 20, în sala din bd. Schitu Măgureanu nr. 1 a Teatru­lui „Lucia Sturdza Bulandra“. Cu acest, prilej va vorbi Virgil Brădăţeanu, preşedintele Comite­tului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti. Colectivul Teatrului „Bulandra“ va prezenta drama istorică „Luceafărul“ de Barbu Ştefănescu DeLavrancea, montată de regizorul Ion Cojar în decorurile semnate de George Ştefănescu. în fruntea unei am­ple distribuţii se află actorul Petre Gheorghiu, interpretul lui Petru Rareş. ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE | © In meci retur pentru „Cupa 9 oraşelor tîrguri“, Chelsea a în- TM vins cu 4—3 pe Morton Greenock.­­ Pentru turul următor s-a califi- El cat Chelsea, învingătoare şi în m primul joc (5—0). ’ bsj­a la Stockholm, s-a desfăşurat dubla întîlnire de tenis dintre || selecţionatele Suediei şi Angliei. Victoriile au fost împărţite : la II feminin a cîştigat Anglia cu 4—1, la iar la masculin Suedia cu 4—1. I1 După şase etape, pe primele locuri în campionatul unional de hochei, se află T.S.K.A. Moscova cu 11 p (14—4 cu Dinamo Kiev), urmată de Aripile Sovietelor Moscova cu 8 p din cinci me­ciuri (2—1 cu Lokomotiv Mos­cova). I 1 1 E 1 1 • Buletin meteorologic­­ INSTITUTUL METEOROLOGIC El COMUNICA : Azi, la ora 8, în­­ București, temperatura aerului a­­ fost de 12 grade. Tim/giu probabil de m­u­rte . Vreme răcoroasă, cu cerul mai mult noros. Temporar ploaie. Vînt potrivit din sectorul estic. Temperatura minimă 10—12 grade, iar maxima 16^-18 grade. Pentru 3, 4, 5 octombrie . Vre­me schimbătoare, cu cerul noros la început, apoi variabil. Ploi de scurtă durată. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit, predominînd din nord-vest. Temperatura ușor variabilă. • I.C.A.R. anunţă că, începînd de azi, 1 octombrie, ştrandurile Snagov şi Izvor se închid. Rămîn în continuare la dispo­ziţia amatorilor ambarcaţiunile pentru plimbările de agrement. I I I I I I­I­I is k. 1 I—■ In medicina română studiul bo­lilor reumatismale are bogate tradiţii, oamenii de şti­inţă români adu­­cînd c­ contribuţie valoroasă la elabo­rarea multor lucrări de specialitate în acest domeniu. în prezent zeci şi, sute de cadre medicale de specialitate îşi consacră activitatea studiului bolilor reu­matismale care, cu toate progresele în­registrate în ultimii ani, ocupă totuşi,­ ca frecvenţă, unul dintre primele locuri printre îmbolnăvi­rile cronice. De a­­ceea conferinţa noas­tră şi-a ales ca prin­cipală temă de dis­cuţie problema „Reu­matismele inflama­torii cronice" care re­prezintă unul dintre cele mai importante capitole ale reuma­tologiei moderne. . Confruntarea în cadrul conferinţei a cunoştinţelor şi ex­perienţei unora din­­ ­11-12 octombrie. Conferința naţională de reumatologie In zilele de 11 şi 12 octombrie, în Capitală, se desfăşoară lucrările Conferinţei naţionale de reumatologie cu participarea a numeroşi oameni de ştiinţă şi specialişti din ţară şi de peste hotare. Despre importanţa acestui eveniment, despre obiecti­vele supuse dezbaterilor, ne vorbesc tovarăşii prof. dr. I. STOIA,­­ preşedintele comitetului de organizare şi dr. I. STROESCU, secretar general al comitetului.­ tre cei mai buni spe­cialişti în acest do­meniu va permite, desigur, clarificarea unor aspecte mai obscure, va duce la sintetizarea unor con­cluzii practice care urmează a fi difuzate în reţeaua medico­­sanitară. In cele două zile în care se vor desfăşura lucrările, vor fi prezentate ra­poarte şi comunicări axate pe patru as­pecte fundamentale ale reumatismelor inflamatorii cronice şi anume : probleme de etiopatogenie (stu­diul cauzelor şi me­canismelor de produ­cere a acestor îmbol­năviri), probleme privind cadrul noso­logic şi diagnostic (oglindind o mai bună cunoaştere a tabloului clinic al atît de variatelor forme de boală), pre­cum şi lucrări pri­vind tratamentul şi recuperarea funcţio­nală a reumaticilor cu deficienţe notorii. Pînă acum au fost anunţate 90 de lu­crări dintre care 65 aparţin specialiştilor români­­ colective de specialişti din cen­trul metodologic de reumatologie, Insti­tutul de medicină internă, clinica me­dicală „I. C. Frimu“ şi alte clinici din centrele universitare, clinicile de balneolo­gie din ţară, clinicile de pediatrie din cen­trele universitare, precum şi numeroşi medici practicieni care se preocupă de problema bolilor reumatismale. Sîntem convinşi că, în cadrul lucrări­lor conferinţei, schimbul de expe­rienţă dintre specia­liştii români şi stră­ini va asigura un im­portant progres şi va permite o serie de concluzii pr­actice în acest domeniu, care, fără îndoială, se vor solda cu rez­ultate bune în activitatea pe care o desfăşurăm pentru ocrotirea să­nătăţii populaţiei. I. Bălan Fabrica de stofe de mobilă a creat şi introdus in fabricaţie un bogat sortiment de stofe de mobilă intr-o gamă variată de desene şi culori. Pen­tru a cunoaşte părerile cumpărătorilor, fabrica a organizat la magazinul „Apartamentul“ o expoziţie în care sunt prezentate cele mai noi ţesături. Zilnic mii de oameni participă la Acţiunile de înfrumu­seţare a oraşului Zilele frumoase de toamnă permit ca acţiunile iniţiate de comitetele executive ale Consiliilor populare ale sectoarelor pentru realizarea de noi obiective gospodăreşti să se bucure, în con­tinuare, de partici­parea largă a maselor de cetăţeni. Numai în cursul săptămînii trecute pe şantierele muncii patriotice au lucrat peste 40 000 de bucureşteni, în sectorul 2, de pildă, un număr de 7 700 cetăţeni au prestat 14 000­­ ore la amenajarea noului parc din str. Verdi, la pavarea străzilor Pe­reţilor, Geamandurei, Clopotului, Glăvăneşti, Ovăzului şi altele, la reamenajarea parcurilor Cremeniţa, 8 Mai, Fundeni etc. Şantierele din sectorul 4 s-au bucurat, în special, de prezenţa ti­nerilor. Circa 1 500 de eleve ale li­ceelor „Matei Basarab“ şi „A. I. Cuza“ au lucrat în fiecare zi la amenajarea parcului cuprins între bd. Leontin Sălăjan şi str. Baba Novac din cartierul Titan, unul dintre frumoasele parcuri de viitor ale oraşului. Alţi 1 200 de tineri de la „I.O.R.“, „Timpuri Noi“, „Select“, „7 Noiembrie-textile“ din alte întreprinderi şi instituţii ale sectorului au prestat muncă volun­tar-patriotică pe şantierul viitorului parc al pionierilor ce se amenajea­ză în fosta groapă a tîrgului de vechituri, în sectorul 6 numărul orelor pre­state săptămîna trecută pe şantie­rul bazei sportive din str. Sergent Nuţu Ion, la amenajarea peluzelor de pe şoseaua Bucureşti—Măgurele,, la plantarea florilor de toamnă în diferite parcuri şi spaţii verzi se ri­dică la circa 17 000. Acţiuni asemănătoare au avut loc în toate sectoarele, ele continuînd­ şi în cursul acestei săptămîni. C­u cîţiva ani în urmă, con­ducerea O.C.L. „Confecţia" din Bucureşti şi-a pus în gînd să facă o surpriză cum­părătorilor : să înlesnească întîl­­nirea lui Romeo cu Julieta. (Se ştie­­cîte piedici aveau aceştia în îînplinirea acestei dorinţe). Mai amintim însă că la ora aceea în cadrul O.C.L.-ului bucureş­­tean nu exista nici Romeo, nici Julieta. Erau însă condiţii pentru întruchiparea lor: pe­­ bd. Gh. Gheorghiu-Dej, colţ cu str. Bel­­diman, exista un magazin de con­fecţii ; pe partea cealaltă a bule­vardului, puţin mai jos, se afla un alt magazin de confecţii. Di­riguitorii de la O.C.L. „Confecţia“ şi-au zis: renovăm, modernizăm, schimbăm firmele şi-i punem faţă în faţă : de o parte „Romeo“ (ma­gazin specializat pentru confecţii bărbăteşti), de cealaltă parte „Ju­lieta“ (magazin specializat pentru confecţii de femei). O idee bună care presupune ini­ţiativă şi spirit comercial. Numai că şi de această dată (ca şi în tragica... tragedie) în­ calea apropierii „tinerilor îndrăgostiţi“ s-au pus bariere greu de trecut: la 11 iunie 1966 (reţineţi această dată !) Conducerea O.C.L. „Confec­ţia“ a primit somaţia să evacueze magazinul de confecţii de pe bd. Gh. Gheorghiu-Dej, colţ cu str. Beldiman (locul Julietei). Cauza: au apărut nişte fisuri in coloanele de susţinere a clădirii. Deci, ne­cesitatea unor reparaţii pentru consolidarea imobilului respectiv. Au început reparaţiile, în ci­teva luni s-au terminat. Conduce­rea O.C.L. „Confecţia“ aştepta să primească din nou spaţiul comer­cial destinat „Julietei“. Atunci însă (pe la începutul anului trecut) ad­ministraţia imobilului a început să pună beţe-n roate susţinut­e că „Julieta“ nu mai are perspectivă de a primi ordin de repartizare pentru spaţiul comercial respectiv. In acea încăpere se preconizase deschiderea unei expoziţii perma­nente. Protectorul „Julietei“ (recte O.C.L. „Confecţia“) n-a protestat, lă­sînd de izbelişte frumoasa iniţia­tivă. Ca atare, în spaţiul locativ destinat „Julietei“ (cetăţenii Capi­talei ştiu prea bine) au zăcut timp de un an de zile o roabă, cîteva scînduri şi trei­ grămezi de moloz. Le-am văzut de nenumărate ori prin marile ferestre ale clădirii. După un timp, ferestrele au fost acoperite, cu hîrtie. Asta pentru ca să se aţîţe curiozitatea trecătorilor, care ori de cite ori treceau pe a- D. Tămăuceanu (Continuare în pag. a 3-a) Tergiversări în folosirea unui spaţiu com­er­cial Fabrica de confecţii şi tricotaje Bucureşti — „Mama“ de Karel Ca­­pek. Căminul cultural Pantelimon — „Ziua mamei“ de J. Priestley. Grup de recitatori de la Casa de cultură a tineretului din sectorul I şi de la I.S.B. Casa de cultură a tineretului din sectorul I — „Corigenţă la dragos­te“ de Dorel Dorian. In fotografie : Momente din come­dia „SOSESC DE SEARĂ" de Tudor Mușatescu, în interpretarea colecti­vului de amatori de la Casa de cultură a sectorului 5. PROGRAMUL ZILEI :

Next