Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)
1968-12-02 / nr. 4757
7 Conferinţe ale organizaţiilor de partid Sîmbătă, au avut loc conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid din sectoarele 3, 4, 5 şi 8. Au participat delegaţii aleşi în adunările generale ale organizaţiilor de bază din întreprinderi şi instituţii, precum şi invitaţii cadre cu funcţii de răspundere din ministere şi întreprinderi, reprezentanţi ai organizaţiilor de masă. Din partea Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. au luat parte la lucrări tovarăşii: Virgil Cazacu, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — sectorul 5, Ion Cosma, membru al Biroului Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — sectorul 3, Dumitru Joiţa, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. — sectorul 4, şi Vasile Pricepuţu, membru supleant al Biroului Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Dările de seamă, prezentate de primii secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, participanţii la conferinţe, au efectuat o profundă analiză a principalelor probleme ale activităţii social-economice, au subliniat modalităţile cele mai eficiente pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor actuale şi de perspectivă. Caracterizate prin spirit de lucru şi exigenţă partinică, dezbaterile au prilejuit generalizarea experienţei pozitive acumulate, analiza constructivă, în spirit critic şi autocritic, a activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de stat, economice şi obşteşti.. Intr-o atmosferă entuziastă, exprimîndu-şi hotărîrea de a nu precupeţi nici un efort pentru realiza(continuare in pag. a 3-a) «lllllllllSIIIIIIIIIIIIIIIIIIOIIIIt» Omul contemporan şi psihologia MIHAI BENIUC Timpul nostru e, desigur, al energiei atomice, al ciberneticii, al cosmonauticii, cu imprevizibil de mari şanse ale unor radicale transformări planetare în bine şi sub continuă ameninţare a unor catastrofale războaie. Deci, pe de o parte supraefort, pe de alta veşnică ameninţare. E adevărat că omul e cea mai rezistentă dintre toate vietăţile, şi fizic şi moral, capabil să găsească soluţii acolo unde natura sa biologică nu dispune de zestre de-a gata şi unde mama-natură externă ii opune rezistenţa. Iar cea mai mare creaţie a sa, cred eu, izvorîtă din condiţiile istorico-sociale, este comunismul, concepţia ştiinţifică marxist-leninistă despre lume şi viaţă. Numai comunismul s-a constituit, şi teoretic şi practic, în apărător fără rezervă şi fără încetare al omului împotriva oricărui fel de exploatare. El nu va neglija capitolul ştiinţă şi tehnică al progresului contemporan — probă eclatantă — realizările din ţările socialiste. Iar comunismul, pentru a-şi merita pe deplin numele şi a fi la înălţimea idealurilor fixate, dă o dezvoltare nemaivăzută şi celuilalt capitol al progresului, ştiinţa despre viaţă şi în primul rind despre om; omul, ca cercetător în toate domeniile, are şi el dreptul de a deveni cu adevărat, spre binele său, individual şi cel colectiv, obiect al ştiinţei. Ideea pare veche cu lumea, dacă pe frontonul de la Delfi era gravat: Gnothi seauton, iar Socrate şi-a făcut din aceste cuvinte chiar deviza vieţii sale, „cunoaşte-te pe tine însuţi“. „Gnothi seauton!" — dar cum ? Nici specialistului — şi mă refer numai la o ramură a ştiinţelor, biosociale, anume psihologia — nu-i stau la discreţie ad libitum mijloacele de cercetare, deşi in ultima sută de ani s-au realizat in această privinţă paşi gigantici, şi continuă să se realizeze. Ce este indispensabil să ştie despre sine însuşi şi despre semenii săi, psihologic, orice om modern ? Aceasta, din mult-puţinul realizat de ştiinţă până acum. Nu-i vorba de profilul psihologic ce-l poate obţine cineva de la un laborator de specialitate sau clarificarea ce ar putea-o avea prin- tr-un lung proces de psihoanaliză făcut asupra sa de un medic iniţiat în această delicată profesie. Acestea sunt informaţii binevenite şi necesare, ca o imagine de ansamblu a propriei personalităţi, cu plusurile şi minusurile ei, cu şansele şi perspectivele, care totuşi rămin, în condiţiile istorico-sociale date, aleatorii... (Continuare in pag. a 2-a) APROPO DE. VECINI I MANCHE AUNEANU 5 Păstrez încă o imagine pa g g recum romantică despre ve- ; g cini, deşi numărul scrisorilor g sosite la redacţie sau frecvenţa g g proceselor de la judecătorii (pe g g această temă, se înţelege) vor g g parcă să mă contrazică. Nu ştiu g g dacă suntem mai pretenţioşi g « ca altădată (deşi n-ar fi ex- g 5 dlus...), nu ştiu nici măcar dacă g 5 vecinii au devenit chiar atît de g " neînţelegători, cum vor unii să g m demonstreze (quod erat demon- g 7 strandum, mă rog, dar mă în- g 5 treb: merită ?). Oricum, su- g 5 biectul e gras pentru umorişti g 4» (de caricaturişti nu mai vor g SS besc !), ba pînă şi autorii dra- g S matici găsesc în vecini con- g Z flicte substanţiale. S-ar putea g Z spune deci că vecinii traver- g m sează o perioadă de glorie pu- g S blicitară (critică, din punctul g 5 lor de vedere), fiind tot atît de g m atenţionaţi cum erau mai de- 5 S mult, dacă vă amintiţi, ,„Mari- Z Z nică zis codaşul“ sau birocraţii Z Z porecliţi „vino mîine”. g Există şi o explicaţie: ve- g g cinii s-au înmulţit. Nu sunt prea g g tare la matematică şi nu pot, g g deci, să afirm cu exactitate g g dacă fenomenul de creştere se g g produce în progresie aritme- g tiifi sau in progresie geome- g g trică. E suficient doar să a g 5 mintesc că într-un bloc cu zece g g etaje, pe o singură scară, sunt g g pe puţin 40 de vecini. înainte g g (adverbul e relativ), aveam un g g vecin, hai să zicem doi, de care g m ne despărţeau un gard şi câţiva g g zeci de metri. Izolaţie fonică g g naturală. Nu-i auzeam cind lă- g g sau radioul să cînte mai tare, g g nici cind discutau în contradic- S g toriu cu nevestele. Iar onomas- g g ticile lor nu ne incomodau cu Zss g (Continuare in pag. a 2-a) Z niimii Miiiiimi Himiiiiiiiii. INFORMA I, __ " . înainte şi după Bretton Woods.. NUmELE Bretton Woods a fost pomenit deseori in ultimul timp, in declaraţiile şi comentariile pe marginea crizei monetare occidentale. Este vorba de o mică localitate, învecinată cu capitala Statelor Unite, unde, în iulie 1944, reprezentanţii a patruzeci şi patru de state s-au întîlnit la o conferinţă monetară, care a stabilit parităţile — adică raporturile de schimb — ale principalelor monede occidentale. Astăzi, conferinţa de la Bretton Woods este amintită îndeosebi pentru a se sublinia că hotărîrile ei sunt depăşite de situaţia din sistemul monetar interoccidental şi că se simte nevoia unei noi conferinţe. Bretton Woods a reprezentat, de fapt, numai o etapă — cerută de condiţiile create de cel de-al doilea război mondial din evoluţia Anton Celaru (Continuare în pag. a 3-a) F" mmmm # Trenulețul electric aflat în funcțiune, la etajul III, nu poate lăsa indiferent pe nici unul dintre micii vizitatori ai magazinului .Victoria". L Noi contractări de apartamente proprietate personală contractelor. Contractarea va avea loc astfel : VINERI, 6 DECEMBRIE ORA 8, se vor prezenta solicitanţii de la nr. 1 la 31 pentru apartamente de 2 camere şi solicitanţii de la nr. 1 la 27 pentru apartamente de 3 camere în blocul A 12 bis ; LUNI, 9 DECEM(Continuare in pag. a 3-a) Critici şi însufleţitori ai artei Universitatea populară Bucureşti găzduieşte, miercuri la ora 19, in sala Dalles, simpozionul „Critici şi însufleţitori ai artei“, prilejuit de împlinirea a 50 de ani de la moartea lui G. Apollinaire. Vor mai fi evocate personalităţi recent dispărute : S. Giedion, E. Schileru, H. Read, W. Grohmann, de către criticii de artă : Petru Comarnescu, Dan Grigorescu, Vasile Drăguţ, Theodor Enescu, Dimitrie Dancu şi studentul Al. Dragostin. Urmează un microrecital din poezia lui Apollinaire. Ample lucrări pentru • Alimentarea oraşului cu energie electrică • Concomitent cu dezvoltarea Bucureştiului, In numeroase zone se efectuează ample lucrări menite să ducă la o mai bună alimentare a oraşului cu energie electrică. Astfel, In zona Ştefan cel Mare, este In curs de terminare o modernă staţie electrică, prevăzută a fi pusă In funcţiune la 31 decembrie a.c. Aceasta va fi cea de a doua staţie de 110 Kv, realizată In perimetrul central al Capitalei, ce va permite Îmbunătăţirea substanţială a deservirii cu energie electrică a consumatorilor din zona de nord a oraşului. • In ultima vreme au fost terminate şi date In folosinţă o serie de lucrări energetice. Astfel, staţia de 110 Kv din zona Militari a fost amplificată ; au fost trecute la tensiunea superioară de 10 Kv zonele bd. Ion Şulea, Berceni, Olteniţei, Niţu Vasile, ceea ce a permis transportarea unei cantităţi sporite de energie electrică cu cheltuieli minime. • De asemenea, s-au executat 24 posturi de transformare şi 2 puncte de alimentare in cartierele Titan, Bucureştii Noi, Drumul Taberei etc. Alte lucrări au avut ca efect îmbunătăţirea tensiunii electrice In 11 zone deficitare. • S-au efectuat totodată, numeroase modernizări in ce priveşte iluminatul public — In zonele bd. Armata Poporului, bd. Păcii, şos. Ciorogîrla, şos. Bucureşti — Ploieşti şi altele. • Calendarul elevului • Pentru prima dată în tara noastră, Editura politică a tipărit un original Calendar al elevului. Prin materialele alese, referitoare la ştiinţă, arte plastice, literatură, muzică, relaţiile dintre state, istoria naţională şi universală, obiceiuri tradiţii ale diferitelor populaţii etc., prin prezentarea grafică și tiparul în policromie, lucrarea constituie o reușită în domeniul informării publice. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMATIA ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 4 PAGINI 30 BANI Luni 2 decembrie 1968 Anul XVI Nr. 4757 Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală încunoştinţează pe solicitanţii de locuinţe care au depus opţiuni pentru blocurile A 12 bis, Y 9 a, Y 9 b, Y 9 c şi Y 9 d din cartierul Titan, că mîine, 3 decembrie, ora 13, se afişează listele definitive (după analizarea contestaţiilor în vederea perfectării Supremul legamintată de patrie Ieri, in unităţile Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România a avut loc un eveniment deosebit de important din viaţa ostăşească, in prezenţa reprezentanţilor Ministerului Forţelor Armate, ai organelor locale de partid şi de stat şi Uniunii Tineretului Comunist, cei mai tineri ostaşi au depus jurămîntul militar. Militarii uneia din unităţile mecanizate din Capitală, cu bogate tradiţii de luptă, au avut în mijlocul lor in această zi sărbătorească pe tovarăşii Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, şi general colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate. Intr-o altă unitate militară din Bucureşti au luat parte tovarăşii Ion Iliescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului, şi general locotenent Ion Coman, membru al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului forţelor armate, secretar al Consiliului Politic Superior. Veterani ai războiului antihitlerist, tineri şi tinere din întreprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi auţinut şi ei să fie alături de militari inaceste clipe solemne. Cazarma a îmbrăcat haină de sărbătoare. Pe platou, in fata drapelului de luptă al unităţii, in fata tricolorului patriei, tinerii ostaşi au trăit clipe care le vor rămine pentru totdeauna în memorie : au depus jurămintul militar, au făcut legămînt solemn să devină buni luptători, apărători de nădejde ai gliei străbune, ni patriei noi socialiste. ...Cuvintele sint rostite energic, cu acea adincă emoţie pe care o dau Locot. col. I. CAPET (Continuare în pag. a 3-a) Dupa scurgere» , două luni de la publicarea anchetei. „Linie de gara sau cimitire de materiale am trecut din nou prin locurile unde consemnasem neglijenţă crasă la descărcarea materialelor din vagoane, lipsa de grijă pentru depozitarea pe rampe, precum şi transformarea acestora în adevărate cimitire în care bunuri reprezentind valori însemnate, date uitării, erau mlncate de rugină sau de carii. Ajunşi la linia de garaj Basarab a întreprinderii construcţii căi ferate Bucureşti, am constatat, la faţa locului, că cele relatate ziarului în răspunsul Direcţiei generale a construcţiilor din Ministerul Căilor Ferate corespund întocmai cu situaţia de pe teren. Oţelul beton, sortat pe dimensiuni, a fost concentrat intr-un singur loc. Bitumul scurs din butoaie a luat drumul punctelor de lucru pentru a fi folosit in producţie. Panourile de cofraje, acum casate, sunt stivuite. Materialul de covil, depozitat în mod corespunzător, urmează să fie trimis acolo unde este necesar, adică la secţia utilaje transport Chitila. Chiar dacă unele măsuri se află de-abia în curs de aplicare, se remarcă o preocupare constantă pentru remedierea lipsurilor semnalate în articolul publicat în coloanele ziarului nostru, pentru înlăturarea neglijenţelor care dăunau bunei conservări a materialelor. Deplasindu-ne le rumpegării Căţelu şi la linia de garaj din apropiere, afectat* I.C.S.I.M. (Şantierul Bucureşti, lotul F.C.M.E.) nu ne-ara mai mirat de ce această întreprindere nu a găsit de cuviinţă să răspundă pină in prezent la semnalul editic al ziarului. De fapt, ce să răspundă ? Că situaţia liniei de garaj este mai rea decit cu două luni in urmă ! Pe calea de acces, roţile maşinilor se înfundă in noroi pînă la butuc, deşi numai cu pietrişul răvăşit printre şine şi alături de ele s-ar fi putut amenaja cei 400 metri de drum. Pentru a fi drepţi, trebuie să recunoaştem că pe rampă se vădeşte intenţia, ca şi preocuparea (inexistentă în septembrie) de a grupa materialele, de a le stivui, pentru înlesnirea încărcării in camioane. Dar toată munca depusă este irosită zadarnic, atîta vreme cit maşinile sînt silite să abordeze rampa intr-o rină (din cauza denivelării terenului), iar muncitorii îşi consumă forţele mai mult în luptă cu clisa prin care calcă, decit cu greutatea materialelor. Iar „depozitul" de fier beton, așezat in mijlocul unui soi de „arătură", pare că unde de Aurel Radu (Continuare în pact. a 3-a) Revenind la ancheta : „Linii de garaj sau cimitire de materiale ?", adresăm conducerii întreprinderii de construcţii speciale industriale şi montaj (I.C.S.I.M) întrebarea : Soarta materialelor descărcate pe liniile de garaj vă este indiferentă ? Pe rampa gării Căţelu bălţile, gîşcele şi prefabricatele degradate uitate de I.C.S.I.M. alcătuiesc un tot... inseparabil Lucrări pentru alimentarea cu apă Printre obiectivele aflate in construcţie In vederea sporirii debitului de apă pentru aprovizionarea oraşului, se înscriu şi cele de la Brezoaiele. Aici se lucrează la consolidarea barajelor pentru a se asigura condiţii mai bune de funcţionare pe timpul iernii. La priza de apă, straturile filtrante au fost înlocuite cu filtre rapide. La colectoarele Bragadiru şi Ulmi au fost înlocuite şi, în acelaşi timp, prelungite sorburile la 40 de puţuri, asigurîndu-se astfel o mai bună funcţionare a staţiei. De asemenea la barajul Crivina s-au executat lucrări de consolidare, de îmbunătăţire scurgerii apelor, precum şi unele legături funcţionale între aducţiunile 1 şi 2. Sesiune ştiinţifică jubiliară Intre 5 şi 7 decembrie a.c., Institutul pentru planuri de amenajare şi construcţii hidrotehnice (I.P.A.C.H.) organizează o sesiune ştiinţifică la sediul Facultăţii de construcţii civile şi industriale (bd. Lacul Tei, nr. 124). Cele două secţii pe care se va desfăşura sesiunea vor prezenta împreună un număr de 95 comunicări ştiinţifice. Ele vor trata probleme ale gospodăririi apelor şi construcţiilor hidrotehnice, a alimentării cu apă şi canalizări, baraje, captare şi regularizare a apelor, tehnici noi şi echipamente, precum și probleme ale tehnicii filtrării și pompării apelor, ale canalizării, conductelor, ale tratării și epurării apelor reziduale, inclusiv ale celor radioactive etc. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 2 grade. Maxima de ieri un aer a fost de 3 grade, iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vreme rece şi relativ umedă, cu cerul mai mult acoperit, favorabil precipitaţiilor slabe. Vint slab pînă la potrivit din nord-est. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între minus 1 și plus 1 grad, iar maxima intre 2 și 4 grade. Pentru zilele de 4, 5 și 6 decembrie: Vreme rece cu cerul mai mult noros. Precipitaţii slabe. Vint în general slab. Temperatura aerului în scădere ușoară. K • Azi dimineaţă. In sala Dinamo, în primul meci al Dinamoviadei, voleibalistele de la Spartak Sofia au cîştigăt cu 3-0 (12, 13, 11) partida susţinută în compania echipei Dosza Budapesta. De la formaţia învingătoare s-au remarcat Bogdana Antonova, Anelia Zahariova şi Evghenia Koseva. Sportivele bulgare au desfăşurat un joc colectiv, cu reuşite combinaţii la fileu. De menţionat că din echipa sofiotă, cu o medie de înălţime de 1,73 m, fac parte. Şi patru componente ale naţionalei bulgare, învinsele, care şi-au bazat evoluţia mai mult pe acţiuni individuale au manifestat deficienţe la blocaj şi au greşit în setul al treilea nu mai puţin de opt servicii, au avut cele mai bune jucătoare în Endrene Sekete — Hazsik (căpitana echipei naţionale) şi Ferenke Blaumann. Formaţia maghiară are tot patru jucătoare selecţionate în lotul reprezentativ. La ora cinci închidem ediţia se desfăşoară meciul masculin dintre Dinamo Moscova şi Dosza Budapesta. MOTOARE ASINCRONE PENTRU LAMINOARE Printre succesele obţinute în acest an de colectivul Uzinei de maşini electrice Bucureşti se înscrie şi fabricarea, pentru prima oară în ţară, a motoarelor asincrone destinate acţionării laminoarelor de ţevi. Primul tot de 500 motoare de acest fel a şi fost expediat beneficiarilor. # Ieri, pe stadionul „23 August" din Capitală, reprezentativa de rugbi a ţării noastre a realizat un splendid succes, dispunînd cu 15—14 (12—8) de re-crutata echipă a Franței, lată, în orografie, una din numeroasele dispute româno-franceze la aruncările de la tusă. IIII II I III a Conferinţa de drumuri La Sinaia s-au desfăşurat lucrările Conferinţei pe ţară de drumuri cu tema : „Construcţia, modernizarea şi întreţinerea drumurilor“. Organizată, de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor în colaborare cu Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, la conferinţă au luat parte proiectanţi, constructori şi personal din sectorul de întreţinere şi exploatare a drumurilor, delegaţi ai serviciilor de drumuri din cadrul consiliilor populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai catedrelor de specialitate de la institutele politehnice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj, precum şi delegaţi ai diverselor organe centrale care construiesc sau administrează drumuri (Ministerul Economiei Forestiere, Ministerul Petrolului, Ministerul Minelor etc.). In cadrul conferinţei au fost prezentate un număr de nouă rapoarte 20 de comunicări in legătură cu construcţia, exploatarea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor. Moment din comedia lui Victor Eftimiu, SFIRŞITIJL PAMlNTULUI, a cărei premieră a avut loc ieri, la sala Studio a Teatrului «.Lucia Sturdza Bulandra”, în direcția de scenă a Zoei Anghel-Stanca. Decorurile au fost desenate de George Ștefănescu, iar melodiile cupletelor poartă semnătura lui Elly Roman. h immm au Feriţi-vă de gripă! Ne aflăm în anotimpul favorabil apariţiei infecţiilor respiratorii acute, între care se numără şi gripa, pentru a preveni apariţia unei epidemii de gripă, inspectoratul general sanitar de stat şi Direcţia generală a asistenţei medicale curativo-profilactice au luat din timp o serie de măsuri. Am rugat pe DR. ALEXANDRU CALOMFIRESCU, Inspector general sanitar, să ne informeze asupra câtorva dintre măsurile adoptate şi să facă unele recomandări pentru populaţie. — Aş dori ca înainte de a prezenta măsurile iniţiate de către ministerul nostru, să amintesc că literatura de specialitate semnalează apariţia unor forme epidemice de gripă determinate de o tulpină a virusului A-2, modificată. Pină in prezent, la noi nu au fost semnalate cazuri de gripă din această tulpină. Dar indiferent de natura tulpinei care provoacă gripa, măsurile generale antiepidemice şi profilactice sunt asemănătoare. In acest sens, Ministerul Sănătăţii, încă din cursul lunii octombrie, a luat măsuri care vor facilita Intervenţia rapidă, In timp util, a organelor sanitare In cazul apariţiei unui focar de gripă. Pe prim plan al măsurilor luate se situează faptul că laboratoarele institutelor de cercetări şi inspectoratelor sanitare urmăresc permanent, prin examene de laborator, circulaţia virusurilor gripale, precum şi starea de imunitate antigripală a populaţiei. Mediei din circumscripţii şi policlinici, cit şi medicii epidemiologi au primit indicaţii să asigure continuu depistarea tuturor cazurilor de infecţii respiratorii acute. In cadrul acestei acţiuni, o atenţie specială va fi acordată copiilor din grupa de virstă 0—3 ani, precum şi bătrînilor şi bolnavilor cronici care, de obicei, fac forme de boală mai severe. Pentru a preveni răspîndirea afecţiunilor au fost date Îndrumări In vederea extinderii asistenţei medicale la domiciliul bolnavilor sus- Gh. Niculiţă (Continuare în pag. a 2-a) Profanatori ai sanctuarelor albe Pronunţăm numele medicului cu un aprioric respect, cu un plus de consideraţie... Vedem în el un simbol al dăruirii şi generozităţii, al autoperfecţionării şi vibraţiei umanitare. Nu-i vorba de fetişisme şi nici de idei preconcepute ! Simbolica reprezentare s-a născut dintr-un noian de fapte emoţionante in care se împletesc abnegaţia, eroismul, pasiunea. Ştim despre el că nu pregetă să-şi pună un joc tot ce are mai bun, nu pregetă să facă tot ce-i stă în putinţă pentru viaţa fiecărui necunoscut... Sigur, toate acestea sunt lucruri îndeobşte ştiute ! Dar — mărturisim cititorilor — sumara recapitulaţie s-a derulat spontan In mintea noastră sub impulsul unui contrast brutal : am aflat, deunăzi, că două halate albe, călcînd în picioare orice umbră de ideal, şi-au scos profesia la mezat... O concluzie aspră şi grea, dar cu mult mai puţin expresivă decit ceea ce poate comunica, prin el însuşi, trigul negociat de dr. GHEORGHE CHIOSEAUA, de la policlinica stomatologică de adulţi a sectorului 2, într-una din zilele de sflrşit ale lunii octombrie: „Nu, dragă, nici un ban mai puţin ! 2100 ! Dacâ-ţi convine, bine !“.„ Pereţii cabinetului au vibrat de oroare, iar pacienta T. B. şi-a Înăbuşit sila Intr-un concesiv : „Fie !” N-avea Încotro ! Trebuia să consimtă. Viaţa-i devenise unită şi rea fără dantură. Şi, apoi, trecînd cu luni In urmă pragul aceluiaşi cabinet — pe vremea clnd nu şi-ar fi îngăduit să creadă că are In faţă un precupeţ vulgar — dr. Gheorghe Chioseaua o amînase sine die : „N-are rost să mai insistaţi ! N-avem timp să vă facem lucrarea !“. Fără bani — nu ! Cu bani — da ! Şi, chiar intr-Un timp record ! Aşa li spusese lui T. B. una dintre cunoştinţe şi se dovedea că avusese dreptate. Banii l-au făcut „sensibil“ pe dr. Chioseaua In faţa suferinţei bolnavei , i-au adus pe faţă zimbetul prietenos, iar pe buze — invitaţia amabilă: „Cum să nu, vă aştept chiar Totul va merge re-inline, perle“. La 30 octombrie, o dată cu plătirea arvunei, T.B. era instalată in scaunul dentar; o zi mai tirziu i se făcea tratamentul pregătitor ; la 2 noiembrie se proba lucrarea, iar la 7 noiembrie era terminată, dr. Chioseaua grăbindu-se să inșface din mina clientei teancul de sute pe care — cîteva clipe mai tirziu — le împăturea, una de una, aşezindu-le grijuliu în buzunarul de la piept. Nu, doctorul Chioseaua nu-i un Hagi-Tudose — aşa cum ar vrea să sugereze ciudata duioşie faţă de... banişori. Nu este decit robul unor plăceri cu orice preţ, intrucit bancnotele... n-au miros pentru el ! Mai mult ca sigur că n-au avut niciodată, fiindcă rapacitatea a răbufnit in deserin- Cornelia Simionescu (Continuare în pag. a 3-a)