Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)

1968-12-02 / nr. 4757

7 Conferinţe ale organizaţiilor de partid Sîmbătă, au avut loc conferinţele pentru dări de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid din sec­toarele 3, 4, 5 şi 8. Au participat delegaţii aleşi în adunările gene­rale ale organizaţiilor de bază din întreprinderi şi instituţii, precum şi invitaţi­i cadre cu funcţii de răspundere din ministere şi între­prinderi, reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă. Din partea Comitetului munici­pal Bucureşti al P.C.R. au luat parte la lucrări tovarăşii: Virgil Cazacu, secretar al Comitetului mu­nicipal Bucureşti al P.C.R. — sec­torul 5, Ion Cosma, membru al Bi­roului Comitetului municipal Bucu­reşti al P.C.R. — sectorul 3, Du­mitru Joiţa, secretar al Comitetu­lui municipal Bucureşti al P.C.R. — sectorul 4, şi Vasile Pricepuţu­, membru supleant al Biroului Comi­tetului municipal Bucureşti al P.C.R. Dările de seamă, prezentate de primii secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, participanţii la conferinţe, au efectuat o profun­dă analiză a principalelor proble­me ale activităţii social-economice, au subliniat modalităţile cele mai eficiente pentru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor actuale şi de pers­pectivă. Caracterizate prin spirit de lucru şi exigenţă partinică, dezba­terile au prilejuit generalizarea ex­perienţei pozitive acumulate, anali­za constructivă, în spirit critic şi autocritic, a activităţii desfăşurate de organele şi organizaţiile de partid, de stat, economice şi ob­şteşti.. Intr-o atmosferă entuziastă, ex­­primîndu-şi hotărîrea de a nu pre­cupeţi nici un efort pentru realiza­(continuare in pag. a 3-a) «lllllllllSIIIIIIIIIIIIIIIIIIOIIIIt» Omul contemporan şi psihologia MIHAI BENIUC Timpul nostru e, desigur, al ener­giei atomice, al ciberneticii, al cosmo­nauticii, cu imprevizibil de mari şan­se ale unor radicale transformări pla­netare în bine şi sub continuă ame­ninţare a unor catastrofale războaie. Deci, pe de o parte supraefort, pe de alta veşnică ameninţare. E adevărat că omul e cea mai rezistentă dintre toate vietăţile, şi fizic şi moral, ca­pabil să găsească soluţii acolo unde natura sa biologică nu dispune de zestre de-a gata şi unde mama-natură externă ii opune rezistenţa. Iar cea mai mare creaţie a sa, cred eu, izvorîtă din condiţiile istorico-so­­ciale, este comunismul, concepţia şti­inţifică marxist-leninistă despre lume şi viaţă. Numai comunismul s-a constituit, şi teoretic şi practic, în apărător fără rezervă şi fără încetare al omului îm­potriva oricărui fel de exploatare. El nu va neglija capitolul ştiinţă şi teh­nică al progresului contemporan — probă eclatantă — realizările din ţă­rile socialiste. Iar comunismul, pen­tru a-şi merita pe deplin numele şi a fi la înălţimea idealurilor fixate, dă o dezvoltare nemaivăzută şi celui­lalt capitol al progresului, ştiinţa des­pre viaţă şi în primul rind despre om; omul, ca cercetător în toate domeni­ile, are şi el dreptul de a deveni cu adevărat, spre binele său, individual şi cel colectiv, obiect al ştiinţei. Ideea pare veche cu­ lumea, dacă pe frontonul de la Delfi era gravat: Gnothi seauton, iar Socrate şi-a făcut din aceste cuvinte chiar deviza vie­ţii sale, „cunoaşte-te pe tine însuţi“. „Gnothi seauton!" — dar cum ? Nici specialistului — şi mă refer numai la o ramură a ştiinţelor, bio­sociale, anume psihologia — nu-i stau la discreţie ad libitum mijloacele de cercetare, deşi in ultima sută de ani s-au realizat in această privinţă paşi gigantici, şi continuă să se realizeze. Ce este indispensabil să ştie despre sine însuşi şi despre semenii săi, psi­hologic, orice om modern ? Aceasta, din mult-puţinul realizat de ştiinţă până acum. Nu-i vorba de profilul psihologic ce-l poate obţine cineva de la un laborator de specialitate sau clarificarea ce ar putea-o avea prin- tr-un lung proces de psihoanaliză fă­cut asupra sa de un medic iniţiat în această delicată profesie. Acestea sunt informaţii binevenite şi necesare, ca o imagine de ansamblu a propriei per­sonalităţi, cu plusurile şi minusurile ei, cu şansele şi perspectivele, care totuşi rămin, în condiţiile istorico-so­­ciale date, aleatorii... (Continuare in pag. a 2-a) APROPO DE. VECINI­ I MANCHE AUNEANU 5 Păstrez încă o imagine pa­ g g recum romantică despre ve- ; g cini, deşi numărul scrisorilor­­ g sosite la redacţie sau frecvenţa g g proceselor de la judecătorii (pe g g această temă, se înţelege) vor g g parcă să mă contrazică. Nu ştiu g g dacă suntem­ mai pretenţioşi g « ca altădată (deşi n-ar fi ex- g 5 dlus...), nu ştiu nici măcar dacă g 5 vecinii au devenit chiar atît de g " neînţelegători, cum vor unii să g m demonstreze (quod erat demon- g 7 strandum, mă rog, dar mă în- g 5 treb: merită ?). Oricum, su- g 5 biectul e gras pentru umorişti g 4» (de caricaturişti nu mai vor­ g SS besc !), ba pînă şi autorii dra- g S matici găsesc în vecini con- g Z flicte substanţiale. S-ar putea g Z spune deci că vecinii traver- g m sează o perioadă de glorie pu- g S blicitară (critică, din punctul g 5 lor de vedere), fiind tot atît de g m atenţionaţi cum erau mai de- 5 S mult, dacă vă amintiţi, ,„Mari- Z Z nică zis codaşul“ sau birocraţii Z Z porecliţi „vino mîine”. g Există şi o explicaţie: ve- g g cinii s-au înmulţit. Nu sunt prea g g tare la matematică şi nu pot, g g deci, să afirm cu exactitate g g dacă fenomenul de creştere se g g produce în progresie aritme- g­­ tiifi sau in progresie geome- g g trică. E suficient doar să a­ g 5 mintesc că într-un bloc cu zece g g etaje, pe o singură scară, sunt g g pe puţin 40 de vecini. înainte g g (adverbul e relativ), aveam un g g vecin, hai să zicem doi, de care g m ne despărţeau un gard şi câţiva g g zeci de metri. Izolaţie fonică g g naturală. Nu-i auzeam cind lă- g g sau radioul să cînte mai tare, g g nici cind discutau în contradic- S g toriu cu nevestele. Iar onomas- g g ticile lor nu ne incomodau cu Zss g (Continuare in pag. a 2-a) Z niimii Miiiiimi Himiiiiiiiii. INFORMA I, __ " . înainte şi după Bretton Woods.. N­UmELE Bretton Woods a fost pomenit deseori in ultimul timp, in declaraţiile şi co­mentariile pe marginea crizei mo­netare occidentale. Este vorba de o mică localitate, învecinată cu capitala Statelor Unite, unde, în iulie 1944, reprezentanţii a patru­zeci şi patru de state s-au întîlnit la o conferinţă monetară, care a stabilit parităţile — adică raportu­rile de schimb — ale principalelor monede occidentale. Astăzi, confe­rinţa de la Bretton Woods este a­mintită îndeosebi pentru a se sub­linia că hotărîrile ei sunt depăşite de situaţia din sistemul mon­etar interoccidental şi că se simte ne­voia unei noi conferinţe. Bretton Woods a reprezentat, de fapt, numai o etapă — cerută de condiţiile create de cel de-al doi­lea război mondial d­in evoluţia Anton Celaru (Continuare în pag. a 3-a) F" m­m­mm # Trenulețul electric aflat în funcțiune, la etajul III, nu poate lăsa indiferent pe nici unul dintre micii vizitatori ai magazinului .Victoria". L Noi contractări de apartamente proprietate personală contractelor. Contractarea va avea loc astfel : VINERI, 6 DECEMBRIE ORA 8, se vor prezenta solicitanţii de la nr. 1 la 31 pentru apartamente de 2 camere şi solicitanţii de la nr. 1 la 27 pentru apartamen­te de 3 camere în blocul A 12 bis ; LUNI, 9 DECEM­(Continuare in pag. a 3-a) Critici şi însufleţitori ai artei Universitatea populară Bucureşti găzduieşte, miercuri la ora 19, in sala Dalles, simpozionul „Cri­tici şi însufleţitori ai artei“, prilejuit de împlinirea a 50 de ani de­ la moartea lui G. Apollinaire. Vor mai fi evocate personalităţi recent dispărute : S. Giedion, E. Schileru, H. Read, W. Grohmann, de către criticii de artă : Petru Comarnescu, Dan Grigorescu, Vasile Drăguţ, Theodor Enescu, Dimitrie Dancu şi studentul Al. Dragostin. Urmează un microrecital din poezia lui Apollinaire. Ample lucrări pentru • Alimentarea oraşului cu energie electrică • Concomitent cu dezvoltarea Bucureştiu­­lui, In numeroase zone se efectuează ample lucrări menite să ducă la o mai bună alimen­tare a oraşului cu e­­nergie electrică. Astfel, In zona Ştefan cel Mare, este In curs de terminare o modernă staţie electrică, prevă­zută a fi pusă In func­ţiune la 31 decembrie a.c. Aceasta va fi cea de a doua staţie de 110 Kv, realizată In peri­metrul central al Capi­talei, ce va permite Îmbunătăţirea substan­ţială a deservirii cu energie electrică a con­sumatorilor din zona de nord a oraşului. • In ultima vreme au fost terminate şi date In folosinţă o se­rie de lucrări energeti­ce. Astfel, staţia de 110 Kv din zona Mili­tari a fost amplificată ; au fost trecute la ten­siunea superioară­ de 10 Kv zonele bd. Ion Şulea, Berceni, Olteni­ţei, Niţu Vasile, ceea ce a permis transporta­rea unei cantităţi spo­rite de energie electrică cu cheltuieli minime. • De asemenea, s-au executat 24 posturi de transformare şi 2 punc­te de alimentare in car­tierele Titan, Bucu­reştii Noi, Drumul Ta­berei etc. Alte lucrări au avut ca efect îmbu­nătăţirea tensiunii elec­trice In 11 zone defi­citare. • S-au efectuat tot­odată, numeroase mo­dernizări in ce priveşte iluminatul public — In zonele bd. Armata Po­porului, bd. Păcii, şos. Ciorogîrla, şos. Bucu­reşti — Ploieşti şi al­tele. • Calendarul elevului • Pentru prima dată în tara noastră, Edi­tura politică a tipărit un original Calendar al elevului­. Prin ma­terialele alese, referi­toare la ştiinţă, arte plastice, literatură, mu­zică, relaţiile dintre state, istoria naţională şi universală, obiceiuri tradiţii ale diferitelor populaţii etc., prin prezentarea grafică și tiparul în policromie, lucrarea constituie o reușită în domeniul in­formării publice. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMA­TI­A ZIAR Al COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P.C.R. ŞI al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 4 PAGINI 30 BANI Luni 2 decembrie 1968 Anul XVI­­ Nr. 4757 Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate perso­nală încunoştinţează pe solici­tanţii de locuinţe care au de­pus opţiuni pentru blocurile A 12 bis, Y 9 a, Y 9 b, Y 9 c şi Y 9 d din cartierul Titan, că mîine, 3 decembrie, ora 13, se afişează listele definitive (după analizarea contestaţii­lor­ în vederea perfectării Supremul legamint­­ată de patrie Ieri, in unităţile Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România a avut loc un eveniment deosebit de important din viaţa ostăşească, in prezenţa reprezentanţilor Ministerului Forţelor Armate, ai organelor locale de partid şi de stat şi Uniunii Ti­neretului Comunist, cei mai tineri os­taşi au depus jurămîntul militar. Militarii uneia din unităţile me­canizate din Capitală, cu bogate tra­diţii de luptă, au avut în mijlocul lor in această zi sărbătorească pe tovarăşii Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, şi general colonel Ion Ioniţă, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul for­ţelor armate. Intr-o altă unitate mi­litară din Bucureşti au luat parte to­varăşii Ion Iliescu, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele ti­neretului, şi general locotenent Ion Coman, membru al C.C. al P.C.R., ad­junct­ al ministrului forţelor armate, secretar al Consiliului Politic Supe­rior. Veterani ai războiului antihitlerist­, tineri şi tinere din întreprinderi şi instituţii, studenţi şi elevi au­­ţinut şi ei să fie alături de militari in­­a­­ceste clipe solemne. Cazarma a îmbrăcat haină de săr­­băto­are. Pe platou, in fata drapelului de luptă al unităţii, in fata tricolo­rului patriei, tinerii ostaşi au trăit clipe care le vor rămine pentru totdeauna în memorie : au depus ju­­rămintul militar, au făcut legămînt solemn să devină buni luptători, a­­părători de nădejde ai gliei străbune, ni patriei noi socialiste. ...Cuvintele sint rostite energic, cu acea adincă emoţie pe care o dau Locot. col. I. CAPET (Continuare în pag. a 3-a) D­upa scurgere» , două luni de la publicarea anchetei. „Linie de ga­ra­ sau cimitire de materiale am trecut din nou prin locurile unde consemnasem neglijenţă crasă la descărcarea materialelor din vagoane, lipsa de grijă pentru depozitarea pe rampe, precum şi transformarea aces­tora în adevărate cimitire în care bu­nuri reprezentind valori însemnate, date uitării, erau mlncate de rugină sau de carii. Ajunşi la linia de garaj Basarab a în­treprinderii construcţii căi ferate Bucu­reşti, am constatat, la faţa locului, că cele relatate ziarului în răspunsul Di­recţiei generale a construcţiilor din Mi­nisterul Căilor Ferate corespund întoc­mai cu situaţia de pe teren. Oţelul beton, sortat pe dimensiuni, a fost con­centrat intr-un singur loc. Bitumul scurs din butoaie a luat drumul puncte­lor d­e lucru pentru a fi folosit in pro­ducţie. Panourile de cofraje, acum ca­sate, sunt stivuite. Materialul de covil, depozitat în mod corespunzător, urmea­ză să fie trimis acolo unde este necesar, adică la secţia utilaje transport Chitila. Chiar dacă unele măsuri se află de-abia în curs de aplicare, se remarcă o preo­cupare constantă pentru remedierea lipsurilor semnalate în articolul publi­cat în coloanele ziarului nostru, pentru înlăturarea neglijenţelor care dăunau bunei conservări a materialelor. D­eplasindu-ne le rumpe­gării Că­­ţelu şi la linia de garaj din apro­piere, afectat* I.C.S.I.M. (Şantie­rul Bucureşti­­, lotul F.C.M.E.) nu ne-ara mai mirat de ce această în­treprindere nu a găsit de cuviinţă să răspundă pină in prezent la semnalul editic al ziarului. De fapt, ce să răs­pundă ? Că situaţia liniei de garaj este mai rea decit cu două luni in urmă ! Pe calea de acces, roţile maşinilor se înfundă in noroi pînă la butuc, deşi numai cu pietrişul răvăşit printre şine şi alături de ele s-ar fi putut amenaja cei 400 metri de drum. Pentru a fi drepţi, trebuie să recunoaştem că pe rampă se vădeşte intenţia, ca şi preo­cuparea (inexistentă în septembrie) de a grupa materialele, de a le stivui, pen­tru înlesnirea încărcării in camioane. Dar toată munca depusă este irosită za­darnic, atîta vreme cit maşinile sînt silite să abordeze rampa intr-o rină (din cauza denivelării terenului), iar muncitorii îşi consumă forţele mai mult în luptă cu clisa prin care calcă, decit cu greutatea materialelor. Iar „depozi­tul" de fier beton, așezat in mijlocul unui soi de „arătură", pare că unde de Aurel Radu (Continuare în pact. a 3-a) Revenind la ancheta : „Linii de garaj sau cimitire de materiale ?", adresăm condu­cerii întreprinderii de construcţii speciale industriale şi montaj (I.C.S.I.M) întrebarea : Soarta materialelor descărcate pe liniile de garaj vă este indiferentă ? Pe rampa gării Căţelu bălţile, gîşcele şi prefabrica­tele degradate uitate de I.C.S.I.M. alcătuiesc un tot... inseparabil Lucrări pentru alimentarea cu apă Printre obiectivele aflate in construcţie In vederea sporirii debitului de apă pentru aprovizionarea oraşului, se înscriu şi cele de la Brezoaiele. Aici se lucrează la consolidarea barajelor pentru a se asigura condiţii mai bune de funcţionare pe timpul iernii. La priza de apă, straturile filtrante au fost înlocuite cu filtre rapide. La colectoarele Bragadiru şi Ulmi au fost înlocuite şi, în acelaşi timp, pre­lungite sorburile la 40 de puţuri, asigurîndu-se astfel o mai bună funcţionare a staţiei. De asemenea la barajul Crivina s-au executat lucrări de consolidare, de îmbunătăţire­­ scurgerii apelor, precum şi unele legături funcţionale între aduc­­ţiunile 1 şi 2. Sesiune ştiinţifică jubiliară Intre 5 şi 7 decembrie a.c., Institutul pentru planuri de amenajare şi con­strucţii hidrotehnice (I.P.A.C.H.) orga­nizează o sesiune ştiinţifică la sediul Facultăţii de construcţii civile şi indus­triale (bd. Lacul Tei, nr. 124). Cele două secţii pe care se va desfăşura sesiunea vor prezenta împreună un număr de 95 comunicări ştiinţifice. Ele vor trata pro­bleme ale gospodăririi apelor şi con­strucţiilor hidrotehnice, a alimentării cu apă şi canalizări, baraje, captare şi re­gularizare a apelor, tehnici noi şi echi­pamente, precum și probleme ale tehni­cii filtrării și pompării apelor, ale ca­nalizării, conductelor, ale tratării și epu­rării apelor reziduale, inclusiv ale celor radioactive etc. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 2 grade. Maxima de ieri un aer a­ fost de 3 grade, iar minima din cursul nopţii de 1 grad. Timpul probabil de mîine . Vreme rece şi relativ umedă, cu cerul mai mult acoperit, favorabil precipitaţiilor slabe. Vint slab pînă la potrivit din nord-est. Temperatura aerului : minima va fi cu­prinsă între minus 1 și plus 1 grad, iar maxima intre 2 și 4 grade. Pentru zilele de 4, 5 și 6 decembrie: Vreme rece cu cerul mai mult noros. Precipitaţii slabe. Vint în general slab. Temperatura aerului în scădere ușoară. K • Azi dimineaţă. In sala Dinamo, în pri­mul meci al Dinamo­­viadei, voleibalistele de la Spartak Sofia au cîştigăt cu 3-0 (12, 13, 11) partida susţinută în compania echipei Dosza Budapesta. De la formaţia învingă­toare s-au remarcat Bogdana Antonova, Anelia Zahariova şi Evghenia Koseva. Spor­tivele bulgare au des­făşurat un joc colec­tiv, cu reuşite combi­naţii la fileu. De men­ţionat că din echipa sofiotă, cu o medie de înălţime de 1,73 m, fac parte. Şi­ patru compo­nente ale naţionalei bulgare, învinsele, care şi-au bazat evoluţia mai mult pe acţiuni indivi­duale au manifestat deficienţe la blocaj şi au greşit în setul al treilea nu mai puţin de opt servicii, au avut cele mai bune ju­cătoare în Endrene Se­­kete — Hazsik (căpi­­tana echipei naţionale) şi Ferenke Blaumann. Formaţia maghiară are tot patru jucătoare se­lecţionate în lotul re­prezentativ. La ora cinci închidem ediţia se desfăşoară meciul masculin dintre Dinamo Moscova şi Dosza Budapesta. MOTOARE ASINCRONE PENTRU LAMINOARE Printre succesele obţinute în acest an de colectivul Uzinei de maşini electrice Bucureşti se înscrie şi fa­bricarea, pentru prima oară în ţară, a motoarelor asincrone destinate ac­ţionării laminoarelor de ţevi. Primul tot de 500 motoare de acest fel a şi fost expediat beneficiarilor. # Ieri, pe stadionul „23 Au­gust" din Capitală, reprezentati­va de rugbi a ţării noastre a realizat un splendid succes, dis­­punînd cu 15—14 (12—8) de re-crutata echipă a Franței, lată, în orografie, una din numeroasele dispute româno-franceze la arun­cările de la tusă. I­I­I­I I­I I I­I­I a Conferinţa de drumuri­­ La Sinaia s-au desfăşurat lucrările Conferinţei pe ţară de drumuri cu tema : „Construcţia, modernizarea şi întreţinerea drumurilor“. Organizată, de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor în colaborare cu Mi­­nisterul Transporturilor Auto, Na­vale şi Aeriene, la conferinţă au luat parte proiectanţi, constructori şi personal din sectorul de întreţi­nere şi exploatare a drumurilor, de­legaţi ai serviciilor de drumuri din cadrul consiliilor populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti, repre­zentanţi ai catedrelor de specialitate de la institutele politehnice din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj, precum şi delegaţi ai diverselor or­gane centrale care construiesc sau administrează drumuri (Ministerul Economiei Forestiere, Ministerul Pe­trolului, Ministerul Minelor etc.). In cadrul conferinţei au fost prezen­tate un număr de nouă rapoarte 20 de comunicări in legătură cu construcţia, exploatarea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor.­­ Moment din comedia lui Victor Eftimiu, SFIRŞITIJL PAMlNTULUI, a cărei premieră a avut loc ieri, la sala Studio a Teatrului «.Lucia Sturdza Bulandra”, în direcția de scenă a Zoei Anghel-Stanca. Decorurile au fost desenate de George Ștefănescu, iar melodiile cupletelor poartă semnătura lui Elly Roman. h i­mmm au Feriţi-vă de gripă! Ne aflăm în anotimpul favorabil apa­riţiei infecţiilor respiratorii acute, între care se numără şi gripa, pentru a pre­veni apariţia unei epidemii de gripă, inspectoratul general sanitar de stat şi Direcţia generală a asistenţei medicale curativo-profilactice au luat din timp o serie de măsuri. Am rugat pe DR. ALEXANDRU CALOMFIRESCU, Inspec­tor general sanitar, să ne informeze a­­supra câtorva dintre măsurile adoptate şi să facă unele recomandări pentru populaţie. — Aş dori ca înainte de a prezenta măsurile iniţiate de către ministerul nostru, să amintesc că literatura de specialitate semnalează apariţia unor forme epidemice de gripă determinate de o tulpină a virusului A-2, modifica­tă. Pină in prezent, la noi nu au fost semnalate cazuri de gripă din această tulpină. Dar indiferent de natura tul­­pinei care provoacă gripa, măsurile generale antiepidemice şi profilactice sunt asemănătoare. In acest sens, Minis­terul Sănătăţii, încă din cursul lunii oc­tombrie, a luat măsuri care vor facilita Intervenţia rapidă, In timp util, a orga­nelor sanitare In cazul apariţiei unui focar de gripă. Pe prim plan al măsu­rilor luate se situează faptul că labora­toarele institutelor de cercetări şi ins­­pectoratelor sanitare urmăresc perma­nent, prin examene de laborator, circu­laţia virusurilor gripale, precum şi sta­rea de imunitate antigripală a popu­laţiei. Mediei­ din circumscripţii şi poli­clinici, cit şi medicii epidemiologi au primit indicaţii să asigure continuu de­pistarea tuturor cazurilor de infecţii respiratorii acute. In cadrul acestei ac­ţiuni, o atenţie specială va fi acordată copiilor din grupa de virstă 0—3 ani, precum şi bătrînilor şi bolnavilor cro­nici care, de obicei, fac forme de boală mai severe. Pentru a preveni răspîn­­direa afecţiunilor au fost date Îndru­mări In vederea extinderii asistenţei medicale la domiciliul bolnavilor sus- Gh. Niculiţă (Continuare în pag. a 2-a) Profanatori ai sanctuarelor albe Pronunţăm numele medicu­lui cu un aprioric respect, cu un plus de consideraţie... Ve­dem în el un simbol al dă­ruirii şi generozităţii, al auto­­perfecţionării şi vibraţiei umanitare. Nu-i vorba de fetişisme şi nici de idei pre­concepute ! Simbolica repre­zentare s-a născut dintr-un noian de fapte emoţionante in care se împletesc abnegaţia, eroismul, pasiunea. Ştim des­pre el că nu pregetă să-şi pună un joc tot ce are mai bun, nu pregetă să facă tot ce-i stă în putinţă pentru via­ţa fiecărui necunoscut... Si­gur, toate acestea sunt lucruri îndeobşte ştiute ! Dar — măr­turisim cititorilor — sumara recapitulaţie s-a derulat spon­tan In mintea noastră sub im­pulsul unui contrast brutal : am aflat, deunăzi, că două halate albe, călcînd în picioa­re orice umbră de ideal, şi-au scos profesia la mezat... O concluzie aspră şi grea, dar cu mult mai puţin expre­sivă decit ceea ce poate co­munica, prin el însuşi, trigul negociat de dr. GHEORGHE CHIOSEAUA, de la policlinica stomatologică de adulţi a sec­torului 2, într-una din zilele de sflrşit ale lunii octombrie: „Nu, dragă, nici un ban mai puţin ! 2100 ! Dacâ-ţi convi­ne, bine !“.„ Pereţii cabinetu­lui au vibrat de oroare, iar pacienta T. B. şi-a Înăbuşit sila Intr-un concesiv : „Fie !” N-avea Încotro ! Trebuia să consimtă. Viaţa-i devenise unită şi rea fără dantură. Şi, apoi, trecînd cu luni In urmă pragul aceluiaşi cabinet — pe vremea clnd nu şi-ar fi îngă­duit să creadă că are In faţă un precupeţ vulgar — dr. Gheorghe Chioseaua o am­î­­nase sine die : „N-are rost să mai insistaţi ! N-avem timp să vă facem lucrarea !“. Fără bani — nu ! Cu bani — da ! Şi, chiar intr-Un timp record ! Aşa li spusese lui T. B. una dintre cunoştinţe şi se dovedea că avusese drep­tate. Banii l-au făcut „sensi­bil“ pe dr. Chioseaua In faţa suferinţei bolnavei , i-au adus pe faţă zimbetul prietenos, iar pe buze — invitaţia amabilă: „Cum să nu, vă aştept chiar Totul va merge re-inline, perle“. La 30 octombrie, o dată cu plătirea arvunei, T.B. era in­stalată in scaunul dentar; o zi mai tirziu i se făcea trata­mentul pregătitor ; la 2 no­iembrie se proba lucrarea, iar la 7 noiembrie era terminată, dr. Chioseaua grăbindu-se să inșface din mina clientei tean­cul de sute pe care — cîteva clipe mai tirziu — le împă­turea, una d­­e una, aşezin­­du-le grijuliu în buzunarul de la piept. Nu, doctorul Chioseaua nu-i un Hagi-Tudose — aşa cum ar vrea să sugereze ciudata duioşie faţă de... banişori. Nu este decit robul unor plăceri cu orice preţ, intrucit bancno­tele... n-au miros pentru el ! Mai mult ca sigur că n-au avut niciodată, fiindcă rapaci­tatea a răbufnit in dese­rin- Cornelia Simionescu (Continuare în pag. a 3-a)

Next