Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)

1968-12-02 / nr. 4757

Drama singurătăţilor interferate Cum trăim şi, mai ales, cum putem fi­ii laolaltă , iată, poate, cea mai dra­matică întrebare, în orice caz cea mai obsesiv pusă şi mai dureros lăsată fără răspuns in problematica socială — şi artistică — a un­ei societăţi antagonice şi agonice, sfişiată de contradicţii adinei şi de neîmpăcat. Pentru Albee, modul de viaţă american îşi profilează cu deo­sebire, pe pînza lui standardizat amă­gitoare, conştiinţa stării de criză şi de dezagregare. Aici, tumultul şi aspectele unei parveniri magnifice ascund un univers sumbru­, pe c­are o deprindere puritanistă şi un ingenuu ataşament de false valuri idilice şi patriarhale le pot anevoie struni. De aceea autorul a sim­ţit nevoia de a scruta mai intens şi mai revelator zonele obscure ale relaţiilor individului cu lumea şi cu propriile lui avataruri, definind cu precădere exis­tenţa tragică şi destinul fără perspective ale omului, definite (şi consolate) în ra­port cu termenii apăsător enigmatici ai frustraţiei, ai alienării, ai solitudinii, — toate socotite iremediabile şi fatale. Orbirea filozofică (şi social-istorică) se în­­mHB tîlneşte însă cu un sănătos---------------­sentiment al revoltei şi cu o firească atitudine pro­testatară , aşa cum con­cluzia resemnărilor într-o practică rutinieră a măşti­lor şi comportamentelor convenţionala e constatată (hu şi admisă) cu amără­ciune, drept unică modali­tate de a păstra pe indi­vid în sistem şi de a-i o­­feri, înlăuntrul sistemului social In care există, ga­ranţia, chiar precară, a unui echilibru al existenţei sale individuale. • Edward Albee este unul din glasurile Americii care denunţă pe cit de întris­­tat, pe atit de nedomolit şi du­r asemenea realităţi. Din desele lui „ieşiri** — mai toate zgo­motos întîmpinate pe scenele lumii — tocmai drahia acestui „fragil echilibru“, pe care — pentru ochii lumii şi pentru sine însuşi — omul Americii contempo­rane se străduie să-l menţină, este ne­îndoios plenar revelatoare — şi în c­eea ce priveşte însuşirile artistice, de şoc şi de sugestie, de sinceritate dusă pînă la cinism, şi de extremă dar subteran mărturisită durere. Edward Albee îşi poartă privirea în om şi în jurul lui , chiar în spaţiul res­­trîns şi retras al familiei şi al legătu­rilor de prietenie (spaţiul, aparent, cel mai ferit de legi­le Jimglei sociale), el îl descoperă ,străbătut de sentimentul sus­pendării în gol, mistuit de conştiinţa ra­tării, golit de putinţă de a mai năzu­i Sau visa măcar, singur şi fără speranţa vreunui alt sprijin decît acela al auto­­amăgirilor, pîndit de „molima spaimei“, dornic de un refugiu — în beţie, în „camera copilăriei“, în binefăcătoarea speranţă a unei rătăciri a minţii, in poză indiferenţei şi în atitudinea echi­vocă, ori inorogarea Unei misiuni cutii­­pănitoare Care să justifice măcar, în rîn­­dul­ intimilor, o severitate acrită a ges­turilor şi limbajului, umilită de neputinţa de . te mârturisi cu adevărat. Com­an­­damen­tul „trebuie să înveţi să coexişti‘k' apare in acest cofitext de etică maci? . nată ca o soluţie finală necesară, dar dezarmată, a constatării că fiecare »»ne ducem în spate o cruce“ neştiută, nelu­a­­tă în seamă, şi­ că» pe nesimţite, fie­care află în sine însuşi, la vîrsta bilan­­ţuril şi* * *­ un „timp pierdut“ nerecuperabil. Drama (şi comedia amară) a lui Albie­x se desenează scenic ca o ţesătură de chintesenţa tipologice ce se străduie să intre, să pară că pot intra în relaţii fireşti, că pot angaja între ele o comu­nicare măcar. De fapt, o comuniune în adevăratul înţeles al cuvîntului este exclusă. George Constantin, cu masivi­tatea lui mobilă, în permanentă şi con­­torsionată alertă, posedînd o imensă Ştiinţă a gesturilor mute şi a folosirii în bine a unui cusur de dicţie, stăpînit de un calm aparent şi ambiguu, este fii posesia unui rol pe care-l mînuie cu măiestrie poetică, virînd salutar, pentru cariera lui, spre orizonturi care-1 feresc de manierizare : rolul tatălui, coborît de pe piedestalul unui „sfînt“ şi înţelept, la nivelul unui ratat, lipsit de putere dar indispensabil familiei. Rezoneur de factură şocantă, Liliana Tom­escu, îrn­­tr-un personaj neîmplinit, pentru ca­re orice vis a ajuns întîrziat şi interzis, şi care-şi umple golul neimplinirii cu actul beţiei ostentative şi al lucidităţii ^injpe Ip observarea vieţii, şi-a construit cu brio, din duritate şi­­ sarcasm strident, dar şi cu un puternic substrat de umor amar, compoziţia. La polul opus, aspri­­rt­ea şi dismutarea au fost coordonatele Între care s-a mişcat Gilda Marinescu, eroina cea mai vădit artificială a dra­mei , ratarea ei în căsnicie, compensată de ,,misiunea de a struni“, de a fi punct de sprijin într-un sistem dezechi­librat, i-au tinctu­rat prezenţa cu ac­cente discret stranii, nu lipsite de jus­tificare şi de un efect specific,­­ dar parcă în contratimp stilistic cu ambianţa generală. In cuplul conjugal bintuit d­e morbul spaimei, Eugenia Marian şi Mi­­hai Ib­roveanu au pus un relief voit insolit în apariţia şi degajarea lor din lumea în care au pretins şi apoi au abandonat dreptul la ocrotirea priete­niei. Ei au convins, ca să zicem aşi, prin­ neaderenţă, la combustia generală a scenei» Flacără nedomolită, încă în plină vîlvătaie, deşi atinsă de aşchiile de gheaţă ale vieţii, fiica neresemnată a familiei, Întrupată de Lucia Mureşan, a dinamizat cu forţă şi vibraţie răspi­cată climatul de măcinare al universu­lui uman în care se mişcă. Dan Nasta, căruia îi recunoşteam pînă astăzi predilecţia pentru gestul larg şi pentru patosul fastuos învolburat, sur­prinde, punind în scenă această dramă a „singurătăţilor Interferate“, a lui Albee, printr-o remarcabilă Ştiinţă a re­levării şi manevrării resurselor fin nuanţate (chiar in momentele Incen­diare) ale expresiei umane şi scenice (in această privinţă, cu­ excelenta cola­borare, scenografică al lui Al. Brătă­­şanu). E" o trăsătură, poate nu nouă, dar uiţi izbitor marcată, a regiei sale, din care decurg, neîndoios, fără a di­minua cu nimic valorile protagoniștilor, toate argumentele care vorbesc despre „Echilibrul fragil“ la Teatrul „Nottara“ ca despre un spectacol de deosebită cali­­ ftorie Törned Teatrul „C.l. Nottara“ ECHILIBRU FRAGIL de EDWARD ALBEE Apariţii recente iammmmanmmammmmm la editura didactică şi pedagogică mm S­emnalăm apariţia unor materiale auxiliare deosebit de importante in desfăşurarea procesului de în- Văţâmînt. Printre acestea se numără hărţile istorice (elaborate pentru intîia oară) , necesare lecţiilor de istoria Ro­mâniei, cum ar fi : „Teritoriul patriei noastre din cele mai vechi timpuri pînă la anul 271 e.n.“, „Harta istorică a pa­triei noastre drntre anii 271—1300“, „Mo­mente importante din istoria mişcării muncitoreşti din patria noastră între 1848—1921”, Răscoale şi mişcări ţără­neşti pe teritoriul patriei noastre pînă la 1 decembrie 1918“. De asemenea, au fost tipărite hărţi economice şi fizice a ale Africii, Americii de Nord şi de Sud. O suită de planşe tematice destinate grădiniţelor de copii şi şcolilor ge­nerale a fost realizată recent. Aşa sunt:’ dg Vilda, 18 planşe de chimie („Substanţe chimice folosite in agricul­tură“ şi „Metale neferoase”), diferite planşe de aritmetică pentru clasele I—II,“ 20 de planşe pentru lecţiile de xbollolgie, seturi de planşe reprezentînd simite, fortioni, precum ŞI portrete de sărăteţi şi oatheni de ştiinţă, domnitori etc. Pentru învâţăm­intul preşcolar au fost tipărite 34 de planşe tematice (des­pre frumuseţile patriei, despre indoiet­­nifeiiil­e mamei, jocuri­ distractive,­ dife­rite povestiri ilustrate etc.). R­ecent au fost tipărite diferite cule­geri de matem­atica, fizica, chimie, limba românfi. . Consem­măm : „Cu­legere de exerciţii şi probleme, de al­gebra şi. geometrie, pentru clasele VI— Vin de. A. şi, V. Arimescu, „Culegere de . exerciţii...şi. pro­blenje­­­ţie matematică pentru .examenul de admitere în liceu şi şeplile pgrof£slşnalS“, . de­. Gh­. Gheba, „Culegere de. pro­bieme de algebră pen­tru­ licee“, „Culegeri de..exerciţii grama­ticale cu noţiuni­­de morfologie şi sin­taxă pentru clasele V—VIII" de Ştefania Popescu.. Pe lista viitoarelor apariţii de acest gen se înscriu : „Culegere de probleme de analiză m­a­tem­ati­câ şi algfebra supe­rioară“, „Culegere de probleme de mate­matică pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în facultăţi“, „Texte literare pentru analiza gramaticală“, „Culegere de probleme date la concursurile de mate­­matică“, „‘Probleme de­­trigonometrie ,pentru licee“,. „Probleme de fizică pen­­tru­ lic­ée“,­­ etc. C­ontinuă, editarea — în colaborare cu­ Casa „Electrecord“ — de discuri nr,­ limbi străine care. Însoțesc sau completează manualele­­respective. De cu­rând au fost înregistrate lecții pentru limbile franceză,. engleză,, rusă, germană —. .pentru, clasa a xri-a, şi.au fost­­reedi­tate toate discurile de limbi străine, .pentru clasele VI—XI. Pe lingă discurile- 1 act­ui de_ limbi străine, au mai fost realizate discuri pentru limba şi litera­­tura română, vin recital de versuri „Goş­­buc“, urmînd­ să apară şi un disc „Goga“. 9 discuri destinate claselor I—VIII cu­prind lucrări m­uzicale din repertoriul clasic şi contemporan, necesare şcoli­lor în, vederea realizării educaţiei mu­zicale şi­­artistice, iar de curind, in­ co­­labo­r­are cu­ Consiliul Naţional, al­­Orga­nizaţiei Pionierilor, editura,­­a publicat două discuri, cu cintece,­ cunoscute din repertoriul clasic şi cintece patriotice, in interpretarea corului, „Madrigal“ şi a corului de copii al Radioteleviziunii, Ileana Barbu Note de concert AURELIAN OCTAV POPA: Nobleţea unui instrument (deseori) uitat Ne-am­ obişnuit să ascultăm la fie­care simfonic al instituţiilor noastre muzicale un concert pentru vioară sau pian, intîmplător pentru violoncel şi... cam atit ! Şi oricit de largă ar fi ga­ma expresiei lor, intr-o bună zi ne cuprinde senzaţia de monotonie, şi asta cu atit mai mult, cu cit se re­petă aceleaşi şi aceleaşi concerte pen­tru vioară sau pian, în versiuni pe care — nu de puţine ori — ne mai şi străduim să le dăm uitării, cîţi însă dintre cei ce l-au ascultat la Bucureşti pe acel Pan modern care este Jean-Pierre Rampai, nu au avut revelaţia :• farmecului şi nobleţei modes­tului flaut ? Ce ne împiedică să-l in­vităm din nou­ ? Dar mai ales ce ne împiedică să-i programăm în concertele simfonice pe temerarii noştri ce s-au consacrat unor instrumente aşa-zis „ingrate" — artişti "'de''mare clasă, lau­­reaţV'â numeroase cortcursuri interna­ţionale, cum sunt corniştii Ion Bâdănoiu, Paul Staicu sail clarinetistul Aurelian Octav Popa ?. Ei pqt^aduce In concer­te o întreagă literatură, aproape necu­noscută, împrospătînd programele, con­­ferindur de un­ plus de Interes, că este așa şi nu altfel ne-a dovedit-o con­certul de săptălu­m­a trecută al Filar­monicii, in care a apărut ca solist Aurelian Octav Popa. Natură muzi­­cală atît de fericit înzestrată, Aurelian Popa s-a regăsit pe sine însuși în pa­ginile lui Ikozăriy 'ifya'cum se regăsește totdeauna tn toți compozitorii fie ei ^Wish­irem^et&m~ său ultramoderni. Să-i mai vorbim de tonul său unic prin căldură $i egalitate in toate registrele, de tehnica stupe­fiantă, de adincimea gîndirii sale, atît de profundă , incit își permite să abordeze zonele strălucirii fă­ră a se renega, sau să spunem mai concis că Aurelian Popa este altul din­tre rarii artişti* ce depăşesc condiţia instrumentului că­ruia s-au dedicat ? Dacă a sunat atit de fascinant Con­certul pentru clari­­­ne I este în burtă ariae­lică şi măritul­­­dirijorului Rolf. Klei­nert (R. D. Germa­nă) care a ...ştiut să imp­ună­­ orchestrei o discreţie şi trans­parenţă specific mo­zartiene. In partea a doua a concertului, o altă surpriză :­ puţin cintatul Mahler cu şi mai puţin cintata Simfonia I. Sar­casmul, grotescul viitoarelor opus-uri mahieriene au apărut aici mai ponderat, mai rotund, neoromantismul mai preg­nant, viziuirea muzicianului serios şi energic care este Rolf Kleinert pu­­nindu-şi amprenta asupra întregii or­chestre şi implicit , a Simfoniei. Silviu Gavrila De la stingă : Liliana Tomescu, George Constantin, Gilda Marinescu, Eugenia Marian, Mihai Herovean­u şi Lucia Mureşan Văzuţi de Nea­li Radulescu I I 1 Promiţător debut dirijoral Ilarion Ionescu - Galaţi Iată un dirijor care devine cunoscut şi, nu ne îndoim, iubit de publicul bucu­­reştean de concert : Ilarion Ionescu-Ga­­laţi. Violonist apreciat — unul dintre cei mai buni din seria sa — tânărul muzi­cian şi-a descoperit aptitudini de şef de orchestră pe care le-a cultivat cu pa­siune şi perseverenţă. Ionescu-Galaţi are precizie un gest, cu reflexe perfecte în orchestră , nici o mişcare de prisos, nici un amănunt scăpat, sublinieri fine ale intenţiilor, o expresivitate reală a atitu­dinii — iată atribute care vădesc o ma­turitate artistică obţinută timpuriu , valoarea nu aşteaptă, numărul anilor... Că ţinteşte esenţa muzicii s-a dovedit in acurateţea stilistică a tălmăcirii între­gului program (Rogalski, Beethoven, Berlioz). Tempi bibe struniţi, concepţie lipsită de exagerări caracteristice înce­pătorului, frazare inteligentă, claritate arhitectonică, echilibru al partidelor au fost constantele serii. Acompaniator atent şi eficient, Graţion Ionescu­-Galaţi a creat pianistei Măria Fotino, în Con-3 , certul nr. 3 de Beethoven, ambianţa unei frumoase interpretări. Reuşita de­butului său o constituie insă, fără putin­ţă de tăgadă. Simfonia fantastică de Berlioz — redată Înaripat şi totuşi ri­guros, plin de sentiment dar şi lucid, cu­ adeziunea întregului colectiv orches­tral. Un succes atit de categoric se în­registrează rar şi socotim că nu este intîmplător că instituţia care promovea­ză şi încurajează astfel de talente este tot Radioteleviziunea. fretre Codretinu Omul contemporan şi psihologia (firrmcare din pag. 1) Vorba e de ceva mai mult concret şi măi cotidian. Am să mă explic prin­­tr-­o comparaţie. In secolul vitezei, foarte mulţi oameni,­­poate majorita­tea, doresc să aibă un automobil. Iar în practică fiecare ştie că pentru a conduce trebuie nu numai să­­cu­noască regulile de circulaţie, structura mecanică a autovehiculului, ci în fie­care moment să poată face faţă in­stantaneu la foarte numeroase pro­bleme ce se pun pe­ loc,­le a căror rezolvare depinde, cite o dată, viaţa sa şi a semenilor săi. Toate acestea se învaţă şi prin, respectarea regu­lilor „jocului", dublată de o agergne mintală concretă şi imediată, se poate circula chiar şi in crescînda hărmă­­laie a~ marilor oraşe, fără accidentă şi­­ f­ără­­ neplăceri. ■ Oare e m­ai puţin important ca prin­tre semeni cineva să-şi poată dirija cel . yuţ^, la fel de bine „autovehiculul“ persoanei sale, la nivelul relaţiilor psihosociale, cum dirijează un Fiat sau un Wartburg . Şi oare poate s-o facă fără ştiinţa regulilor „jocului” şi fără o supleţe spirituală, cel ţiuţih ş­­ă­ală, mutatis mutandis, cit­ă u­nui şo­fer dibaci ? . . Citeodată, pe baza unei serioase experiențe empirice, pe baza unei scă­părătoare inteligente sau pur și sim­plu datorită hazardului, — da. Dar tendința fundamentală a vieții perso-. hale fî colective nu poate fi decit a-,, ce’ca a excluderii hazardului — afara de pronosport și alte jocuri similare " — din treburile omeneşti. Iar pentru aceasta se cere, totuşi, o temeinică cunoaştere a ceea ce este psihicul li­man în potenţialităţile sale şi în des­făşurarea sa dinamică, pentru exclu­derea la maximum a intîmplării sau r­ezultate din „necunoştinţă de cauză". ■ Exemple se pot da destule, nu de tipul acelora, că „ţi se bate ochiul­ sting", „te mănincă "palma dreaptă”, „ţi-a ieşit un popă în cale", „ţi-ă ta­­iat drumul o pisică neagră” sau „ai visat porc". Acestea, afară de visuri, sunt „semne" irelevante. Dar socotesc că ar fi foarte just ca, de exemplu, un student să ştie că niciodată inteligenţa „pură" (o ficţi­une) său „papagalul" (cum i se spune flecărelii la examene) nu poate ţine locul informaţiei juste. De­­asemenea, nu cred că e bine ca orice om să nu ştie cîî­n posibilităţile sale de învăţare sunt mult mai mari­­decât acelea pe care şi le suspectează, dacă materialul de învăţar­e este oferit în condiţii op­time din punct­ de vedere ştiinţific său dacă, înaintea unui examen, vi­sezi şerpi ori alt animal de care te temi, nu cred că e bine să nu te în­trebi care sectoare ale informaţiei tale sunt în deficit ? Tot aşa nu e­ bine să nu ştii precis că nu oricine are „ureche muzicală" sau ^nderiuihare” pentru desen, fără a trage concluzia că toţi oamenii nor­mali pot aji­nge măcar să guste mu­zica sau^să reproducă imagini cores­­punzăto­are.jjrin .învăţărea limbajului necesar "abuitaţii respective, tot aşa cum orice om poate stăpini destul de bine 2—3 limbi, in afară de cea ma­ternă, plus matematica, elementară. Ce vreau să spun prin aceasta ? Un singur lucru: că nu e bine ca omul modern să nu cunoască ştiinţific toate acele mecanisme biopsihice care i-ăr permite maximum de eficienţă în tre­burile­ sale personale şi productive şi integrarea sa socială. La educaţia omului modern se cere accentuarea şi potenţarea la maxi­mum a dimensiunii de îlăutovehicu­­lare“ ştiinţifică şi de tot mai integra­­tivă stabilire de relaţii intra-colective, p­e bază , dă cunoştinţe proprii bio şi psihosociale, pe care socialismul este chemat să le asigure in cel mai înalt grad oricărui cetăţean. E realizabil acest lucru in condiţiile timpului nostru, prin şcoală, prin e­­ducaţie post-şcolară, prin■ cărţi, prin radio şi televiziune şi, cum spun en­glezii,­ la urmă, dar nu in mai mică măsură, prin presă. I î­î I­I 1 I I I I I i I­­­I Cosmohava „Soiuz“, care după toate proba­­bilitățiie^ va servi zbo­­rurlui pe Dună» este compusă din trei ele­mente­­principale. Pri­mul compartiment are o fonna aproape sferi­că. In partea din spate el are un (com­partiment etan$) pHn teare se poate face l^ gătura cu cea de^a doua încăpere,­ iar în faţă se află un dispo* zitiv în fceri­iî unui vîrf tîe lance* destinat să asigure­­cuplarea cu o altâ navă spaţială. Volumul acestei sfere e de 9 m,1 (cabina na­vei „Apollo“ are numai 6 m), spaţiu care adă­posteşte echipamente ştiinţifice şi o cameră de odihnă pentru­­ echi­paj. Al doilea comparti­ment se află între ca­­m­era sferică şi grupul motor. El serveşte pi­lotajului, conţinînd în­tregul aparataj de-.co­mandă şi echipamentul radio. Volumul lui fe de asemenea de ,9 m­i. Un al treilea com­partiment este compus în principal dintr-un sistem de propulsie, a­­vînd o forţă de 400 kg, la­­care sunt ataşate două panouri c­U celule fotoelectrice producă­toare de energie - pe baza radiaţiei , solare. Suprafaţa tor e de 14 m2.­­ . ., primul comparti­­iment, denumit„ came­ră orbitală“, îşi dato­rează titulatura faptu­lui că nu este destinat să revină pe Pămînt. Pe SOI ajun­ge numai compartimentul­ inter­mediar, de­sprinzîn­­du-se de motor du­pă ce acesta şi-a încheiat misiunea (el este des­tinat operaţiilor de orientare a navei în spaţiu şi frînării). După aprecierile specialişti­lor, spre deosebire de „Apollo“, care a­ fost conceput în vederea unei debarcări pe Lună„ A.Spiu­z“ pare să fie gândit mai mult ca element constitutiv al u unor viitoare stații spațiale sau al unui ansamblu de rachete ce vor porni spre sateli­tul nostru. Unirea mai multor nave de tip „Spiuz“ poate duce la erearea unei staţii perti­an­ente pe orbită, al cărei echipaj poate fi completat prin tribille­­rea (său aducerea pe Pămînt) a compartimen­telor de pilotaj. In com­­binație cu nave de tip „Sonda“, ele pot alcă­­tui un complex spațial care, o­­­dată plasat în jurul Lunii, poate asi­gura trimiterea pe sa­telit a unui grup de cosmonauți, reîntoar­cerea lor și revenirea pe Pămînt, lăsînd tot­odată pe orfeită In ju­rul Terrei grupul pro­­pulsor și eventual com­partimentul orbital.­ ­ V, k ! ! ( I­I I­I­I I . I teatru POVESTIRILE LUI HOFFMAN — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. BECRET (Gh. Cozorici, Damian­­Criş­­maru) — Teatrul naţional, „I.L. Cară­­ giale“, sala Comedia, tel. 14.71.11, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Irina Răchiţeanu, Geo Barton) — Tea­trul naţional „I.L. Caragiale“, sala Stu­dio, tel. 15.15.53, ora 19.30. CANDIDA (Beate Fredanov, Septim­iU Sever, Ion Caramitru) — Teatrul ,,Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. MELODIE VARŞOVIANA (Rodiga Ta­­palagă, Aurel, Cioranu) — Teatrul „Lu­cia Sturdză Bulăundra“, sală Studio, tel. 12.44.16, ora 20. OFITERUL RECRUTOR (Victor Reben­­giuc, Ionescu-Gion, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. INTILNIRE PE CULMI (S. Fispiller, Ruth Schnecker, Adrian LUpu, Riona Grün) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. CA LA TANASE (H. Nicolaide, Stela Popescu, Gică Petrescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MEXICO M­eLODY (Puiu Călinescu, I. Antonescu-Cărăbuş, Cezarina Oprescu) — Teatrul „C. Tănase“, sala Victoria, tel. 15.04.18, ora 19.30. CICLUL Lucrări de cameră de Haydn- Mozart-Cvartetul „CANTABILE“ — sala mică a Palatului, ora 20. c­i nem o premiere SUPERAUTOMATUL — Victoria (16.28.79) — 9.30, 11.30, 13.45, 15.45, 18.15, 20.45. NOAPTEA — Central (14.12.24) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30. 20. FRAGII SĂLBĂTICI - B u z e ș 11 (15.62.79) — 18. 20.30. TOM JONES — Unirea (17.10.21) — 20.30. _ —­ SPARTACUS (ambele serii) — Progre­­sul (23.94.10) — 15.30, 19. OCOLUL — Moșilor (12.52.93) — 18. COLUMNA (ambele serii) — Patria (11.86.25) — 9. 12,. 15, 18. 20.45. Luceafă­rul (15.87.67) — 8.30, 12. 16, 19.30. Sală Palatului (15.73.72) — 19.30. ZIUA IN CARE VIN PESTII — Repu­blica (11.03.72) — 9. 11/30, 14, 16.15, 18.45, 21.15; Capitol (16.29.17) *­ 0.30, 10 45, 13, 15.30, 18, 20.30; Melodia (12.06.88), —. 10.30, 13, 15.30, 18, 20 30; Mindeni (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14.15, 10.30, 18.45, 21.15. AM INTlLNIT ŢIGANI FERICITI — Rahova (23.91.00) — 18. Anna kArenÍNA (ambőlé serii) — Buccgi (Í7.05.47) —- 9, 12.30; 16, 19.30; Fla­mura (23,07.40) — 0, 12.30, 16, 19.30. ÁVeNTÜÍIÍERÍí — Lumina (10.23.35) — 9.30 — 13.45 in ctontthuárfe, 18.15, 20.43. HOMBRE­ — Grivița (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, ifi. 18.15, 20.30; Fioreasca (33.29.71) — 0, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.45; Mioriţa (14.27.14) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. roata VlieŢII — Dacia (16.21.lt) — ROATA VIEŢII - Dacia (16.21.lt) *.36 — 16.41 in continuare, 18.45, 21. PRINŢESA — Union (13.49.04) — 15.30, 18, 20.30. PLANETA MAIMUŢELOR — Arta (21.31.86) — 9—15.45 In continuare, 18. 20,15. . CĂDEREA imperiului ROMAN - Volga (11.91.26) — 9.30, 12.45, 16, 19.30. EU TE-AM IUBIT — Vitan (21.39.82)­­ 18. VALEA ALBINELOR — Cotroceni (13.62.56) — 18. ŞAPTE OAMENI PE AUR — înfrăţi­rea intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17 45 20; Mutica (21.50.97) — 16, 20. ROATA FECIORILOR — MISTERE IN PIATRA - ATLETISM - A TREIA CONSTANTA — CUVINTE — DIAMAN­TUL — ORIZONT STIINTIFIC NR. 10/1968 — Timpuri noi (15.61.10) — 9—21 in con­tinuare. JUDOKA, AGENT SECRET - Festival (15.63.84) - 8.30, 11, 13.30, 16,­­18.30, 21 ; Feroviar (18.22.73) — 8.30, 10.45, 13, 15.15, 17.45, 20; Excelsior (18.10.88) — 9.45, 12, 14.45, 16.30, .18.48, 20 Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 1845, 20.30; Flacăra 10, 12.30, 15, 17.30,, 20. Buzești (1a.62.79) — 15.30) ‘ "W, 20.38. (21.05.40) — 10, 12.30, 15, 17.30, 20. mim — ................*■' Popular (35.15.17) - 15.38, 20.30. COLIVIE PENTRU DOI — Popular (35.15.17) — 18. , MARIANNA, AGENTUL 0555 - Giu- Iești 07.55.46) -­ 15.30, 18, 20.30. Rahova (23.91.00) — 15.30, 20.30. totul pentru RIS — Cringăși (17.38.81) — 15.30, 18, 20.30. ULTIMUL VOIEVOD — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18. înţeleptul de pe muntele BLESTEMAT — Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 17.45, 20. Tomis (21.49.46) — 9.30 — 15.30 in continuare, 18. 20.15. VICONTELE PLĂTEŞTE POLIŢA -­ Vitan (21.39.82) — 15.30, 20.15. FETE IN UNIFORMA - Aurora (35.04,6.8) — 9. 105„ 13.30„. 15.45, 18, 20.30. REPUBLICA SKID — Munca (21.50.97) — 18. VEŞNICUL ÎNTÎRZIAT­­ Moşilor (12.52.93) — 15.30, 20.30. TARZAN, OMUL MAIMUŢA, FIUL LUI TARZAN — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 29.30. MAbySiA şi Napoleon — Pacea (31.32.62)­­.13.45, 18, 20.15. L­USTRAGîtJL — Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45. 16, 18.15, 20.30. SUFLETE TARI (ambele serii) — Lira (31.71.71) - 15.30, 19. WtjL LUI TÂ'ftlZAN - Cosmos (35.19.15) t 1*. 2-1. .iWEEK-END CU ANNA — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20/30. MArturisiRH/E unui DoMn t CAMERA MDBIIATA - Co i (13.62.56) — 15.30, 20.30. . Ieri diminea­ță, in sala cine­matografului Ho­rească a avut loc un interesant sim­p­oziom dedicat Unirii Transilva­­niei cu Rom­ânia. In iticheifere a ur­­mat un bogat pro­gram de fiihîe do­cumentare. Bucurii de Ani­versatile, amintirile legate de eveni­mente personale­ şi de personalităţi de seamă din trecăt, string in­ jurul lor o mulţime de oameni. Anul nou strînge toată omenirea. Fiecare deschide ochii spre cunoscut şi spre necunoscut , spre cunoscut descoperindu-i calităţile, spre necunoscut dorindu-l mai bun. Atunci, în faţa acestei conjuncturi de timp şi spaţiu este foarte plăcut să-ţi înveseleşti firea cu o imagine din depărtare, înso­ţită de calde şi prietenoase cuvinte. La asta s-au gîndit toţi participanţii „Expoziţiei de felicitări“ din sala Gale­riilor Fondului plastic din str.­­Xlreş­ti. Pentru sărbătorile de iarnă, în acest an­ 110 artişti au creat 370 de modele. A­­proape toate reuşite. La o amănunţită vizionare, constaţi la aceste microsteruri o uimitoare tehnică, cum sunt de pildă Expoziţia de felicitare! | -------- s Anul nou aplicaţiile in metal» intru in exploziţia- 5 magazin şi aleg o „ţărancă cu furcă“ — 5 o voi trimite îh Cottada, pe „talba!' Vi- £ teazul“ — la Londra, j* O serie înCintătoare de scene, repre- £ zentînd colindele , un Cal alb care îşi­­ pierde călăreţul ,de sprinten ce e. Co- £ coşul mă îneîntâ ; vreau să-l iau, dar Si n­u se lasă, pentru că deocamdată e sin- £ gurul exemplar, lin amuzant dialog pare S să aibă Cioara cu Moşul de­ zăpadă. Sf. £ Nie­hi caleaşca cu cai năi'âvăşi s ar fi S potrivit mai mult cu vara şi ploaia. Dar £ cine ştie ce l-o fi venit să-şi extindă £ activitatea şi in iarnă... ^ Anticipînd, putem spune câ darurile te expozanţilor vor adăuga Anului Nou un £ plus de bucurie şi chiar de emoţie. Milita Petraşcu Curios, dar simptomatic, , aproape toţi „cronicarii T.V!“ au abordat în aceeaşi scurtă perioadă, —­fără o consultare prealabilă — problema dificultăţii de a satisface toate gusturile prin programe, diversitatea firească de opinii. Şi, ime­diat, ne-am intîlnit cu una din cele mai comentate emisiuni — Magazinul dumi­­nical — care revine sub o altă denumire, ca un matineu duminical, după o pauză. Desigur, nu se poate să nu înțelegi di­lemele creatorilor, săi, să, fi,e. acest ma­tineu (Zig-zăg, Magazin muzical sportiv etc. etc.) o emisi­une "distractivă', imegiri amuzantă,, un supliment, o digestie plă­­cută a meniului, săptârpînpljl. gau, d.it).;­­po­triva, un matineu cultural ambalat in­tr-o formă­ atracţioasă pentru a des­făşura evantaiul unor probleme de rmr­­zic!’ ţ®?,tru’ .bajft, .trfttjitg.. .accesibil? O replică la Teleenciclopedie sau o transmisie ■satirttväistractivä? Se pare că formula distractiva nu a „ținut". Pro­gramele au devenit pe parcurs punctul iritabil al tuturor recenzenților, mai toate încercările de a se subscrie genu­lui fiind aprioric ca și stigmatizate­, tre ei nu au lipsit realizările cel puțin merk­d­­rii. S-a preferat soluţia „rezecţiei totale“, deşi se putea încerca şi un tratat grefit eficient, desigur care ar fi „costat“ timp. Şi astfel­, după­ ultimul şut al reprizei a II-a (sau iarna după ultima portrera a pucului pe gheaţă), îşi­ deschide paginile sale noul Magazin cu văd­ita imenţi­ g­are a se constitui într-o nouă enciclopedie cu mij­loacee mai vii, mai directe, în for­­mule de comuniune ori telespectatorii, cu evidente obiective culturale, soluţia trebuie luată în -considerare - privind din perspectivă şi efectele ei finale. Nu -m­ fi­ îndoiesc, aşa Cum arStam şi la început, că vor exista diverse, multiple opinii, pe care am fi­­interesaţi să le aflăm şi noi de la telespectatori. Oricum, nu se­ poat­e totuşi să nu re­gretăm şi după zîmbetul şi ironia, sar­casmul şi gluma,i­scheciul şi monologul, sceneta şi farsa, după fermecătoarele ipostaze ale genului comic, care stau atît de bine oricarei emisiuni la orice oră de zi ,sau de­ noapte, cu o condiţie: să fie reuşite. Grea condiţie, dar sperăm totuşi­ ca­­televiziuliea ne vă spune mai des asemenea clăsiciului -fotograf: „zim­­­biţi,­ vă rog. .. Poate se va tntim­pla aceasta de Anu­l nou, care după­ cum se știe e din­ păcate“ mimai o zi din 365 ! Să..ne­­ întoarcem- insă -la­ „Magazinul“ nostru ,din .rafturile, căruia am­­ avut totuşi ce... cumpăra. Era limpede că rea­lizatorii săi au vrut să-i confere In pri­mul rînd o ținută intelectual elevată. Ca atare, s-au deschis discuţii ştiinţîîite, muzicale (de altfel muzica a ocupat un loc mult prea întins in ansamblul ge­neral,­ conferind astfel treaEdu­siei -----Un anume specifieţi s-au înfăţişat cîteva filme documentare (atenţie totuşi la pa­ralelismul cu teleenc­ i­media prin folo­sirea prea abundentă a peliculei ilus­trative).­­Programul a avut o acuratețe remarcabilă, fără a-şi propune de­­nfonstraţii­—dir— fahtee+e' regizorală in afara partiturii montajului, cu o scenografie de mobilier utilitar. Nu au lipsit câteva momente remarcabile, de pildă, „întîlnirea“ cu Brei (amplifi­cată de traducerea inspirată a unor cîntece-de- .către G. -Tomozei). Dar,, m­ai ales capitolul „Hemingway, la., Ponjpe­­luna“, a fost un documentar nu numai de o mare frumusețe“ a­ imaginii, Ci și de o ..poezie proprie, , care­ invita mereu telespectatorul la relaţii fier mijlocite cât opera marelui scriitor. Faptul că acest film, eroul său, a fost preferatat de către cineva care­ a cunoscut„şi scriito­rul, şi locurile înfăţişate (Tudor Vor­nicu­)­ a­­ deschis ,o­ punte, sensibilă de relaţii cu telespectatorii, demonstrind o soluţie, -un­­ proces cu totdeauna Capti­­vant, care sperăm că nu va rămîne izo­lat, ci va constitui criteriul unei even­tuale serii.­­Irrtfenţia formaţiei „Sincron“ de a aborda în ritmuri noi o baladă populară, merită relevate c _şi, m­­zical şi ca efort creator, cu observaţia că nu se poate totuşi sugera un grup de ciobani de către ciţiva cintăreţi sprijiniţi un hirliic, pefittu că 'trepidaţia pă- g şilor de dans se scurgea în pă- 5 iftî'iU; ft’u în plafonul locuinţei 2 lbăstre. Acuţii, ftiiHţi dintre noi g Ibchîfti Ifi blbcuil de eu’rîhd 5 cohstrilite. Rilmu­î construcţiÎlor g a schimbat, însă­, nu numai faţă g oraşului, a schimbat nu numai 5 modul de viaţă, ci şi modul de g a gîndi. însăşi înlocuirea simp- g tomatică a termenului vecin cu £ altul, colbcatax, ăr vrea parcă g să sublinieze reaşezarea pe noi­­ principii a normelor de con- S vieţuire socială.­­ De fapt, confortul, incompa- g­rabil superior, are şi avantajă * şi dezavantaje. Prin ţeava ca- g­lorif^ruliji nu vine numai căi- jj dura, ci şi zgomotul produs de n vecin. Peretele de beton e so­ ne lid, dar nu poate înghiţi repli- g cile dramatice ale unei­ piese a ce se improvizează spontan şi la ore nepotrivite în aparta- 2 mentul de alături. Tavanul, re- S în­stent ia trepidaţii, cedează, S tbthsî, cind robinetul de apă , de deasupra e uitat deschis. U­ S heok­, avemn senzaţia că mică - noastră fortăreaţă e asediată ■ sistematic de vecini. Devenim, g brusc, irascibili. Vecini ih g g dreaptă. Vecini în stingă, ve­ g S cini sub noi, vecini deasupra g S noastră. „Lasă radioul măi ih­ ■ g cer, nu pot să dorm !“ Replică ~ S vine prompt : ,,în căsă meă fac g M ce vr­eău !“ „Nu mai tropăiţi ! g S îmi căde lustra in cap !” Ţi se g g explică omeneşte : „Imi serbe? g g onomastica, n-o să stăm Că !ă 5 g priVeghi !“ Dăcă-l excludem pe g g cei rău intenţionaţi (sunt şi din g g ăceaică), fiecare are dreptate : g g şi cel cu radioul, şi cel care g g vrea să doarmă, şi Cel cu las- g­a­tt­ ă, şi cel cu Onomastica.' ■fi • . TM g Şi atunci? Ştiu, ideal ar fi ■■ *» că vecinul să nu aibă aparat de g radio. Şi să vorbească in şoap- 5 tă cu soţia. Şi să meargă prin g c&Să în virful picioarelor. Şi să­­ nu fie vizitat de prieten). Şi să 5 g nu-şi mai serbeze onomastica., a» g Şi să nu... Bun. număr că in » acest caz Vecinul ăr putea a­­g veă și el, in virtutea dreptului g g la reciprocitate, anumite prefer.* 2 Ş­tii : să nu âVefft nici noi apă- g g rat de rhdî'o, să vo­rbim Ih soap- 5 g tă cu soţia, să mergem prin g g casă în virful picioarelor, să ■ g nu primim vizite ş.a.m.d. Ex- g g dlus, fiindcă acc­eptind aceste g 2 condiţii, viaţa noastră ăr de­ g g veni o mare moartă, o scurgere ■■ m amorfă de timp, o cohtinuă şi g g stupidă plicliseală. Aşa stînd g g lucrurile, ce-i de făcut ?. Ideal g g ar fi, cred, să nu uităm că ve­­g 5 cinul vecinului nostru sîtttfefă £ g noi­iniiiiiiiiliiiiiiliiiiiiiliiiiiiii, chitare , şi bîtele şi chitarele sunt din lemn, dar, totuşi... Şi, iată s-a consumat primul număr al noului Magazin. L-am dort în continuare mai pasionant, mai d­irect," mai dinimri­ c. Du­pă cum totuşi cred că emisiunii ii lipseşte prezentarea —­liant. Pentru că unui bloc din oțel, ii este necesar un ascensor pentru a urca la ..etajele superioare. Prezentarea rămine acest ascensor. Ne _ rezervăm dreptul de ă,,reveni, după^o perioadă, piTTftarginea' aiestei emisiuni -care spe­­râm că va contribui la profilul si per­sonalitatea zilei noastre de odihnă. AI. Pöjäövtei i 1/ a* f | ii fi S E S Vecini ! {Urmare aict pag. lV FERIŢI-VA DE GRIPĂ! (Urmare din pag. 1) pe c­i de gripă. In plus, s-a recomandat ca medicii de policlinici şi circumscrip­ţii să-şi rezerve cit mai mult timp pen­tru activitatea de teren. Au fost luate, de asemenea, măsuri pentru ridicarea capacităţii de rezistenţă a copiilor prin vitaminizare, intensificarea triajului ce­lor bolnavi şi scoaterea acestora din colectivităţi. , In preocupările organelor dar resort se află, de asemenea şi problema apro­vizionării farmaciilor , cu suficiente can­tităţi de medicamente anti-gripale. In cursul lunilor decembrie — ianua­rie urmează să se desfăşoare în toată ţara, deci şi in Capitală, o acţiune de imunizare, folosindu-se vaccinul antigri­­pal cu administrare pe­ cale nazală, a populaţiei de peste 16 ani care, prin natura profesiei, este cea mai expusă la îmbolnăvire. Pentru reuşita măsurilor adoptate, so­licităm şi sprijinul populaţiei. Părinţii, profesorii, pedagogii, silit sfătuiţi să con­tribuie la activitatea de prevenire a in­fecţiilor prin o­ferirea copiilor de aglo­meraţii (săli de spectacole, de aşteptare, mijloace de transport în comun, etc), asigurarea aerisirii sălilor de clasă şi încăperilor de locuit, respectarea rigu­roasă a igienei individuale. Cînd se observă simptome ca : stare generală rea, febră, cefatee intensă, care indică apariţia unei forme mai grave de boală, se recomandă popu­laţiei să solicite asistenţă medicală, iar administrarea medicamentelor să o facă numai pe baza­ indicaţiilor medicilor. in orice caz, chiar in formele uşoare de gripă, este bine ca bolnavul să rămină la domiciliu, atît pentru a evita agra­varea bolii, cit mai ales pentru a nu o propaga şi la alte persoane. 1 . . . mh l I­I­I .14.00 Fotbal : Dinamo București — Universitatea Craiova. • Trans­­m­isi­une de la stadionul Dinamo. 17.30 Telex TV. 17.35 TV pentru specialiștii din industrie. 18.65 Cură de limba franceză (lecția a 36-a). ----- -19.30 Emisiune pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Pul.;­citate. 19.45 Invitaţie pentru simbală. — emisiune turistică. 20.00 Zoo.­­20.25 Magazin ştiinţific. 50 45 Fi,m aGrille : Donmi­~ „ . soarele din Rochefort. 22.45 Dialog despre cultură. ^Ctatecul de. muzică ,uşoară ex­presie a timpului nostru“. 23.00 Telejurnalul de noapte»

Next