Informatia Bucureştiului, ianuarie 1969 (Anul 16, nr. 4784-4808)

1969-01-03 / nr. 4784

Ostilii dintre ce ne-ai asigurat plinătatea sărbătorii (Urmare din pag. I) se vede şi din imaginea noastră (foto nr. 4) care înfăţişează, la locul datoriei, pe cpt. George Clonaru şi prt. Nicolae Farcaş. In sfîrşit, obiec­tivul fotografic s-a oprit asupra unui prim­­moment comercial' 69 (foto nr. 5). Zîmbetul şi bunăvoinţa vân­zătorilor Valerica Călin şi Dumitru Istrate de la magazinul „Unic" l-am dori permanentizat tot anul, în toate unităţile comerciale. Lucratoriii aces­tei cunoscute unităţi alimentare au împrospătat, azi dimineaţă, încăpă­toarele rafturi ale magazinului — (Urmare din pag. I) In ritm de dans, la casa de cultură Mai multe case de cultură au găzduit ieri — începînd cu orele după-amiezii și pîr­ă seara tîrziu — manifestări cultural-distructive. Un scurt raid ne-a prilejuit un variat itinerar, cu precădere muzi­cal La Casa de cultură a sectorului 5, atît de intens solicitat în zilele pre­mergătoare sărbătorii Cîteva secvenţe doar. Le-am fi putut continua cu multe altele, fiindcă în multe alte domenii activitatea este, în aceste zile, neîntreruptă, asi­­gurîndu-ni-se, astfel, clipe de săr­bătoare „de cea mai bună cali­tate*. De la agentul de circulaţie la medicul de gardă, de la vrăjito­rii artei culinare la actori — o su­medenie de oameni au intîmpinat Anul nou la posturile lor Printre ei s-au aflat şi... reporterii ziarului nostru, care vă urează, şi pe aceas­tă cale, dragi cititori, ,La mulţi ani!” de pildă, agreabile prologuri la dans le-au constituit recitalurile de prelucrări folclorice şi muzică uşoară*. Solişti ? Daniela Gheorghiu şi Olga, Bacă, ambele distinse re­cent la Festivalul tinerilor solişti bucureştii. Constantin Boboc şi Antoaneta Şvab, acompaniaţi de orchestra condusă de Micu Lazaro­­vici. La altă casă de cultură, cea a sectorului 7, seara distractivă a început cu ţe suită de tradiţio­nale răvaşe sugestiv reunite — Debut distractiv ’69 dacă ne gîndim la provenienţa lor folclorică — sub titlul „De la lume adunate“. Apoi, înainte de a in­vita la dans, orchestra, dirijată de George Murgeanu, a oferit micro­fonul cîtorva tineri cîntăreţi ama­tori : Denise Niculescu, Vasile Fetru etc. „COLAJ 1“ - nn speriaţi care trebuie sa şi patrească publicul Serile de teatru pe care A.T.M. le găzduieşte din cînd în cînd, în minus­cula sală, bună la toate, de la centrul său de documentare, sint învăluite In­ti -o atmosferă cu totul aparte merite de solemnitatea puţin rigidă, puţin ar­­t fiuială, a premierelor oficiale, aceste reuniuni în cerc restrîns poartă pecetea gravă a investigaţiei profesionale, a cer­cet­ării ,,de laborator“ a confruntării de opinii Dar studiul se face aici fără pe­­d­uferie, fără ostentaţie şi fără recipro­ce admonestări profesorale, într o asemenea ambianţă am asis­tat la ultimul experiment teatral pa­tronat de A.T.M . Colaj 1. Sau, ţinînd seama de factura cu totul neobişnuită a spectacolului, poate că n-ar trebui să spun „am asistat“, ci, ma degrabă, „am participat“. Deoarece Colaj 1 este, prin excelenţă, un specta­col de participare, de stimulare şi an­trenare a spectatorului. Nouă actori (Eva Pătraşcanu, Dinu Cezar, George Bănică, Mihai Stan, Cristina Tacoi, Mo­na Gran Rodică Mandache, Adrian Lupu şi Sanda Maria Dandu) rostesc, timp de o oră şi jumătate frînturi din anirole, poezii foiletoane, scenete şi chiar simple anunţuri, toate acestea dd­icate de regizorul George Teodo­re''!! din presa română şi străină De la Nina Cassian, Eugen Jebeleanu şi Ana Blandiana la Alai­n Robe-Grillet şi Je­an­ Stam­binski, de la Ecaterina Oproiu , Marin Sorescu la Guido Aristarco şi Zbigniew Cybulski . 50 de semnături onorează acest original scenariu. Dar semnăturile nu mai au de fapt­ nici o însemnătate, deşi un reflector le ur­măreşte conştiincios în ritmul scurgerii replicilor, pe o listă vizibilă, plasată pe peretele din fundul sălii. Autorii nu in­teresează aici, pentru că frazele ieşite din peniţa lor devin, în contextul Co­­lajului, voci anonime ale timpului. Ade­văratul şi unicul „erou“ al Colajului este timpul — şi anume timpul nostru, contemporaneitatea. George Teodorescu izbuteşte să facă­­ din spectacolul său o oglindă ce reflejtcta clipa prezentă, cu toate micile şi marile preocupări care ne agită care sunt ale noastre şi pe care le recunoaştem : de la disputele de idei la capriciile frivole ale modei, de la triumful zgomotos al tehnicii la confidenţialele reculegeri lirice. Şi, fi­reşte, regăsind cu surpriză în cutruntele Colajului glndurile noastre — sau gîn­­duri care ar putea fi ale noastre — sîntem obligaţi să reflectăm, să ne o­­prim din mers pentru a privi cu alţi ochi în noi şi în jurul nostru. Înainte de a­ ajunge la public, acest sentiment al realităţii necontrafăcute, palpabile, a traversat sensibilitatea actorilor. Aşa se face ca, refuzînd să enunţe alb aceste replici impersonale, cei mai mulţi din­tre ei au simţit nevoia nu numai să le nuanţeze, să le „umanizeze“, ci chiar să-şi unifice cumva intervenţiile dispa­rate, printr-o continuitate de ton şi atitudine : Eva Pătrăşcanu e imitai­vâ şi insinuantă, Cristina Tacoi — impulsivă, Sanda Maria Dandu — gravă, Mihai Stan — Ironic, George Bănică — sen­timental şi puţin naiv iar în ce-o pri­veşte pe Rodica Mandache, apariţia e­ are aproape densitatea unui personaj. Kathleen n-avusese mai mult farmec. Din păcate, oricît de generoasă și de ospitalieră ar fi conducerea A.T . , cen­trul său de documentare nu se poate transforma într-o sală de spectacol pen-t­­ru marele public. Dar Colaj­­ este mai mult decît o experiență propusă specia­­lişm­or : el e o formă de teatru activ, destinat unei largi audienţe. Tocmai de aceea socot că el trebuie să pornească singur, poate mai întîi de la A.T.M. la Student Club şi de aici mai departe — să zicem, la casele de cultură — în în tîm pi­na rea publicului pentru care a fost creat. Adriana Rotaru NOUL AN (Urmare din pag. I) mism. lată-l, stă şi acum în capul mesei, nu oaspete, fiindcă ne vom despărţi de el abia pes­te 362 de sile. Am scos din că­mări damigenele de rezervă, al doilea rînd de plăcinte rumeni­te în cuptoare. Petrecem în cin­stea lui şi pentru bunăstarea noastră, iar gîndul adună în căuşul dorinţei seminţele înfăp­tuirilor ce vor încolţi în zilele ce vin. Am intrat in noul an fără să uităm că de la revelion au lip­sit calfele Iul Hefaistos, care nu lasă oțelul să doarmă, urma­şii lui Jupiter, care stăpînesc fulgerele energiei electrice, dis­cipolii Iul Hipocrat care, la răspintia a doi ani, au continuat să vegheze la căpătîiul bolnavi­lor. Lor şi celorlalţi care, în noaptea de Anul nou, au stat nu la masa cu bucate, ci la da­torie, le aducem, aici, mulţumi­rile noastre şi urările cuvenite. Am intrat in noul an şi ora­şul îşi prelungeşte repausul o­­bişnuit cu încă două zile. E drept, tramvaiele, autobuzele sunt înțesate, dar lumea se în­dreaptă spre sălile de spectacol, spre casele de cultură, spre rude şi prieteni. Amatorii de drumeţie au plecat in munţi. Aceste ore calme şi recreative toarnă în fiecare energii noi pentru ceea ce ne-am propus să realizăm. Am intrat în noul an şi iată, cititorule, te reîntîlne­şti cu zia­rul pe care l-ai îndrăgit. Umăr la umăr, pornim călătoria noa­stră în anul 25... Bine le-am găsit ! Prima fotografie din noul an, lin­gă tradiţionalul pom de iarnă Recital de muzică uşoară ...dar nu num Se pare că actul, nu lipsit de temeritate, al Margaretei Pîslaru — care s-a înfăţişat prima publicului cu un substanţial recital — n-a rămas fără e­­cou. O colegă de breas­lă — Doina Badea — va repeta gestul în­cepînd de luni 6 ia­nuarie, ora 19.30, în sala „Savoy" a Tea­trului „C. Tănase”. Vom avea astfel pri­lejul să-i ascultăm din nou melodiile ca­re i-au adus succesul, ca şi altele, adăugate recent repertoriului ei. Va fi acompaniată de orchestra dirijată de Gerhard Römer. Dar recitalul Doinei Badea nu va oferi numai o seară de muzică uşoa­ră. O completare a­­morstică va fi susţi­nută de actorul Nico­lae Dinică de la Tea­trul din Ploieşti. El va interpreta monoloage de Romulus Vulpescu, Aldo Nicolai, Tudor Muşatescu, Petre Băr­­bulescu. FAUST — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.70. SINGE VIENEZ (Nicolae Ţâranu, Cleo­patra Melidoneanu, Lucia Roic, Valii Ni­­culescu, George Hazgan. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. BECRET (Gh. Cozorici, Damian Crîş­­maru) — Teatrul national „I. L. Cara­­giale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Iri­na Rachiţeanu, Geo Barton) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel 15.15.53, ora 19.30. METEORUL (Toma Caragiu, Beate Fre­­danov, Septimiu Sever) — Teatrul „Lu­cia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. SFÎRŞITUL PAMINTULUI (Mihai Me­­reuţă Mimi Enăusanu, Elena Caragiu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. VIJELIE IN CRENGILE DE SASSA­FRAS (Sandu Sticlaru, Marga Barbu, Melania Carje) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. FEMEI SINGURE (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu-Săniuţă, Gilda Mari­­nescu) —­­Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru nr. 20. UCIGAŞ FARA SUMBRIE (Radu Be­­­ligan, Mircea Şeptilici, Mircea E. Bala­­ban) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. OFIŢERUL REGRUTOR (Victor Re­­benghic, Ionescu-Gion, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — Teatrul Giuleşti, tel. 10.04.85, ora 19.30. R.U.R. — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Cara­giale”, tel. 15.72.59, ora 19.30. SELECŢIUNI *68 — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. MANGHERIADA (Rachele Schapira, Nuşa Grupp, Bebe Bercovici) — Tea­trul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. COMICI VESTIŢI AI REVISTEI (N. Stroe, Zizi Şerban, Didi Ionescu, George Bunea) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MEXICO MELODY (Puiu Călinescu, Will Donea, Trio Caban) — Teatrul sa­­tiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. A FUGIT UN TREN — Teatrul Țăndă­rică, sala din str. Academiei nr. 50, tel. 16 14.92, ora 17 CIRCUL .„AEROS" (R. D. Germană) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30. PREMIERE ÎNTOARCEREA VRĂJITORULUI - Lu­mina (16.23.35 - 8.45 - 16.30 In continua­re, 18.45, 20.45 VARA FIERBINTE - Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30, 20.45. BECRET (ambele serii) — Patria (11.86.25) — 10. 13.30, 17, 20.30. COLUMNA (ambele serii) — Miorita (14.27.14) — 9.30, 12.30, 16.30, 19.30 ; Bu­cegi (17.05.47) — 9.50, 12.30, 16.30, 19.30 ; Floreasca (33.29.71) — 11.30, 14.30, 17.15 20 101 DALMAȚIENI — Doina (16.35.38) - 9. 10.30, 12. 13.30. 16, 18.15, 20.30. AVENTURA — Central (14.12.24) — 8.30, 11. 13 30 NOAPTEA - Central (14 12 24) 18 30 21 ZIUA CARE — Giu­lesti (17.55.46) - 15.30, 18. 20.30­­ (35.15.17) - 15.30, 18. 20.30­­ (23.91 00) — 15 30. 18. 20 30. PROFESIONIȘTII - Festival - 8.45. 11. 13.30. 16. 18.30. 21 1 (22.44 01) - 9. 11.15. 13.30. 16. 18.15. 20.30 AVENTURILE LUI TOM SAWYER - Victoria ,16.28 79) - 9. 11.15. 13.45. 15 45. 13.15. 20.30. AVENTURILE LUI TOM SAWYER : MOARTEA LUI JOE INDIANUL - Fla­mura (23.07.40) - 9. 12.30. 14. 19.30. MOARTEA LUI JOE INDIANUL - Re­publica (11 03.72) - 9.30. 11 45. 14. 16 15, 18.30. 20.45 MADE IN ITALY - Excelsior (18 10.881 - 8.45. 11. 13.15. 15.30, 18. 20.30­­ Arta (21.31 86) — 9 - 15 45 in continuare. 18. 20.15 ORASUL MAGIC - Griviţa (17 08.58) - 9. 11. 13. 16. 18.15. 20.30. OPERAȚIUNEA SAN GENNARO - În­frăţirea între popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. HOMBRE — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20 30 . Munca (21.50.97) — 16. 18. 20. PRINŢESA­­ Volga (11.91 26) - 9 - 16 in continuare, 18.15. 20 30. CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — Viitorul (11.48 03) — 10. 15.30. 19. PLANETA MAIMUȚELOR - Mosilor (12.52 93) - 15 30. 18. 20.30 ASTA SEARA MA DISTREZ - Bucu­rești (15 61.54) - 8.30. 11, 13.30. 16, 18.30, 21 . Luceafărul (15 87.67) - 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30. 20 45 . Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20,45. MONDO CANE — Timpuri Noi (15.61 10) — 9 - 21 In continuare. SAMURAIUL — Buzești (13.62.79) — 15.30, 13. 20.30. JUDOKA. AGENT SECRET — Dacia (16.26.10) — 8.30 — 16.30 in continuare. 18.45. 21 WINNETOU — (seria a III-a) —Lira (31 71.71) - 15.30. 18. 20.30. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU - Drumul Sării (31.23.13) - 15. 17.45. 20. DUELUL LUNG — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. LUSTRAGIUL — Pacea (31.32.52) — 15.30, 18, 20.15. TREI COPII „MINUNE“ — Cringași (17.38 81) - 14.30, 16.30, 18.30, 20 30. VERA CRUZ — Aurora (35.04.66) — 9.30, 11.45. 14, 16. 18.15, 20.30 . Tomis (21.49.46) — 9 — 15 45 în continuare. 18. 20.15. CE NOAPTE, BĂIEŢI ! — Flacăra (21.35 40) - 15.30, 18. 20.30. MARIANNA — AGENTUL 0555 — Viran (21.39 82) — 15 30, 18. 20.30. HEROINA — Cosmos (35.19.15) — 16, 18. 20. NEAMUL ŞOIMAREŞTILOR — Union (13.47.04) — 15.30, 18. 20.30. TARZAN, OMUL MAIMUŢA , FIUL LUI TARZAN — Unirea (17.10.21) — 15.30, 19. URLETUL LUPILOR - Capitol (16 29.17) - 9. 11.15, 13.30, 16. 18.30, 21 . Feroviar (16.22.73) - 8.30, 0. 13.30, 16, 18.30, 21. FIUL LUI TARZAN — Progresul (23.94.10) - 10.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. Teatrul „Ion Creangă“ in Iugoslavia După succesul repurtat în luna octombrie la Sofia, în cadrul Festiva­lului internaţional al teatrului de copii şi tineret, colectivul Teatrului „Ion Creangă" a fost invitat în Iugoslavia, urmînd să prezinte spectacolul Păcală (textul — I­etiţia Popa, regia — Barbu Dumitrescu, decorurile — Elena Simirad-Munteanu, rolul titular fiind interpretat, alternativ, de actorii Ion Gh. Arcudeanu şi Mihai Ioniţă) în localităţile Skoplje, Bitolia şi Niş. Turneul se va desfăşura între 5 şi 16 ianuarie. Pila electrică radioactivă Stafiile meteorologice automate, releele pentru radio şi televiziune, instalaţiile submarine de foraj ca şi multe alte aparate ce funcţionează în locuri greu accesibile omului au nevoie de o sursă de energie. Acumulatorul, deja destul de bine pus la punct, practic are deza­vantajul unei vieţi prea scurte. Apariţia semiconductorilor a permis utilizarea izotopilor radioactivi pentru producerea curentului electric în pile a căror viaţă e practic nelimitată. (Aşa numitele pile izotopice). De obicei, emi­sia atomică provoacă încălzirea unui termotuplu care, la rîndul lui, transfor­mă căldura in electricitate. Un aseme­nea tip de pilă nu are nici o piesă în mişcare şi poate funcţiona ani în şir fără nici o uzură. Recent a fost creat un nou semiconductor avînd proprieta­tea de a produce direct curent sub in­fluenţa radiaţiilor. Pila construită pe baza lui constituie şi un record de mi­niaturizare : dimensiunile sale nu le depăşesc pe cele ale unei monezi ; im­plantată in corp, ea furnizează suficient curent pentru a asigura funcţionarea funui pacemaker (aparat ce regularizea­ză ritmul cardiac). Cele mai multe modele utilizează stronţiu-90, deşeu rezultat din dezintegrarea uraniului, care pînâ acum nu-şi găsea nici o în­trebuinţare. Deocamdată electricitatea radioactivă este destul de scumpă : cir­ca 900 de dolari wattul. Costisitoare ca orice tehnică de avangardă, ea este considerată insă ca avînd un mare vi­itor o dată cu perfecţionarea pilelor şi scăderea preţului de cost. OILE POT FI TUNSE CU MINA... Re­cordul mondial de viteză in tunderea unei oi se pare că aparţine unui austra­lian şi se situează în jurul a 3 minute. O recentă descoperire a unui medic permite tunderea unei d­­intr-un minut şi la un preţ de cost de cinci ori mai scăzut. Constatînd, cu ocazia unor expe­rienţe pe animale cu substanţe anti­­canceroase, că inocularea acestora are ca efect secundar căderea părului, me­dicul s-a gîndit să administreze aseme-fost­­ea substanţe oilor. Rezultatul „ cel aşteptat : după 24 de ore era sufi­cient să se treacă o dată cu mina peste blana animalelor ca aceasta să cadă imediat. Rămîne de stabilit dacă trata­mentul aplicat nu are efecte negative asupra calităţii cărnii. TEST PENTRU DEPISTAREA CAN­CERULUI. Statisticile internaţionale con­stată că o treime din bolnavii de can­cer depistaţi anual se vindecă. Condiţia: să fie pus diagnosticul din timp. Or, tocmai aici e marea problemă : cum să se efectueze teste sigure pe scară mare” Recent a fost experimentat un lichid care permite păstrarea nealterată a ce­lulelor de mucoasă expectorată. O ma­șină electronică specială le analizează stabilind diagnosticul (sănătos, predis­pus, bolnav) cu o precizie de 92—100 la sută. Testul este valabil numai pentru cancerul pulmonar. Fişaj cinematografic la examen! Nimic mai simplu, de la o vreme, decit să cri­tici Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului. Lunar, poţi înfilni ba un interviu cu „vinovaţii“ difuzării filmului, ba un rechizitoriu în care este incriminată, o dată în plus, lipsa de substanţă a repertoriului cinematografic Dar — după cum dorim să demonstrăm — tocmai anul 1968 a însemnat şi un an de cotitură. Pentru că momentul esenţial pentru definirea repertoriului nu ţine, în primul rînd, de cîteva prezenţe re­gretabile, el mai ales de tendinţa sa generală. In cadrul unei analize care se revendică obiectivă, trebuie să fie luate in consideraţie cîteva cri­terii, cîteva repere concrete. Şi în primul rînd, modul în care a fost alcătuit repertoriul — refe­­rindu-ne evident la selecţia filmelor achiziţio­nate de peste hotare şi nu la producţiile proprii. In acest sens este de notat că, pentru prima oară in 1968, a fost elaborat la D.R.C D.F. un repertoriu de perspectivă al întregului an, pe baza studiului aproximativ al cerinţelor publicu­lui ceea ce a permis repartizarea mai judicioasa decit in trecut a ponderii diferitelor genuri de filme în 1968, de pildă, „cinematograful de artă" n-a mai trăit doar cu numele, ci a avut un afiş pe profil, format din filme achiziţionate în mod special pentru el, afiş care s-a dovedit repre­zentativ, dac­ă facem abstracţie de unul sau două experimente mai puţin fericite, precum Valea sau Mesteacănul. In 1968 publicul nostru a cunoscut. IN sfîrşit, Hirosima, dragostea mea, a vizionat un Bergman autentic cu Fragii sălbatici, l-a reîntilnit pe Kurosawa in Cei şapte samurai, l-a cunoscut prin Prietenele pe Ewald Shorm a vizionat frumosul film al lui Iosif Heifit în ura lui S„ a făcut mrin Vară capricioasă, cunoştinţa lui Jiri Menzel, laureat la Karlovy Vary şi dis­tins cu un Oscar, a aplaudat Tandreţe şi Becker Billy Mincinosul, Domnişoarele din Rochefort Am mt­lnit ţigani fericiţi şi - recent - Noapte.i lui Antonioni etc Lista s ar putea prelungi dar chiar oprită aici. trage în balanță evident m» „reu decit peliculele contestabile, °S-ar putea obiecta desigur că multe dintre ti­tlurile citate, reprezintă datorii mai vechi a!» difuzăm filmului Dar în afară de faptul lau­dabil că aceste datorii încep să fie achitate, tre­buie să observăm şi eforturile distribuitorilor noştri de a ţine, de multe ori, pasul cu producţia Internaţională. Au remarcat oare admiratorii Sa­muralului, printre care ne face plăcere să rea­mintim că nu ne numărăm, cît de apropiată de premiera pariziană a filmului lui Melville, a fost cea bucureşteană . In mod asemănător. Ziua in care vin peştii şi Planeta maimuţelor, I­talie şi Vară capricioasă au fost prezentate publicului românesc atunci cînd critica străină nici nu apu­case să le comenteze. Fireşte, nu tot ce ni s-a prezentat poate fi pro­clamat „capodoperă“, dar un repertoriu nu se defineşte exclusiv prin opere „de căpătâi“. în afară de filmele mari, anul cinematografic va fi în mod fatal alcătuit şi din lucrări care nu vor fi revendicate în coloanele exigente ale istoriilor filmului. Şi este firesc ca numărul lor să fie cu mult mai mare decât cel al producţiilor de anvergură S-a mai spus că o parte importantă a publi­cului aşteaptă din partea cinematografului di­vertismentul, filmul de atracţie, iar nivelul unui repertoriu este definit şi de indicele mediu de calitate al categoriilor de filme cel mai mult solicitate Or, după părerea noastră, divertismen­te ca Domnişoarele din Rochefort, Eu, eu, ea şi ceilalţi, O lum­e nebună, nebună, nebună. Fredy, loveşte un Intii !, Oscar, Doctorul Aumădoare, Ton, şi Jerry, Made in Italy sau filme de acţiune ca Aventurierii, Profesioniştii, Un taxi pentru To­bruk, Planeta maimuţelor, Căderea imperiului roman. Ziua in care vin peştii etc. au constituit mai mult decit o simplă recreaţie, au fost des­ă Stare estetică întrunind, prin calităţile lor, su­fragiile unui public deosebit de larg Ur, ultlio factor care trebuie a fi luat in con ■derotle este Insă şi perspectiva repertorium rostru cinematografic La Direcţia reţelei cinema­ografice şi difuzării­­filmului am putut consulte •Recent planul ferm de prezentare a anului cine­matografic care a început Este o listă care impresionează prin seriozitatea şi competenţa­­selecţiei şi care ne face să aşteptăm cu toată încrederea repertoriul actual. Vom avea astfel prilejul să întregim cunoştinţa noastră cu Michelangelo Antonioni, vizionind alte trei creaţii importante ale maestrului Italian • Eclipsa cu Monica Virti şi Alain Delon. Deşertul Roşu cu aceeaşi Monica Vitti alături de Richard Harris şi Blow-Up, cu David Hemmings, Vanessa Redgrave şi Sarah Miles. Din Bunuel, figurează în repertoriu Viridiana cu Silvia Pinal şi Fran­cesco Rabal, din Alain Resnais. Anul trecut la Marienbad Personalitatea barocă a lui Orson Welles va fi ilustrată cu ecranizarea după Pro­cesul lui Kafka, în care alături de realizator mai apar ca interpreţi Jeanne Moreau şi Anthony Perkins. Ca divertisment, ni se făgăduieşte ecra­nizarea muzicală după „Pigmalyon“ de Shaw, My fair lady de George Cukor, interpretată de Audrey Hepburn şi Rex Harrison, Viţelul de aur, ecranizare după Ilf şi Petrov de Mihail Sveiter, Femeia bndărăniloft, adaptare după celebra co­m­­ed­ie shakespeariană de italianul Franco Zefi­­reili avindu-l ca protagonişti pe Uz Taylor şi Richard Burton, Pipele — caustic tablou de mo­ravuri pe care Ilya Ehrenburg i l-a inspirat cehului Voltech­­asny, două filme de aventuri de Fritz Lang : Tigrul din Esehnapur şi Momi­mentul indian, o nouă verigă a serialului Spes­sar, de Kurt Hoffmann. Un realizator deosebit de popular ca Stanley Kramer va fi reprezentat de două din producţiile sale mai recente : Co­rabia nebunilor şi Ghici cine vine la masă ?, acesta din urmă marcind ultima apariţie pe ecran a marolui actor american Spencer Tracy Partenera sa. Katharine Hepburn a fost distinsă cu un premiu Oscar pentru cea mai bună creaţie actoricească a anului. Claude Lelouch reapar, pe afişul nostru ca Să trăieşti numai ca să tră­ieşti Interpretat de Yves Montand. Annie Girar­dot şi Candice Bergen Diri creaţia regretatulu cineast DOlonez Munk figurează filmul netermi­nat Pasagera, iar Andrzej Wajda va fi reprezen­tat Prin producţia pe care i-a dedicat-o neulatu­lui său colaborator, actorul Zbygniew Cybulski . Totul de vânzare. Din producţia maghiară vom putea vedea ultimele două creaţii ale autorului filmului Sărmanii flăcăi, Miklós Jancso , Roşii şi albi, coproducţie sovieto ungară, şi Linişte şi strigăt Un alt film de mare valoare este Tatăl, de Szabó István, distins cu Marele Premiu la Festivalul internaţional al filmului de la Mos­cova — 1967, ex-aequo cu Ziaristul lui Serghei Gherasimov, trecut şi el in repertoriul cinema­tografic al anului. Un foarte, tînăr realizator bel­gian, despre care a început să se vorbească, André Delvaux, figurează cu cele două filme ale sale : Omul cu craniul ras și O scară — un tren, ultimul interpretat de cuplul Yves Moptand- Anouk Aimée. Regizorul polonez Roman Po- Iznski va fi şi el reprezentat prin două pro­ducţii : Cuţitul în apă şi comedia mai recentă, realizată în Anglia, Balul vampirilor. Fraţii Ka­ramazov, ultima ecranizare după Dostoievski realizată de regretatul regizor sovietic Ivan Pîriev, ca şi Ploaie de iulie, filmul foarte co­mentat de critica internaţională al regizorului Marlen Hutiev, Cina voi fi mort şi livid, comedia tragică a regizorului sîrb Z. Pavlovic distinsă cu un premiu la Karlovy-Vary şi Trei, producţie a compatriotului său Petrovic, autorul filmului Am întâlnit ţigani fericiţi. Apele primăverii, adaptare după romanul lui Turgheniev de regizorul ceh Vaclav Krska şi Planele mecanice, ecranizare de Bardem, Poienile roşii, frumosul film al regizo­rului sovietic Emil Loteanu şi Conflictul sergen­tului Grişa, ecranizare D.E.F.A., după romanul lui Arnold Zweig, Camera albă, producţie bulgară distinsă cu Marele Premiu al Festivalului de la Varna şi ecranizarea polonezului Hass după ro­manul Păpuşa al lui Boleslaw Prus, Călugăriţa, adaptarea lui Jacques Rivette după pamfletul lui Denis Diderot şi comedia lui Nanny Koy (auto­rul lui Made in Italy) intitulată Tată de familie sînt tot atîtea titluri care ne pot aduce în sala cinematografelor chiar şi pe caniculă, considerată prin tradiţie ca „sezon mort“. Deşi ar fi foarte bine ca încă din iarnă, întreprinderea cinema­tografică să fie preocupată de funcţionarea insta­laţiilor de condiţionare a aerului... Pentru că asemenea producţii de valoare se cer programate cu cea mai mare grijă, în săli care să ofere condiţii cit mai favorabile de des­făşurare a spectacolului. O singură sală „de irtă", pentru atîtea filme valoroase, cite se anun­ţă, este evident insuficientă. Dacă numai Noaptea, ţine de vreo trei luni afişul cinematografului Central, se poate prevedea că doar cele trei filme inedite achiziţionate din opera lui Anto­nioni vor rechiziţiona ecranul micii săli de pe bulevard aproximativ trei sferturi din an. Unde, pe ce ecrane, vom vedea atunci celelalte filme făgăduite ? Am propune ca alături de cinemato­graful Central, să fie profilate spre „artă şi ex­periment“ şi alte săli de diferite dimensiuni ca­re puldă Luceafărul şi Union. Dacă angajamemele faţă de public ale distri­buitorilor de film vor fi împlinite, vom putea conchide cu satisfacţie că deşi atît de criticată (sau poate stimulată de critici !), Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului se află pe un drum bun. Şi convingerea noastră este — în­tr-adevăr­­ — că se află... T. Coiranfil Cine definește calitatea repertoriului ? Semne bune pentru anul care a început! Au trecut deci şi ceasurile în care televizorul a făcut parte din „meniul” festiv al nopţii de cumpănă dintre anul vechi şi cel nou. Expresia „a mînca te­levizorul cu pîine“ a devenit în această noapte fapt autentic şi nu o metaforă. Mesele s-au a­­şezat fără ajutorul vreunui sce­nograf, în potcoavă, deschizînd spaţiul aparatului miraculos, felurile de bucate s-au servit între emisiuni, în sfîrşit, tot protocolul a urmat aceeaşi di­recţie. Pentru că în general pro­gramul de revelion e considerat drept „o probă de foc", ca o „încercare“ a puterii. De la bun început trebuie să spunem că surpriza a constituit-o însuşi noul profil al programului 68/69. Structura sa a fost orga­nizată pe coordonate culturale urmărindu-se o anume elevare cristalizată în programe de ope­ră, balet, în atragerea unor so­lişti vocali de reputaţie spre muzica uşoară. În acest sens programul a avut o plenitudine care nu poate fi trecută cu ve­derea. Selecţia a fost exigentă, soliştii de prim rang, iar, de pildă, cadrul Muzeului Peleş a deschis locul unor imagini îm­bietoare­. Poezia, atmosfera au­tentică a momentelor de folclor tradiţional, păreau rupte din pa­ginile unor amintiri din Crean­gă. Nu au lipsit surprizele plă­cute, imixtiunea nu de puţine ori creatoare a muzicii culte cu refrenul muzicii uşoare. De a­­semenea baletele au avut, cele mai multe, poezia miezului de noapte hibernal. Nu e mai puţin adevărat că foarte mulţi tele­spectatori au aşteptat cu nerăb­dare „răvaşele’­ programului, sarea şi piperul, pe scurt, umo­rul în toate formele şi formu­lele sale, scheciurile, scenetele, cupletele etc. Într-adevăr, toate acestea au fost mai sărăcuţ re­prezentate în cantitate şi cali­tate. Poate această lacună tre­buie privită şi ca un reproş a­dus condeierilor de umor cărora li se solicită pe bună dreptate o autodepăşire a mijloacelor lor diurne. Dar nu se poate să nu reţii amuzanta glumă cinema­tografică „operată" de Cornel Todea cu Puiu Călinescu, ca şi picăturile spirituale create de Gopo. A mai fost ceva ? Poate vă mai amintiţi dv.! Cîteva mo­mente revuistice ca montare, o­­glinzi şi paiete au înviorat rit­mul, bogăţia muzicii populare bine prezentată, bine „îmbră­cată” a compensat poate lacu­nele de care vorbeam mai sus. Cîntece înscenate, parada vede­telor şi alte numeroase capitole au marcat un program din acest punct de vedere elevat. Şi to­tuşi, dacă, aşa cum arătam, ar fi fost mai numeroase momen­tele de proză acordate nivelului general, programul ar fi cîşti­­gat în ansamblul său. Nu putem însă trece cu vederea evidentul volum uriaş de muncă investit pentru buna petrecere a acestei nopţi, strădania nenumăraţilor actori, regizori, scenografi, ope­ratori, solişti, dansatori etc. ce ne-au fost cu toţii oaspeţi. Evident, se remarcă încă o dată dificultatea alcătuirii unui program festiv — el trebuind să îmbine cele mai bune realizări ale anului într-o formă popu­lară, să ne ofere întîlniri cu cei mai buni creatori ai noştri din toate domeniile. Rămîne semnificativ faptul pentru redactorii şi regizorii televiziunii că am încheiat şi am început anul avînd în faţă programele oferite de aceştia. Popularitatea, larga răspândire a televiziunii trebuie să fie în acest fel direct proporţională cu exigenţa realizărilor sale. E urarea noastră la acest în­ceput de an cu un decor parcă decupat dintr-o emisiune reu­şită pentru copii. Alecu Popovîci 17.30 Telex TV. 17.35 Actualitatea in agricultură. 17.50 Actualitatea in industrie. 18.05 Pentru copii : Ecranul cu păpuși. Ioon CLUB XX - emisiune ro.on pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Publicitate. 19.40 Desene animate. 20 00 Muzică populară româ­nească. 20.30 Pas de deux — film reali­zat de cineastul canadian Mac­La­ren. OH Ca Film artistic : „Cascada diavolului" —* o pro­ducţie a studiourilor braziliene. 22.15 Melodii îndrăgite. Program de muzică uşoară. 22.45 Telejurnalul de noapte. Universitatea serală Secţia economie — Anul II, miercuri 8, o­­rele 17.30 in aula Fa­cultăţii de drept : „Efi­­cienţa activităţii eco­nomice"; expune conf. dr. Alex. Gheorghiu ; @ Secţia filozofie — Anul III, luni 6, orele 17.30 la sediul cabine­tului : „Morala­ formă a conştiinţei sociale“ ; ex­pune lector univ. Ionel Achim. • Secţia este­tică, — anul I, luni 6, orele 17.30 la sediul ca­binetului : „Elemente înaintate în istoria es­teticii româneşti“ , ex­pune conf. univ. I. T.­ PROGRAMUL Cabinetului comitetului municipal de partid Bucureşti — pe perioada 6—11 ianuarie 1969 — Roşaru. • Secţia socio­logie, — anul I, Joi 9, orele 17.30 la sediul ca­binetului . „Teoria so­ciologică şi cercetarea sociologică concretă“ , expune prof. univ. Mi­ron Constantinescu, ad­junct al ministrului în­­văţămîntului. # Secţia istorie, — anul X, vi­neri 10, orele 17.30 la sediul cabinetului, dez­batere la tema anun­ţată. Studiul individual Secţia economie, — Vineri 10, orele 17.30 la sediul cabinetului la temele : Investiţiile şi eficienţa lor economi­că ; capacitatea de pro­ducţie ; cointeresarea materială ; economia şi organizarea transpor­turilor ; gîndirea eco­nomică. Vor avea loc dezbateri la temele a­­nunţate. Cursuri speciale ! Cursul de pregătire propagandişti­stică,­­luni 6, orele 17.30 la sediul cabinetului : „E­­tic şi politic“, expune L. Miroşi, cercetător prin­cipal la Institutul de filozofie al Academiei • Cursul de tire propagandisti toric, vineri 10. 17.30, la sediul ca tu lui : ,,Format bit și a popi mân“ expune niv. O*. —

Next