Informatia Bucureştiului, ianuarie 1969 (Anul 16, nr. 4784-4808)
1969-01-03 / nr. 4784
Ostilii dintre ce ne-ai asigurat plinătatea sărbătorii (Urmare din pag. I) se vede şi din imaginea noastră (foto nr. 4) care înfăţişează, la locul datoriei, pe cpt. George Clonaru şi prt. Nicolae Farcaş. In sfîrşit, obiectivul fotografic s-a oprit asupra unui primmoment comercial' 69 (foto nr. 5). Zîmbetul şi bunăvoinţa vânzătorilor Valerica Călin şi Dumitru Istrate de la magazinul „Unic" l-am dori permanentizat tot anul, în toate unităţile comerciale. Lucratoriii acestei cunoscute unităţi alimentare au împrospătat, azi dimineaţă, încăpătoarele rafturi ale magazinului — (Urmare din pag. I) In ritm de dans, la casa de cultură Mai multe case de cultură au găzduit ieri — începînd cu orele după-amiezii și pîră seara tîrziu — manifestări cultural-distructive. Un scurt raid ne-a prilejuit un variat itinerar, cu precădere muzical La Casa de cultură a sectorului 5, atît de intens solicitat în zilele premergătoare sărbătorii Cîteva secvenţe doar. Le-am fi putut continua cu multe altele, fiindcă în multe alte domenii activitatea este, în aceste zile, neîntreruptă, asigurîndu-ni-se, astfel, clipe de sărbătoare „de cea mai bună calitate*. De la agentul de circulaţie la medicul de gardă, de la vrăjitorii artei culinare la actori — o sumedenie de oameni au intîmpinat Anul nou la posturile lor Printre ei s-au aflat şi... reporterii ziarului nostru, care vă urează, şi pe această cale, dragi cititori, ,La mulţi ani!” de pildă, agreabile prologuri la dans le-au constituit recitalurile de prelucrări folclorice şi muzică uşoară*. Solişti ? Daniela Gheorghiu şi Olga, Bacă, ambele distinse recent la Festivalul tinerilor solişti bucureştii. Constantin Boboc şi Antoaneta Şvab, acompaniaţi de orchestra condusă de Micu Lazarovici. La altă casă de cultură, cea a sectorului 7, seara distractivă a început cu ţe suită de tradiţionale răvaşe sugestiv reunite — Debut distractiv ’69 dacă ne gîndim la provenienţa lor folclorică — sub titlul „De la lume adunate“. Apoi, înainte de a invita la dans, orchestra, dirijată de George Murgeanu, a oferit microfonul cîtorva tineri cîntăreţi amatori : Denise Niculescu, Vasile Fetru etc. „COLAJ 1“ - nn speriaţi care trebuie sa şi patrească publicul Serile de teatru pe care A.T.M. le găzduieşte din cînd în cînd, în minuscula sală, bună la toate, de la centrul său de documentare, sint învăluite Inti -o atmosferă cu totul aparte merite de solemnitatea puţin rigidă, puţin art fiuială, a premierelor oficiale, aceste reuniuni în cerc restrîns poartă pecetea gravă a investigaţiei profesionale, a cercetării ,,de laborator“ a confruntării de opinii Dar studiul se face aici fără peduferie, fără ostentaţie şi fără reciproce admonestări profesorale, într o asemenea ambianţă am asistat la ultimul experiment teatral patronat de A.T.M . Colaj 1. Sau, ţinînd seama de factura cu totul neobişnuită a spectacolului, poate că n-ar trebui să spun „am asistat“, ci, ma degrabă, „am participat“. Deoarece Colaj 1 este, prin excelenţă, un spectacol de participare, de stimulare şi antrenare a spectatorului. Nouă actori (Eva Pătraşcanu, Dinu Cezar, George Bănică, Mihai Stan, Cristina Tacoi, Mona Gran Rodică Mandache, Adrian Lupu şi Sanda Maria Dandu) rostesc, timp de o oră şi jumătate frînturi din anirole, poezii foiletoane, scenete şi chiar simple anunţuri, toate acestea ddicate de regizorul George Teodore''!! din presa română şi străină De la Nina Cassian, Eugen Jebeleanu şi Ana Blandiana la Alain Robe-Grillet şi Jean Stambinski, de la Ecaterina Oproiu , Marin Sorescu la Guido Aristarco şi Zbigniew Cybulski . 50 de semnături onorează acest original scenariu. Dar semnăturile nu mai au de fapt nici o însemnătate, deşi un reflector le urmăreşte conştiincios în ritmul scurgerii replicilor, pe o listă vizibilă, plasată pe peretele din fundul sălii. Autorii nu interesează aici, pentru că frazele ieşite din peniţa lor devin, în contextul Colajului, voci anonime ale timpului. Adevăratul şi unicul „erou“ al Colajului este timpul — şi anume timpul nostru, contemporaneitatea. George Teodorescu izbuteşte să facă din spectacolul său o oglindă ce reflejtcta clipa prezentă, cu toate micile şi marile preocupări care ne agită care sunt ale noastre şi pe care le recunoaştem : de la disputele de idei la capriciile frivole ale modei, de la triumful zgomotos al tehnicii la confidenţialele reculegeri lirice. Şi, fireşte, regăsind cu surpriză în cutruntele Colajului glndurile noastre — sau gînduri care ar putea fi ale noastre — sîntem obligaţi să reflectăm, să ne oprim din mers pentru a privi cu alţi ochi în noi şi în jurul nostru. Înainte de a ajunge la public, acest sentiment al realităţii necontrafăcute, palpabile, a traversat sensibilitatea actorilor. Aşa se face ca, refuzînd să enunţe alb aceste replici impersonale, cei mai mulţi dintre ei au simţit nevoia nu numai să le nuanţeze, să le „umanizeze“, ci chiar să-şi unifice cumva intervenţiile disparate, printr-o continuitate de ton şi atitudine : Eva Pătrăşcanu e imitaivâ şi insinuantă, Cristina Tacoi — impulsivă, Sanda Maria Dandu — gravă, Mihai Stan — Ironic, George Bănică — sentimental şi puţin naiv iar în ce-o priveşte pe Rodica Mandache, apariţia e are aproape densitatea unui personaj. Kathleen n-avusese mai mult farmec. Din păcate, oricît de generoasă și de ospitalieră ar fi conducerea A.T . , centrul său de documentare nu se poate transforma într-o sală de spectacol pen-tru marele public. Dar Colaj este mai mult decît o experiență propusă specialişmor : el e o formă de teatru activ, destinat unei largi audienţe. Tocmai de aceea socot că el trebuie să pornească singur, poate mai întîi de la A.T.M. la Student Club şi de aici mai departe — să zicem, la casele de cultură — în în tîm pina rea publicului pentru care a fost creat. Adriana Rotaru NOUL AN (Urmare din pag. I) mism. lată-l, stă şi acum în capul mesei, nu oaspete, fiindcă ne vom despărţi de el abia peste 362 de sile. Am scos din cămări damigenele de rezervă, al doilea rînd de plăcinte rumenite în cuptoare. Petrecem în cinstea lui şi pentru bunăstarea noastră, iar gîndul adună în căuşul dorinţei seminţele înfăptuirilor ce vor încolţi în zilele ce vin. Am intrat in noul an fără să uităm că de la revelion au lipsit calfele Iul Hefaistos, care nu lasă oțelul să doarmă, urmaşii lui Jupiter, care stăpînesc fulgerele energiei electrice, discipolii Iul Hipocrat care, la răspintia a doi ani, au continuat să vegheze la căpătîiul bolnavilor. Lor şi celorlalţi care, în noaptea de Anul nou, au stat nu la masa cu bucate, ci la datorie, le aducem, aici, mulţumirile noastre şi urările cuvenite. Am intrat in noul an şi oraşul îşi prelungeşte repausul obişnuit cu încă două zile. E drept, tramvaiele, autobuzele sunt înțesate, dar lumea se îndreaptă spre sălile de spectacol, spre casele de cultură, spre rude şi prieteni. Amatorii de drumeţie au plecat in munţi. Aceste ore calme şi recreative toarnă în fiecare energii noi pentru ceea ce ne-am propus să realizăm. Am intrat în noul an şi iată, cititorule, te reîntîlneşti cu ziarul pe care l-ai îndrăgit. Umăr la umăr, pornim călătoria noastră în anul 25... Bine le-am găsit ! Prima fotografie din noul an, lingă tradiţionalul pom de iarnă Recital de muzică uşoară ...dar nu num Se pare că actul, nu lipsit de temeritate, al Margaretei Pîslaru — care s-a înfăţişat prima publicului cu un substanţial recital — n-a rămas fără ecou. O colegă de breaslă — Doina Badea — va repeta gestul începînd de luni 6 ianuarie, ora 19.30, în sala „Savoy" a Teatrului „C. Tănase”. Vom avea astfel prilejul să-i ascultăm din nou melodiile care i-au adus succesul, ca şi altele, adăugate recent repertoriului ei. Va fi acompaniată de orchestra dirijată de Gerhard Römer. Dar recitalul Doinei Badea nu va oferi numai o seară de muzică uşoară. O completare amorstică va fi susţinută de actorul Nicolae Dinică de la Teatrul din Ploieşti. El va interpreta monoloage de Romulus Vulpescu, Aldo Nicolai, Tudor Muşatescu, Petre Bărbulescu. FAUST — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.70. SINGE VIENEZ (Nicolae Ţâranu, Cleopatra Melidoneanu, Lucia Roic, Valii Niculescu, George Hazgan. Dirijor : Mircea Ionescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11, ora 19.30. BECRET (Gh. Cozorici, Damian Crîşmaru) — Teatrul national „I. L. Caragiale“, sala Comedia, tel. 14.71.71, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Irina Rachiţeanu, Geo Barton) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel 15.15.53, ora 19.30. METEORUL (Toma Caragiu, Beate Fredanov, Septimiu Sever) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. SFÎRŞITUL PAMINTULUI (Mihai Mereuţă Mimi Enăusanu, Elena Caragiu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. VIJELIE IN CRENGILE DE SASSAFRAS (Sandu Sticlaru, Marga Barbu, Melania Carje) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. FEMEI SINGURE (Liliana Tomescu, Maria Gheorghiu-Săniuţă, Gilda Marinescu) —Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, bd. Magheru nr. 20. UCIGAŞ FARA SUMBRIE (Radu Beligan, Mircea Şeptilici, Mircea E. Balaban) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. OFIŢERUL REGRUTOR (Victor Rebenghic, Ionescu-Gion, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. OMUL CARE A VĂZUT MOARTEA — Teatrul Giuleşti, tel. 10.04.85, ora 19.30. R.U.R. — Studioul Institutului de artă teatrală şi cinematografică „I. L. Caragiale”, tel. 15.72.59, ora 19.30. SELECŢIUNI *68 — Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor, tel. 13.13.00, ora 20. MANGHERIADA (Rachele Schapira, Nuşa Grupp, Bebe Bercovici) — Teatrul evreiesc, tel. 21.36.71, ora 20. COMICI VESTIŢI AI REVISTEI (N. Stroe, Zizi Şerban, Didi Ionescu, George Bunea) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, tel. 15.56.78, ora 19.30. MEXICO MELODY (Puiu Călinescu, Will Donea, Trio Caban) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala din calea victoriei nr. 174, tel. 15.04.18, ora 19.30. A FUGIT UN TREN — Teatrul Țăndărică, sala din str. Academiei nr. 50, tel. 16 14.92, ora 17 CIRCUL .„AEROS" (R. D. Germană) — Circul de stat, tel. 11.01.20, ora 19.30. PREMIERE ÎNTOARCEREA VRĂJITORULUI - Lumina (16.23.35 - 8.45 - 16.30 In continuare, 18.45, 20.45 VARA FIERBINTE - Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30, 20.45. BECRET (ambele serii) — Patria (11.86.25) — 10. 13.30, 17, 20.30. COLUMNA (ambele serii) — Miorita (14.27.14) — 9.30, 12.30, 16.30, 19.30 ; Bucegi (17.05.47) — 9.50, 12.30, 16.30, 19.30 ; Floreasca (33.29.71) — 11.30, 14.30, 17.15 20 101 DALMAȚIENI — Doina (16.35.38) - 9. 10.30, 12. 13.30. 16, 18.15, 20.30. AVENTURA — Central (14.12.24) — 8.30, 11. 13 30 NOAPTEA - Central (14 12 24) 18 30 21 ZIUA CARE — Giulesti (17.55.46) - 15.30, 18. 20.30 (35.15.17) - 15.30, 18. 20.30 (23.91 00) — 15 30. 18. 20 30. PROFESIONIȘTII - Festival - 8.45. 11. 13.30. 16. 18.30. 21 1 (22.44 01) - 9. 11.15. 13.30. 16. 18.15. 20.30 AVENTURILE LUI TOM SAWYER - Victoria ,16.28 79) - 9. 11.15. 13.45. 15 45. 13.15. 20.30. AVENTURILE LUI TOM SAWYER : MOARTEA LUI JOE INDIANUL - Flamura (23.07.40) - 9. 12.30. 14. 19.30. MOARTEA LUI JOE INDIANUL - Republica (11 03.72) - 9.30. 11 45. 14. 16 15, 18.30. 20.45 MADE IN ITALY - Excelsior (18 10.881 - 8.45. 11. 13.15. 15.30, 18. 20.30 Arta (21.31 86) — 9 - 15 45 in continuare. 18. 20.15 ORASUL MAGIC - Griviţa (17 08.58) - 9. 11. 13. 16. 18.15. 20.30. OPERAȚIUNEA SAN GENNARO - Înfrăţirea între popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. HOMBRE — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18. 20 30 . Munca (21.50.97) — 16. 18. 20. PRINŢESA Volga (11.91 26) - 9 - 16 in continuare, 18.15. 20 30. CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN — Viitorul (11.48 03) — 10. 15.30. 19. PLANETA MAIMUȚELOR - Mosilor (12.52 93) - 15 30. 18. 20.30 ASTA SEARA MA DISTREZ - București (15 61.54) - 8.30. 11, 13.30. 16, 18.30, 21 . Luceafărul (15 87.67) - 9. 11.15, 13.30, 16, 18.30. 20 45 . Modern (23.71.01) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20,45. MONDO CANE — Timpuri Noi (15.61 10) — 9 - 21 In continuare. SAMURAIUL — Buzești (13.62.79) — 15.30, 13. 20.30. JUDOKA. AGENT SECRET — Dacia (16.26.10) — 8.30 — 16.30 in continuare. 18.45. 21 WINNETOU — (seria a III-a) —Lira (31 71.71) - 15.30. 18. 20.30. BLESTEMUL RUBINULUI NEGRU - Drumul Sării (31.23.13) - 15. 17.45. 20. DUELUL LUNG — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18, 20.30. LUSTRAGIUL — Pacea (31.32.52) — 15.30, 18, 20.15. TREI COPII „MINUNE“ — Cringași (17.38 81) - 14.30, 16.30, 18.30, 20 30. VERA CRUZ — Aurora (35.04.66) — 9.30, 11.45. 14, 16. 18.15, 20.30 . Tomis (21.49.46) — 9 — 15 45 în continuare. 18. 20.15. CE NOAPTE, BĂIEŢI ! — Flacăra (21.35 40) - 15.30, 18. 20.30. MARIANNA — AGENTUL 0555 — Viran (21.39 82) — 15 30, 18. 20.30. HEROINA — Cosmos (35.19.15) — 16, 18. 20. NEAMUL ŞOIMAREŞTILOR — Union (13.47.04) — 15.30, 18. 20.30. TARZAN, OMUL MAIMUŢA , FIUL LUI TARZAN — Unirea (17.10.21) — 15.30, 19. URLETUL LUPILOR - Capitol (16 29.17) - 9. 11.15, 13.30, 16. 18.30, 21 . Feroviar (16.22.73) - 8.30, 0. 13.30, 16, 18.30, 21. FIUL LUI TARZAN — Progresul (23.94.10) - 10.30, 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. Teatrul „Ion Creangă“ in Iugoslavia După succesul repurtat în luna octombrie la Sofia, în cadrul Festivalului internaţional al teatrului de copii şi tineret, colectivul Teatrului „Ion Creangă" a fost invitat în Iugoslavia, urmînd să prezinte spectacolul Păcală (textul — Ietiţia Popa, regia — Barbu Dumitrescu, decorurile — Elena Simirad-Munteanu, rolul titular fiind interpretat, alternativ, de actorii Ion Gh. Arcudeanu şi Mihai Ioniţă) în localităţile Skoplje, Bitolia şi Niş. Turneul se va desfăşura între 5 şi 16 ianuarie. Pila electrică radioactivă Stafiile meteorologice automate, releele pentru radio şi televiziune, instalaţiile submarine de foraj ca şi multe alte aparate ce funcţionează în locuri greu accesibile omului au nevoie de o sursă de energie. Acumulatorul, deja destul de bine pus la punct, practic are dezavantajul unei vieţi prea scurte. Apariţia semiconductorilor a permis utilizarea izotopilor radioactivi pentru producerea curentului electric în pile a căror viaţă e practic nelimitată. (Aşa numitele pile izotopice). De obicei, emisia atomică provoacă încălzirea unui termotuplu care, la rîndul lui, transformă căldura in electricitate. Un asemenea tip de pilă nu are nici o piesă în mişcare şi poate funcţiona ani în şir fără nici o uzură. Recent a fost creat un nou semiconductor avînd proprietatea de a produce direct curent sub influenţa radiaţiilor. Pila construită pe baza lui constituie şi un record de miniaturizare : dimensiunile sale nu le depăşesc pe cele ale unei monezi ; implantată in corp, ea furnizează suficient curent pentru a asigura funcţionarea funui pacemaker (aparat ce regularizează ritmul cardiac). Cele mai multe modele utilizează stronţiu-90, deşeu rezultat din dezintegrarea uraniului, care pînâ acum nu-şi găsea nici o întrebuinţare. Deocamdată electricitatea radioactivă este destul de scumpă : circa 900 de dolari wattul. Costisitoare ca orice tehnică de avangardă, ea este considerată insă ca avînd un mare viitor o dată cu perfecţionarea pilelor şi scăderea preţului de cost. OILE POT FI TUNSE CU MINA... Recordul mondial de viteză in tunderea unei oi se pare că aparţine unui australian şi se situează în jurul a 3 minute. O recentă descoperire a unui medic permite tunderea unei dintr-un minut şi la un preţ de cost de cinci ori mai scăzut. Constatînd, cu ocazia unor experienţe pe animale cu substanţe anticanceroase, că inocularea acestora are ca efect secundar căderea părului, medicul s-a gîndit să administreze aseme-fostea substanţe oilor. Rezultatul „ cel aşteptat : după 24 de ore era suficient să se treacă o dată cu mina peste blana animalelor ca aceasta să cadă imediat. Rămîne de stabilit dacă tratamentul aplicat nu are efecte negative asupra calităţii cărnii. TEST PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI. Statisticile internaţionale constată că o treime din bolnavii de cancer depistaţi anual se vindecă. Condiţia: să fie pus diagnosticul din timp. Or, tocmai aici e marea problemă : cum să se efectueze teste sigure pe scară mare” Recent a fost experimentat un lichid care permite păstrarea nealterată a celulelor de mucoasă expectorată. O mașină electronică specială le analizează stabilind diagnosticul (sănătos, predispus, bolnav) cu o precizie de 92—100 la sută. Testul este valabil numai pentru cancerul pulmonar. Fişaj cinematografic la examen! Nimic mai simplu, de la o vreme, decit să critici Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului. Lunar, poţi înfilni ba un interviu cu „vinovaţii“ difuzării filmului, ba un rechizitoriu în care este incriminată, o dată în plus, lipsa de substanţă a repertoriului cinematografic Dar — după cum dorim să demonstrăm — tocmai anul 1968 a însemnat şi un an de cotitură. Pentru că momentul esenţial pentru definirea repertoriului nu ţine, în primul rînd, de cîteva prezenţe regretabile, el mai ales de tendinţa sa generală. In cadrul unei analize care se revendică obiectivă, trebuie să fie luate in consideraţie cîteva criterii, cîteva repere concrete. Şi în primul rînd, modul în care a fost alcătuit repertoriul — referindu-ne evident la selecţia filmelor achiziţionate de peste hotare şi nu la producţiile proprii. In acest sens este de notat că, pentru prima oară in 1968, a fost elaborat la D.R.C D.F. un repertoriu de perspectivă al întregului an, pe baza studiului aproximativ al cerinţelor publicului ceea ce a permis repartizarea mai judicioasa decit in trecut a ponderii diferitelor genuri de filme în 1968, de pildă, „cinematograful de artă" n-a mai trăit doar cu numele, ci a avut un afiş pe profil, format din filme achiziţionate în mod special pentru el, afiş care s-a dovedit reprezentativ, dacă facem abstracţie de unul sau două experimente mai puţin fericite, precum Valea sau Mesteacănul. In 1968 publicul nostru a cunoscut. IN sfîrşit, Hirosima, dragostea mea, a vizionat un Bergman autentic cu Fragii sălbatici, l-a reîntilnit pe Kurosawa in Cei şapte samurai, l-a cunoscut prin Prietenele pe Ewald Shorm a vizionat frumosul film al lui Iosif Heifit în ura lui S„ a făcut mrin Vară capricioasă, cunoştinţa lui Jiri Menzel, laureat la Karlovy Vary şi distins cu un Oscar, a aplaudat Tandreţe şi Becker Billy Mincinosul, Domnişoarele din Rochefort Am mtlnit ţigani fericiţi şi - recent - Noapte.i lui Antonioni etc Lista s ar putea prelungi dar chiar oprită aici. trage în balanță evident m» „reu decit peliculele contestabile, °S-ar putea obiecta desigur că multe dintre titlurile citate, reprezintă datorii mai vechi a!» difuzăm filmului Dar în afară de faptul laudabil că aceste datorii încep să fie achitate, trebuie să observăm şi eforturile distribuitorilor noştri de a ţine, de multe ori, pasul cu producţia Internaţională. Au remarcat oare admiratorii Samuralului, printre care ne face plăcere să reamintim că nu ne numărăm, cît de apropiată de premiera pariziană a filmului lui Melville, a fost cea bucureşteană . In mod asemănător. Ziua in care vin peştii şi Planeta maimuţelor, Italie şi Vară capricioasă au fost prezentate publicului românesc atunci cînd critica străină nici nu apucase să le comenteze. Fireşte, nu tot ce ni s-a prezentat poate fi proclamat „capodoperă“, dar un repertoriu nu se defineşte exclusiv prin opere „de căpătâi“. în afară de filmele mari, anul cinematografic va fi în mod fatal alcătuit şi din lucrări care nu vor fi revendicate în coloanele exigente ale istoriilor filmului. Şi este firesc ca numărul lor să fie cu mult mai mare decât cel al producţiilor de anvergură S-a mai spus că o parte importantă a publicului aşteaptă din partea cinematografului divertismentul, filmul de atracţie, iar nivelul unui repertoriu este definit şi de indicele mediu de calitate al categoriilor de filme cel mai mult solicitate Or, după părerea noastră, divertismente ca Domnişoarele din Rochefort, Eu, eu, ea şi ceilalţi, O lume nebună, nebună, nebună. Fredy, loveşte un Intii !, Oscar, Doctorul Aumădoare, Ton, şi Jerry, Made in Italy sau filme de acţiune ca Aventurierii, Profesioniştii, Un taxi pentru Tobruk, Planeta maimuţelor, Căderea imperiului roman. Ziua in care vin peştii etc. au constituit mai mult decit o simplă recreaţie, au fost desă Stare estetică întrunind, prin calităţile lor, sufragiile unui public deosebit de larg Ur, ultlio factor care trebuie a fi luat in con ■derotle este Insă şi perspectiva repertorium rostru cinematografic La Direcţia reţelei cinemaografice şi difuzăriifilmului am putut consulte •Recent planul ferm de prezentare a anului cinematografic care a început Este o listă care impresionează prin seriozitatea şi competenţaselecţiei şi care ne face să aşteptăm cu toată încrederea repertoriul actual. Vom avea astfel prilejul să întregim cunoştinţa noastră cu Michelangelo Antonioni, vizionind alte trei creaţii importante ale maestrului Italian • Eclipsa cu Monica Virti şi Alain Delon. Deşertul Roşu cu aceeaşi Monica Vitti alături de Richard Harris şi Blow-Up, cu David Hemmings, Vanessa Redgrave şi Sarah Miles. Din Bunuel, figurează în repertoriu Viridiana cu Silvia Pinal şi Francesco Rabal, din Alain Resnais. Anul trecut la Marienbad Personalitatea barocă a lui Orson Welles va fi ilustrată cu ecranizarea după Procesul lui Kafka, în care alături de realizator mai apar ca interpreţi Jeanne Moreau şi Anthony Perkins. Ca divertisment, ni se făgăduieşte ecranizarea muzicală după „Pigmalyon“ de Shaw, My fair lady de George Cukor, interpretată de Audrey Hepburn şi Rex Harrison, Viţelul de aur, ecranizare după Ilf şi Petrov de Mihail Sveiter, Femeia bndărăniloft, adaptare după celebra comedie shakespeariană de italianul Franco Zefireili avindu-l ca protagonişti pe Uz Taylor şi Richard Burton, Pipele — caustic tablou de moravuri pe care Ilya Ehrenburg i l-a inspirat cehului Voltechasny, două filme de aventuri de Fritz Lang : Tigrul din Esehnapur şi Momimentul indian, o nouă verigă a serialului Spessar, de Kurt Hoffmann. Un realizator deosebit de popular ca Stanley Kramer va fi reprezentat de două din producţiile sale mai recente : Corabia nebunilor şi Ghici cine vine la masă ?, acesta din urmă marcind ultima apariţie pe ecran a marolui actor american Spencer Tracy Partenera sa. Katharine Hepburn a fost distinsă cu un premiu Oscar pentru cea mai bună creaţie actoricească a anului. Claude Lelouch reapar, pe afişul nostru ca Să trăieşti numai ca să trăieşti Interpretat de Yves Montand. Annie Girardot şi Candice Bergen Diri creaţia regretatulu cineast DOlonez Munk figurează filmul neterminat Pasagera, iar Andrzej Wajda va fi reprezentat Prin producţia pe care i-a dedicat-o neulatului său colaborator, actorul Zbygniew Cybulski . Totul de vânzare. Din producţia maghiară vom putea vedea ultimele două creaţii ale autorului filmului Sărmanii flăcăi, Miklós Jancso , Roşii şi albi, coproducţie sovieto ungară, şi Linişte şi strigăt Un alt film de mare valoare este Tatăl, de Szabó István, distins cu Marele Premiu la Festivalul internaţional al filmului de la Moscova — 1967, ex-aequo cu Ziaristul lui Serghei Gherasimov, trecut şi el in repertoriul cinematografic al anului. Un foarte, tînăr realizator belgian, despre care a început să se vorbească, André Delvaux, figurează cu cele două filme ale sale : Omul cu craniul ras și O scară — un tren, ultimul interpretat de cuplul Yves Moptand- Anouk Aimée. Regizorul polonez Roman Po- Iznski va fi şi el reprezentat prin două producţii : Cuţitul în apă şi comedia mai recentă, realizată în Anglia, Balul vampirilor. Fraţii Karamazov, ultima ecranizare după Dostoievski realizată de regretatul regizor sovietic Ivan Pîriev, ca şi Ploaie de iulie, filmul foarte comentat de critica internaţională al regizorului Marlen Hutiev, Cina voi fi mort şi livid, comedia tragică a regizorului sîrb Z. Pavlovic distinsă cu un premiu la Karlovy-Vary şi Trei, producţie a compatriotului său Petrovic, autorul filmului Am întâlnit ţigani fericiţi. Apele primăverii, adaptare după romanul lui Turgheniev de regizorul ceh Vaclav Krska şi Planele mecanice, ecranizare de Bardem, Poienile roşii, frumosul film al regizorului sovietic Emil Loteanu şi Conflictul sergentului Grişa, ecranizare D.E.F.A., după romanul lui Arnold Zweig, Camera albă, producţie bulgară distinsă cu Marele Premiu al Festivalului de la Varna şi ecranizarea polonezului Hass după romanul Păpuşa al lui Boleslaw Prus, Călugăriţa, adaptarea lui Jacques Rivette după pamfletul lui Denis Diderot şi comedia lui Nanny Koy (autorul lui Made in Italy) intitulată Tată de familie sînt tot atîtea titluri care ne pot aduce în sala cinematografelor chiar şi pe caniculă, considerată prin tradiţie ca „sezon mort“. Deşi ar fi foarte bine ca încă din iarnă, întreprinderea cinematografică să fie preocupată de funcţionarea instalaţiilor de condiţionare a aerului... Pentru că asemenea producţii de valoare se cer programate cu cea mai mare grijă, în săli care să ofere condiţii cit mai favorabile de desfăşurare a spectacolului. O singură sală „de irtă", pentru atîtea filme valoroase, cite se anunţă, este evident insuficientă. Dacă numai Noaptea, ţine de vreo trei luni afişul cinematografului Central, se poate prevedea că doar cele trei filme inedite achiziţionate din opera lui Antonioni vor rechiziţiona ecranul micii săli de pe bulevard aproximativ trei sferturi din an. Unde, pe ce ecrane, vom vedea atunci celelalte filme făgăduite ? Am propune ca alături de cinematograful Central, să fie profilate spre „artă şi experiment“ şi alte săli de diferite dimensiuni care puldă Luceafărul şi Union. Dacă angajamemele faţă de public ale distribuitorilor de film vor fi împlinite, vom putea conchide cu satisfacţie că deşi atît de criticată (sau poate stimulată de critici !), Direcţia reţelei cinematografice şi difuzării filmului se află pe un drum bun. Şi convingerea noastră este — într-adevăr — că se află... T. Coiranfil Cine definește calitatea repertoriului ? Semne bune pentru anul care a început! Au trecut deci şi ceasurile în care televizorul a făcut parte din „meniul” festiv al nopţii de cumpănă dintre anul vechi şi cel nou. Expresia „a mînca televizorul cu pîine“ a devenit în această noapte fapt autentic şi nu o metaforă. Mesele s-au aşezat fără ajutorul vreunui scenograf, în potcoavă, deschizînd spaţiul aparatului miraculos, felurile de bucate s-au servit între emisiuni, în sfîrşit, tot protocolul a urmat aceeaşi direcţie. Pentru că în general programul de revelion e considerat drept „o probă de foc", ca o „încercare“ a puterii. De la bun început trebuie să spunem că surpriza a constituit-o însuşi noul profil al programului 68/69. Structura sa a fost organizată pe coordonate culturale urmărindu-se o anume elevare cristalizată în programe de operă, balet, în atragerea unor solişti vocali de reputaţie spre muzica uşoară. În acest sens programul a avut o plenitudine care nu poate fi trecută cu vederea. Selecţia a fost exigentă, soliştii de prim rang, iar, de pildă, cadrul Muzeului Peleş a deschis locul unor imagini îmbietoare. Poezia, atmosfera autentică a momentelor de folclor tradiţional, păreau rupte din paginile unor amintiri din Creangă. Nu au lipsit surprizele plăcute, imixtiunea nu de puţine ori creatoare a muzicii culte cu refrenul muzicii uşoare. De asemenea baletele au avut, cele mai multe, poezia miezului de noapte hibernal. Nu e mai puţin adevărat că foarte mulţi telespectatori au aşteptat cu nerăbdare „răvaşele’ programului, sarea şi piperul, pe scurt, umorul în toate formele şi formulele sale, scheciurile, scenetele, cupletele etc. Într-adevăr, toate acestea au fost mai sărăcuţ reprezentate în cantitate şi calitate. Poate această lacună trebuie privită şi ca un reproş adus condeierilor de umor cărora li se solicită pe bună dreptate o autodepăşire a mijloacelor lor diurne. Dar nu se poate să nu reţii amuzanta glumă cinematografică „operată" de Cornel Todea cu Puiu Călinescu, ca şi picăturile spirituale create de Gopo. A mai fost ceva ? Poate vă mai amintiţi dv.! Cîteva momente revuistice ca montare, oglinzi şi paiete au înviorat ritmul, bogăţia muzicii populare bine prezentată, bine „îmbrăcată” a compensat poate lacunele de care vorbeam mai sus. Cîntece înscenate, parada vedetelor şi alte numeroase capitole au marcat un program din acest punct de vedere elevat. Şi totuşi, dacă, aşa cum arătam, ar fi fost mai numeroase momentele de proză acordate nivelului general, programul ar fi cîştigat în ansamblul său. Nu putem însă trece cu vederea evidentul volum uriaş de muncă investit pentru buna petrecere a acestei nopţi, strădania nenumăraţilor actori, regizori, scenografi, operatori, solişti, dansatori etc. ce ne-au fost cu toţii oaspeţi. Evident, se remarcă încă o dată dificultatea alcătuirii unui program festiv — el trebuind să îmbine cele mai bune realizări ale anului într-o formă populară, să ne ofere întîlniri cu cei mai buni creatori ai noştri din toate domeniile. Rămîne semnificativ faptul pentru redactorii şi regizorii televiziunii că am încheiat şi am început anul avînd în faţă programele oferite de aceştia. Popularitatea, larga răspândire a televiziunii trebuie să fie în acest fel direct proporţională cu exigenţa realizărilor sale. E urarea noastră la acest început de an cu un decor parcă decupat dintr-o emisiune reuşită pentru copii. Alecu Popovîci 17.30 Telex TV. 17.35 Actualitatea in agricultură. 17.50 Actualitatea in industrie. 18.05 Pentru copii : Ecranul cu păpuși. Ioon CLUB XX - emisiune ro.on pentru tineret. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Publicitate. 19.40 Desene animate. 20 00 Muzică populară românească. 20.30 Pas de deux — film realizat de cineastul canadian MacLaren. OH Ca Film artistic : „Cascada diavolului" —* o producţie a studiourilor braziliene. 22.15 Melodii îndrăgite. Program de muzică uşoară. 22.45 Telejurnalul de noapte. Universitatea serală Secţia economie — Anul II, miercuri 8, orele 17.30 in aula Facultăţii de drept : „Eficienţa activităţii economice"; expune conf. dr. Alex. Gheorghiu ; @ Secţia filozofie — Anul III, luni 6, orele 17.30 la sediul cabinetului : „Morala formă a conştiinţei sociale“ ; expune lector univ. Ionel Achim. • Secţia estetică, — anul I, luni 6, orele 17.30 la sediul cabinetului : „Elemente înaintate în istoria esteticii româneşti“ , expune conf. univ. I. T. PROGRAMUL Cabinetului comitetului municipal de partid Bucureşti — pe perioada 6—11 ianuarie 1969 — Roşaru. • Secţia sociologie, — anul I, Joi 9, orele 17.30 la sediul cabinetului . „Teoria sociologică şi cercetarea sociologică concretă“ , expune prof. univ. Miron Constantinescu, adjunct al ministrului învăţămîntului. # Secţia istorie, — anul X, vineri 10, orele 17.30 la sediul cabinetului, dezbatere la tema anunţată. Studiul individual Secţia economie, — Vineri 10, orele 17.30 la sediul cabinetului la temele : Investiţiile şi eficienţa lor economică ; capacitatea de producţie ; cointeresarea materială ; economia şi organizarea transporturilor ; gîndirea economică. Vor avea loc dezbateri la temele anunţate. Cursuri speciale ! Cursul de pregătire propagandiştistică,luni 6, orele 17.30 la sediul cabinetului : „Etic şi politic“, expune L. Miroşi, cercetător principal la Institutul de filozofie al Academiei • Cursul de tire propagandisti toric, vineri 10. 17.30, la sediul ca tu lui : ,,Format bit și a popi mân“ expune niv. O*. —