Informatia Bucureştiului, martie 1969 (Anul 16, nr. 4833-4858)

1969-03-01 / nr. 4833

r Pag. & 2 b T"'1 INFORMATIA wfasszió&Tmr?!sara Marea şi însufleţită adunare electorală din Capitală Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Urmare diripagi Istoric de la 23 August, j®ît şi toate marile transformări de­ pînă acum în structura societăţii noastre, în modul de viaţă al­ poporului, se da­­toresa Partidului Comunist Român care s-a dovedit la înălţimea mă­­­reţei sale misiunii­ istorice, la înăl­ţimea răspunderii faţă de naţiunea noastră, faţă de cauza socialismu­lui şi comunismului (aplauze pu­ternice, urale şi ovagii). Dragi tovarăşi, * In cei patruj­eni care au trecut 80 la alegerile precedente, întreaga energie creatoare a poporului nus-­­ tru a fost îndreptată spre îndepli-­­ nirea programului adoptat de Con­gresul­ al IX-lea al partidului. Re­zultatele obţinute în­­primii trei ani ai cincinalului şi prevederile pe 1969 sunt superioare planului­­ ele ■ dovedesc­­.realismul Directivelor Congresului, dîndu-ne convingerea că cincinalul­ va fi nu numai rea­lizat, ci şi depăşit. Ritmul anual de , creştere a producţiei industriale a­­ fost in aceşti trei ani de peste 12­­ la sută ; în chimie ritmul a fost de 21 la sută, in construcţiile de ma­şini de 16 la sută, In energia elec­trică de 20 la sută, In industria uşoară de 12 la sută. Un accent deosebit s-a pus pe producţia de­­ maşini-unelte, pe electronică şi electrotehnică, ramuri pentru care s-au întocmit programe speciale conţinînd prevederi de dezvoltare cu mult superioare celor cuprinse în planul cincinal. In ultimii ani au fost adoptate o serie de măsuri în direcţia or­ganizării mai bune a muncii, folo­sirii mai raţionale a capacităţilor de producţie, reducerii cheltuielilor materiale de producţie , creşterii eficacităţii economice. Rezultatele pozitive obţinute în aceste direcţii într-un mare număr de întreprin­deri evidenţiază rezervele deosebite existente în industria noastră, în domeniul agriculturii, cu toate condiţiile climaterice nefavorabile din 1968, în ultimii trei ani pro­ducţia a crescut cu circa 12 la sută, asigurîndu-se în condiţii bune apro­vizionarea populaţiei cu produse agroalimentare. Merită subliniate rezultatele pozitive obţinute de în­treprinderile agricole de stat ca ur­mare a măsurilor de îmbunătăţire a organizării activităţii lor. Recen­ta plenară a conducerii uniunilor cooperatiste a reliefat, de aseme­nea, progresele obţinute în consoli­darea economică a unui număr tot mai mare de cooperative agricole de producţie. Agricultura noastră socialistă — cooperatistă şi de stat — şi-a dovedit din plin trăinicia, superioritatea. In aceşti ani, statul a alocat peste 360 de miliarde lei pentru investiţii, cea mai mare parte a mijloacelor materiale şi financiare fiind în­dreptată spre dezvoltarea bazei tehnico-materiale a industriei şi agriculturii. în ultimii trei ani au intrat în producţie circa 700 mari capacităţi industriale, însemnate sume au fost alocate pentru dez­voltarea învăţămîntului şi cercetării ştiinţifice. In acelaşi timp, statul a acordat o atenţie sporită con­strucţiilor de locuinţe, spitale, creşe şi alte edificii social-culturale. în perioada la care mă refer, ve­nitul naţional a crescut cu circa 8 la sută anual, ceea ce a permis atît alocarea unor sume sporite pentru acumulări — circa 30 la sută din venitul naţional — cît şi creşterea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc. După cum se ştie, încă in 1967, cu un an mai devreme decit se prevăzuse, au fost mărite salariile mai mici , de aceste sporuri au beneficiat peste 1 000 000 de sa­lariaţi. Pensiile au fost majorate cu circa 30 la sută, iar anul acesta se măresc salariile oamenilor muncii din toate ramurile de activitate. Este adevărat, în acelaşi timp, unele pre­ţuri au fost corectate in sensul mă­ririi lor ; aceste măsuri au fost de­terminate de faptul că activitatea sectoarelor respective era deficitară. Paralel, însă, preţurile la o serie de produse au fost reduse. Bilanţul an­samblului măsurilor luate în dome­niul nivelului de trai este pozitiv ; veniturile reale ale salariaţilor au crescut cu peste 14 la sută în 1968, faţă de 1965 ; in aceeaşi perioadă ve­niturile reale ale ţărănimii au cres­cut cu circa 13 la sută; în felul acesta, sunt condiţii ca prin măsurile de majorare a salariilor, în 1970 să se realizeze prevederile Congresului al IX-lea cu privire la creşterea ni­velului de trai al celor ce muncesc (aplauze puternice). Ţinînd seama că salariaţii cu venituri mai mici şi cu copii fac mai greu faţă cerinţelor traiului, Comitetul Executiv a hotărît ca, în­cepând de la 1 martie a.c., să se spo­rească alocaţia pentru copii cu 30 de lei de fiecare copil pentru sala­riaţii cu salarii pînă la 1300 de lei (aplauze). în acest fel, această categorie a populaţiei va beneficia anual de venituri suplimentare de circa 700 milioane de lei (aplauze puternice). Dezvoltarea impetuoasă a econo­miei naţionale a asigurat crearea a numeroase noi locuri de muncă, nu­mărul salariaţilor crescînd cu aproa­pe o jumătate de milion. Aceasta a făcut ca şi fondul de salarii să spo­rească pe ansamblu cu peste 14 mi­liarde lei. Ca urmare, fondul de mărfuri desfăcute prin comerţul de stat şi cooperatist a sporit cu 28,8 la sută în 1968 faţă de 1965. Aceste date sintetice vorbesc eloc­vent despre consecvenţa cu care partidul şi guvernul înfăptuiesc pro­gramul de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporu­lui — ţelul suprem al politicii noas­tre, al întregii noastre activităţi (aplauze îndelungate). Desigur, vorbind despre creşterea nivelului de trai, nu uităm nici un moment că mai sunt numeroase fa­milii de oameni al muncii care au încă venituri mici şi care fac cu greu faţă necesităţilor vieţii. Trebuie să spunem că mai avem încă mult de făcut pentru a asigura un nivel de viaţă corespunzător pentru toţi cetăţenii patriei noastre. Tocmai de aceea este necesar să ne concentrăm toate eforturile în direcţia dezvol­tării tot mai rapide a economiei na­ţionale şi, pe această bază, să creăm condiţiile necesare sporirii venituri­lor celor ce muncesc, creşterii ni­velului de trai material şi cultural al întregului popor. Vom face totul pentru a realiza cît mai curînd acest obiectiv! (aplauze puternice, urale şi ovaţii îndelungate). Evidenţiind toate marile noastre realizări, nu omitem că în activitatea desfăşurată în această perioadă au fost şi lipsuri. In unele ramuri şi sectoare, în unele întreprinderi şi instituţii, în munca unor organe de partid şi de stat persistă neajunsuri care se reflectă în viaţa economică, în rezultatele obţinute în producţie. Nu peste tot mijloacele materiale şi financiare sunt folosite raţional şi economic. Mai avem capacităţi de producţie neutilizate încă integral. După unele calcule sumare, prin mai buna organizare a producţiei şi a muncii, prin folosirea integrală a actualelor capacităţi şi prin alte mă­suri tehnico-organizatorice s-ar pu­tea obţine, fără cheltuieli suplimen­tare, un spor de producţie de 15—20 la sută. Desfăşurarea ritmică a procesului de producţie este in­fluenţată, de asemenea, negativ şi de lipsurile ce se mai manifestă în aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderilor. Insist în mod deosebit asupra a­­cestor deficienţe, pentru că lichida­rea lor trebuie să stea în centrul atenţiei organelor de partid şi de stat, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi. Rezerve mari avem şi în domeniul investiţiilor ; cu toate reducerile de cost obţinute in ultimii doi-trei ani, construim încă scump ; pe alocuri se mai menţine tendinţa spre grando­manie. Este simptomatic în acest sens faptul că şi presa, şi televiziu­nea ne prezintă mai mult aspectul arhitectonic al construcţiilor, nu la­tura lor funcţională, nu eficienţa economică a investiţiilor care de­pinde în primul rînd de dotarea cu maşini şi utilaje, de buna utilizare a tehnicii noi. Nici ritmul executării unor investiţii nu este încă mulţu­mitor. Chestiunea realizării la timp şi in cele mai bune condiţii a inves­tiţiilor trebuie să devină o preocu­pare majoră, constantă, pentru toate departamentele, pentru toate între­prinderile, pentru toate organele de partid şi de stat. Am făcut unele remarci critice în legătură cu anumite aspecte ale ac­tivităţii noastre economice cu con­vingerea că oamenii muncii — stăpî­­nii tuturor bogăţiilor ţării — înţeleg faptul că stă în puterea noastră să lichidăm în cel mai scurt timp lip­surile, să asigurăm progresul rapid al desăvîrşirii construcţiei socialis­mului în România (aplauze puter­nice). Marile realizări în dezvoltarea economico-socială a ţării noastre au cerut eforturi mari din partea între­gului nostru popor. Fiecare cetăţean are însă satisfacţia de a putea spune că aceste eforturi n-au fost zadar­nice. România a devenit într-o pe­rioadă istorică scurtă o ţară cu o industrie puternică, în plină dezvol­tare şi cu o agricultură în plin pro­ces de modernizare, cu o ştiinţă şi cultură avansată. în realizarea acestor remarcabile progrese, eforturile mari ale poporu­lui român s-au împletit cu efectele pozitive ale dezvoltării colaborării şi cooperării economice şi tehnico­­ştiinţifice cu toate ţările sistemului mondial socialist. Noi apreciem ro­lul important al colaborării eco­nomice cu ţările membre ale Con­siliului de Ajutor Economic Reci­proc şi cu celelalte ţări socialiste şi suntem­ hotărîţi să acţionăm şi în continuare pentru dezvoltarea aces­tor relaţii laplauze). In această co­laborare vedem calea sigură a pro­gresului fiecărei ţări socialiste şi, totodată, a creşterii forţei economice a întregului sistem socialist mondial —­ care nu se poate baza decît pe în­florirea economico-socială a fiecărui stat socialist (vii aplauze). în acelaşi timp, pentru ţara noas­tră au avut şi au importanţă şi re­laţiile de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică atît cu ţările capitaliste mai avansate, cît şi cu ţările în curs de dezvoltare. Noi pornim de la realitatea incon­testabilă că, în condiţiile uriaşului progres tehnico-ştiinţific contempo­ran, progresul rapid al fiecărei ţări este legat de participarea activă la diviziunea internaţională a muncii. Orice izolare nu poate duce decît la stagnare, la rămînere în urmă, cu repercusiuni adînci asupra întregii dezvoltări economico-sociale a ţării respective. Tocmai de aceea, ţara noastră va dezvolta şi în viitor re­laţii de colaborare şi cooperare mul­tilaterale cu toate ţările, indiferent de orînduirea lor socială, pe baza avantajului reciproc şi a neames­tecului în treburile interne (aplauze îndelungate). Stimate tovarăşi. Tot ce a înfăptuit poporul român in acest sfert de veac demonstrează justeţea politicii marxist-leniniste a partidului nostru, care a aplicat în mod creator legile generale ale con­strucţiei socialiste la condiţiile con­crete ale României. Pe drumul fău­ririi depline a socialismului în patria noastră sunt necesare încă eforturi mari în toate domeniile de activi­tate. Pentru a asigura realizarea pro­gramului elaborat de Congresul al IX-lea şi a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului avem în con­tinuare de înfăptuit planurile pe anii 1969—1970. Avem toate condiţiile pentru atingerea măreţelor obiective pe care partidul le-a pus în faţa poporului nostru. Suntem­ convinşi că, prin munca avîntată a clasei munci­toare, a ţărănimii, a intelectualităţii, a tuturor celor ce muncesc fără deo­sebire de naţionalitate, vom traduce în viaţă actualul plan cincinal de dezvoltare multilaterală a patriei noastre. Frontul Unităţii Socialiste îşi ia angajamentul să facă totul pentru a asigura mersul tot mai ferm al României pe calea progre­sului şi civilizaţiei socialiste (aplauze puternice, îndelung repetate, ovaţii şi urale). Paralel cu intensa activitate pentru realizarea cincinalului actual, pe baza hotărîrii Comitetului Executiv al Comitetului Central al partidului, în prezent se elaborează planul cin­cinal pentru perioada 1971—1975 şi liniile directoare ale programului de dezvoltare a României pînă în 1980. Ţin să subliniez importanţa deose­bită a viitoarelor două planuri cincinale ale ţării noastre, rolul lor hotărîtor pentru făurirea multilate­rală şi deplină a socialismului în România, pentru crearea condiţi­ilor necesare trecerii treptate spre comunism (aplauze puternice). Obiectivul lor fundamental va fi realizarea unei industrii moderne, puternice, şi a unei agriculturi îna­intate, care să asigure din belşug produse agro-alimentare — crearea, pe această bază, a condiţiilor pen­tru satisfacerea cît mai deplină a cerinţelor materiale şi spirituale ale tuturor membrilor societăţii. Tot­odată, prin făurirea deplină a socia­lismului, orînduirea cea mai dreaptă şi mai umană din cite a cunoscut omenirea pînă acum, înţelegem asi­gurarea, la scara întregii societăţi, a egalităţii şi echităţii sociale, dez­voltarea democraţiei socialiste în toate sectoarele de activitate, crearea condiţiilor pentru participarea, la toate nivelurile, a maselor largi populare la elaborarea şi aplicarea hotărîrilor privind desfăşurarea în­tregii vieţi economice şi politice. Următorul plan cincinal, ca şi li­niile directoare de dezvoltare pînă în 1980 vor pune în centrul efor­turilor noastre economice continua­rea în ritm susţinut a industrializă­rii ţării. Ne propunem ca în această perioadă să lichidăm în mare mă­sură rămînerea în urmă faţă de ţă­rile cu o industrie avansată şi să ne apropiem de nivelul lor de dezvol­tare, atît din punct de vedere al pro­ducţiei pe locuitor, al productivi­tăţii muncii, cît şi al venitului naţio­nal, şi, deci, al nivelului de trai ma­terial şi spiritual (aplauze). înfăp­tuirea acestui obiectiv este hotărî­­toare pentru construcţia deplină a socialismului în ţara noastră Pen­tru realizarea sa vom concen­tra eforturile în următoarele di­recţii principale : valorificarea su­perioară a materiilor prime interne; dezvoltarea cu prioritate a bazei energetice şi a producţiei de ener­gie electrică; dezvoltarea produc­ţiei siderurgice prin realizarea în 1975 a circa 10 milioane tone oţel şi creşterea ponderii oţelurilor alia­te şi de calitate superioară ; diver­sificarea şi ridicarea calităţii tehni­ce a producţiei industriei construc­ţiilor de maşini, acordîndu-se o mai mare atenţie producţiei de maşini­­unelte de tehnicitate superioară ; asigurarea unui ritm mai înalt de dezvoltare a industriei electroteh­nice şi electronice; accelerarea dez­voltării în continuare a industriei chimice pentru care dispunem de materiile prime necesare şi, în mod deosebit, a producţiei de mase plastice şi de fibre sintetice; spo­rirea şi diversificarea materialelor de construcţii necesare dezvoltării rapide a tuturor sectoarelor eco­nomice şi social-culturale, precum şi satisfacerii nevoilor cetăţenilor; dezvoltarea într-un ritm susţinut a industriei uşoare şi alimentare pen­tru a asigura o gamă tot mai bo­gată de bunuri de larg consum. Paralel cu eforturile pentru creşterea capacităţii şi a nivelului industriei noastre, ramura conducă­toare a economiei naţionale, o a­ten­ţie deosebită se va acorda agri­culturii, astfel incit aceasta să asi­gure realizarea unei producţii de cereale, plante tehnice şi legume la nivelul producţiei ţărilor cu o a­­gricultură avansată. In­ acest scop vom spori producţia de îngră­şăminte, ierbicide şi insectofungici­­de şi vom asigura mecanizarea complexă a lucrărilor agricole; vom intensifica lucrările de ame­liorare a solului şi de irigaţii în aşa fel ca pînă în 1980 să amena­jăm pentru irigaţii circa 3 milioane şi jumătate hectare; o atenţie deose­bită se va acorda zootehniei, atît în ce priveşte creşterea numărului de animale şi păsări, cît şi îmbunătă­ţirii raselor şi ridicării producti­vităţii lor, în conformitate cu Directivele Comitetului Executiv al Comitetu­lui Central, în următorul cincinal se va intensifica ritmul construc­ţiei de locuinţe şi se va dezvolta baza materială a învăţămîntului, ştiinţei şi ocrotirii sănătăţii poporu­lui. Ţinînd seama de creşterea ro­lului ştiinţei în dezvoltarea econo­mico-socială, vom intensifica acti­vitatea de cercetare, punînd pe pri­mul plan rezolvarea problemelor de care depinde progresul rapid, multilateral al patriei. Va trebui continuată acţiunea de perfecţio­nare şi modernizare a învăţămîntu­­lui, pentru a asigura pregătirea ca­drelor necesare de ingineri, tehni­cieni şi muncitori calificaţi, pentru toate sectoarele de activitate. Se va acorda, de asemenea, atenţia cuve­nită dezvoltării activităţii cultural­­art­istice, creării condiţiilor pentru ridicarea continuă a nivelului de cultură a întregului popor. Pentru a înțelege amploarea dez­voltării României în următorul cin­cinal, mă voi referi la cîteva date sintetice: după studiile prelimina­re cu privire la programul de dezvoltare a economiei naționale în următorul cincinal rezultă că în perioada 1971—1975 se va obţine un volum a] producției materiale mai mare decît cel realizat in întreaga perioadă a primelor trei cincinale 1951—1965. _Se prevede ca industria — ramu­ră conducătoare în economie — să asigure _ în cincinalul următor o producţie de 1,5 ori mai mare de­cît producţia industrială obţinută în cei 35 ani (1951—1965). Creşteri însemnate sînt prevăzu­te la produsele industriale de bază. Astfel, producţia de oţel, de ener­gie electrică, autocamioane, mobilă, va fi de circa două ori mai mare decît cea realizata în întreaga pe­rioadă a anilor 1951—1965. Produc­ţia de cărbune, gaz metan, tractoa­re, ciment, încălţăminte, carne şi ulei va depăşi, în viitorul plan cin­cinal, producţia primelor trei cin­cinale luate la un loc. Pe această bază, se prevede spo­rirea în ritm susţinut a produsu­lui social şi venitului naţional, al căror volum va depăşi în următo­rul cincinal pe cel obţinut în toţi cei 35 ani (1951—1965). Ca urmare a creşterii potenţialu­lui economic al ţării, volumul in­vestiţiilor destinat dezvoltării ramu­rilor productive şi activităţilor so­cial-culturale va fi de 1,5 ori mai mare faţă de cel realizat în anii 1951—1965. Dezvoltarea producţiei materiale, sporirea rapidă a venitului naţio­nal vor permite o creştere cores­punzătoare a nivelului de trai al populaţiei. Fondul de salarii şi vo­lumul desfacerii de mărfuri des­tinate populaţiei prin comerţul so­cialist vor fi în cincinalul 1971-1975 mai mari decît fondul de salarii şi volumul de mărfuri desfăcute popu­laţiei în întreaga perioadă de 15 ani (1951—1965). Din fondurile de stat şi pe bază de credite va fi construit un nu­măr de apartamente de 2 ori mai mare decît în primele trei cinci­nale. După cum vedeţi, tovarăşi, în faţa noastră se deschid perspec­tive măreţe. Realizarea acestor obiective va duce la creşterea gene­rală a bunăstării poporului, la ridi­carea nivelului de civilizaţie a pa­triei noastre (aplauze puternice). Pentru înfăptuirea acestor minunate perspective, Frontul Unităţii Socia­liste vă cheamă să vă uniţi efortu­rile. Prin votul de la 2 Martie oa­menii muncii îşi vor manifesta vo­inţa fermă de a realiza aceste as­piraţii, de a înfăptui acest program de progres şi prosperitate, de a a­­sigura înflorirea continuă a naţi­unii noastre socialiste (aplauze în­delungate, ovaţii şi urale) Dragi tovarăşi, Pentru a întregi tabloul activităţii interne desfăşurate de partid şi gu­vern, mă voi referi, pe scurt, la mă­surile luate în direcţia perfecţio­nării planificării şi conducerii eco­nomiei, a întregii vieţi sociale. După cum este cunoscut, pe baza hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidu­lui, Comitetul Central şi guvernul au desfăşurat o intensă activitate în scopul îmbunătăţirii continue a organizării societăţii noastre. între­­prinzînd aceste măsuri, partidul nostru a pornit de la faptul că schimbările petrecute în structura socială a României, dezvoltarea ra­pidă a forţelor de producţie impun, ca o necesitate obiectivă, perfecţio­narea formelor de organizare, pla­nificare şi conducere a întregii ac­tivităţi economico-sociale. Viaţa ne demonstrează la fiecare pas că ceea ce a corespuns anumitor condiţii, unui anumit stadiu de dezvoltare, nu mai corespunde etapei actuale, că pentru a merge înainte trebuie înlocuit tot ce este perimat şi adoptate forme organizatorice şi metode de muncă noi, corespunză­toare condiţiilor concrete de azi. Unul din sensurile majore ale măsurilor adoptate în ultimii ani este perfecţionarea întregii supra­structuri a societăţii noastre, crea­rea cadrului adecvat pentru parti­ciparea mai activă şi mai directă a maselor largi populare la dezbate­rea problemelor fundamentale ale politicii interne și externe,­­la ela­borarea hotărîrilor şi măsurilor pri­vind progresul continuu al Româ­niei pe calea socialismului (a­­plauze). Noi considerăm că în esență problema dezvoltării continue a de­mocraţiei socialiste este problema participării poporului la conducerea întregii activităţi a statului. Drep­turile şi libertăţile socialiste ale ma­selor au fost consfinţite în noua Constituţie a ţării, adoptată după Congresul al IX-lea, care garantează practic, prin toate prevederile ei, exercitarea conducerii statului de că­tre poporul însuşi. Un loc central în cadrul măsurilor luate în aceas­tă direcţie, îl ocupă noua organizare teritorial-administrativă a ţării, a­­cordarea unei largi autonomii şi sporirea atribuţiilor consiliilor populare de toate categoriile. De a­­semenea, pe linia adîncirii democra­ţiei noastre socialiste au fost pro­mulgate noi legi, printre care Co­dul penal, s-au luat măsuri de îm­bunătăţire a organizării statale, de perfecţionare a activităţii Marii A­­dunări Naţionale, a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri. Aceste măsuri au drept scop întări­rea legalităţii socialiste, crearea ca­drului legal adecvat pentru desfă­şurarea Î11 cele mai bune condi­ţii a vieţii sociale, pentru înlă­turarea abuzurilor şi ilegalităţilor de orice fel, pentru garantarea in fapt a libertăţilor şi drepturilor ce­tăţeneşti. (aplauze puternice). O importanţă mare are, de ase­menea, crearea în această perioadă a Uniunii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie, chemată să asigure participarea organizată a ţărănimii cooperatiste la condu­cerea agriculturii şi a întregii vieţi sociale. Pe linia dezvoltării vieţii ob­şteşti se înscriu şi creşterea rolu­lui sindicatelor în societatea noa­stră, reglementarea participării re­prezentanţilor sindicatelor la acti­vitatea tuturor organelor economi­ce şi de stat. A sporit, de aseme­nea, rolul în viaţa noastră socială a organizaţiilor de tineret şi femei, al asociaţiilor oamenilor de ştiinţă, al uniunilor de creaţie literar-artis­­tice şi al altor organizaţii obşteşti Hotărîrile Congresului şi ale Con­ferinţei Naţionale a partidului cu privire la introducerea principiului conducerii colective în toate sectoa­rele de activitate, în viaţa organelor de partid şi de stat, a organizaţii­lor obşteşti, a colectivelor de oa­meni ai muncii exercită o puter­nică influenţă în direcţia democra­tizării întregii noastre societăţi. în acest sens, crearea comitetelor de direcţie în întreprinderi şi institu­­ţionalizarea adunărilor generale ale salariaţilor, deşi în primul an de activitate, se dovedesc deosebit de eficace în atragerea specialiştilor, a maselor largi de salariaţi la con­ducerea întreprinderilor. In cursul acestui an şi în 1970 vor fi duse pînă la capăt indica­ţiile Conferinţei Naţionale privind perfecţionarea planificării şi con­ducerii economiei, organizării acti­vităţii sociale. Desigur, această pre­ocupare nu va înceta şi nu tre­buie să înceteze nici după 3970 ; dimpotrivă, problema perfecţionă­rii organizării sociale va sta per­manent în atenţia conducerii parti­dului şi statului nostru, necesitînd noi măsuri organizatorice şi politice corespunzătoare cerinţelor vieţii, dezvoltării societăţii noastre socia­liste. Adoptarea complexului de mă­suri la care m am referit duce nu la diminuarea, ci la creşterea ro­lului factorului conştient în dez­voltarea socială, a funcţiei planului central, a rolului statului în plani­ficarea şi conducerea societăţii so­cialiste. In acelaşi timp, aceste mă­suri urmăresc îmbinarea armonioasă a conducerii centrale cu autonomia largă a organelor locale şi a uni­tăţilor economico-sociale, asigurînd aplicarea consecventă a principiului centralismului democratic aflat la baza întregii organizări şi activităţi a statului nostru. Dezvoltarea continuă a forţelor de producţie, toate transformările care au avut loc în societatea noas­tră au dus la întărirea colaborării multilaterale dintre clasa munci­toare şi ţărănimea cooperatistă, au ridicat, la un nivel superior, alianţa revoluţionară dintre aceste două mari clase ce alcătuiesc majoritatea societăţii noastre (aplauze înde­lungate). In acelaşi timp, s-a dezvol­tat alianţa muncitorilor şi ţărani­lor cu intelectualitatea, cu toţi cei ce muncesc, fără deosebire de naţio­nalitate. Putem spune că în aceşti ani unitatea întregului popor în ju­rul Partidului Comunist Român şi al guvernului s-a cimentat neîncetat, devenind o uriaşă forţă motrice a societăţii noastre socialiste (aplau­ze îndelungate, urale şi ovaţii). Un rezultat strălucit al politicii naţionale marxist-leniniste a parti­dului nostru este realizarea deplinei egalităţi în drepturi pentru toţi ce­tăţenii patriei, fără deosebire­ de naţionalitate. Aceasta se oglindeşte, in primul rînd, în industrializarea tuturor regiunilor ţării, în asigu­rarea învăţămîntului în limba pro­prie, în crearea condiţiilor nece­sare pentru participarea activă a cetăţenilor de alte naţionalităţi la întreaga activitate socială. Aplica­rea acestei politici a dus la întări­rea continuă a prieteniei frăţeşti dintre poporul român şi naţionali­tăţile conlocuitoare în lupta şi mun­ca comună pentru făurirea socialis­mului pe pămîntul României (a­­plauze îndelung repetate). Crearea consiliilor naţionalităţilor conlocui­toare constituie o nouă manifestare a grijii partidului pentru asigurarea participării tot mai active a oame­nilor muncii de altă naţionalitate la întreaga activitate socială din patria noastră. Expresia cea mai grăitoare a uni­tăţii întregului nostru popor o con­stituie Frontul Unităţii Socialiste recent creat — organism social-poli­tic ce uneşte, sub conducerea Parti­dului Comunist Român, toate orga­nizaţiile obşteşti şi toate forţele so­ciale din ţara noastră, asigurînd­ un cadru organizatoric corespunzător pentru participarea activă la viaţa politică a celor mai largi mase de oameni ai muncii. Rezultatul firesc al dezvoltării ascendente a ţării pe calea socialis­mului este creşterea încrederii în­tregului popor în Partidul Comunist Român, recunoaşterea sa unanimă drept forţa politică conducătoare a societăţii noastre socialiste. Aceasta se datoreşte faptului că toţi oame­nii muncii s-au convine din proprie experienţă că politica marxist-leni­­nistă a Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor vi­tale ale naţiunii noastre socialiste (aplauze îndelungate). Prezentînd succint marile trans­formări petrecute în ţara noastră, succesele obţinute în înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea, perspectivele de viitor, putem afirma cu toată tăria că so­cialismul se găseşte în România în mîini sigure , în mîinile Partidului Comunist, ale clasei muncitoare, ale întregului popor (aplauze puterni­ce, urale şi ovaţii). Iată de ce pu­tem să afirmăm că nu există nici o forţă internă în stare să pună în pericol, în vreun fel, cauza socialis­mului în România (aplauze puterni­ce). Dacă cineva ar încerca să aten­teze la cuceririle revoluţionare ale naţiunii noastre ar primi riposta fer­mă şi hotărîtă a întregului nostru popor (aplauze puternice, urale în­delungate, ovaţii). Se poate pune întrebarea dacă" există un eventual pericol din par­tea forţelor reacţionare din afară. Noi apreciem că în momentul de faţă nu există un asemenea pericol; ţin însă să declar că oricine ar în­cerca să se atingă de cuceririle noastre socialiste va întîmpina re­zistenţa unui popor de 20 milioane, strîns unit, hotărît să lupte cu toată energia şi abnegaţia, cu toate mij­loacele de care dispune, pentru apă­rarea vieţii sale noi, a dreptului său sfînt la libertate şi independenţă, (aplauze îndelung repetate, urale şi ovaţii puternice). Ştim că într-o asemenea luptă nu am fi singuri, că am avea ajutorul ţărilor socialiste, al mişcării comuniste şi muncito­reşti, al tuturor forţelor antiimperia­­liste şi progresiste din lume (aplauze îndelungate). Intr-o asemenea luptă, victoria va fi, fără îndoială, de par­tea noastră. Totodată, partidul nostru consideră că are obligaţia să facă to­tul pentru întărirea continuă a capa­cităţii de apărare a patriei. Am acor­dat şi vom acorda şi în continuare atenţia cuvenită înzestrării forţelor noastre armate, ridicării capacităţii lor de luptă ( armata noastră popu­lară este gata în orice moment să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de pa­trie, faţă de aliaţii noştri, faţă de cauza păcii şi socialismului (aplauze puternice). Iată de ce, prezentîndu-ne în faţa maselor cu prilejul alegerilor şi so­­licitînd votul pentru candidaţii Frontului Unităţii Socialiste, asigu­răm în mod solemn întregul nostru popor că nu vom precupeţi nici un efort pentru îndeplinirea răspun­derii ce ni s-a încredinţat, că vom face totul pentru dezvoltarea conti­nuă a orînduirii noastre socialiste, pentru realizarea idealului de pros­peritate şi libertate al naţiunii noas­tre (aplauze îndelungate, urale şi ovaţii). Stimaţi tovarăşi, In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, Comitetul Central al partidului şi guvernul ţării noastre au desfăşurat o acti­vitate intensă şi pe plan internaţio­nal, în direcţia dezvoltării colabo­rării şi prieteniei cu toate popoarele lumii. La baza politicii noastre stă convingerea că intre sarcinile naţio­nale şi cele internaţionale există o unitate dialectică. Preocupîndu-ne de progresul economic şi social al ţarii, nu uităm nici un moment de datoria de a ne aduce contribuţia ac­tivă la triumful cauzei socialismului şi păcii în lume (aplauze puter­nice). Ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe prie­tenia şi colaborarea cu toate ţările socialiste, întărirea coeziunii siste­mului mondial socialist, care numai unii poate exercita o influenţă tot mai mare în viaţa internaţională contemporană. Considerăm că de­osebirile de păreri şi divergenţele existente în prezent în legătură cu unele probleme ale construcţiei so­cialiste şi ale vieţii internaţionale au un caracter vremelnic, datoria fie­cărui partid de guvernămînt fiind (Continuare in pag. a 3-a) Aspect din sală

Next