Informatia Bucureştiului, iunie 1969 (Anul 16, nr. 4910-4934)

1969-06-19 / nr. 4925

WM fmk - J1REIUL şi mam Ieri, în continuarea lucrărilor me­sei rotunde „Tineretul şi securitatea europeană" au mai siat cuvîntul : Bons Pankin, Uniunea­ Tineretului Comunist Leninist, U.R.S.S. ; Robert Amott, Mişcarea Tineretului pentru Eliberarea Colonială, Marea Britanie ; Claude Dejardin, Tineretul Socialist (Wallons), Belgia ; Harmut Kohlmetz, Tineretul­­ Liber, Berlinul occidental ; Tom­ Christensen, Tineretul Comunist Danemarca ; Martin Faigren, Federa­ţia­­ Tineretului de Stingă, Suedia ; F.­o Grobet, Uniunea Tineretu­­l Socialist, Elveţia ; Terse Ingeber­g- Olsson, Liga Tineretului Comunist, Norvegia ; Lars Thalen, Federaţia Ti­neretului Social-Democrat, Suedia ; Richard Gorré, Tineretul Comunist, Belgia ; Soren Ronhede, Tineretul Ra­dical, Danemarca ; Păr Graustedt, Federaţia Tineretului de Centru, Suedia, în cuvîntul lor, vorbitorii, expri­mând o diversitate de opinii, au fost unanimi în a aprecia, ca o caracte­ristică a Europei de azi, activizarea celor mai largi pături a­le tineretu­lui în vederea asigurării și stator­nicirii pe continent a unui climat de destindere și securitate colectivă. Securitatea europeană, s-a subliniat in multe intervenţii, nu este numai o problemă care trebuie să preocupe în cel mai înalt grad guvernele, ci şi o problemă­«legată în mod vital de viitorul tinerilor generaţii. Unele din cuvîntări reprezintă adevărate mesaje adresate tuturor tinerilor la acţiuni comune­ concrete. Declaraţia de la Bucureşti din 1966 şi Apelul de la Budapesta al statelor partici­pante la Tratatul de la Varşovia - al căror ecou" a fost amintit în cu­­vîntările majorităţii vorbitorilor — au prilejuit celor care au luat cuvîn­tul o reafirmare a unor deziderate majore : desfiinţarea blocurilor mi­litare, retragerea trupelor străine de pe teritoriile altor ţări, asigurarea condiţiilor pentru colaborarea multi­laterală dintre state suverane şi ega­le în drepturi. In cuvîntul lor numeroşi vorbi­tori au subliniat necesitatea încetă­rii experienţelor cu arma atomică în orice mediu şi au cerut paşi con­creţi pentru dezarmarea nucleară, subliniind pericolul pe care impe­rialismul îl reprezintă nu numai pen­tru Europa, ci şi pentru întreaga lume. Participanţii la discuţii au subliniat totodată importanţa şi utilitatea reu­niunilor de genul actualei mese ro­tunde, relevînd că aici, pe plaiurile României, se afirmă un adevărat spirit de înţelegere reciprocă şi de conlucrare eficientă între organiza­ţiile de tineret de cele mai diverse orientări. Seara , delegaţii participanţi la masa rotundă au luat parte la o serată prietenească. (Agerpres) Plecarea in Franţa a unei delegaţii a Consiliului Central al U. G. S. R. O DELEGAŢIE a Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindi­catelor din România, condusă de tovarăşul Gheorghe Apostol, pre­şedintele Consiliului Central al U.G.S.R., a părăsit joi dimineaţă. Capitala îndreptîndu-se spre Paris, pentru a fac­e o vizită în Franţa la invitaţia Confederaţiei Generale a Muncii (C.G.T.). Din delegaţie fac parte tovarăşii Gheorghe Borş, preşedintele Con­siliului municipal al sindicatelor Bucureşti, Elvira Mircescu, fţiembră a Comitetului Uniunii sindicatelor din instituţiile de învăţămînt şi cul­tură, directoarea Şcolii generale nr. 15 din Capitală şi Ion Tibălău, şef de sector la Consiliul­­Central al U.G.S.R. La plecare, pe aeroportul Băinea­­sa, delegaţia a fost condusă de to­varăşii Constantin Drăgan, prim­­vicepreşedinte al Consiliului Cen­tral al U.G.S.R., de secretari ai Consiliului Central, membri ai Co­mitetului­­ Executiv, activişti ai U.G.S.R. A fost de faţă Pierre Pelen, am­basadorul Franţei la Bucureşti. (Agerpres) t INTRE 26 iunie şi 9 iulie va avea­ Ioc, în capitala Ciprului, sub aus­piciile O.N.U., o conferinţă inter­naţională cu tema „Respectarea drepturilor omului în ţările în curs de dezvoltare“. La reuniune, prima de acest fel organizată pină acum, au fost invitate 32 de ţări. IN ORAŞUL Constantine va fi creat un nou centru universitar, care va cuprinde facultăţi de ştiinţe econo­mice, de litere, medicină şi farmacie. .Astfel, Algeria va număra trei cen­tre universitare : Alger, Oran şi Con­stantine. In prezent efectivul studen­ţilor algerieni este" de 10 000, iar, era conformitate cu prevederile planului de dezvoltare, numărul acestora va ridica in anul 1376 la 27 000. v\\\\\\\\\m\\\\\\ \\\\\\\m\\\\v DUPĂ Universitatea Lovanium,, alte două institute de învăţămint superior au fost închise de auto­rităţi la Kinshasa. Măsura a fost luată după refuzul studenţilor aflaţi în grevă de 15 zile, de a-şi relua cursurile. BANCA MONDIALA a anunţat a­­probarea unui împrumut de 3,6 mi­lioane de dolari destinate Liberiei. Această sumă va fi folosită pentru modernizarea şi lărgirea portului li­berian Monrovia, astfel incit acesta să poată primi vase de un tonaj su­perior. DE CURIND a avut loc la Miami o conferinţă naţională a şerifilor din S.U.A la care a fost prezentat un nou mijioc de luptă împotriva, delincven­ţilor. Este vorba de un aparat care converteşte spectrul sonor al unei voci oarecare intr-o imagine tridi­mensională. In urma experienţelor făcute cu acest aparat s-a constatat că, asemănător amprentelor digitale, spectrele vocilor umane sunt speci­fice fiecărui individ. Prin intercepta­rea convorbirilor telefonice ale celor certaţi cu legea sau ale celor bănuiţi de a o fi încălcat, poliţiştii americani intenţionează să realizeze o „arhiva de voci şi de spectre vocale“ asemă­nătoare arhivelor in care se păstrea­ză fotografiile amprentelor digitale. PREŞEDINTELE Houary Bou­­medienne va inaugura azi primul combinat siderurgic „El-Hadjar“ de Ungă Annaba. Se prevede ca noul combinat să atingă la capaci­tatea sa maximă o producţie anua­lă­ de oţel, de 1­40.­000 de tone. El va­ folosi, ca materie primă, mi­nereuri de fier de la Ouduza, lo­calitate situată la circa 150 km sud de la Annaba. O DELEGAŢIE de specialişti irakieni va sosi, la 23 iunie, la Ankara, pentru tratative cu ofi­cialităţile turceşti in legătură cu construirea unei conducte de gaze naturale dintre Irak şi Turcia. Surse informate din Ankara ara­tă că va fi abordată, cu acest­­pri­lej, şi propunerea privind construi­rea unei conducte petroliere care să lege zonele de exploatare de la Mosul cu portul turcesc Iskende­­run. LA NICOSIA s-a anunţat ofi­cial că tratativele dintre repre­zentanţii ciprioţilor greci şi turci au fost suspendate pe timp de o lună­­ MOARTEA CASCADORULUI JOHANN THABALDStîN, in vîrstă de 23 de ani, schior şi cascador norvegian, şi-a găsit, moartea în îm­prejurări tragice. El a acceptat să dubleze citeva secvenţe intr-un film pe deţinătorul rolului, vest-germa­­nul Gunther Sachs. Scena unde apă­rea Sachs trebuia să se încheie printr-un salt cu schiurile, urm­at de coborîrea cu parașuta într-o prăpastie adinca de 100 de metri. Aparatul de filmat l-a urmărit pe interpret, care cobora pe schiuri, apoi s-a îndreptat spre cascador pentru a surprinde finalul. Tharaid­­sen a ajuns, in viteză, la marginea prăpastie! și a plonjat în gol. în acea clipă trebuia să desfacă schiu­rile şi sa deschidă paraşuta pentru a cădea lin in jos. Din nefericire, şi-a pierdut echilibrul, nemaiputind acţiona imediat asupra paraşutei. In ceie din urmă el a deschis-o, to­tuşi, dar era prea tîrziu, fiind izbit şi zdrobit de pereţii de stinca ai prăpastiei. i­na­­i-a*5a» ***« »»v In Co­asiliul de Securitate Proiect E rezoloaie care cere 7 Marii Britanii sancţiuni ferme­­ împotriva rasiştilor rh­odesieni o NEW YORK 19 (Agerpres). — Şe­dinţa de miercuri seara a Consiliu­lui de Securitate — consacrată pro­blemei rhodesiene — a început prin discursul reprezentantului Indiei, care a preconizat, ca şi delegaţii altor ţări afro-asiatice, întărirea sancţiunilor economice împotriva re­gimului de la Salisbury. In cazul în care aceste sancţiuni vor fi ine­ficiente, a adăugat el, Consiliul tre­buie să adopte măsuri mai drastice. Atît delegatul indian, cît şi cel sudanez, care a urmat la cuvînt, au criticat atitudinea Marii Britanii faţă de regimul rhodesian. Şedinţa s-a încheiat prin sublini­erea de către reprezentantul Algeriei a ineficienţei actualelor sancţiuni îndreptate împotriva Rhodesiei . S­porturile rhodesiene nu au scăzut decît cu 8 milioane dolari, iar im­porturile au înregistrat chiar o creştere de 30 milioane dolari, si­tuaţie pentru care răspunderea re­­vine în primul rînd Republicii Sud-Africane şi Portugaliei, a spus el­. Azi, la 19:30 Gmt, Consiliul îşi reia dezbaterile. Potrivit agenţiei Reuter, ţările afro-asiatice au pre­gătit un proiect de rezoluţie în care propun izolarea totală a regimului minoritar de la Salisbury şi cer Marii Britanii să ia „toate măsurile necesare, inclusiv folosirea forţei, pentru îndepărtarea regimului rasist al lui Ian Smith din Rhodesia“. R. S. AFRICANA : O manifestaţie de protest a populaţiei de culoare împotriva segregaţiei rasiale. Participanţii au condamnat şi politica rasistă a guvernanţilor rhodesieni Cuilliffisere iinEppsen SJ.JL în VMsm NEW YORK, 19 (Agerpres). — Fostul ministru al apărării al S.U.A., Clark Clifford, se pronunţă, într-un articol publicat în revista „Foreign Affairs“, pentru retrage­rea totală a trupelor americane din Vietnamul de sud pină la sfîrşitul anului viitor. „Este clar, scrie el, că Statele Unite trebuie să fixeze­­o limită cronologică angajamentu­lui lor în Vietnam, pentru a se putea consacra problemelor interne care sunt presante. Judecînd cu toată obiectivitatea, continuă Clif­ford, Statele Unite nu pot obţine nimic în Vietnam prirt etalarea forţei lor. Este timpul să ne dezan­gajăm­i“ Fostul ministru afirma că a ajuns la această concluzie mai de mult, „calea militară pe care s-au angajat Statele Unite fiind nu numai interminabilă, dar şi des­perată" POZIŢIA R.F.G. CU PRIVIRE LA SEMNAREA TRATATULUI DE NEPROLIFERARE BONN 19 (Agerpres). — Purtătorul de cuvînt al guvernului de la Bonn, Gunther Diehl, a anunţat miercuri că Republica Federală a Germaniei nu va sem­na Tratatul de neprolife­­rare a armelor nucleare înainte de alegerile generale care vor avea loc la slujitul lunii septembrie. Criza guvernamentală din Argentina a luat sfîrşit . Prin desemnarea noilor mi­niştri preşedintele Ongaria a urmărit să atenueze „divergen­ţele de păreri cu liderii militari" BUENOS AIRES 19 (Agerpres). — Criza guvernamentală din Argentina a luat sfîrşit. După consultări la care au participat liderii militari celor trei armate — terestră, aeriană şi navală — precum şi unii lideri ai partidelor politice, pre­şedintele Ungaria a numit un nou guvern format din generalul Fran­cisco Imaz, ministru de interne, Juan Martin — ministrul afacerilor externe şi al cultelor, Jose Maria Dagnino Pastore — ministrul eco­nomiei şi muncii, Jose Rafael Ga­­ceres Monte — ministru al apărării şi Jose Carlos Algerto Consigli — ministru pentru problemele sociale. Agenţia U.P.I., comentând noua componenţă a guvernului argenti­nian, menţionează că prin desem­narea lui Jose Rafael Caceres în postul de ministru al apărării, pre­şedintele Ungaria a urmărit să ate­nueze „divergenţele de păreri cu liderii m­ilitari“. Oraşul Cordoba, ca şi celelalte localităţi din provincia cu acelaşi nume, continuă să se afle sub con­trolul militarilor. CAPE KENNEDY 19 (Agerpres).­­ După un studiu amănunţit asupra fiecărei faze a viitorului zbor al navei spaţiale „Apollo-11“, generalul Sa­muel Phillips, directorul programului „Apollo“ a confirmat ieri „semnalul verde“ pentru lansarea ce va avea loc la 16 iulie. O singură problemă, a precizat Phillips, nu a fost încă definitiv soluţionată — aceea pusă de ghidajul modulului lunar in timpul ultimelor minute care vor preceda „aşezarea“ pe suprafaţa Lunii şi cînd acesta se va afla sub influenţa „mas­­conilor“ (concentrări de noduri ma­gnetice formate din materii grele, conţinînd aliaje de fier, nichel, alu­miniu şi magneziu, dispersate sub scoarţa lunară şi posedind o mare forță de atracţie). Existenţei acestor „masconi“ îi sunt atribuite distorsiu­nile de traiectorii ale oricărui vehicul sau obiect care se înscrie pe o orbită lunară. Deşi această problemă nu a fost încă complet soluţionată, a spus Phillips, am certitudinea că ea nu va constitui o piedică pentru lansarea prevăzută pentru luna iulie. Pe de altă parte, Donald Slayton, directorul operaţiunilor de zbor, a declarat că în intervalul de timp care a mai rămas pină la lansare, cei trei astronauţi, Neil Armstrong, Edwin Aldrin jr. şi Michael Collins, vor tre­bui să se antreneze de o manieră in­tensivă, după un program de 10 ore zilnic, cu o pauză de o singură zi pe săptămînă. In cadrul acestor pregă­tiri vor trebui repetate, fără încetare, toate mişcările pe care le vor executa în timpul zborului spre Lună şi al ase­lenizării. „Dacă lucrurile se vor des­făşura conform programului, a spus Slayton, nu am nici un fel de rezerve în ce priveşte pregătirea şi forma echi­pajului pentru această misiune".. MISIUNEA „APOLLO-11‘ Nu a fost definitiv soluţionată problema ghidajului modulului lunar in momentul aselenizării din Corsica, la Porto-Vecchio, avînd misiunea să exploreze zona unde se bănuieşte că e adăpostită prada de război a lui Rommel şi, în even­tualitatea descoperirii ei, să organi­zeze aducerea comorii la lumina zilei. Şefului jandarmilor corsicani i s-au afectat toate mijloacele ne­cesare unor acţiuni de acest gen. Declaraţiile sale erau categorice: „De astă dată trebuie să sfârşim“, (încercările anterioare, asupra că­rora vom reveni, nu au condus la nici un rezultat). P­entru a reda atmosfera de tensiune şi febră de aici, tre­buie consemnat că toate am­barcaţiunile de la Porto-Vecchio au fost închiriate de reprezentanţii zia­relor, de amatori dornici să pri­vească cu proprii lor ochi recupe­rarea din adîncul apei a presupu­selor casete pline cu bijuterii, aur, tablouri — evaluate la 30 de mili­arde de franci. Desigur, autorităţile însărcinate cu cercetările au păstrat o totală discreţie­ în jurul operaţiunii „co­moara Rommel“. „Străinii“ nu ştiau decit de „existenţa" tezaurului, lo­cul lui exact rămînîndu-le necu­noscut, ca şi orele cînd urma să se încerce sondarea submarină. De a­­ceea, flota lor eterogenă, constituită ad-h­oc, naviga mai mult la întim­­plare la sud de Corsica, fiind in­tenţionat derutată de deplasările vedetelor jandarmeriei în diferite direcţii şi de zumzetul monoton al elicopterelor. În ce-i priveşte pe localnici, ei urmăreau cu interes, dar poate şi puţin amuzaţi, această vânzoleală stîrnită brusc de onorabilul lor concetăţean Jean-Napoleon de Pretti... într-un moment de bună dispoziţie, acest agent imobiliar din modestul Porto-Vecchio i-a destăi­ Comoara reaprinde 59 m­ii unui văr de-al său, redactor la un ziar local, că a descoperit într-o grotă din largul portului 50 de casete plumbuite, care, crede el, nu pot fi decît controversata co­moară a lui Rommel. Gazetarul corsican n-a aşteptat să-i fie repe­tată preţioasa mărturie pentru a o reproduce în paginile publicaţiei sale. Şocanta veste a depăşit ime­diat cadrul local. Ceea ce surprinde de la început e faptul că declaraţiile lui Pretti n-au fost puse nici o clipă la în­doială. Toţi cei ce s-au lăsat an­trenaţi în această acţiune au acor­dat credit vorbelor agentului imo­biliar. Căci există în legătură cu pretinsa „comoară Rommel“ un precedent, cu ecou şi astăzi la Porto-Vecchio, care, poate, a spul­berat rezervele celor îndemnaţi să vadă în cuvintele lui Jean-Napo­­léon de Pretti o glumă de pro­porţii... I­n 1949, marina franceză se lansa într-o vastă operaţie de cercetare a coastelor situate la est de Bastia (altă localitate , voci oarecare intr-o imagine trim- aner‘“T­a tad-eowt'“wre “ eastia a­­­tenționat derulată de deplasările din Corsica). Arhivele germane po­•­­­SSA“.^“ „SLU? .“.PA«S pentru a surprinde finalul. Tharaid- ^ ftj IEUD A DU vedetelor jandarmeriei în di fen te menesc de un vis scufundat fie nazişti, care ar fi conţinut faimoa­sa pradă de război a „corpului african“, comandată de Rommel. Operaţia de dosire în adîncuri a comorii s-ar fi petrecut în 1943. Amănunte suplimentare a furnizat, după război. Peter Fleig, partici­pant, susţinea el, la acţiune. In luna august a acelui an, pe cînd lu­cra la arsenalul din La Spezia patru ofiţeri germani, împreună cu cerul ^)care s-a deplasat la­ povestea Fleig­h i s-a cerut sa sudeze citeva casete metalice, adă­­€) postite in cazarma Marbeuf. Erau LA în număr de şase şi cântăreau in total două tone. La 18 septembrie, W după citeva explorări, făcute prin­­^tre rocile submarine de la gura AArîului Golo în vederea descoperirii ”tunui foc potrivit, s-a primit ordinul Wde aruncare în apă a comorii. Peter ^ Fleig a relatat apoi că la întoar­­rj.­cerea in La Spezia a fost arestat­ă şi torturat de serviciile speciale -- ___ Rommel“ pasiunile... hitleriste pentru a destăinui locul unde „îngropase“ casetele. Zece zile mai tîrziu el a reuşit să evadeze aflînd că cei patru ofiţeri care con­duseseră operaţia de scufundare au fost condamnaţi la moarte de un tribunal special şi împuşcaţi d­e două ori, Peter Fleig a re­venit în Corsica, după război. O dată în 1948, cînd a condus cu sprijinul marinei franceze ac­ţiunea de descoperire a „comorii Rommel“ şi a doua oară în 1952. Toate investigaţiile efectuate s-au dovedit zadarnice, nici una din cele şase casete n-a putut fi de­pistată. însuşi Fleig a dispărut misterios, după ultima sa trecere prin Corsica. Zvonurile ce au cir­culat apoi pe seama sa tind să su­gereze că a condus cercetările într-o direcţie falsă sau că i-a fost refu­zată o jumătate din valoarea co­morii, atît cît ar fî pretins şi, în consecinţă, nu a mai perseverat în căutarea ei. Neconcordanţa dintre mărturisi­rile lui Peter Fleig (dacă ele au fost adevărate) privind existenţa a şase casete şi cele făcute de Pretti referitoare la 50 de casete plum­buite nu au putut opri reactualiza­rea zgomotoasă a ideii de a se „descoperi“ acum ceea ce nu s-a reuşit în 1949 şi 1952. Pasiunile s-au dezlănţuit acum şi mai furtu­nos, provocind cavalcada ziariştilor spre Porto Vecchio, precum şi gra­ba autorităţilor fie a întreprinde noua rundă de cercetări. La capătul cîtorva zile de ex­plorări în zona indicată de Pretti, scafandrilor conduşi de colonelul Roger „comoara Rommel“ li s-a prezentat sub forma unui dezolant depozit submarin de fiare vechi. Inventarul înfăţişat de şeful jan­darmilor corsicani cuprindea citeva obuze, o ladă de lemn roasă de apă, în care nu se afla nimic, un rezervor de benzină, o ancoră ru­ginită pierdută în timpul primului război mondial... Speranţele legate de această co­moară au fost deci din nou spulbe­rate. Porto-Vecchio îşi recapătă li­niştea. Dar pentru cît timp ? D Unde se ascunde Schramme ? Jean Schramme, fostul şef al mercenarilor din Congo, a dispărut fără urmă din Belgia. Cu puţin timp înainte, el ceruse autorităţi­lor să-i elibereze un paşaport în vederea unei călătorii in Brazilia, unde pretindea că doreşte să cum­pere o plantaţie. Demersul i-a fost aprobat, obţinînd autorizaţia de a părăsi ţara. Totuşi, Schramme n-a ajuns în America de Sud. U­n co­municat difuzat de oficialităţile de la Bruxelles menţionează că „în urma unei anchete întreprinse de serviciile belgiene în colaborare cu autorităţile braziliene, se pare că Jean Schramme n-a sosit în Bra­zilia şi că, sub o falsă identitate, el s-a străduit să ajungă în Africa“. Aceste dezvăluiri vin în întîm­­pinarea unor zvonuri după care co­lonelul mercenar s-ar afla în An­gola, unde ar pregăti o nouă in­cursiune în Congo. De altfel, înseşi autorităţile belgiene s-au simţit obligate, în mod public, să pună în gardă pe Jean Schramme şi pe sus­ţinătorii săi împotriva „tentativelor susceptibile să tulbure ordinea şi pacea în Africa“. Dacă Schramme se antrenează pentru noi fărădelegi, înseamnă că vechile sale isprăvi de la Stanleyville şi Bukavu, care au adus atîtea suferinţe populaţiei băştinaşe, provocind, la vremea aceea, un puternic sentiment de in­dignare în multe ţări ale lumii, n-au fost uitate de forţele sau per­soanele interesate în sprijinirea unor astfel de acţiuni. Dar şansele pentru înfăptuirea acestor planuri aventuriste sunt mult mai reduse în condițiile actuale din Congo. Piedestalul lui Hoover „Preşedinţii se duc, Hoover rămîne“ - aşa îşi intitulează o publicaţie oc­cidentală o notiţă consacrată împlini­rii a 45 de ani de cînd John Edgar Hoover a preluat funcţia de şef al vestitei Federal Board of Investigation (F.B.I.), nume sub care este cunos­cută poliţia federală a Statelor Unite. într-adevăr, din 1924, de la data cînd ministrul de justiţie al preşedin­telui Collidge l-a numit pe J.E. Hoo­ver la F.B.I., la Casa Albă s-au schim­bat opt preşedinţi , unii republicani, alţii democraţi, personalităţi deosebi­te ca temperament şi orientare. Toţi l-au menţinut insă în funcţie pe con­ducătorul poliţiei americane. Cu pri­lejul împlinirii a 75 de ani de viaţă şi a 45 de ani de serviciu, comenta­torii afirmă că „piedestalul’* şefului F.R.I. este foarte solid. Ce a contribuit la construirea aces­tui piedestal ? Dacă ar fi să se ţină seama de situaţia oglindită în înseşi statisticile organismului pe care-l con­duce, lunga carieră a lui Hoover nu se justifică. Chiar şi F.B.I. recunoaş­te că criminalitatea a luat, an de an, proporţii alarmante. După cum s-au exprimat numeroşi fruntaşi progre­sişti şi democraţi, printre care şi de­cedatul senator Robert Kennedy, te­renul pe care F.B.I. s-a evidenţiat cu adevărat este acela al combaterii mişcărilor progresiste şi anti-rasiste, urmărirea fruntaşilor politici bănuiţi de legături cu aceste mişcări. Dacă ardoarea cu care s-a desfăşurat aceas­tă acţiune ar fi fost folosită şi in combaterea corupţiei şi criminalităţii, afirma Robert Kennedy, situaţia ar fi fost alta. Nu de puţine ori, în aceşti 45 de ani, personalitatea lui J.E. Hoover a fost pusă în discuţie , dar tot de atîtea ori, în culisele poli­tice de la Washington se şoptea cu înţeles : „ştie prea multe“ ! A devenit un secret de domeniul public că Hoover posedă „cea mai incendiară arhivă intimă“ - cum se exprimă publicaţiile occidentale — privind vîrfurile societăţii americane. In 1956, cînd s-au publicat pentru prima şi ultima oară ştiri despre ar­hiva F.R.I., s-a aflat că Hoover de­ţine o colecţie de cinci milioane de dosare secrete. Care dosare, afirma, o dată, senatorul Joseph Clark, re­prezintă o ameninţare la adresa de­mocraţiei americane. După părerea altora, tocmai aceste dosare ar re­prezenta piedestalul atît de solid al septuagenarului conducător al F B.I. s. d­. DEMERSURI IORDANIENE PENTRU FINANŢAREA CONSTRUCŢIILOR DE ŞCOLI ÎN ŢARĂ PARIS 19 (Agerpres).­­ Ministrul adjunct al educaţiei din Iordania, Burhan Kamal, a părăsit miercuri Ammanul, plecind la Paris, unde va­­avea convorbiri cu reprezentanţi ai UNESCO şi ai Băncii Mondiale, în legătură cu finanțarea de către aces­te organisme internaţionale a con­struirii de şcoli în Iordania. ..GERBERA“ albă din fotografie este de o mărime neobişnuită pentru o asemenea floare. Noua selecţie graţioasă, a cărei ţară de baştină este Africa de Sud, este rezultatul muncii îndelungate a colectivului horticol condus de in­ginerul Kun Naujoks de la între­prinderea de stat „Gartenbaun din Berlin (R.D.G.). Loteria conştiinciozităţii La Budapesta a fost iniţiată o ori­ginală acţiune pentru combaterea ac­cidentelor de circulaţie. Au fost dis­tribuite aşa-numite „lozuri de con­ştiinciozitate“ celor mai prevenitori şi precauţi automobilişti şi pietoni. A­­poi, în pauza tradiţionalul­ui meci de atbaj de la Nep Stadion în care s-au muntat actorii şi ziariştii capitalei, tras această loterie. Consiliul d­i­n Reţeaua de transport terestru (şosele şi linii de cale ferată) din lumea întreagă are o lungime to­tală de 21 000 000 km. cutaţiei a distribuit, de asemenea, mii de formulare privind cunoştin­ţele, deprinderile şi dezideratele ce­taţenilor Budapestei în materie de circulaţie pe străzi. La radio şi tele­viziune au fost prezentate programe­­ pe teme de circulaţie. Campania s-a încheiat printr-un concurs de con­ducere îndemînatică, cu participare­ a peste 600 automobile pe un tra­seu cu o lungime de trei ori 25 km presărat cu fel de fel de obstacole simulate. • Ríui care trece prin orașul Wengerovec (Polonia) se inter­sectează, în unghi drept, cu un alt rîu — fenomen considerat unic în lume. cuvinte pe minut Virginia Halford In vârstă proclamată cea mai ra­­■re din Mar­ea Britanie. Flaut unic In sala relicvelor antice a Muzeului republican de istorie a culturii şi artei din Samarkand este expus a fost găsit de membrii ex­­un flaut unic , potrivit a­pediţiei arheologice de a­precierilor specialiştilor a- Taşkent, care a făcut să­­cesta datează de cel puţin pături în apropierea 5000 de ani. De tipul flu­ierului cu o singură ţeava, tutlul Muminabad, unde au descoperit mormîntul, unei instrumentul este lucrat femei din epoca de bronz, magistral dintr-un os. El Printre diferite podoabe „PINZA DE PAIANJEN“ — astfel a fost denumita o plasă de nylon pentru prinderea hoţilor, inventată la Londra Plasa, aruncată cu ajutorul unui pistol cu amortizor de sunet la o distantă de peste şapte metri ii acoperă pe delin­cventul care încearcă să se salveze prin tuni 5/ îl imobilizează .,Pinza de păian­jeniă are o suprafaţă de aproape 100 me­tri pătra­i. Ea poate citi cu o viteză de 1 600 cuvinte pe minut. Potrivit afirmaţiilor unor asistenţi ai Institutului britanic „de citire dinamică“, pe care Virginia l-a frecventat, ea ci­tea cu o viteză de 161 cuvinte pe minut, iar gradul de asimilare a materialului ci­tit reprezenta 60%. Dar după absolvirea cursului, cînd ea a început să citească cu o iuţeală de 1 600 de cuvinte pe mi­nut, procentajul de asimilare a crescut. ci© jp confecţionate din bronz, argint şi aur se­ afla şi flautul acesta de os. Prima concluzie a oamenilor de ştiinţă a fost că triburile care locuiau în valea rîu- l­ui Zaravşan din Uzbekis­tan cunoşteau muzica in­strumentală încă în al treilea mileniu înaintea erei noastre. Biblioteca de la Iachimov Biblioteca şcolii latine de la Iachimov — Cehoslovacia — unica de acest gen în lume, va fi pusă din nou la dispoziţia vizitatorilor muzeului municipal. Este vorba de manuscrise şi pie­se din secolul al 16-lea, o parte a faimoasei biblioteci întemeiate de clericul Matt­hesius şi îmbogăţită cu da­ruri primite ulterior. Se gă­sesc piese extrem de rare de o valoare inestimabilă, printre care o biblie ebrai­că, manuscris din sec. XI—XII. • O fabrică ame­ricană de pîine a pus în vînzare pîine congelată. Ea poate fi păstrată multă vreme, fără a-și pierde frăgezimea și gustul. LUDWIG HUPPMANN,M­TM, pensionar din Nürnberg B (R.F.G.) construieşte imi-n­­taţii la o scară exactă locomotivelor noi şi vech­­,­ ale trenurilor de persoane, nu şi ale mărfarelor. Circa 40 W, de asemenea modele se află­­ deja în colecţia sa parti- ri­­culară. Cu ajutorul unui valţ construit de el singur ›£( HAGA, 19 (Agerpres). — Cu prilejul vizitei cere Huppmann f°l°se?ie tinj-Q)o întreprinde în Olanda, președintele Consiliului”Supe­ ■' .....................gí«:, « <m pL arn al a,na, Kral,fl-»»® >1* PTM“' olandei Piei de long. exprimat in numeroase rin- SUl ,,,,r*wed«"" ,au ,fost abordate probleme de în­duri aprecierea pentru con-W^f LWf de dezvoltarea relab,lor m dome­strucțiile lui. ^n,ul agriculturii între Olanda și România. ----------------------------------------------&i/j, AMMAN, 19 (Agerpres). — Citeva escadrile de avi-Neaumerire ioane israeliene de tip „Mystere" și „Mirage“ au ata­^­cat miercuri o bază avansată a Frontului Popular De­ Jean-claude Laboulle-Desquey- rj, mocrat-- pen*ru Eliberarea Palestinei, anunţă un co­accWcn^de‘auTo^qbl^pe”^^osea Z7\ rn'R1'ca* al organizaţiei, dat publicităţii la Amman, lingă Hamburg, cu o rană destui Comunicatul afirma ca iun­a­ire de artilerie de vizibilă la cap şi cu sîngele^­ale F.P.D.E.P. au intrat în acţiune şi au doborît încă şiroind pe faţă a răspuns azi un avion israalian de tip „Mirage", care a căzut în agenţilor de circulaţie sosiţi laWfjâcâr, la nord ^ Marea Moartă, faţa locului o dată cu echipa de£7\ „ ,, , salvare, şefului grupei i s-a părut » TEL AVIV, 19 (Agerpres). — Un purtător de cuvint cam ciudat lungul nume al acct-^)a! armatei israeliene, citat de agenţia Franco Presse, dentatului. De aceea, l-a luat cu/7­ a dezminţit comunicatul F.P.D.E.P. Toate avioanele is­­binişorul : „Spuneţi-mi, vă rog i­raeliene care au participat­ la operaţiunea de miercuri şi cum vă numeaţi Înainte de a­­ s-au întors la bazele lor, a precizat parti­d­ de vă lovi la cap..." cuvînt. , , LA TUNIS, 19 (Agerpres). — Ministrul de externe al Tu­­nisiei, Habib Bourguiba jr. urmează să părăsească azi Tunisul pentru un turneu de informare în India, Pakis­tan, Malayezia, Thailanda, Indonezia şi Coreea de sud. Agenţia tunisiană de presă anunţă că vizita minis­trului de externe tunisian în aceste ţări are scopul de a întări şi dezvolta legăturile economice şi culturale stabilite anterior. Observatorii politici apreciază că Bourguiba jr. va studia posibilităţile de deschidere a unor oficii diplomatice tunisiene în aceste ţări 63 Elucidarea cauzelor bolii actinice NEW YORK, 19 (Agerpres). — Oamenii a­e ştiinţă au elucidat aproape pe deplin cauzele bolii actinice. Se pare că influenţa radiaţiilor asupra organismului se reduce la „agitarea" moleculelor de oxigen din celulele organismului într-o asemenea măsură încît numărul lor începe să crească şi ele distrug celulele. Comisia pentru energia atomică a S.U.A. a declarat că „această descoperire aruncă lumină asupra meca­nismului producerii leziunilor actinice şi oferă o bază raţională pentru intervenţii care să nu admită aseme­nea leziuni". I« şi Adaiiuisiiuţia, sU. Brezuiauu at. Î 13— 23. Centraia Ulifeaicft i 8î.il.lt. Secţia Scrisuri ţi Uttuul Juridic s 37.27.23. i'ublUitatea, sir. 13 Doleiubne 20, blocul 8, toleîoa 14.15.16. liyarul, Jub­. puligiaika „informaţia“, sir. Brezuiaou 23—23 40 164 !­mas mm tmm mm sees mbs® *ssw» t? tw r EDITIEI

Next