Informatia Bucureştiului, iulie 1969 (Anul 16, nr. 4935-4957)
1969-07-01 / nr. 4935
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI Nr. 4935 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 iulie 1969 • CILINDRI DE FRINA PENTRU LOCOMOTIVE ŞI VAGOANE DIN TABLA AMBUTISATA. Să se treacă la fabricaţia cilindrilor de frină pentru locomotive şi vagoane din tablă ambutisată, renunţindu-se la execuţia lor prin turnare. Aceasta ar duce la eliminarea totală a rebuturilor din turnare la acest ansamblu, la scăderea greutăţii agregatului cu circa 600 leg pe osie, adică la realizarea unor economii — avlndu-se In vedere sarcinile de plan viitoare — de circa 250—300 tone fontă prelucrată. (REMUS PARASCHIVESCU, proiectant uzinele „23 August“). • RECUPERAREA FIERULUI DIN PIRITE. In proiectul de Directive, punctul 6, aliniatul 3, la capitolul industrie, se arată că „se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită“. Să se completeze acest aliniat „și la recuperarea Fluxul ideilor fierului din pirite“. Aceasta ar reprezenta la nivelul producţiei anului 1975 echivalentul a 500 000 tone minereu cu 59 la sută Fe. (IANCU DRAGAN, Institutul de cercetări metalurgice). • MATERIALE METALICE ȘI CHIMICE PENTRU INDUSTRIA ELECTRONICA. Să se prevadă ca sarcină pentru Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini fabricarea in ţară a materialelor metalice şi chimice necesare industriei electronice, pentru reducerea importurilor. (MIHAI RADU DORDEA, inginer F.E.A.). • CONSTRUIREA DE CĂMINE PENTRU NEFAMILIȘTI. C.S.P. să analizeze posibilitatea pentru stabilirea in planul viitorului cincinal a construirii de cămine pentru nefamilişti, pe lingă marile întreprinderi. Astfel se creează posibilităţi pentru asigurarea unor condiţii de locuit tinerilor absolvenţi ai (Continuare în pag. a 2-a) CONGRES DEZBATEREA TEZELOR ŞI A PROIECTULUI DE DIRECTIVE PENTRU CEL DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI PATRIEI MANIFESTARE A DEPLINEI RESPONSABILITĂŢI PENTRu CONTINUA ÎNFLORIRE A Reducerea sistematică şi substanţială a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social TRAIAN SILEA economist, specialist în C.S.P. In contextul imperativelor privind sporirea ratei acumulărilor în scopul continuei dezvoltări a economiei, al ridicării nivelului de trai material şi cultural al populaţiei, reducerea sistematică şi substanţială a ponderii cheltuielilor materiale în produsul social ocupă un loc de prim ordin, sarcinile în acest domeniu fiind puternic reliefate în documentele pentru Congresul al X-lea al partidului. Aşa cum se precizează în proiectul de Directive, posibilităţile de diminuare a cheltuielilor sunt multiple: reducerea consumurilor specifice de materii prime şi materiale, folosirea raţională a combustibilului şi energiei electrice, respectarea riguroasă a prescripţiilor tehnice şi tehnologice de fabricaţie, înlăturarea cheltuielilor neproductive, a risipei în utilizarea resurselor materiale. Esenţial în micşorarea cheltuielilor materiale este valorificarea superioară a materiilor prime şi materialelor, prin ridicarea gradului de prelucrare industrială a acestora, diversificarea producţiei, creşterea complexităţii şi tehnicităţii produselor, în proiectul de Directive se subliniază necesitatea ca acţiunea de reducere a cheltuielilor materiale să înceapă o dată cu punerea în evidenţă a unor noi rezerve, cu alocarea şi repartizarea judicioasă a fondurilor de investiţii pentru realizarea noilor obiective industriale, urmînd să fie continuată şi finalizată în cadrul activităţii de construcţie şi producţie. In acest context se poate aprecia că ponderea cheltuielilor materiale în valoarea producţiei globale mai poate fi încă mult diminuată, respectiv, la un anumit nivel al acelorași cheltuieli (Continuare în pag. a 2-a) •iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiîtm * Energii în desfăşurare 1944 — 1969 'TrisfieM'deveae ptewLogßfa’ifeßeg&dagtamw&d !u analele Institutului de proiectări pentru laminoare, care a împlinit zece ani de activitate, ai posibilitatea să parcurgi un şir lung de nume de localităţi, ca o claviatură cuprinzătoare de glasuri ale ţării: Galaţi, Iaşi, Hunedoara, Brăila, Oţelul Roşu, Roman, Braşov, Slatina, Cîmpia Turzii — nume cu semnificaţie proprie. Şiragul de centre industriale, prin care institutul bucureştean s-a integrat tensiunii economice a ţării, dovedeşte că în mai puţin de un deceniu institutul a ajuns să fie prezent, prin proiectele sale, în mai toate punctele şi nivelurile importante ale industriei noastre siderurgice. Localităţile pe care le-am amintit se „traduc” în limbajul proiectanţilor de la I.P.L. ca expresii lingvistice ale unor obiective intrate în exploatare : sectorul de laminoare pentru semifabricate, sîrmă, profiluri fine, mijlocii şi benzi, laminorul 800 (reconstruit) şi blumingul 1300 de la Hunedoara—Pestiş, trăgătoria de oţel de la Cîmpia Turzii, secţia de profiluri îndoite, liniile de ţevi sudate şi trăgătoria de ţevi de la U. M. Iaşi, laminorul de ţevi de la Roman, trăgătoria de , bare şi ajustajul laminorului platine de la Oţelul Roşu, secţia electrozi de la U.S.P.S.—Buzău, Fabrica de lanţuri de la uzina „Cio- Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a 2-a) = »rmw« = APROPO DE LIMBAJ DARIE NOVACEANU 5 â Nu, bineînţeles, la început nu■ «■ a fost cuvintul. Pentru simplul 32 motiv că, pe vremea aceea, Ina- * JJ intaşii lumii, cei cu bărbile 7 m curbate după gurile peşterilor na- £ “ turale, nu ar fi avut ce face 2 m cu el. Pe atunci nu se inventase JJ 2 nici gliceava, nici cearta peste — ■■ curtea vecinului, nici literatura, 2 2 nici reuniunile lingvistice. Deci, «■ JJJ Ia ce ar fi fost bun cuvintul 7 2 tm Oamenii aceia, cred, aveau un 3 2 registru de sunete, foarte puţi n ■■ ne, şi, In funcţie de starea afec- JJ 2 tivă a momentului, căutau In e-m « ţatele sonore replica potrivită. 2 2 Cind se miniau, căutau in alte ■ 2 etaje... Iar cind simţeau nevoia 2 2 să fie duioşi, imitau păsările, de "• 3 la care ne-au şi rămas, pină 2 «■ astăzi, citeva cuvinte ce nu su- JJ 2 portă nici derivaţia, nici sinonimimia. « 2 Limbajul, cum era şi firesc, JJ JJ s-a născut mult mai tirziu, cind JJ 2 etajele sonore au prins să se fu-m JJ mulţească, iar îmbogăţirea lui, 2 2 mult după aceea, cam din clipa m 2 cînd s-au produs procesele de di- 2 ■■ versificare şi specializare, pe care le JJ 2 putem considera o mare decăde- 2 JJ re, un regres lingvistic nebănuit. JJ 2 Pentru că din acel moment oameni JJ nu au prins să creadă că ideal 2 o» ar fi, avînd la dispoziţie citeva «■ 2 sune de mii de cuvinte, să se 2 ■■ Poată exprima numai prin trei TM 2 zeci-patruzeci şi cinci. Dovada 2 • ne-o oferă multele din profesiile JJ 2 Şi disciplinele fundamentate in ai J acest secol, al căror limbaj — 2 — ați observat — se rezumă la cite- m i va cuvinte din rondul principal: 2 « In special verbe, plus alte citeva 3 2 relative după care se retrag, fie- 2 jj care în teritoriul său, pe care 2 ■" *» 2 (Continuare in pag. a 3-a) 2 2filllllliimiiiiiiiiiiiiiiiniiik" La Întreprinderea „MARMURA“ a intrat în producție de serie noul produs „Marmoroc“, folosit ca tencuială exterioară. S-a realizat, de asemenea şi o nouă pardoseală din plăci de marmură Rate cu poliesteri. IN FOTOGRAFIE : aspect din laboratorul întreprinderii. INFORMATIA reftfgffcfrHf SCURTA CARIERA A ASASINILOR DE EA VOLANUL MERCEDESULUI VERDE... • Sfîrşitul seriei de crime savîrşite în capitala Greciei de doi turişti vest-germani • Specialişti în atacarea stafiilor izolate de benzină De mult n-am cunoscut Nea Ionia — suburbie a Atenei — atîta agitaţie: zeci de maşini, multe cu însemnele poliţiei, stau parcate în preajma micului comisariat pe porţile căruia e un dute-vino continuu. Blitz-urile fotoreporterilor scapără neîncetat. Ziariştii iau interviuri. Figura centrală este lt. maj. Mavroidis, „Maigret-ul M. V. (Continuare in pag. a 4 a) JSnJKms Joi, 3 iulie, se da in folosinta • O NOUA LINIE DE AUTOBUZE INTRE CARTIERUL GHENCEA Şl PIAŢA SCÅNTEII Continuind acţiunea iniţiată de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti pentru îmbunătăţirea transportului In comun şi crearea unor noi legături directe intre diferite cartiere ale Capitalei, I.T.B. ne informează că, incepind de joi 3 iulie, se dă în exploatare, experimental, linia de autobuze nr. 105. Autobuzele acestei linii vor circula pe următorul traseu : bd. Ghencea (capătul liniilor tramvaielor 3, 8 si autobuzului 58) — str. Bucşeneşti — str. Drumul Taberei — str. Răzoare — şos. Panduri — bd. Geniului — şos. Grozăveşti — şos. Orhideelor — şos. Giuleşti — Podul Grant — calea Griviţei — str. Clăbucet — bd. Expoziţiei — Piaţa Scinteii. Tichetele de călătorie (bilete de 0,50 lei precumpărate) nu sunt valabile pe acest traseu. VIZITELE DELEGAŢIEI CORPORAŢIEI MUNICIPALE DIN NEW DELHI Ieri după amiază, membrii delegaţiei Corporaţiei municipale a oraşului New Delhi, condusă de Hans Raj Gupta, primarul municipiului, au făcut o vizită la Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, unde au fost primiţi de Dumitru Popa, preşedintele comitetului executiv, primarul general al Capitalei. La întrevedere au luat parte • Sunt în curs de experimentare indicatoare rutiere luminoase realizate de Întreprinderea „Ciclop“, în cursul acestei luni, urmează să se monteze pe Magistrala Nord-Sud, bd. Bălcescu, bd. Magheru, bd. Ana Ipătescu, şoseaua Kiseleff, peste 200 asemenea indicatoare. Ion Cosma, prim-vicepreşedinte, Ion Horea şi Traian Ispas, vicepreşedinţi. Seara, ambasadorul Indiei la Bucureşti, Shri S. Than, a oferit o recepţie. Azi dimineaţă, delegaţia indiană a părăsit Capitala. La plecare, pe Aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte şi de alţi membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Au fost de față reprezentanţi ai ambasadei Indiei la Bucureşti. • Huse pentru autoturisme INDUSTRIA LOCALA BUCURESTEANA a organizat în atelierele sale de mică serie producţia citorva modele de huse pentru diverse obiecte. S-a omologat de curînd un nou tip de husă pentru autoturisme, ce vor fi trimise unităţilor comerciale. De asemenea, la preţuri de 49 lei, se produc huse pentru aparatele de radio tranzistorizate „Mamaia“. Nici pescarii amatori n-au fost omişi, se fabrică huse speciale pentru păstrarea undiţelor. • Azi dimineaţă, la sediul Oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personală, s-au afişat listele cu rezultatele opţiunilor depuse în perioada 32—17 iunie pentru apartamentele rămasa disponibile la contractările anterioare. Pentru eventualele omisiuni se pot depune contestaţii în cursul zilelor de azi şi mîine intre orele 8 şi 19. • Ultimele ştiri sportive • După 7 etape, în „Turul ciclist al Turciei“, continuă să conducă alergătorul sovietic Saidhujin. Etapa a 7-a, distutată contracronometru pe distanța de 40 km, a revenit turcului Hurulmaz în 111 18 46. • Intr-un meci profesionist de box, desfășurat la Ciudad de Mexico, mexicanul Sugar Ramos l-a făcut k.o. în prima repriză pe filipinezul Gonzales, in cadrul categoriei ușoare. • La Forte dei Marmo (Toscana), în cadrul „Cupei Europei“ la fotbal pentru echipele de amatori, selecționata Italiei a învins, cu 1—0 (0—0), echipa Greciei. # Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 de grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de miine . Vreme instabilă şi răcoroasă. Cer variabil, mai mult noros. Temporar ploaie. Vint slab pină la potrivit. Temperatura minimă 12—14 grade, iar maxima 22—24 grade. In cartierul Berceni se execută lucrări de finisare la o nouă linie de termoficare. • Locuri pe litoral în perioada 1—15 iulie Azi dimineaţă, la sediila filialelor O.n.I. din bd. Republicii 4 şi 68 s-au pus în vînzare locuri pentru perioada 1—15 iulie în staţiunile Mamaia, Eforie Sud, Eforie Nord şi Mangalia Nord (Jupiter). Cazarea In hoteluri. • La rampa, artiştii amatori Afişele unor case de cultură consemnează, zilele acestea, două premiere teatrale ale formaţiilor artistice de amatori. Astfel azi la ora 19, Casa de cultură a sectorului 5 prezintă piesa lui Victor Eftimiu „Inspectorul broaştelor“, iar vineri, la aceeaşi oră, Casa de cultură din sectorul 3 va găzdui un spectacol alcătuit din piesele „Neştiuta strălucire“ de Andi Andrieş şi „Colocviu sentimental“ de Lucia Demetrius. Au început examenele de admitere la Institutul de arhitectură L Mincu. In fotografie, aspect de la proba de desen tehnic. Adeziune la contemporaneitate Funcţia socială , este o constanţă majoră a literaturii noastre. Participarea scriitorilor la tumultul istoriei este mindria ei. Şi totuşi parcă nicicînd conştiinţa civică a creatorului n-a lucrat mai activ asupra propriei conştiinţe estetice pentru a exprima comunitatea de interese dintre individ şi colectivitate. Nicicînd scriitorul n-a trăit mai intens comandamentele prezentului şi nu s-a simţit mai solidar, prin opera de artă, cu viaţa naţiunii. Cu mulţi ani în urmă, într-un studiu intitulat Cinquantenarul romanului românesc, E. Lovinescu deplîngea absenţa din epocă a romanului obiectiv, ieşit din observarea împrejurărilor de viaţă, recomandind ieşirea din inerţie, diversificarea investigaţiilor. El cerea literaturii să reflecte proteica complexitate a realului, cu alte cuvinte să pună capăt exclusivismului, să intuiască varietatea de pre ţ. ZAUS ocupări (şi, implicit, de exigenţă) a cititorilor, să-i orienteze fără prejudecăţi. Se poate spune că actualitatea acestor consideraţii sporeşte în lumina interesului explicitat de publicarea Tezelor şi a proiectului de Directive. Actul creator trebuie să fie străin de orice exclusivism. Toate modalităţile artistice valoroase pot contribui la înnobilarea spirituală a oamenilor. în desfăşurarea acestui proces constructiv destinul literaturii noastre se desenează în contururi limpezi. Este un destin — mă grăbesc s-o spun — al deplinei şi entuziastei aderenţe la cauza socialismului. Literatura (care este cea a clipei de faţă, dar şi a marilor înaintaşi) s-a vrut şi se vrea intr-un neîntrerupt dialog cu toate categoriile de cititori. Izolarea ei în rafinamente minore, cultivarea extravaganţelor, n-o ispitesc. O preocupă, în schimb, penetraţia ideii şi a împlinirii ei sugestive în mase cit mai largi, îşi doreşte şi militează — cu unele reuşite notabile — pentru consonanţă între creaţie şi necesitatea istorică. Nu este de loc intîmplător că astăzi, pe lingă cărţi despre lumea satului, s-au ivit şi romanele mediului urban, cu o problematică specifică, de subtile semnificaţii, după cum nu întîmplător tema rurală s-a redimensionat prin viziunea pe care ne-o propun alţi scriitori prestigioşi, cu mare aderenţă la public. Lirismul şi-a descoperit noi posibilităţi moderne de comunicare prin versul evoluat, cizelat, intelectualizat al tinerei generaţii de poeţi. (Continuare in pag. a 2-a) Imagine de pe autostrada Bucureşti — Piteşti : se lucrează la primul pasaj denivelat la trecerea peste linia ferată Bucureşti — Giurgiu. După cum ne informează constructorii, lucrările se apropie de sfirşit. La ciţiva kilometri depărtare se construieşte un pasaj asemănător care traversează linia ferată Bucureşti — Roşiori — Craiova — Timişoara Calendar estival O.S.T.A. afişă muzică uşoară V Oaspeţi la teatrul V Cap de Televiziune şi pe litoral V Divertisment V Şi totuşi, pentru spectatorii O.S.T.A., anunţă secetoasă Mai avem în faţă două luni bune de vară. Şi dacă speranţa cu care am aşteptat în iunie ca pe panourile publicitare ale oraşului să înflorească multicolorele afişe cu emblema OSTA s-a dovedit zadarnică, iată, că la începutul lui Cuptor promisiunile par să devină fapte. Spre satisfacţia, în primul rînd, a iubitorilor muzicii uşoare. Aşadar, întîlnirea cu Remo Germani este o certitudine. Cunoscutul cintăreţ italian, alături de o tinără compatrioată, Lara Brunaldi, va susţine concerte în serile de 12 şi 13 iulie pe scena Sălii Palatului. O escală în cadrul unui turneu prin întreaga ţară. Dar, oricit de plăcută ar fi reintilnirea cu Remo Germani (am primit asigurări că ne va oferi un repertoriu inedit), suntem siguri că atenţia amatorilor genului va fi reţinută, în primul rînd, de prima vizită în ţara noastră a unei apreciate formaţii beat din R.P. Polonă. Intitulată „Not To Do“ (ceea ce, în traducere liberă, ar însemna .Şi dacă...“), orchestra a fost creată sub auspiciile Federaţiei poloneze de jaz, debutînd cu mare succes la Televiziune, în 1967. Anul trecut bate recordul discului în ţara sa şi obţine unanime aprecieri la festivalul elveţian „Trandafirul de aur“ de la Montreux. La sfîrşitul lui iulie, oaspeţii ne vor prezenta un repertoriu interesant, axat, cu precădere, pe lucrări inspirate din folclorul polonez. Dacă mai adăugăm vizitele cântăreţei italiene Miranda Martini — care va înregistra la Televiziune — ale formaţiei engleze Roro Timini — programată în baruri pe litoral, agenda muzicii uşoare pe iulie e încheiată. Pe cea a lunii august putem menţiona, însă, o bună iniţiativă : concertul laureaţilor festivalului braşovean „Cerbul de aur”, edi-E. C. (Continuare in pag. a 2-a) vara se Declanşat In urmă cu citeva săptămîni, o dată cu publicarea în ziarul nostru a articolului „Combustibilul Bucureşti a rămas in... INIŢIIND DUELUL HIRTIILOR CU I.T.B. I. C. Combustibilul trece cu vederea propriile deficienţe pană de timp“, duelul hîrtiilor dintre I.T.B. şi I.c. Combustibilul, pe tema transportului lemnelor şi cărbunilor de la depozite la cetăţeni, continuă. Ce susţine Combustibilul ? Din adresele trimise redacţiei şi din discuţiile purtate cu conducerea întreprinderii reiese că pentru impulsionarea livrărilor zilnice sunt necesare, în primul rînd, mijloace de transport suplimentare. Lipsa acestora ar fi, după conducerea I.C. Combustibilul, cauza principală a marilor întîrzieri cu care se efectuează în prezent livrarea lemnelor de la depozite. In plus, „Combustibilul“ se plînge de faptul că I.T.B. nu respectă promisiunea ca 80 de autocamioane să efectueze zilnic un program de lucru de 12 ore. Din datele ce ni s-au prezentat rezulta că, in prima jumătate a lunii iunie, doar un număr de 13,3 maşini în medie zilnic au respectat un astfel de program. In replică, I.T.B. susţine contrariul. „Maşinile noastre lucrează 12 ore pe zi, ba chiar şi mai mult, în mod obişnuit. Cu toate acestea, din pricina proastei organizări din depozite, ele nu reuşesc să transporte cantitatea de lemne planificată”. De altfel, această carenţă nu este de dată recentă. Anul trecut, de pildă, după cum ne informează conducerea I.T.B., Costin Mareş (Continuare in pag. a 2 a) Directorul IAPI „Central nu a renunţat la abuzuri n urmă cu citeva zile, şefa serviciului comercial de la I.A.P.L. Central“, tov. A. Ojoc, fiind în control la unitatea Lacto-bulevard, constată unele nereguli. Cele mai importante priveau munca bucătarului şef V. PENGTU. O parte din mîncărurile gătite nu erau corespunzătoare şi în consecinţă a dispus declasarea lor. Faptul deosebit de grav, vizînd competenţa şi probitatea profesională a bucătarului şef şi a responsabilei unităţii (S. Cîmpeanu), au fost consemnate într-un raport pentru a fi aduse la cunoştinţa conducerii I.A.P.L. De azi, ca pentru a întregi justeţea sesizării şefei serviciului comercial, mai mulţi consumatori returnează la bucătărie, prin intermediul ospătarei Zoiţa Covalschi, citeva porţii de mîncare necorespunzâtoare. Bucătarul şef refuză, insă, să le schimbe. ...Două zile mai tirziu, la Lacto-bulevard are loc o şedinţă organizată cu Romeo Groapă Dinu Lăzârescu (Continuare in pag. a 3-a) .