Informatia Bucureştiului, iulie 1969 (Anul 16, nr. 4935-4957)

1969-07-01 / nr. 4935

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVI­­ Nr. 4935 4 PAGINI 30 BANI Marţi 1 iulie 1969 • CILINDRI DE FRINA PENTRU LOCOMOTIVE ŞI VAGOANE DIN TA­BLA AMBUTISATA. Să se treacă la fabricaţia cilindrilor de frină pentru locomotive şi vagoane din tablă ambu­­tisată, renunţindu-se la execuţia lor prin turnare. Aceasta ar duce la eliminarea totală a rebuturilor din turnare la acest ansamblu, la scăderea greutăţii agrega­tului cu circa 600 leg pe osie, adică la realizarea unor economii — avlndu-se In vedere sarcinile de plan viitoare — de circa 250—300 tone fontă prelucrată. (REMUS PARASCHIVESCU, proiectant uzinele „23 August“). • RECUPERAREA FIERULUI DIN PIRITE. In proiectul de Directive, punc­tul 6, aliniatul 3, la capitolul industrie, se arată că „se va trece la recuperarea vanadiului din bauxită“. Să se com­pleteze acest aliniat „și la recuperarea Fluxul ideilor fierului din pirite“. Aceasta ar repre­zenta la nivelul producţiei anului 1975 echivalentul a 500 000 tone minereu cu 59 la sută Fe. (IANCU DRAGAN, Insti­tutul de cercetări metalurgice). • MATERIALE METALICE ȘI CHI­MICE PENTRU INDUSTRIA ELEC­TRONICA. Să se prevadă ca sarcină pen­tru Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini fabricarea in ţară a mate­rialelor metalice şi chimice necesare industriei electronice, pentru reducerea importurilor. (MIHAI RADU DORDEA, inginer F.E.A.). • CONSTRUIREA DE CĂMINE PEN­TRU NEFAMILIȘTI. C.S.P. să analizeze posibilitatea pentru stabilirea in planul viitorului cincinal a construirii de că­mine pentru nefamilişti, pe lingă ma­rile întreprinderi. Astfel se creează po­sibilităţi pentru asigurarea unor con­diţii de locuit tinerilor absolvenţi ai (Continuare în pag. a 2-a) CONGRES DEZBATEREA TEZELOR ŞI A PROIECTULUI DE DIRECTIVE PENTRU CEL DE AL X-LEA CONGRES AL PARTIDULUI PATRIEI MANIFESTARE A DEPLINEI RESPONSABILITĂŢI PENTRu­ CONTINUA ÎNFLORIRE A Reducerea sistematică şi substanţială a ponderii cheltuielilor materiale in produsul social TRAIAN SILEA economist, specialist în C.S.P. In contextul imperativelor privind sporirea ratei acumulărilor în scopul continuei dezvoltări a economiei, al ridicării nivelului de trai material şi cultural al populaţiei, reducerea sis­tematică şi substanţială a ponderii cheltuielilor materiale în produsul so­cial ocupă un loc de prim ordin, sar­­cinile în acest domeniu fiind puternic reliefate în documentele pentru­ Con­gresul al X-lea al partidului. Aşa cum se precizează în proiectul de Directive, posibilităţile de diminuare a cheltuie­lilor sunt multiple: reducerea con­sumurilor specifice de materii prime şi materiale, folosirea raţională a com­bustibilului şi energiei electrice, res­­­pectarea riguroasă a prescripţiilor tehnice şi tehnologice de fabricaţie, înlăturarea cheltuielilor neproductive, a risipei în utilizarea resurselor ma­teriale. Esenţial în micşorarea chel­tuielilor materiale este valorificarea superioară a materiilor prime şi ma­terialelor, prin ridicarea gradului de prelucrare industrială a acestora, di­versificarea producţiei, creşterea com­plexităţii şi tehnicităţii produselor, în proiectul de Directive se subli­niază necesitatea ca acţiunea de re­ducere a cheltuielilor materiale să în­ceapă o dată cu punerea în evidenţă a unor noi rezerve, cu alocarea şi repartizarea judicioasă a fondurilor de investiţii pentru realizarea noilor obiective industriale, urmînd să fie continuată şi finalizată în cadrul ac­tivităţii de construcţie şi producţie. In acest context se poate aprecia că ponderea cheltuielilor materiale în valoarea producţiei globale mai poate fi încă mult diminuată, respectiv, la un anumit nivel al acelorași cheltuieli (Continuare în pag. a 2-a) •i­iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiî­tm * Energii în desfăşurare 1944 — 1969 'TrisfieM'deveae ptewLogßfa’ifeße­g&d­agtamw&d !u analele Institutului de proiec­tări pentru laminoare, care a împli­nit zece ani de activitate, ai posibi­litatea să parcurgi un şir lung de nume de localităţi, ca o claviatură cuprinză­toare de glasuri ale ţării: Galaţi, Iaşi, Hunedoara, Brăila, Oţelul Ro­şu, Roman, Braşov, Slatina, Cîmpia Turzii — nume cu semnificaţie pro­prie. Şiragul de centre industriale, prin care institutul bucureştean s-a inte­grat tensiunii economice a ţării, do­vedeşte că în mai puţin de un de­ceniu institutul a ajuns să fie pre­zent, prin proiectele sale, în mai toate punctele şi nivelurile importante ale industriei noastre siderurgice. Localităţile pe care le-am amintit se „traduc” în limbajul proiectanţilor de la I.P.L. ca expresii lingvistice ale unor obiective intrate în exploa­tare : sectorul de laminoare pentru semifabricate, sîrmă, profiluri fine, mijlocii şi benzi, laminorul 800 (re­construit) şi blumingul 1300 de la Hunedoara—Pestiş, trăgătoria de o­­ţel de la Cîmpia Turzii,­ secţia de profiluri îndoite, liniile de ţevi sudate şi trăgătoria de ţevi de la U. M. Iaşi, laminorul de ţevi de la Roman, tră­gătoria de , bare şi ajustajul lamino­rului platine de la Oţelul Roşu, sec­ţia electrozi de la U.S.P.S.—Buzău, Fabrica de lanţuri de la uzina „Cio- Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a 2-a) = »rmw« = APROPO DE LIMBAJ DARIE NOVACEANU 5 â Nu, bineînţeles, la început nu­­■ «■ a fost cuvintul. Pentru simplul 3­2 motiv că, pe vremea aceea, Ina- * JJ intaşii lumii, cei cu bărbile 7 m curbate după gurile peşterilor na- £ “ turale, nu ar fi avut ce face 2 m cu el. Pe atunci nu se inventase JJ 2 nici gliceava, nici cearta peste — ■■ curtea vecinului, nici literatura, 2 2 nici reuniunile lingvistice. Deci, «■ JJJ Ia ce ar fi fost bun cuvintul 7 2 tm Oamenii aceia, cred, aveau un 3 2 registru de sunete, foarte puţi­ n ■■ ne, şi, In funcţie de starea afec- JJ 2 tivă a momentului, căutau In e-­m « ţatele sonore replica potrivită. 2 2 Cind se miniau, căutau in alte ■ 2 etaje... Iar cind simţeau nevoia 2 2 să fie duioşi, imitau păsările, de "• 3 la care ne-au şi rămas, pină 2 «■ astăzi, citeva cuvinte ce nu su- JJ 2 portă nici derivaţia, nici sinoni­­m­i­mia. « 2 Limbajul, cum era şi firesc, JJ JJ s-a născut mult mai tirziu, cind JJ 2 etajele sonore au prins să se fu-­m JJ mulţească, iar îmbogăţirea lui, 2 2 mult după aceea, cam din clipa m 2 cînd s-au produs procesele de di- 2 ■■ versificare şi specializare, pe care le JJ 2 putem considera o mare decăde- 2 JJ re, un regres lingvistic nebănuit. JJ 2 Pentru că din acel moment oame­­ni JJ nu­ au prins să creadă că ideal 2 o» ar fi, avînd la dispoziţie citeva «■ 2 sune de mii de cuvinte, să se 2 ■■ Poată exprima numai prin trei­ TM 2 zeci-patruzeci şi cinci. Dovada 2 • ne-o oferă multele din profesiile JJ 2 Şi disciplinele fundamentate in ai J acest secol, al căror limbaj — 2 — ați observat — se rezumă la cite- m i va cuvinte din rondul principal: 2 « In special verbe, plus alte citeva 3 2 relative după care se retrag, fie- 2 jj care în teritoriul său, pe care 2 ■­" *» 2 (Continuare in pag. a 3-a) 2 2filllllliimiiiiiiiiiiiiiiiniiik" La Întreprinderea „MARMURA“ a intrat în producție de serie noul produs „Marmoroc“, folosit ca tencuială exterioară. S-a rea­lizat, de asemenea şi o nouă par­doseală din plăci de marmură Ra­te cu poliesteri. IN FOTOGRAFIE : aspect din laboratorul întreprinderii. INFORMATIA reftfgffcfrHf SCURTA CARIERA A ASASINILOR DE EA VOLANUL MERCEDESULUI VERDE... • Sfîrşitul seriei de crime savîrşite în capitala Greciei de doi turişti vest-germani • Specialişti în atacarea stafiilor izolate de benzină De mult n-a­m cunoscut Nea Ionia — suburbie a Atenei — atîta agitaţie: zeci de maşini, multe cu însemnele poliţiei, stau parcate în preajma mi­cului comisariat pe porţile căruia e un dute-vino continuu. Blitz-urile fo­­­­toreporterilor scapără neîncetat. Zia­riştii iau interviuri. Figura centrală este lt. maj. Mavroidis, „Maigret-ul M. V. (Continuare in pag. a 4 a) JSnJK­ms Joi, 3 iulie, se da in folosinta • O NOUA LINIE DE AUTOBUZE INTRE CARTIERUL GHENCEA Şl PIAŢA SCÅNTEII Continuind acţiunea iniţiată de Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti pentru îmbunătăţirea transportului In comun şi crearea unor noi legături directe intre diferite cartiere ale Capitalei, I.T.B. ne informează că, incepind de joi 3 iulie, se dă în exploatare, experimental, linia de autobuze nr. 105. Autobuzele acestei linii vor circula pe următorul traseu : bd. Ghencea (capătul liniilor tramvaielor 3, 8 si autobuzului 58) — str. Bucşeneşti — str. Drumul Ta­berei — str. Răzoare — şos. Panduri — bd. Geniului — şos. Grozăveşti — şos. Orhideelor — şos. Giuleşti — Podul Grant — calea Griviţei — str. Clăbucet — bd. Expoziţiei — Piaţa Scinteii. Tichetele de călătorie (bi­lete de 0,50 lei precumpărate) nu sunt valabile pe acest traseu. VIZITELE DELEGAŢIEI CORPORAŢIEI MUNICIPALE DIN NEW DELHI Ieri după amiază, membrii delegaţiei Corporaţiei municipale a oraşului New Delhi, condusă de Hans Raj Gupta, pri­marul municipiului, au făcut o vizită la Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, unde au fost primiţi de Dumitru Popa, preşedintele comitetului executiv, primarul general al Capitalei. La întrevedere au luat parte • Sunt în curs de experimentare indi­catoare rutiere luminoase realizate de Întreprinderea „Ciclop“, în cursul aces­­tei luni, urmează să se monteze pe Ma­gistrala Nord-Sud, bd. Bălcescu, bd. Ma­­gheru, bd. Ana Ipătescu, şoseaua Kise­­leff, peste 200 asemenea indicatoare. Ion Cosma, prim-vicepreşedinte, Ion Hor­ea şi Traian Ispas, vicepreşedinţi. Seara, ambasadorul Indiei la Bucu­reşti, Shri S. Than, a oferit o recepţie. Azi dimineaţă, delegaţia indiană a pă­răsit Capitala. La plecare, pe Aeroportul Băneasa, delegaţia a fost salutată de Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Ion Cosma, prim-vicepreşedinte şi de alţi membri ai Comitetului executiv al Con­siliului popular al municipiului Bucu­reşti. Au fost de față reprezentanţi ai am­basadei Indiei la Bucureşti. • Huse pentru autoturisme INDUSTRIA LOCALA BUCURESTEA­­NA a organizat în atelierele sale de mică serie producţia citorva modele de huse pentru diverse obiecte. S-a omolo­gat de curînd un nou tip de husă pen­tru autoturisme, ce vor­ fi trimise uni­tăţilor comerciale. De asemenea, la pre­ţuri de 49 lei, se produc huse pentru a­­paratele de radio tranzistorizate „Ma­maia“. Nici pescarii amatori n-au fost omişi, se fabrică huse speciale pentru păstrarea undiţelor. • Azi dimineaţă, la sediul Oficiului pentru construirea de locuinţe proprie­tate personală, s-au afişat listele cu re­zultatele opţiunilor depuse în perioada 32—17 iunie pentru apartamentele răma­sa disponibile la contractările anterioare. Pentru eventualele omisiuni se pot de­pune contestaţii în cursul zilelor de azi şi mîine intre orele 8 şi 19. • Ultimele ştiri sportive • După 7 etape, în „Turul ciclist al Turciei“, continuă să conducă alergăto­rul sovietic Saidhujin. Etapa a 7-a, dis­tutată contracronometru pe distanța de 40 km, a revenit turcului Hurulmaz în 111 18­ 46. • Intr-un meci profesionist de box, desfășurat la Ciudad de Mexico, mexi­canul Sugar Ramos l-a făcut k.o. în pri­ma repriză pe filipinezul Gonzales, in cadrul categoriei ușoare. • La Forte dei Marmo (Toscana), în cadrul „Cupei Europei“ la fotbal pentru echipele de amatori, selecționata Italiei a învins, cu 1—0 (0—0), echipa Greciei. # Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 de grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de miine . Vreme instabilă şi răcoroasă. Cer variabil, mai mult noros. Temporar ploaie. Vint slab pină la potrivit. Temperatura minimă 12—14 grade, iar maxima 22—24 grade. In cartierul Berceni se execută lucrări de finisare la o nouă linie de termoficare. • Locuri pe litoral în perioada 1—15 iulie Azi dimineaţă, la sediila filialelor O.n.I. din bd. Republicii 4 şi 68 s-au pus în vînzare locuri pentru perioada 1—15 iu­lie în staţiunile Mamaia, Eforie Sud, E­­forie Nord şi Mangalia Nord (Jupiter). Cazarea In hoteluri. • La rampa, artiştii amatori Afişele unor case de cultură consem­nează, zilele acestea, două premiere tea­trale ale formaţiilor artistice de amatori. Astfel azi la ora 19, Casa de cultură a sectorului 5 prezintă piesa lui Victor Ef­­timiu „Inspectorul broaştelor“, iar vineri, la aceeaşi oră, Casa de cultură din sec­torul 3 va găzdui un spectacol alcătuit din piesele „Neştiuta strălucire“ de Andi Andrieş şi „Colocviu sentimental“ de Lucia Demetrius. Au început examenele de admi­tere la Institutul de arhitectură L Mincu. In fotografie, aspect de la proba de desen tehnic. Adeziune la contemporaneitate Funcţia socială , este o constanţă majoră a literaturii noastre. Partici­parea scriitorilor la tumultul istoriei este mindria ei. Şi totuşi parcă nici­­cînd conştiinţa civică a creatorului n-a lucrat mai activ asupra propriei conştiinţe estetice pentru a exprima comunitatea de interese dintre indi­vid şi colectivitate. Nicicînd scriito­rul n-a trăit mai intens comandamen­tele prezentului şi nu s-a simţit mai solidar, prin opera de artă, cu viaţa naţiunii. Cu mulţi ani în urmă, într-un stu­diu intitulat Cinquantenarul romanu­lui românesc, E. Lovinescu deplîngea absenţa din epocă a romanului obiec­tiv, ieşit din observarea împrejură­rilor de viaţă, recomandind ieşirea din inerţie, diversificarea investigaţii­lor. El cerea literaturii să reflecte pro­teica complexitate a realului, cu alte cuvinte să pună capăt exclusivis­mului, să intuiască varietatea de pre­­ ţ. ZAUS ocupări (şi, implicit, de exigenţă) a cititorilor, să-i orienteze fără preju­decăţi. Se poate spune că actualitatea a­­cestor consideraţii sporeşte în lumi­na interesului explicitat de publica­rea Tezelor şi a proiectului de Direc­tive. Actul creator trebuie să fie străin de orice exclusivism. Toate mo­dalităţile artistice valoroase pot con­tribui la înnobilarea spirituală a oa­menilor. în desfăşurarea acestui pro­ces constructiv destinul literaturii noastre se desenează în contururi limpezi. Este un destin — mă grăbesc s-o spun — al deplinei şi entuziastei aderenţe la cauza socialismului. Lite­ratura (care este cea a clipei de faţă, dar şi a marilor înaintaşi) s-a vrut şi se vrea intr-un neîntrerupt dia­log cu toate categoriile de cititori. Izolarea ei în rafinamente minore, cultivarea extravaganţelor, n-o ispi­tesc. O preocupă, în schimb, pene­traţia ideii şi a împlinirii ei sugestive în mase cit mai largi, îşi doreşte şi militează — cu unele reuşite nota­bile — pentru consonanţă între crea­ţie şi necesitatea istorică. Nu este de loc intîmplător că astăzi, pe lingă cărţi despre lumea satului, s-au ivit şi romanele mediului urban, cu o problematică specifică, de subtile semnificaţii, după cum nu întîmplă­­tor tema rurală s-a redimensionat prin viziunea pe care ne-o propun alţi scriitori prestigioşi, cu mare aderenţă la public. Lirismul şi-a descoperit noi posibilităţi moderne de comunicare prin versul evolu­at, cizelat, intelec­­tualizat al tinerei generaţii de poeţi. (Continuare in pag. a 2-a) Imagine de pe autostrada Bucureşti — Piteşti : se lucrează la primul pasaj denivelat la trecerea peste linia ferată Bucureşti — Giurgiu. După cum ne informează con­structorii, lucrările se apropie de sfirşit. La ciţiva kilometri depărtare se construieşte un pasaj asemănător care traversează linia ferată Bucureşti — Roşiori — Craiova — Timişoara Calendar estival O.S.T.A. afiş­ă muzică uşoară V Oaspeţi la teatrul V Cap de Televiziune şi pe litoral V Divertisment V Şi totuşi, pentru spectatorii O.S.T.A., anunţă secetoasă Mai avem în faţă două luni bune de vară. Şi dacă speranţa cu care am aşteptat în iunie ca pe panourile pu­blicitare ale oraşului să înflorească mul­ticolorele afişe cu emblema OSTA s-a dovedit zadarnică, iată, că la începu­tul lui Cuptor promisiunile par să de­vină fapte. Spre satisfacţia, în primul rînd, a iubitorilor muzicii uşoare. Aşa­dar, întîlnirea cu Remo Germani este o certitudine. Cunoscutul­ cin­tăreţ ita­lian, alături de o tinără compatrioată, Lara Brunaldi, va susţine concerte în serile de 12 şi 13 iulie pe scena Sălii Palatului. O escală în cadrul unui tur­neu prin întreaga ţară. Dar, oricit de plăcută ar fi reintilnirea cu Remo Germani (am primit asigurări că ne va oferi un repertoriu inedit), suntem­ siguri că atenţia amatorilor genului va fi reţinută, în primul rînd, de pri­ma vizită în ţara noastră a unei apre­ciate formaţii beat din R.P. Polonă. Intitulată „Not To Do“ (ceea ce, în traducere liberă, ar însemna .­Şi da­că...“), orchestra a fost creată sub auspiciile Federaţiei poloneze de jaz, debutînd cu mare succes la Televi­ziune, în 1967. Anul trecut bate re­cordul discului în ţara sa şi obţine unanime aprecieri la festivalul elve­ţian „Trandafirul de aur“ de la Mont­reux. La sfîrşitul lui iulie, oaspeţii ne vor prezenta un repertoriu interesant, axat, cu precădere, pe lucrări inspirate din folclorul polonez. Dacă mai adău­găm vizitele cântăreţei italiene Miran­da Martini — care va înregistra la Televiziune — ale formaţiei engleze Roro Timini — programată în baruri pe litoral, agenda muzicii uşoare pe iulie e încheiată. Pe cea a lunii au­gust putem menţiona, însă, o bună ini­ţiativă : concertul laureaţilor festiva­lului braşovean „Cerbul de aur”, edi-E. C. (Continuare in pag. a 2-a) vara se D­eclanşat In urmă cu citeva săptă­­mîni, o dată cu publicarea în zia­rul nostru a articolului „Com­bustibilul Bucureşti a rămas in... INIŢIIND DUELUL HIRTIILOR CU I.T.B. I. C. Combustibilul trece cu vederea propriile deficienţe pană de timp“, duelul hîrtiilor dintre I.T.B. şi I.c. Combustibilul, pe tema transportului lemnelor şi cărbunilor de la depozite la cetăţeni, continuă. Ce susţine Combustibilul ? Din adre­sele trimise redacţiei şi din discuţiile purtate cu conducerea întreprinderii reiese că pentru impulsionarea livrări­lor zilnice sunt necesare, în primul rînd, mijloace de transport suplimentare. Lipsa acestora ar fi, după conducerea I.C. Combustibilul, cauza principală a marilor întîrzieri cu care se efectuează în prezent livrarea lemnelor de la depo­zite. In plus, „Combustibilul“ se plînge de faptul că I.T.B. nu respectă promi­siunea ca 80 de autocamioane să efec­tueze zilnic un program de lucru de 12 ore. Din datele ce ni s-au prezentat re­zulta că, in prima jumătate a lunii iunie, doar un număr de 13,3 maşini în medie zilnic au respectat un astfel de program. In replică, I.T.B. susţine contrariul. „Maşinile noastre lucrează 12 ore pe zi, ba chiar şi mai mult, în mod obişnuit. Cu toate acestea, din pricina proastei organizări din depozite, ele nu reuşesc să transporte cantitatea de lemne pla­nificată”. De altfel, această carenţă nu este de dată recentă. Anul trecut, de pildă, după cum ne informează conducerea I.T.B., Costin Mareş (Continuare in pag. a 2 a) Directorul IAPI „Central nu a renunţat­­ la abuzuri­ n urmă cu citeva zile, şefa ser­viciului comercial de la I.A.P.L. Central“, tov. A. Ojoc, fiind în control la unitatea Lacto-bu­­levard, constată unele nereguli. Cele mai importante priveau munca bucăta­rului şef V. PENGTU. O parte din mîn­­cărurile gătite nu erau corespunzătoare şi în consecinţă a dispus declasarea lor. Faptul deosebit de grav, vizînd com­petenţa şi probitatea profesională a bu­cătarului şef şi a responsabilei unităţii (S. Cîmpeanu), au fost consemnate într-un raport pentru a fi aduse la cu­noştinţa conducerii I.A.P.L. De az­­i, ca pentru a întregi justeţea sesizăr­ii şefei serviciului comercial, mai mulţi consumatori returnează la bucătărie, prin intermediul ospătarei Zoiţa Coval­­schi, citeva porţii de mîncare necores­­punzâtoare. Bucătarul şef refuză, insă, să le schimbe. ...Două zile mai tirziu, la Lacto-bule­­vard are loc o şedinţă organizată cu Romeo Groapă Dinu Lăzârescu (Continuare in pag. a 3-a) .

Next