Informatia Bucureştiului, noiembrie 1969 (Anul 17, nr. 5040-5064)

1969-11-01 / nr. 5040

IN DEZBATEREA CELEI DE a 3-a SESIUNI a CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL I IIePum SARCINILOR DE PUN PE 1969' 81 REZULT­ATELE ÎNTRECERII PATRIOTICE Ieri după amiază, în Aula Facultăţii de drept, din bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 64, a avut loc cea de a 3-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Bucureşti. Deschizînd lucrările şi anunţînd ordinea de zi, tov. DUMITRU POPA, preşedintele Comitetu­lui executiv, primarul general al Capitalei, a dat cuvîntul tov. Dumitru Necşoiu, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv, care a prezentat raportul cu pri­vire la realizarea angajamentelor şi a sarcinilor de plan pe anul 1969, rezultatele întrecerii patriotice pentru buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşului şi comunelor. Deputatul Ştefan Zarea a prezentat cor­mertul comun al comisiilor permanente. Sesiunea a adoptat hotărîrea privind înfiinţarea Combinatului industrial de morărit şi panificaţie, şi decizia privind conservarea, utilizarea şi exploatarea în bune condiţiuni a instalaţiilor de ascensor. De asemenea, a ratificat unele decizii ale Comitetului executiv privind trecerea de la Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti la comitetele executive ale consiliilor populare ale sectoarelor a activităţii bugetare de întreţinere a străzilor şi spaţiilor verzi ; efectuarea unor modifi­cări in reţeaua sanitară ; comasarea prin fuziune a întreprinderilor de administraţie­ locativă; stabilirea şi aplicarea măsurilor sanitar-veterinare referitoare la creşterea păsărilor şi animalelor ; folosirea in scopuri de agrement a lacurilor, rîurilor şi ştrandu­rilor de pe teritoriul municipiului Bucureşti, şi altele. Sesiunea a adoptat şi unele măsuri organizatorice. Astfel, tov. general maior Nicolae Chiriac a fost numit in funcţia de şef al Inspectoratului miliţiei municipiului Bucureşti ; tovarăşa Sofia Puşcaşu a fost numită in funcţia de inspector general al Inspec­toratului şcolar al municipiului Bucureşti , iar tov. conf. dr. docent Victor Coroi, a fost numit în funcţia de director al Direcţiei sanitare a municipiului Bucureşti. L­ucrătorii din întreprinderile şi instituţiile Consiliului popu­lar, deputaţii, comisiile perma­nente, comitetele de cetăţeni — se arată în raportul comitetului exe­cutiv — au desfăşurat o activitate susţinută pentru îndeplinirea anga­jamentelor cuprinse in răspunsul la chemarea Consiliului popular al ju­deţului Galaţi. Rezultatele obţinute pînă la 1 octombrie sunt o garanţie că aceste angajamente vor fi nu numai îndeplinite ci şi depăşite, întreprinderile de industrie loca­lă şi gospodărie comunală au rea­lizat un volum de producţie şi de servicii în valoare de aproape 2,7 miliarde lei, depăşind sarcina va­lorică cu aproape 53 milioane lei, nivelul depăşirii fiind superior an­gajamentului luat pe întregul an. Volumul planificat al prestărilor de servicii neindustriale, pe aceeaşi pe­rioadă a fost realizat în proporţie de 103,2 la sută, ritmul îndeplinirii indicînd o medie mai mare decit angajamentul luat. De subliniat că la aceste rezultate a contribuit în bună măsură preo­cuparea întreprinderilor pentru di­versificarea producţiei, preocupare ce s-a concretizat în asimilarea a 129 de noi produse, fapt ce asigură condiţii optime pentru ca pînă la sfîrşitul anului să se poată raporta îndeplinirea anga­jamentului asumat. Merită subliniat şi faptul că Direcţia generală de in­dustrie locală, în ultima vreme, a pus un accent mai mare pe asimi­larea unor produse de complexi­tate şi tehnicitate crescută. Astfel, a reuşit să asimileze o gamă de prese şi dispozitive auxiliare pentru călcatul lenjeriei şi în acest mod să contribuie direct la echiparea cu utilaje specifice a spălătoriilor atît din municipiul Bucureşti, cit şi­­ale or­aşelor din provincie, în vederea sporirii şi diversificării prestărilor de servicii către populaţie. In acelaşi timp — se arată in ra­port — trebuie remarcată insufi­cienta mobilitate şi viteză de asi­milare, îndeosebi a unor articole de cerinţă şi utilitate imediată. Un exemplu concludent este acela al fabricării sobelor de încălzit cu pe­(Continuare In pag. a 7-a) GRUPUL ŞCOLAR „UNIREA“ AL MINISTERULUI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI. Aspect dintr-o oră de depanare a aparatelor de radio şi televiziune. O Era, pe vremea tinereţii mele de la Cluj, un profesor. Folosise printre primii la noi alfabetul fonetic în deprinderea pronunţiei britanilor, dar faima şi-o dobro­­dise din cu totul alte motive. O faimă, vai, ilară, care îi făcuse ţinta multor glume, ironii şi ca­ricaturi in ziarele vremii. Fiindcă se încăpăţîna — scriind articole şi broşuri bătăioase, ţinind­ con­ferinţe publice, făcînd agitaţie printre cunoscuţii săi — să lupte împotriva zgomotului ! Lupta aceasta li se părea mul­tora hazlie, o dată ce zgomotele I­IHIEraa Linişte GEORGE SBÂRCEA oraşelor erau, acum trei-patru decenii, infinit mai blinde decit sint azi. încă nu curgeau fluviile de automobile pe arterele asfal­tate, aparate de radio nu existau decit în casele oamenilor înstă­riţi, difuzoarele abia se inventa­seră, atelierele centrale lucrau manual și nu cu aparate trepi­dante, pocnitoare, huruitoare, bu­buitoare. Auzeai astfel, fără vreun efort, susurul rîului în albia­­ lui, trapul cailor de la birjele alune­ci­nd­ pe macadam, ba chiar glasul frunzișurilor înfiorate de vînt p­rin grădini. Pe toate le auzeai, insă acel uitat pionier al campa­niei anti-zgomot ştia de pe atunci că, în curind, toate acestea nu vor mai putea fi auzite, din pri­cina rumoarei din aglomerările de omenire, maşini, aparate din oraşe. Şi, iată, previziunea lui a devei (Continuare în pag. a 5-a) I PENTRU RECOLTA DE LEGUME A ANULUI VIITOR INSÂMÎNIĂRIIE §1 PREGĂTIRILE DE TOAMN AU ROL HOIĂRÎTOR N ACESTE ZILE de sfîrşit de toamnă, unităţile agricole desfă­şoară o activitate intensă­­şi complexă. Eforturilor susţinute, impuse de recoltarea şi înmagazinarea grabnică a culturilor tirzii, li se adaugă cele necesitate de terminarea in timp optim a însămînţârilor de toamnă şi a lucrărilor pregătitoare în vederea cam­paniei agricole de primăvară, îndeplinirea întocmai a planului însămînţărilor din a­­cest sezon, asigurarea tuturor condiţiilor care să permită obţinerea unor pro­ducţii sporite de legume timpurii, sunt probleme de imediată actualitate, aflate in centrul preocupărilor cooperativelor agricole de producţie din bazinul legu­micol care asigură, în marte parte, necesităţile de aprovizionare a oraşului. ACTIVITATE FEBRILĂ în a­­ceastă direcţie am putut con­stata la C.A.P. Dobroieşti. Aici au şi fost semănate 13 ha cu spanac şi 7 ha cu salată. Se lucrează la pregătirea serei înmulţitoare pentru răsaduri de roşii, varză, conopidă etc. Continuă ar­ăturile în grădini, imediat ce sunt eliberate de legumele tirzii, se face fertilizarea terenului cu în­grăşământ chimic şi natural. In ace­laşi timp, după cum ne-a spus ing. Aurel­ia Meran, consiliul de condu­cere se preocupă de organizarea bri­găzilor, defalcarea planului de cul­turi pe brigăzi şi echipe, legînd, ast­fel, strîns răspunderea personală de cointeresarea materială a cooperato­rilor. Astfel, cele 40 ha ce vor fi cul­tivate cu legume timpurii au fost re­partizate pe brigăzi. Asemenea preo­cupări am întîlnit şi la C.A.P. Oto­­peni, Măgurele, Jilava etc. La C.A.P. Vărăşti e aproape terminată con­strucţia unei răsadniţe (şi a solaru­lui aferent) cu încălzire tehnică, pe o suprafaţă de 10 000 mp. N­U AM INTILNIT, Insă, peste tot, preocupări la acelaşi nivel. Pe alocuri, însăminţările de toamnă sunt rămase în urmă, iar pregă­tirile pentru primăvară şi mai întîr­­ziate. La Valea Dragului există un vo­luminos proiect pentru construirea li­nei sere înmulţitoare-solar. Dar, pînă la această dată, nu a fost deschisă nici măcar finanţarea acestuia. La Berceni, deşi există şi bani­­pentru o lucrare si­milară cooperativa agricolă a primit un credit de peste 2 milioane lei). Baza de aprovizionare Ch­itila — UJCAP nu a a­­sigurat toate materialele necesare. în unele unităţi vizitate se constată rămîneri în urmă la pregătirea tere­nurilor din solarii (multe zeci de hec­tare) in vederea obţinerii de legume timpurii. Peste tot ni s-a argumentat că, datorită perioadei lipsite de ploaie din ultima vreme, pămîntul este tare și nu se poate ara. Or, dacă această „justificare« nu poate fi acceptată nici măcar pentru terenurile neirigate, unde, cu un plus de efort, în special la discuit se poate realiza ogoritul de toamnă, cu atît mai mult nu este via­bilă pentru lolarii, unde apa este la îndemînă. Udat prin sistemul propriu Aurel Radu Gh. Niculiță (Continuare In pag. a 5-a) pe INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI * * * Anul XVII — Nr. 50406 PAGINI 30 BANI Simbătă 1 noiembrie 1969 . mg U MODIFICĂRI ÎN CIRCULAȚIA TRENULUI PERSONAL 2001 Incepind de la 20 octombrie, in peste 50 de ma­gazine „Alimenta­ra“ s-au reînfiin­ţat raioanele „gospodina“. A­­cestea au drept scop să pună la dispoziţia cumpă­rătorilor diverse preparate şi semi­preparate, precum şi unele sortimen­te de prăjituri şi foietaje, comple­tând astfel reţeaua destul de restri­­­să a unităţilor strict specializate. Toate preparatele sunt executate de centrele de­ fabricaţie şi în laboratoa­rele alimentaţiei publice, fiind adu­se la unităţi in funcţie de cererile cantitative şi pe sortimente ale a­­cestora. In nomenclatorul trimis tuturor responsabililor de magazine, pentru a fi utilizat drept ghid in efectuarea zilnică a comenzilor, sunt incluse 80 de semipreparate, preparate, semi­­preparate dietetice, produse de pa­tiserie şi cofetărie. Listele de meniuri sunt, aşadar, bogate. Şi totuşi, paradoxal, raioa­nele de specialitate din foarte multe magazine „Alimentara“ — şi in mod special cele din perimetrul central al oraşului — prezintă cumpărători­lor, in cea mai mare parte a zilei, galantare, tăvi şi platouri aproape goale. Exponatele, reprezentate de obicei prin cîteva porţii de sarmale, ardei umpluţi sau cinci-şase bucăţi de şniţele, în loc să atragă cumpă­rătorii, ii îndepărtează. Dintre sorti­mentele de cocărie, cu excepţia pa­­terilor şi a merdenelelor, nici urmă de preparatele înscrise in nomencla­tor (invirlită moldovenească, rulouri cu cremă de vanilie, ciobănite cu brinză, ruladă cu cacao etc.). Unde sunt cele 80 de sortimente prevăzute in listele meniu şi care pot fi soli­citate zilnic ? De ce magazinele „A­­limentara“, in pofida posibilităţilor existente, nu oferă gospodinelor de­cit un număr restrins de preparate ? Aşa după cum aminteam­, prepa­ratele şi semipreparatele sunt reali­zate de alimentaţia publică, dar de vinzarea lor se ocupă un alt sector comercial. Pentru asemenea activi­tate, O.C.L. „Alimentara“ primeşte un rabat comercial de 6,5 la sută, in­ ­ Groapă (Continuare in pag. a 5 a) Raioanele „gospodina“ - cenușăr­esele magazinelor „Alimentara“ ANARTA! MARCEL BREAZU — Mi-ai vorbit mai demult despre anti-artă, ca termen încetăţenit în critica şi estetica contemporană. Văd însă că în ultimele luni, circulă prin revistele occidentale termenul de anartă. Despre ce e vorba oare ? _ Se pare că termenul a fost in­trodus, în circulaţia recentă, prin­­tr-un pamflet intitulat „Arta şi an­­artiştii”, de către romanciera Héléne Parmelin, care este soţia pictorului Pignon. In acest pamflet, Héléne Parmelin, indignată de­ recente ma­nifestări care au statutul social al artei — adică se expun­ sub semnă­tură, sunt menţionate şi chiar ana­lizate de critică şi, mai ales, se vînd în schimbul unor sume, de multe ori, enorme — romanciera se întreabă, dacă asemenea manifestări nu merită mai curind denumirea de an-artă, adică de ceva situat in afara artei. — Dar nu asistăm oare, din nou, la o indignare „academistă“, retro­gradă, în prezenţa unor inovaţii încă neînţelese ? — Mai intîi, iţi amintesc că autoa­rea termenului este o frecventatoare a unor cercuri artistice care nu au nimic comun cu academistiiul — dim­potrivă. Pe urmă, iată despre ce tip de manifestări cu pretenţii de­ artă, este vorba . La Salonul de primăva­ră de anul trecut de la Paris, vizita­torii puteau să vadă dedesubtul unui tablou, un leagăn, iau linsă acest lea­găn o femeie, un carne şi oase, care alăpta un copil viu. „Opera de artă“ nu era tabloul, ci ansamblul, pretin­­zînd să sugereze un anumit cadru din viaţă — iar autoarea .,operei“ era chiar mama, care alăpta. Tot anul trecut, în iunie, un ziarist venit să vadă Bienala din Veneţia anunţa că apa din „Canal Grande“, a devenit subit foarte verde. A doua zi, redac­ţia primea un telefon indignat din partea unui „artist”, care cerea să­­ (Continuare In pag. a 2-a) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Astăzi s-a deschis în complexul comercial A 14 din bd. L. Sălajan, un magazin alimentar, care dispune de raioane de mezeluri și brînze­­turi, de dulciuri și linii de autoser­vire. Departamentul căilor ferate din Mi­nisterul Transporturilor anunţă că din motive de exploatare, cu începere de la 6 noiembrie pină la 30 mai 1970, mersul trenului de persoane 2001, cu plecarea din Gara de Nord la ora 1.54, se mo­difică parţial intre staţiile Arch­ita şi Teiuş. Astfel, trenul respectiv nu va mai opri in staţiile Albeşti, Tirnava, Luna, Bra­tes şi Tirnava. Trenul pleacă din Ar­­chita la ora 8.25 şi ajunge la Teiuş la 10.47, de unde pleacă la ora 11.27. In rest mersul rămîne neschimbat. • Ieri, la amiază, tovarăşul Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popu­lar municipal, şi alţi membri ai Co­mitetului executiv, au avut o întilnire cu participanţii la Congresul Comi­tetului european de atletism. Au fost de faţă Mihail Florescu, preşedintele Federaţiei române de atletism, şi alţi membri ai F.R.A. Tovarăşul Ion Cos­ma a adresat oaspeţilor, în numele Comitetului executiv al Consiliului popular, un călduros „Bun venit” în Capitala ţării noastre. In numele oaspeţilor a vorbit dl. Paulen (Olan­da), preşedintele Federaţiei Inter-, naţionale a Atletismului Amator. In­­tilnirea s-a desfăşurat într-o atmo­sferă cordială. Listele solicitanţilor admişi la con­tractare pentru blocurile O.D. Colentina E şi Z din Drumul Taberei şi T-26 din Titan, rămase definitive în urma con­testaţiilor depuse intre 25 şi 31 octom­ DE LA OFICIUL PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINŢE PROPRIETATE PERSONALĂ bric, se vor afişa joi 6 noiembrie. Con­tractarea se va face astfel : LUNI, 10 NOIEMBRIE, de la orele 8 la 11, apar­tamentele de 1 şi 2 camere din blocu­rile C.C. Colentina, iar de la orele 12 la 15 apartamente de 3 camere ; MARȚI, 11 NOIEMBRIE, de la orele 8 la 10 a­­partamentele de 2 camere din blocul E Drumul Taberei şi de la ora 10.30 la 13, apartamentele din blocul 7, iar de la orele 13.30 apartamentele de 1 şi 3 camere din acelaşi bloc . MIERCURI, 12 NOIEMBRIE. Intre orele 8 şi 11.30 a­­partamentele de 3 camere din blocul 1-28 Titan şi de la orele 12 apartamen­tele de 2 camere. In zilele de 10, 11 şi 12 noiembrie, sala oficiului fiind afec­tată contractărilor, celelalte activităţi cu publicul se vor desfăşura numai între orele 16 şi 20. • Contractele pentru apartamentele din blocurile A-2 şi A-3 confort II din strada Turturele, se vor­­elibera marţi 4 noiembrie şi respectiv vineri 7 no­iembrie. DIN N ATLANTIC PACIFIC PRIN NORDUL ARCTIC!­ C La bordul petrolierului-gigant „Manhattan", prin­­tr-un adevărat labirint de banchize . Drumuri căutate cu cea mai mare ardoare, dar plătite cu un uriaş tribut de vieţi omeneşti. DE SECOLE, oamenii au încercat să străbată mările îngheţate. Aşa, de dragul unei performanţe ? Nicide­cum. Dacă privim cu atenţie harta nordică a uscatului, avem explicaţia acestor căutări. Iată, de exemplu, drumul maritim Europa — Asia, de-a lungul coastelor Siberiei. El este de aproape şase ori mai scurt decit tra­seul care înconjoară Africa pe la sud. Mai poate stim­i mirare că, in ciuda unor piedici de neînchipuit, oa­menii au pornit, au căzut, s-au ridi­cat şi au încercat iarăşi să înfringă mările îngheţate ? Drumul prin ghe­ţurile veşnice este locul din lume căutat cel mai îndelung, cel mai în­verşunat, şi nici o cucerire nu a vă­zut atitea tragedii, nu a cerut sacri­ficiul atitor vieţi... INCA IN VEACUL al XVII-lea, co­răbii ale neguţătorilor europeni au por­nit pe această cale spre Extremul Ori­ent. Nimic n-a putut infringe insă vi­tregia naturii. Cumplita iarnă polară, zidurile banchizelor, măcinau elanul M. V. (Continuare in pag. a 6-a) Acţiuni recreative in anul turistic pionieresc DEŞI pină la 20 decembrie (cînd începe vacanţa de iarnă) mai sunt aproape două luni. Inspectoratul şcolar al muni­cipiului Bucureşti, Consiliul pionierilor şi O.N.T. au defi­nitivat programul acţiunilor turistice de iarnă pentru elevi (încadrate în anul turistic pio­nieresc) şi profesori. Urmărind să creeze elevilor posibilitatea petrecerii timpu­lui de odihnă mai mult în aer liber, organizatorii vacanţei de iarnă s-au orientat îndeo­sebi spre tabere montane, excursii şi drumeţii. • In perioada 23—29 decembrie şi 4—9 ianuarie 1970, O.N.T., inspecto­ratele judeţene şi consiliile pionie­rilor pun la dispoziţia elevilor in­teresaţi locuri de odihnă in staţiu­nile : Govora, Călimăneşti, Căciula­­ta, Sovata, Tuşnad, Borsec, Lacul Roşu, Pucioasa. De asemenea, elevii îşi pot petrece vacanţa de iarnă în taberele şcolare sau în cabanele din Munţii Bucegi, Girbova şi Piatra Mare. Transportul se asigură cu au­tocarele, participanţii beneficiind de o reducere de 59 la sută, iar in sta­ţiuni se asigură multiple posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă, organizindu-se, după preferinţe, di­ferite acţiuni cultural-distractive. Taberele şcolare vor fi conduse de ghizi ai O.N.T. şi de cadre didactice din şcolile din care pleacă elevii. • Intre 22 decembrie şi 4 ianuarie, pentru cei mai buni elevi ai şcoli­lor cu program de educaţie fizică şi ai celor sportive, se vor orga­niza tabere (în mod gratuit) pe spe­cialităţi. Astfel, la Păltiniş, Lacul Roşu, Tuşnad şi Izvoarele vor func­ţiona tabere şcolare cu program de pregătire fizică generală, iar la Pre­deal, Vatra Dornei şi Paring vor fi amplasate taberele şcolare de schi. (contimiare în pag. a 5-a) 100 DE ANI DE LA INAUGURAREA LINIEI FERATE BUCUREȘTI-GIURGIU Reeditarea cursei de acum un veac Ieri dimineaţă, Gara de Nord a cu­noscut o animaţie ne­obişnuită, publicului călător fiindu-i ofe­rit un spectacol unic. De la linia 14, loco­motiva şi vagoanele care, cu un secol în urmă, la 31 octom­brie 1869, au par­curs distanţa Bucu­reşti - Giurgiu, por­neau, din nou, în cursă, de astădată, o cursă de sărbătorire. Distanţa a fost stră­bătută conform gra­ficului de parcurs din epoca începutu­rilor căilor ferate în ţara noastră. Pe tra­seu, în gările Coma­­na, Grădiştea, Fră­ţeşti, Băneasa, Giur­giu, trenul, remorcat de bătrîna locomo­tivă „Călugâreni", a fost întîmpinat săr­bătorește de mii de cetățeni. La Giurgiu a fost dezvelită o placă comemorativă. Adunarea festivă din Capitală Ieri, după-amiază, ,la Palatul C.F.R., a avut loc o adunare festivă consacrată împlinirii a 100 de ani ,de la inaugura­rea liniei ferate Bucureşti-Filaret­a Giurgiu, organizată de Ministerul Trans­porturilor şi Uniunea Generală a Sindicate­lor din România. Au participat Pavel Şte­fan, ministrul trans­porturilor, membri din conducerea mi­nisterului, reprezen­tanţi ai Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor din România, ai or­ganelor municipale de partid şi de stat, ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, lucrători din transporturi, pensio­nari C.F.R., numeroşi oameni ai muncii din întreprinderi şi in­stituţii bucureştene. Adunarea a fost des­chisă de ing. Alexan­dru Grecu, preşedin­tele Consiliului Uniu­nii sindicatelor lu­crătorilor din trans­porturi şi telecomu­nicaţii, după care a luat cuvîntul ing. Pavel Ştefan, mi­nistrul transporturi­lor. Intr-o atmosferă de puternic entu­ziasm, participanţii la adunare au adoptat o telegramă, adresa­tă Comitetului Cen­tral al Partidului Co­munist Român, to­varăşului Nicolae Ceauşescu. ★ Cu prilejul aniver­sării a 100 de ani de la inaugurarea li­niei ferate Bucureşti- Giurgiu, peste 1000 de lucrători şi pen­sionari C.F.R. au fost distinşi cu insigna „Pentru meritul cefe­rist“. MAMAIA ? Nu ! O salbă de mindre blocuri, răsărite pe malul celui mai tînăr lac bucureștean, într-un cartier la fel de tînăr: Titan Foto : D.

Next