Informatia Bucureştiului, decembrie 1969 (Anul 17, nr. 5065-5091)

1969-12-01 / nr. 5065

INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCURESTI AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI I Anul XVII­I Nr. 5065 4 pagini 30 bani luni 1 decembrie 1969 PLANUL DE INVESTIŢII SE APROPIE DE SCADENŢĂ ■* * Cin se încadrează în disciplina contractuală furnizorii de materiale ? Interviu cu ing. VALERIU CRISTESCU, adjunct al ministrului industriei materialelor de construcţii Anul acesta Capitala a beneficiat de însemnate fonduri de investiţii, afectate atît dezvoltării industriale cit şi construcţiei de locuinţe şi obiec­tive social-culturale. Discuţia noastră vizează modul în care s-a desfă­şurat şi se desfăşoară colaborarea între unităţile din subordinea M.I.M­. şi constructori, dată fiind importanţa deosebită pe care o are asigurarea unei aprovizionări punctuale şi complete pentru realizarea unui ritm superior de execuţie. — Pentru Început, aş vrea să arăt că, răspunzînd cerinţelor impuse de importantul volum de investiţii pre­văzut, producţia noastră va atinge în acest an nivelul stabilit pentru 1970. — ne spune interlocutorul nos­tru. In acest context, cred că este bine să nominalizăm cîteva cifre : producem în 1969 circa 7 715 mii tone ciment, 39,7 milioane metri pătraţi geam tras, 708,5 mii metri cubi pre­fabricate din beton armat, 7 400 tone obiecte sanitare din porţelan etc. — Care este contribuţia unităţior Industriale ale M.I.M.C. la realizarea investiţiilor Capitalei ? — Direcţiei generale construcţii­­montaj din cadrul Consiliului popu­lar al municipiului Bucureşti i-a re­venit în acest an un mare volum de construcţii industriale şi social-cul­turale.. Am căutat, deci, să venim in intîmpinarea constructorilor din Ca­pitală, asigurîndu-le produse în sor­timente variate şi în ritmul nece­sar punerii , în operă. De altfel, în­treprinderile din subordinea M.I.M.C., cu sediul în Bucureşti, participă la aceste realizări cu o pondere însem­nată , anul acesta se produce în Ca­pitală peste 11 la sută din producţia globală a ministerului. In ceea ce priveşte ritmicitatea livrărilor, cu unele fluctuaţii, ea a fost corespunzătoare. In afara canti­tăţilor de materiale de construcţii a­­locate iniţial prin repartiţii, s-au mai acordat suplimentar peste 250 000 mp geam tras, armat şi ornament, 275 000 mp carton asfaltat, peste 230 000 mp împîslitură din fibre de Ciprian Enache (Continuare In pag. a 2-a) I LA UZINELE »TIMPURI NOI* În­deplinirea ritmică a sarcinilor de plan la toţi indicatorii, creşterea productivi­tăţii muncii, reducerea substanţială a preţului de cost al produselor au dus la realizarea planului la producţia glo­bală pe primele 10 luni ale anului cu 100,9%, la producţia marfă cu 101,4%, la producţia marfă vîndută şi încasată cu 103,6%. S-a reorganizat activitatea la turnătorie, folosindu-se noi tehnologii de turnare, care au redus procentul de rebuturi. Au fost asimilate şi introduse în fabricaţia de serie electrocompreso­­rul EC2, şi motorul diesel de 30 CP. Imaginea vă prezintă electrocompresoa­­rele de 1,5 m3 ce se află in curs de montare. 1­1 PAUL DIACONESCU A luat sfîrşit o lună - noiem­brie , în care gurmanzii au tre­sărit în dreptul numeroaselor vi­trine garnisite cu fel de fel de bunătăţi : „Luna preparatelor cu­linare“. De ce, oare, e nevoie de o anumită lună a crapului la tavă, a salatelor de boeuf, a frip­turii de mistreţ şi a ruladelor cu maioneză, de vreme ce 365 de zile din 365 (366 în anii bi­­secţi !), fiece om mănincă de trei ori pe zi ? N-am ştiut nicio­dată să răspund la o atare în­trebare, dar îmi imaginez că o asemenea lună a fost creată de mai marii T.A.P.L.-ului pentru a pune la ambiţie pe bucătari, pentru­ a ne duce pe noi în is­­pită, consumatorii. Intr-adevăr, cum să rezişti in faţa unui pla­tou din care iţi surul toate cu­lorile curcubeului, de la verdele crud al salatei la albul sidefiu al pieptului de găină, de la gal­benul pur al lămiii la roşul vo­­luptuos al tomatei , totul intr-o savantă alcătuire ca în pînzele pictorilor gurmanzi din alte se­cole . Banala bucătărie a fost numită artă culinară ; nu de­geaba, numeroşi oameni au ofi­ciat printre marmite şi polonice ca într-un templu al fericirii. Mi-amintesc­ că unul dintre a­­ceştia, Savarin, autor în urmă cu cîteva veacuri al unui tratat gastronomic afirma : „Bucătar poţi să devii, dar grataragiu tre­buie să te naşti“. Cu alte cu­vinte, gurmandul filozof voia să spună că grataragiului i se cere un talent anume, un „ochi al focului“, un har din născare cum numai artiştii autentici au. O fi așa, n-o fi așa, fapt este că cei mai vechi bucătari au fost gra­­taragii pentru că, înainte de a (Continuare in pag. aia) PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! In Piaţa Universităţii conti­nuă cu intensitate lucrările de construcţie a pasajului subteran pentru pietoni. In fotografie : imagine de pe şantier * Intre 5 decembrie a. c. Şi 20 FEBRUARIE 1910 VOR AVEA LOC Adunări de dări de seamă ale deputaţilor Ca urmare a hotărîrii Biroului executiv al Consiliului municipal Bucureşti al Frontului Unităţii Socialiste, în toate sectoarele Ca­pitalei vor avea loc adunări de dări de seamă ale deputaţilor in faţa alegătorilor. Pentru buna desfăşurare a acestei acţiuni Co­mitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a stabilit ca adunările de dări de seamă să aibă loc în perioada 5 decembrie a.c. l— 20 februarie 1070. Pînă la 15 ianuarie vor pre­zenta dări de seamă deputaţii consiliilor populare ale sectoare­lor şi comunelor suburbane, iar după această dată, deputaţii Con­siliului popular municipal. In cuvintul lor deputaţii vor Informa pe alegători despre acti­vitatea desfăşurată de la alegeri şi pînă In prezent In sesiuni, co­misii permanente şi în circum­scripţii, despre modul în care au fost rezolvate propunerile făcute în timpul campaniei electorale, precum şi despre principalele obiective ale activităţii de viitor. In perioada 1—20 februarie, depu­taţii Consiliului popular munici­pal se vor întîlni cu deputaţii consiliilor populare ale sectoare­lor, cu comitetele de cetăţeni, cu comitetele asociaţiilor de locatari, conducători ai întreprinderilor, instituţiilor şi unităţilor din raza circumscripţiei respective şi vor stabili obiectivele activităţii ob­şteşti pentru anul viitor. In ace­laşi timp vor comunica răspunsu­rile la problemele ridicate de cetăţeni în adunările de dări de seamă. Literatura memorialistică H. ZALIS Termenul d­e literatură alăturat celui de memorialistică poate părea un non­sens dacă avem în vedere accepția mai veche a celui din urmă. Scrieli nutrite de participarea nemijlocită la întîmplări ieşite din comun, memoriile, prin ca­racterul lor, controlabil, se despart de literatură. Ele sînt în primul rind do­cumente, mărturii despre oameni, ten­dinţe istorice sau artistice. Referă asu­pra moravurilor, explică iniţiative epo­cale, sancţionează cu detalii proiecte ajunse sau nu la stadiul realizării lor. Cînd sînt scrise cu artă, memoriile con­curează cea mai bună literatură şi se bucură de o audienţă considerabilă. Sintagma din titlu are, deci, justifica­rea ei. Chiar dacă îmbrăţişează, într-o singură acoladă, lucrări foarte diferite. Dacă ar fi să căutăm o explicaţie, cea mai la îndemînă ne-o furnizează însăşi nevoia omului de a fi părtaş la tumultul evenimentelor. Memoriile lui Talleyrand, ca să dăm doar un exem­plu, satisfac această exigenţă. După cum o satisfac, în alt chip, şi memo­riile,­ mult mai recente, ale lui Ilya Ehrenburg. Din simpla citare a celor două tipuri de scrieri, rezultă largul registru de modalităţi ale genului, a­­decvarea acestora la ritmul şi mai ales la temperatura socială reprezintă mai mult decît o chestiune de tehnică. Se întîmplă atîtea sub ochii noştri, încît închipuirea singură ne dezamăgeşte. Vrem să ştim totul, şi dacă se poate... chiar mai mult. Credem în argumente şi dovezi. Prin ele , descifrăm mai adînc taina marilor personalităţi, ne intro­ducem în intimitatea lor sufletească. Nu e puţin lucru. Astăzi, curiozitatea a crescut pînă la indiscreţie faţă de toate formele activităţii spirituale. Nu mai vorbim de atracţia pe care o exer­cită asupra noastră, destine ilustre şi înfăptuiri eroice. Există în omul modern o nevoie reală de informare, explica­bilă prin afinităţile lui faţă de core­larea faptului obiectiv cu cel subiectiv. In lipsa acestei fuziuni, imaginarul e vulnerabil. I se prescrie să recurgă mai des la trăire. O literatură care face apel la măr­turii, cu o lucidă armonizare a inven­ţiei şi spovedaniei, are conştiinţă isto­rică. Adică înţelegere pentru ceea ce sîntem. S-a spus, pe drept cuvî­nt, că arta nu se reduce la reproducerea mecanică a realului. Insă poate că nu s-a ară­tat suficient de limpede c­ă transfigura­rea realului este receptivă, deopotrivă de îndreptăţit, la impresia filtrată, ca şi la cea nemijlocită, la actul cristalizării îndelungi, ca şi la acela al observării directe şi pătrunzătoare. Incit nu este deloc indiferent cum şi din ce direcţii ne parvine ecoul vieţii şi al epocii. Nu e normal ca, la un moment dat, va­rietatea experienţei sociale să se confrun­te cu intimitatea intelectuală şi morală a celor care o produc ? Dacă da, este de mare interes să vedem cum expe­rienţa ne face să traversăm cu un mare coeficient de autenticitate (evident, dacă se impune prin calitate) devenirea istoriei. Fie că ne revelează­m trecutul prin memorii, fie spaţiul prin reporta­jul memorialistic, literatura despre care discutăm ne face să retrăim un frag­ment de viaţă, o icoană a trecutului. Atitudinea pe care o adoptăm faţă de memorialistică în general este mai în­totdeauna favorabilă. Ea stimulează de­­ ­Continuare in pag. a 2 a) DUMINICA -pauză în serviciile de urgenţă şi informare ? .. .Şi, totuşi, duminica sînt acti­vităţi a căror funcţionare nu poate fi întreruptă nici cel puţin o oră, cetăţenii avînd oricînd nevoie de o informaţie strict necesară, sau de o reparaţie urgentă, fie că este vorba de o defecţiune survenită la instalaţiile apartamentului, ori de alte intervenţii ce nu suferă amî­­nare. Răspund întreprinderile şi in­stituţiile respective cu operativitate şi solicitudine solicitărilor ? Iată tema „extemporalului“ realizat ieri — nu pentru prima dată — de reporterii ziarului nostru. întrebări fără... răspuns Intr-o recentă anchetă, am consem­nat pseudorăspunsuri primite la u­­nele ghişee de informaţii ale gări­lor bucureştene. Nici ieri, aceste ser­vicii — intens solicitate —­ nu au trecut cu succes examenul. Sunăm la Gara de Nord : — Mai există locuri libere in acce­leratul care pleacă la Cluj la ora 13.42 ? Stau tocmai în Berceni şi n-aş vrea să fac drumul degeaba... — Nu sînt casa de bilete. N-aveţi decît să nu plecaţi ! — replică ur­mată de pocnetul sec al telefonului închis. Revenim, cerînd să ni se indice la ce telefon putem, totuşi, afla ceea ce ne interesează. In zadar. ...Există o seamă de informaţii ab­solut indispensabile, mai ales unui necunoscător al oraşului. De pildă, unde se află şi cu ce mijloc de transport ajungi la o anumită stra­dă. Firesc, ne-am adresat la „05”. Ni s-a răspuns, că, deoarece vorbeam de la un telefon public, nu ni se poate da relaţia respectivă, care tre­buie taxată. De acord, eram dispuşi să achităm cei câţiva zeci de bani. Dar... cui şi cum ? De ce nu s-ar Pavel Ionescu, Cristina Popescu, Corneliu Puiu (Continuare in pag. a 2 a) Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 5 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 9 grade, iar minima din cursul nopţii de 3 grade. Timpul probabil de miine . Vreme umedă cu cerul mai mult acoperit. Ploaie temporara cu tendinţă de transformare In lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta intensificări din sectorul estic. Temperatura in scădere uşoară, minima Va oscila între 0—2 grade, iar maxima intre s—1 grade. Pentru 3, 4, 5 decembrie : Vremea se va menţine închisă mai ales la începutul intervalului. Cerul va­­ mai mult acoperit. Vor cădea precipitații temporare. Vintul va prezenta Intensificări. Temperatura In scădere ușoară. CU SARCINILE DE PLAN ÎNDEPLINITE , întreprinderea de industrie locală „Metalurgica“ a încheiat cele 11 luni ale anului cu un rodnic bilanţ. Planul producţiei globale a fost depăşit cu 1,9 mili­oane lei, iar cel al producţiei marfă cu 2,3 milioane lei. Au fost rea­lizate şi livrate peste prevederile planificate, însemnate cantităţi de bunuri de larg consum, mobilier metalic, piese de schimb auto ş.a. • 37 500 bucăţi tricotaje din fire de bumbac — treninguri, bluze şi lenjerie pentru femei, bărbaţi şi copii — în valoare de 4,9 milioane lei, a realizat suplimentar, pe 11 luni, colectivul fabricii „Crinul".­­ Produse In valoare de 3,3 milioane de lei — ţevi din mase plastice, covoare din p.v.c., diverse obiecte de uz casnic, rechizite şcolare şi de birou -- a reali­zat peste prevederile planificate, pe 11 luni, UZINA DE PRELUCRAREA , MASE­­LOR PLASTICE BUCUREȘTI. Di­ con­semnat totodată că uzina și-a îndeplinit sarcinile anuale de plan la export. • Aplicînd în practică măsurile tehnico-organizatorice elaborate, colectivul de muncă al întreprin­derii „Granitul“ a îndeplinit, cu cinci zile mai devreme, planul de producție valoric pe 11 luni. In a­­ceastă perioadă productivitatea muncii a crescut cu 1,87 la sută peste prevederi si s-au obtinut, su­plimentar, economii în valoare de 1,2 milioane. • Curs internaţional post-universitar în domeniul petrolului La Institutul de petrol, gaze şi geo­logie din Bucureşti, azi dimineaţă s-a deschis ediţia 1969—1970 a cursului inter­naţional post-universitar de perfecţio­nare în domeniul rafinării petrolului şi industriei petrochimice, la care sunt în­scrişi absolvenţi ai unor institute de invăţămînt superior din Brazilia, Bul­garia, Cehoslovacia, Columbia, Ecuador, Egipt, Iugoslavia, Mali, Peru şi Unga­ria. Cursul este organizat de Ministerul Invăţămîntului, Ministerul Petrolului şi Institutul de petrol, gaze şi geologie — sub egida Comisiei naţionale române pentru UNESCO. In cadrul lui vor fi expuse prelegeri teoretice şi se vor organiza lucrări de laborator şi experi­mente practice in mari rafinării şi com­binate petrochimice din diferite oraşe ale ţării. La închiderea lui, absolvenţii vor susţine, pe baza cunoştinţelor do­­bîndite, un proiect şi uin colocviu de specialitate în faţa unei comisii alcă­tuite din specialişti de prestigiu din ţara noastră. (Agerpres) Cu privire la apropiata întîlnire a conducătorilor de partid şi de stat ai R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovace, R.D. Germane, R.P. Polone, Republicii Socialiste România, R.P. Ungare şi U.R.S.S. In conformitate cu înţelegerea realizată, la începutul lunii decem­brie a.c. va avea loc la Moscova întîlnirea conducătorilor de partid și de stat ai Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democra­te Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Socialiste Ro­mânia, Republicii Populare Unga­re și Uniunii Republicilor Sovieti­ce Socialiste, în vederea unui schimb de păreri cu privire la pro­bleme internaţionale actuale. \ i­­i XI­Ii . In legătură cu concursul 33CUNOAŞTEŢI BUCUREŞTIUL ?“ Ieri, 30 noiembrie, a expirat termenul de depunere a buletinelor de par­ticipare la concursul „Cunoaşteţi Bucureştiul organizat de Oficiul naţio­nal de turism in colaborare cu ziarul „Informaţia Bucureştiului". In urma mai multor cereri primite din partea cititorilor de a prelungi acest termen, informăm pe cei care mai doresc sa participe la­ concurs că epunere­a buletinelor se prelungește pînă duminică, 7 decem­considerare data de expediere prin poștă în­termenul de depunere brne a.c., inclusiv. (Se scrisă pe plic). Plicurile cu răspunsurile la întrebări se pot expedia prin poştă, pe adresa: ziarul „Informaţia Bucureştiului", str. Brezoianu 23—25, sectorul 7, cu menţiunea „Pentru concurs", sau pot fi depuse în cutia de scrisori aflată la intrarea în clădirea redacţiei. I® Prezenţe româneşti ţ La Praga încep astăzi lucrările con­sfătuirii tehnico-ştiinţifice internaţionale privind problema „Elaborarea de măsuri pentru protecţia metalelor împotriva co­roziunii“. Din ţara noastră participă dr. Octavian Radovici, director adjunct al peste hotare Centrului de chimie fizică, şi Serghie Haragea, secretar ştiinţific al secţiei de ştiinţe matematice. • La Simferopol (U.R.S.S.) au început lucrările comisiei de colaborare multi­laterală între academiile de ştiinţe din ţările socialiste. Se dezbate „Problema cercetării ştiinţifice cu ajutorul obser­vaţiilor sateliţilor artificiali ai Pămintu­­lui“. Academia Republicii Socialiste Ro­mânia este reprezentată de Alexandru Dinescu, şef de sector la Observatorul Astronomic. . Unitate pentru galvanizat obiecte de uz casnic La sugestiile cetăţenilor, cooperativa meşteşugărească „Tehnometalica“ a or­ganizat o nouă prestaţie la unitatea sa din str. Dumitru Badea nr. 12 (telefon 23.77.01). Este vorba de galvanizarea ca­­zanelor de la maşinile de spălat rufe, şi a altor obiecte casnice care se pre­tează la o asemenea prestaţie. • INCEPIND DE ASTAZI, Grădina zoologică, vizitată în cursul verii de zeci de mii de bucureşteni, îşi închide porţile. Grădina îşi va reîncepe activi­tatea în primăvară. Vremea frumoasă de ieri a permis e­­dililor sectoarelor să organizeze, în con­tinuare, acţiuni pen­tru buna gospodări­re şi înfrumuseţare a cartierelor. In sec­torul 4, de pildă, peste 600 de cetăţeni au lucrat în Parcul pionierilor la nive­larea terenului şi taluzarea malurilor lacurilor. Alte sute de locuitori ai car­tierelor Titan şi bd. Ion Şulea au parti- 1 Lucrări gospodăreşti prin muncă patriotică d­­ar la amenajarea terenurilor din jurul noilor blocuri pen­tru a se transforma în zone de verdeaţă. Peste 1 000 de ce­tăţeni au lucrat şi în sectorul 6, in spe­cial la plantarea po­milor şi curăţirea frunzelor din parcuri şi de pe străzi. A­­semenea acţiuni s-au desfăşurat p­e stră­zile Subit, Popa, Sol­dat Candea şi Ser­gent Mihai din Par­cul Rahova, pe ca­lea 13 Septembrie, calea Rahovei, şo­seaua Mărgeanului, calea Ferentari etc. OPŢIUNI PENTRU AMPLASAMENTE CENTRALE Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă că ce pri­mesc opţiuni pentru un număr de 49 apartamente In imobile amplasate pe străzile Cihoschi nr. 13, Popa Petre nr. 16, Apolodor nr. 22, Drumea Rădulescu nr. 54, Barbu Văcărescu nr. 139 şi 147, Nanu Muscel, nr. 19, Dr. Severeanu nr. 10, Trestiana nr. 23, Mozart nr. 1­0, Chopin nr. 4 şi Dr. Grecescu nr. 18. Opţiunile se primesc in zilele de 2, 3 şi 4 decembrie a.c. intre orele 8 şi 19 la ghişeul nr. 4 din holul oficiului. Pot depune opţiuni solicitanţii înscrişi la oficiu pină la 28 februarie 1967. Repartizarea pe număr de aparta­mente, număr de camere şi avansul minim necesar la acestea se vor afişa în holul oficiului cu începere de miine, 2 decembrie. Din Harlem pînă in căutarea • Experienţa „negresei* Directorul de bancă Wheeler, un om de vreo 40 de ani, s-a întors a­­casă ceva mai devreme ca de obicei, în Mississippi adevărului Grace Halsel. Soţia şi fiica sa lipsesc, un curte se opreşte surprins : o femeie de servi­ciu nouă, o negresă, întinde rufe la uscat. Mr. Wheeler, om bine crescut, o întreabă de unde este, cum o chea­­mă_ şi cum se face că n-a văzut-o incă d­in orăşelul din Mississippi. Apoi intră satisfăcut în casă. După cîteva minute negresa se aude strigată, se îndreaptă spre camera unde se afla stăpînul şi se trezeşte în braţele a­­cestuia. Se eliberează cu greu, lo­­vindu-l în cap cu un tablou pe aprin­sul „amorez“, fuge în stradă, opreşte o maşină care, din fericire, era con­dusă de un negru şi dispare. PSORALENUL ŞI BĂILE DE SOARE Nu pentru prima oară Grace Hal­­sell era astfel tratată. Ea a colindat timp de un an oraşele din Missis­sippi, Alabama, Arkansas, a trăit în Harlem, cartierul negru new-yorkez sub o înfăţişare de împrumut, pentru a cunoaşte din proprie experienţă viaţa oamenilor de culoare din Sta­tele Unite. Prietenul ei, scriitorul John Howard Griffin a făcut, în (Continuare in pag. a 1-a) • O PIANISTĂ IRANIANĂ LA BUCUREŞTI Mîine, ora 20, la Sala mică a Palatu­­lui, recitalul extraordinar al uneia din­tre cele mai reputate pianiste iraniene — NEVIN AFROUZ. In program — lu­crări preclasice, romantice şi moderne (Sonata în La major şi Sonata in Sol major de Scarlatti, Fantezia de Men­­delssohn-Bartholdy, Trei studii de Pa­­ganini-Liszt, Alborada del gracioso de Ravel, Sulla opus 14 de Bartók și Toccata de Prokofiev. ­ Evocare istorică • 350 de tineri din Întreprinderi, şcoli generale şi ucenici din Bucureşti au participat ieri la o evocare intitulată „File de istorie“, organizată de Comite­tul U.T.C. al sectorului 3. Drumul pînă la Tîrgovişte (unde s-a desfăşurat evocarea), a oferit particip­­anţilor cîteva surprize „ un concurs gen „Drumeţii veseli“ intitulat „,Tîrgo­­vişte, azi şi odinioară“ (în autocar), vizitarea casei memoriale „I. L. Cara­­giale“ din Ploieşti, Muzeului petroliştilor şi prezentarea unui montaj muzical-li­­terar susţinut de elevii Şcolii general® nr. 56. Conducerile restaurantelor „Gambri­­nus“ şi „Cişmigiu“ au luat iniţiativa de a pune în vînzare, în primele ore ale dimineţii, gustări porţionate la pa­chet. In drum spre locu­rile de muncă, consumatorii îşi pot procura, la alegere, la preţul de 5 lei pachetul, şniţele, chif­­teluţe, cîrnaciori, ficat prăjit, ouă fier­te etc. Vînzarea se face în faţa localu­rilor începînd de la orele 5.30 (Gam­­brinus) şi 7 (Cişmigiu). P­e frumoasa dimineaţa a finalului de noiembrie a invitat parcă paşii trecătorului la întîlni­­rea de adio cu ultimele raze ale soarelui pe sub pomii desfrunziţi de la şosea. Şi totuşi nu puţini au fost cei care au preferat relaxarea în sălile de spectacole. U­ltimele stîri Maria Alexandru şi Eleonora Mihalca au repurtat un frumos succes în cadrul campionatelor internaţionale de tenis de masă ale Scandinaviei. Reprezentantele noastre au cucerit primul loc în proba de dublu, întrecînd în meciul decisiv cu 19—21, 21—14, 21—19, 12—21, 21—12 dublul Rudnova, Pogosova (U.R.S.S.).­­ Campionatul de cros al S.U.A. a fost cîștigat de Jack Bacheier care a parcurs cei 16 km ai traseului în 30:48,8. • Tragerea la sorți pentru alcătuirea programului sferturilor de finală ale „C.C.E.“ la handbal masculin va avea loc la 21 decembrie la Köln. • Tradiţionala competiţie de patinaj viteză dotată cu „Trofeul celor şase na­ţiuni“ se va desfăşura la Inzell între 5 şi 8 martie.­­ Selecţionata masculină de handbal a U.R.S.S. s-a calificat pentru turneul final al campionatului mondial. In meci retur, desfăşurat la Helsinki, hand­­baliştii sovietici au învins cu 33—19 for­maţia Finlandei. • Turneul internaţional de tenis de la Brisbane a fost cîştigat de austra­lianul John Alexander care l-a învins în finală cu 13—11, 6—3 pe coechipierul său Phil Dent. * „PLASTICĂ ŞI POEZIE" Al zecelea vernisaj din ciclul „Plastică şi poezie“, iniţiat de Casa scriitorilor. „M. Sadoveanu", din calea Victoriei nr. 115, are loc mîine, la ora 19. Expoziţia este dedicată pictorului Ion Nicodin- Niţă, ce va fi prezentat de scriitorii George Macovescu şi Tom­a George Ma­­iorescu. Expoziția rămine deschisă pînă la 21 decembrie și va putea fi vizitată între orele 11—13 și 17—20. • întreprinderea canal-apă Bucureşti anunţă că în zilele de X şi 2 decembrie, intre orele 21 şi 6, se va întrerupe ali­mentarea cu apă în zona cuprinsă între bd. N. Bălcescu, str. Oneşti, Athénee Palace, Piaţa Palatului, str. Academiei, str. Bis. Enei, str. Aristide Briand, din cauza unor lucrări ce se vor executa in rețeaua publică. . De curind, I.S.C.E. ROMANOEX­­PORT a livrat către firme din Franţa şi R.F. a Germaniei 800 000 mp ţesături din bumbac. Aceeaşi întreprindere a în­cheiat cu firma „Nordlandtextil“ un contract pentru exportul de ţesături de bumbac, precum şi un contract pentru exportul de confecţii diverse către firma belgiană „Eurocomerce“. In I­ibia au fost expediate, recent, 8 000 de costume bărbătești.

Next