Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)

1972-05-02 / nr. 5810

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Nr. 5810 4 PAGINI 30 BANI Marţi 2 mai 1972 Cetatea pururi tînără Nu vîrsta calenda­ristică numeşte tine­reţea sau bătrlneţea unei aşezări ome­neşti. Sînt localităţi îmbătrinite foarte timpuriu în care me­tafora spune că nu se întîmplă nimic. Cutreierînd lumea, am văzut cetăţi în­sorite prin care însă oamenii curg pico­tind ca apele nămo­loase, parcă chinuin­­du-şi timpul şi mi-am adus aminte cu ea un străin spu­nea, altădată, des­pre ţara mea, că e aşezată la porţile Orientului, unde to­tul este tratat cu uşurinţă. Numai că lucrurile s-au schimbat funda­mental, a venit re­voluţia socialistă pri­menind ţara şi oa­menii ei , străvechiul deziderat folcloric al tinereţii fără bătrî­­neţe a devenit reali­tate cotidiană şi perspectivă continuă, partidul nostru co­munist fiind parti­dul tinereţii crea­toare. Tinereţea a intrat în stema cetăţii lui Bucur şi a tuturor celorlalte aşezări ro­mâneşti. Ea a deve- AL ANDRIŢOIU nu­ felul nostru de a fi, de a judeca, de a medita. Pluteşte prin cetate spiritul ei, la un loc cu aerul ce-l respirăm. Jumătatea de mileniu de la pri­mul document ofi­cial care atestă exis­tenţa Bucureştiului devine o piesă de muzeu venerabilă şi înglobată tradiţiei. Desigur, nu există o tinereţe în sine, primită în dar ca un tezaur de preţ. Exis­tă însă o tinereţe cîştigată cu greu, Păstrată cu grijă şi îmbogăţită neconte­nit. Este tinereţea muncii, a creaţiei. Tinereţea unei pri­măveri continue, că­reia ziua de Armin­deni, aşezată la des­chiderea primăverii, îi imprimă simbolul armonios. Este tine­reţea marilor cons­trucţii prin care cetatea lui Bucur se semeţeşte spre cer pe verticale îndrăz­neţe. Şi ca utilul să se îmbine cu frumo­sul, spaţii de ver­deaţă şi flori pun oaze de frăgezime şi odihnă geometriilor de beton şi fier. U­­zine şi fabrici dezic paradoxul, născîn­­du-se mature şi păs­­trîndu-şi o tinereţe continuă. Această ti­nereţe de forţă şi gîndire ingenioasă le face marca vestită în ţară şi peste mări şi ţări. In halele lor bat inimile pentru fru­mos — echipe artis­tice ale cluburilor şi caselor de cultură uimind spectatorii de pe continentele lumii — arta noastră multiseculară păs­­trîndu-şi şi ea o ti­nereţe fără bătrî­­neţe, aidoma suflete­lor care o generează. Tinereţea este apoi a şcolilor din care ucenicii, elevii, stu­denţii, militarii, ies înavuţiţi în înţelep­ciune, patos revolu­ţionar şi sete de muncă, prin continua preluare a ştafetei de către generaţiile noi, ca un flux con­tinuu de reprime­­nire. Astfel, bătrîna cale a Victoriei sau severul Arc de Tri­umf, aleile Cişmigiu­­lui sau colina Co­(Continuare în pag. a III-a) ................................................... ........... Civilizaţia spiritului MIHAI STOIAN In orele sale libere, munci­torul Constantin Stănică, de la „Autobuzul“ din Bucureşti, pic­tează. Are zeci şi zeci de ta­blouri în ulei care înseamnă nu numai sute şi sute de ore de lucru inspirat, ci şi tot a­­titea simţăminte fixate pe pîn­­ză. Dar și în orele de lucru, Constantin Stănică are de-a face cu... culorile, căci este vopsitor. îmbinarea celor doi de „8“ — a segmentului zilnic de muncă și a segmentului zilnic de timp liber — dă, în cazul amintit, roade artistice evidente. Pictura pe care o practică vopsitorul de la „Au­tobuzul“ incintă ochiul şi îţi vorbeşte, totodată, despre bo­găţia trăirilor pe care el ţine s-o transmită şi celorlalţi, to­varăşilor săi de colectiv, tutu­ror privitorilor. în incinta fa­bricii şi în afara ei, frunzele sale au stârnit ,— nu o singură dată — admiraţia, au prilejuit discuţii pline de conţinut. Asemenea pictorului amator citat, nenumăraţi oameni ai (Continuare in pag. a III-a) • Apropiata aniversare a creării Partidului Comunist Român prile­juieşte. In această săptămlnă, nume­roase manifestări cu caracter politic, educativ şi cultural-artistic. de pe agenda activităţilor organizate la Clu­bul uzinei „Vulcan" reţinem expune­rea pomf N. Ţăranu, cu tema »Parti­­dul comunist Român, făuritorul poli­ticii externe a Republicii Socialiste România“. La biblioteca Bragadiru scriitorul Gheorghiu­ Pogomești va prezenta pagini din manuscrisul lu­crării „Partidul Comunist Român in ilegalitate". Cinematograful „Caprica“ va găzdui timp de 7 zile o gală de filme pe tema : „Momente de râs­­cruce din Istoria poporului roman oglindite în film“. Vor fi prezentate filmele : „Mihai Viteazul" (4 mai , „Tudor" (5 mai), „Procesul alb" (6 mai), „Serata“ (7 mai) , „Facerea lu­mii" 19 mai) și „Puterea și adevă­rul" (19 mai).­­ ... • Ziua victoriei asupra Germaniei fasciste şi a Independenţei de stat a României - 9 Mai — prilejuieşte, de asemenea, numeroase manifestări. Ca casele de cultură, cluburile tineretu­lui, la căminele culturale din comu­­nele suburbane ca şi în întreprinderi şi instituiţii, vor avea loc oanu­rie. Intaniri intre participanţii la r&zbooi antihitlerist cu pioniet­ul tineri, organizarea de expoziţii. Presi?î?nrt de cărţi, filme şi programe cultural­­artistice. Intre acestea se înscrie sim­pozionul care va avea loc In ziua de 4 mai la Ateneul tineretului. La Clu­bul T4 în cadrul ciclului „Pagini din Istoria patriei” colonelul Mihai Cucu şi muzeograful Ştefan Ionescu vor vorbi despre semnificaţia zilei de 9 mai 1877 şi 1945. • „Femeia în viaţa politică şi so­cială a ţării“ este subiectul conferin­ţei pe care o va ţine în ziua de 5 mai, ora 14.30, prof. Ionela Cărăuşu, în faţa salariatelor întreprinderii „Aurora". La clubul I.S.B. din str. Bor­ed, acad. Eugen Macovschi va prezenta pagini din Istoria cunoaşte­rii.• In cadrul ciclului „Oameni da seamă din datoria poporului român" mline la ora 17 la Universal club, publicistul Corneliu Albu va vorbi despre Tudor Vladimirescu. In con­tinuare va fi prezentat filmul artis­tic „Tudor". • „Împliniri şi perspective" — este tema discuţiei între tinerele fete ce va avea loc la Club T4 în ziua de 4 mai la ora 17. Interlocutori : actorii Şerban Cantacuzino şi Ion Arcudea­­nu, de la Teatrul „Ion Creangă“. « ger_la _ _ politica VORBIRI ÎNTRE DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ŞI DELEGAŢIA PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbiri între delegaţia Partidu­lui Comunist Român, condusă­­ de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, şi delegaţia Partidului So­cialist Francez, condusă de François Mitterand, prim-secretar al Parti­dului Socialist Francez. Din partea, franceză participă Gaston Defferre, membru al Birou­lui Naţional al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului par­lamentar socialist, primar al oraşu­lui Marsilia, şi Robert Pontillon, membru al Biroului Naţional, secre­tar naţional cu problemele interna­ţionale al Partidului Socialist Fran­cez, iar din partea română iau parte tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, mem­bru al Comitetului Executiv al C­. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. în cursul convorbirilor, s-a efec­tuat un­ schimb de informări re­ciproce asupra activităţii şi preocu­părilor celor două partide. De ase­menea, au fost evidenţiate aspecte ale relaţiilor dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul Socialist Francez, dintre România şi Franţa, probleme ale situaţiei politice din Europa, ale actualităţii interna­ţionale. S-a relevat dorinţa comună de a dezvolta în continuare rela­ţiile dintre cele două partide, dintre popoarele român şi francez. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă caldă, de bună înţe­legere. File de album - Bucureşti 1972 CU In­­t­it­LINIMI LA ODIHNĂ Chiar dacă timpul nu s-a arătat prea darnic, tradiţionala sărbătoare a muncii şi a primăverii a îndemnat pe zeci de mii de bucureşteni să-şi petreacă o parte dintre cele trei zile de binemeritată odihnă, în mijlocul naturii. Numeroşi locuitori ai Capita­lei au folosit largile posibilităţi crea­te de organizaţiile de turism şi au pornit cu trenurile şi autocarele, încă de sîmbătă după-amiază, spre localităţile în care splendoarea peisa­jului se completează armonios cu ospitalitatea cabanelor, hotelurilor, hanurilor, restaurantelor. Alţii — nu mai puţin numeroşi — au împînzit şoselele. Duminică dimineaţă, pe sob. Bucureşti—Ploieşti, la intersecţia cu str. Ion Ionescu de la­­Brad, agentul de circulaţie din post, plut. maj. Gheorghe Paşol, abia reuşea să prindă cîteva clipe pentru a asigura trecerea autovehiculelor ce foloseau artera secundară. Intre timp, în cele citeva secunde cît semaforul era „pe roşu“, pe şosea, dinspre oraş, se strîngeau pină la 200 de maşini. Dar să-i lăsăm pe cei care la ora cînd apar aceste rînduri, mai străbat potecile munţilor şi văilor patriei şi să ne întoarcem la pădurile, parcu­rile, zăvoaiele, la atrăgătoarele locuri de agrement din preajma sau chiar din Inima oraşului. Respectin­­du-şi angajamentele, calea ferată (trenuri spre Snagov), I.T.A. şi (cu ponderea cea mai mare) I.T.B., ne asigură o deplasare rapidă, comodă. Iată-ne la Buda-Argeş. Motelul şi restaurantul de aici — o construcţie reuşită — îndeamnă la popas. Pri­mele camere au fost ocupate, iar pe terasă a început ospăţul. Trecem, însă, mai departe, însoţindu-i pe cei Aurel Radu (Continuare in pag. a III-a) La concurență cu ploaia, „barometrul" bunei serviri a arătat... timp favorabil Vizitatorii pădurii Băneasa au putut să aleagă și car­tea preferată sau să cum­pere jucării pentru copii, la autolibrăria trimisă aici de C.L.M. nr. 3. Lucrări prin muncă patriotică în sectorul 3 78 la sută din angajamentul anual In întrecerea ce se desfăşoară între sectoarele municipiului Bucureşti pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşului, Consiliul popular al sectorului 3 s-a angajat să realizeze prin muncă patriotică lucrări edili­­tar-gospodăreşti în valoare de peste 63 milioane lei. Datorită însufleţirii cu care au fost pri­mite şi susţinute angajamentele de către masele largi de cetăţeni, valoarea lucrărilor realizate până acum se ridică la 49 milioane ce reprezintă 78 la sută din angajamentul anual. Printre obiectivele mai impor­tante se înscriu : extinderea și amenajarea bazelor sportive Me­talul, Granitul, F.C.M.E. si cea din jurul lacului Pantelimon III amenajarea unei sere ; executa­rea de trotuare din dale de be­ton pe şase străzi ; amenajarea unor noi zone verzi in jurul blocurilor pe suprafața de 110 000 mp ; efectuarea a 10 000 mc să­pături in noua zonă de agrement a salbei de lacuri ; plantarea a 15 milioane de flori, a 20 000 ar­buşti etc. In eleganta sală a Ateneului ti­neretului, împo­dobită cu ghir­lande sărbăto­reşti — personaj principal, dansul. Şi la Fabrica de articole de sticlărie „focul continuu" al muncii a fost între­ţinut, de către salariaţii Întreprinderii, printr-o însufleţită angajare de a pune noua lună de activitate productivă sub semnul unor noi izbânzi 11Foc continuu Sunt locuri unde activitatea nu se întrerupe, chiar dacă intervin anumite momente festive. Motivul ? „Focul continuu“ al unor mari cuptoare industriale nu trebuie să se stingă şi nici tainicul circuit al electronilor n-are rost să fie oprit. Prezenţi la locurile de muncă, insă, în aceste zile, au fost şi oameni care n-aveau de vegheat flacăra şerpuitoare a lavei în oţelării, ci o cu totul altă treabă : să asigure, prin munca lor — mai puţin spectaculoasă, poate — con­tinuitatea firească a existenţei diurne. Toţi, de fapt, în mai mare ori mai mică măsură, au întreţinut un „foc continuu“, prin conştiinciozitatea şi hărnicia cu care şi-au îndeplinit sarcinile. I­n cele cîteva citadele puterni­ce ale industriei bucureştene, desigur, focul trebuia să ră­­mînă viu. La marile laminoa­re ale Uzinei de ţevi „Republica", la oţelăria şi forja Uzinei de maşini Proverbul „cine se scoală de dimineaţă, departe ajun­ge“ s-a confirmat. Intr-a­devăr, duminică, am întil­­nit numeroşi amatori de o­­dihnă la „iarbă verde“ şi la Snagov, şi la Pustnicul, şi la Mogoşoaia etc. Imaginea este luată la Buda-Argeş.­­Să fi „presimţit“ drumeţii de du­minică... „reprizele“ de ploa­ie din zilele următoare?), grele, la turnătoria de fontă, oţel şi neferoase, secţiile calde ale uzinei „23 August“, prin sticla mată a vi­zoarelor de protecţie, s-a observat în continuare incandescenţa metalului , sau, cu ajutorul butoanelor de la ta­blourile de comandă, s-a dirijat bă­taia imenselor prese ori rotaţia lami­­noarelor. La Fabrica de articole de sticlărie, în toate secţiile, s-a lucrat la amplitudinea întregii capacităţi. La secţia de amestec, se prepara ma­teria primă pentru alimentarea cup­toarelor de topit ; la secţia de menaj se executau pahare presate şi suflate — comenzi interne şi pentru export ; la ambalaj — butelii şi flacoane din sticlă verde, brună şi albă ieşeau pe bandă pentru contractele din această lună. „O parte a producţiei din a­­ceste zile, spunea muncitorul Adrian Oancea, este destinată deja contrac­telor încheiate pentru luna iunie. Sun­tem­, se vede, în avans şi dorim să ne îndeplinim angajamentele asuma­te“. Cuptoarele îşi vedeau, astfel, de „mestecat“, fluxul fabricaţiei se con­tinua firesc şi egal, iar inginerul şef Victor Mocanu avea toate motivele să fie satisfăcut .­­ Mai începuse o lună de activitate sub bune auspicii, maternitatea „Avrig“. Zi şi noapte, aici, îşi anunţă sosi­rea pe lume, prin nedezmin­ţitul scîncet, alţi nou născuţi. Şi în aceste zile, medicii sunt la post. In timpul gărzii dr. Octavian Vaga şi dr. Ion Sburlea, s-a ivit o situaţie specială : un copil abia născut trebuia salvat. Viaţa lui era în mîinile acestor oa­meni în halate albe. Este chemată urgent de acasă şi dr. Maria Krico­­rian, medic pediatru (care nu se va mai reîntoarce decit a doua zi). De Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a III-a) Ma­ ­ric Duminică dimineaţa, soarele era ademenitor. Motiv pentru care turiştii automo­bilişti au „asaltat“ şoselele . După aprecierile noastre, spre Ploieşti (şi, bineînţeles, mai departe, spre Valea Prahovei) între orele 9 şi 10 au trecut peste 2 000 autoturisme. Spre convingere, consultați imaginea, luată la ora 9,50. Cu trăsura, in scurte plimbări de agrement... DUMINICĂ,­­dimineaţa a venit alburie, cu cer voalat şi vint destul de tăios. In Cişmigiu, însă, magnolia dăduse în floare, pe Ca­rol Davila prunii sălbatici îşi un­duiau coroanele vişinii, la Herăs­trău, verdele mustos al ierbii îne­case, ca o apă, pămîntul, rodea atîta sete de viaţă, de pretutin­deni !... Bucureştenii, totuşi, s-au sculat mai tîrziu decit de obicei — aşa cum se întîmplă în zile de odihnă. Dar n-au rămas prea mult, pe la casele lor. La prima clipire de soa­re, autobuzele au devenit neîncă­pătoare, purtîndu-i pe fiecare în­cotro le era dorinţa, astfel incit în . In ceasurile de răgaz scurt timp metropola se metamor­fozase intr-un oraş efervescent. ...Pălării de dantelă cu boruri largi, mănuşi albe, coafuri proas­păt aranjate, toalete maxi, toalete mici, copii cu baloane şi găleţele; bunici cu lavalieră, cravate fra­pante, butoni argintii sau cămăși in arabesc; costume sport cu cata­rame mari. ...Se soarbe cu paiul mazagran sub umbrelele colorate ale cofetă­riei „Casata“; florăresele vină la­lele, mărgăritar și narcise împătu­rind cu îndemînare buchetele în hîr­­tie cerată; se cumpără bomboane, șampanie și prăjituri, pietonii cir­culă agale. Aşezată pe o bancă, între un pa­chet de curmale şi cîteva volume familia Pintilie caută să profite din plin de frumuseţea acestei zile. Fiindcă, mîine (aşa-i cu cei ce lu­crează la Televiziune) soţul are de lucru la serviciu. In schimb, Cos­­tel şi Ivona Moldovan, chimişti de profesie, s-au hotărît să uite trei zile „pină şi cum se defineşte mo- Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag a III-a) Activitatea practică în Cosmos • „Programul mondial" pentru viitorii 30 de ani Societăţile americane care oferă parcele pe Lună au stîrnit zîm­­bete. Recent a apărut — şi nu nu­mai un S.U.A., ci şi în Anglia — alt soi de oferte cam de aceeaşi categorie : călătoriile pe Lună. Evident, încă nu se poate pre­vedea dacă şi cînd călătoria în Cos­mos va deveni un obiectiv turistic. De pe acum există însă previziuni — bazate pe cercetări ştiinţifice a­profundate — privind viitorul acti­vităţii practice a omului în Cosmos. Pornind de la stadiul actual al cer­cetărilor spaţiale au fost elaborate diverse proiecte, printre care aşa numitul „Program mondial" al rea­lizărilor practice în acest domeniu în viitorii treizeci de ani. (Continuare în pag a III-a)

Next