Informatia Bucureştiului, mai 1972 (Anul 19, nr. 5810-5835)
1972-05-02 / nr. 5810
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XIX — Nr. 5810 4 PAGINI 30 BANI Marţi 2 mai 1972 Cetatea pururi tînără Nu vîrsta calendaristică numeşte tinereţea sau bătrlneţea unei aşezări omeneşti. Sînt localităţi îmbătrinite foarte timpuriu în care metafora spune că nu se întîmplă nimic. Cutreierînd lumea, am văzut cetăţi însorite prin care însă oamenii curg picotind ca apele nămoloase, parcă chinuindu-şi timpul şi mi-am adus aminte cu ea un străin spunea, altădată, despre ţara mea, că e aşezată la porţile Orientului, unde totul este tratat cu uşurinţă. Numai că lucrurile s-au schimbat fundamental, a venit revoluţia socialistă primenind ţara şi oamenii ei , străvechiul deziderat folcloric al tinereţii fără bătrîneţe a devenit realitate cotidiană şi perspectivă continuă, partidul nostru comunist fiind partidul tinereţii creatoare. Tinereţea a intrat în stema cetăţii lui Bucur şi a tuturor celorlalte aşezări româneşti. Ea a deve- AL ANDRIŢOIU nu felul nostru de a fi, de a judeca, de a medita. Pluteşte prin cetate spiritul ei, la un loc cu aerul ce-l respirăm. Jumătatea de mileniu de la primul document oficial care atestă existenţa Bucureştiului devine o piesă de muzeu venerabilă şi înglobată tradiţiei. Desigur, nu există o tinereţe în sine, primită în dar ca un tezaur de preţ. Există însă o tinereţe cîştigată cu greu, Păstrată cu grijă şi îmbogăţită necontenit. Este tinereţea muncii, a creaţiei. Tinereţea unei primăveri continue, căreia ziua de Armindeni, aşezată la deschiderea primăverii, îi imprimă simbolul armonios. Este tinereţea marilor construcţii prin care cetatea lui Bucur se semeţeşte spre cer pe verticale îndrăzneţe. Şi ca utilul să se îmbine cu frumosul, spaţii de verdeaţă şi flori pun oaze de frăgezime şi odihnă geometriilor de beton şi fier. Uzine şi fabrici dezic paradoxul, născîndu-se mature şi păstrîndu-şi o tinereţe continuă. Această tinereţe de forţă şi gîndire ingenioasă le face marca vestită în ţară şi peste mări şi ţări. In halele lor bat inimile pentru frumos — echipe artistice ale cluburilor şi caselor de cultură uimind spectatorii de pe continentele lumii — arta noastră multiseculară păstrîndu-şi şi ea o tinereţe fără bătrîneţe, aidoma sufletelor care o generează. Tinereţea este apoi a şcolilor din care ucenicii, elevii, studenţii, militarii, ies înavuţiţi în înţelepciune, patos revoluţionar şi sete de muncă, prin continua preluare a ştafetei de către generaţiile noi, ca un flux continuu de reprimenire. Astfel, bătrîna cale a Victoriei sau severul Arc de Triumf, aleile Cişmigiului sau colina Co(Continuare în pag. a III-a) ................................................... ........... Civilizaţia spiritului MIHAI STOIAN In orele sale libere, muncitorul Constantin Stănică, de la „Autobuzul“ din Bucureşti, pictează. Are zeci şi zeci de tablouri în ulei care înseamnă nu numai sute şi sute de ore de lucru inspirat, ci şi tot atitea simţăminte fixate pe pînză. Dar și în orele de lucru, Constantin Stănică are de-a face cu... culorile, căci este vopsitor. îmbinarea celor doi de „8“ — a segmentului zilnic de muncă și a segmentului zilnic de timp liber — dă, în cazul amintit, roade artistice evidente. Pictura pe care o practică vopsitorul de la „Autobuzul“ incintă ochiul şi îţi vorbeşte, totodată, despre bogăţia trăirilor pe care el ţine s-o transmită şi celorlalţi, tovarăşilor săi de colectiv, tuturor privitorilor. în incinta fabricii şi în afara ei, frunzele sale au stârnit ,— nu o singură dată — admiraţia, au prilejuit discuţii pline de conţinut. Asemenea pictorului amator citat, nenumăraţi oameni ai (Continuare in pag. a III-a) • Apropiata aniversare a creării Partidului Comunist Român prilejuieşte. In această săptămlnă, numeroase manifestări cu caracter politic, educativ şi cultural-artistic. de pe agenda activităţilor organizate la Clubul uzinei „Vulcan" reţinem expunerea pomf N. Ţăranu, cu tema »Partidul comunist Român, făuritorul politicii externe a Republicii Socialiste România“. La biblioteca Bragadiru scriitorul Gheorghiu Pogomești va prezenta pagini din manuscrisul lucrării „Partidul Comunist Român in ilegalitate". Cinematograful „Caprica“ va găzdui timp de 7 zile o gală de filme pe tema : „Momente de râscruce din Istoria poporului roman oglindite în film“. Vor fi prezentate filmele : „Mihai Viteazul" (4 mai , „Tudor" (5 mai), „Procesul alb" (6 mai), „Serata“ (7 mai) , „Facerea lumii" 19 mai) și „Puterea și adevărul" (19 mai). ... • Ziua victoriei asupra Germaniei fasciste şi a Independenţei de stat a României - 9 Mai — prilejuieşte, de asemenea, numeroase manifestări. Ca casele de cultură, cluburile tineretului, la căminele culturale din comunele suburbane ca şi în întreprinderi şi instituiţii, vor avea loc oanurie. Intaniri intre participanţii la r&zbooi antihitlerist cu pionietul tineri, organizarea de expoziţii. Presi?î?nrt de cărţi, filme şi programe culturalartistice. Intre acestea se înscrie simpozionul care va avea loc In ziua de 4 mai la Ateneul tineretului. La Clubul T4 în cadrul ciclului „Pagini din Istoria patriei” colonelul Mihai Cucu şi muzeograful Ştefan Ionescu vor vorbi despre semnificaţia zilei de 9 mai 1877 şi 1945. • „Femeia în viaţa politică şi socială a ţării“ este subiectul conferinţei pe care o va ţine în ziua de 5 mai, ora 14.30, prof. Ionela Cărăuşu, în faţa salariatelor întreprinderii „Aurora". La clubul I.S.B. din str. Bored, acad. Eugen Macovschi va prezenta pagini din Istoria cunoaşterii.• In cadrul ciclului „Oameni da seamă din datoria poporului român" mline la ora 17 la Universal club, publicistul Corneliu Albu va vorbi despre Tudor Vladimirescu. In continuare va fi prezentat filmul artistic „Tudor". • „Împliniri şi perspective" — este tema discuţiei între tinerele fete ce va avea loc la Club T4 în ziua de 4 mai la ora 17. Interlocutori : actorii Şerban Cantacuzino şi Ion Arcudeanu, de la Teatrul „Ion Creangă“. « ger_la _ _ politica VORBIRI ÎNTRE DELEGAŢIA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN ŞI DELEGAŢIA PARTIDULUI SOCIALIST FRANCEZ Luni, 1 mai 1972, au avut loc convorbiri între delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, şi delegaţia Partidului Socialist Francez, condusă de François Mitterand, prim-secretar al Partidului Socialist Francez. Din partea, franceză participă Gaston Defferre, membru al Biroului Naţional al Partidului Socialist Francez, preşedintele grupului parlamentar socialist, primar al oraşului Marsilia, şi Robert Pontillon, membru al Biroului Naţional, secretar naţional cu problemele internaţionale al Partidului Socialist Francez, iar din partea română iau parte tovarăşii Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C. al P.C.R., Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R. în cursul convorbirilor, s-a efectuat un schimb de informări reciproce asupra activităţii şi preocupărilor celor două partide. De asemenea, au fost evidenţiate aspecte ale relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Socialist Francez, dintre România şi Franţa, probleme ale situaţiei politice din Europa, ale actualităţii internaţionale. S-a relevat dorinţa comună de a dezvolta în continuare relaţiile dintre cele două partide, dintre popoarele român şi francez. Convorbirile s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, de bună înţelegere. File de album - Bucureşti 1972 CU IntitLINIMI LA ODIHNĂ Chiar dacă timpul nu s-a arătat prea darnic, tradiţionala sărbătoare a muncii şi a primăverii a îndemnat pe zeci de mii de bucureşteni să-şi petreacă o parte dintre cele trei zile de binemeritată odihnă, în mijlocul naturii. Numeroşi locuitori ai Capitalei au folosit largile posibilităţi create de organizaţiile de turism şi au pornit cu trenurile şi autocarele, încă de sîmbătă după-amiază, spre localităţile în care splendoarea peisajului se completează armonios cu ospitalitatea cabanelor, hotelurilor, hanurilor, restaurantelor. Alţii — nu mai puţin numeroşi — au împînzit şoselele. Duminică dimineaţă, pe sob. Bucureşti—Ploieşti, la intersecţia cu str. Ion Ionescu de laBrad, agentul de circulaţie din post, plut. maj. Gheorghe Paşol, abia reuşea să prindă cîteva clipe pentru a asigura trecerea autovehiculelor ce foloseau artera secundară. Intre timp, în cele citeva secunde cît semaforul era „pe roşu“, pe şosea, dinspre oraş, se strîngeau pină la 200 de maşini. Dar să-i lăsăm pe cei care la ora cînd apar aceste rînduri, mai străbat potecile munţilor şi văilor patriei şi să ne întoarcem la pădurile, parcurile, zăvoaiele, la atrăgătoarele locuri de agrement din preajma sau chiar din Inima oraşului. Respectindu-şi angajamentele, calea ferată (trenuri spre Snagov), I.T.A. şi (cu ponderea cea mai mare) I.T.B., ne asigură o deplasare rapidă, comodă. Iată-ne la Buda-Argeş. Motelul şi restaurantul de aici — o construcţie reuşită — îndeamnă la popas. Primele camere au fost ocupate, iar pe terasă a început ospăţul. Trecem, însă, mai departe, însoţindu-i pe cei Aurel Radu (Continuare in pag. a III-a) La concurență cu ploaia, „barometrul" bunei serviri a arătat... timp favorabil Vizitatorii pădurii Băneasa au putut să aleagă și cartea preferată sau să cumpere jucării pentru copii, la autolibrăria trimisă aici de C.L.M. nr. 3. Lucrări prin muncă patriotică în sectorul 3 78 la sută din angajamentul anual In întrecerea ce se desfăşoară între sectoarele municipiului Bucureşti pentru înfrumuseţarea şi buna gospodărire a oraşului, Consiliul popular al sectorului 3 s-a angajat să realizeze prin muncă patriotică lucrări edilitar-gospodăreşti în valoare de peste 63 milioane lei. Datorită însufleţirii cu care au fost primite şi susţinute angajamentele de către masele largi de cetăţeni, valoarea lucrărilor realizate până acum se ridică la 49 milioane ce reprezintă 78 la sută din angajamentul anual. Printre obiectivele mai importante se înscriu : extinderea și amenajarea bazelor sportive Metalul, Granitul, F.C.M.E. si cea din jurul lacului Pantelimon III amenajarea unei sere ; executarea de trotuare din dale de beton pe şase străzi ; amenajarea unor noi zone verzi in jurul blocurilor pe suprafața de 110 000 mp ; efectuarea a 10 000 mc săpături in noua zonă de agrement a salbei de lacuri ; plantarea a 15 milioane de flori, a 20 000 arbuşti etc. In eleganta sală a Ateneului tineretului, împodobită cu ghirlande sărbătoreşti — personaj principal, dansul. Şi la Fabrica de articole de sticlărie „focul continuu" al muncii a fost întreţinut, de către salariaţii Întreprinderii, printr-o însufleţită angajare de a pune noua lună de activitate productivă sub semnul unor noi izbânzi 11Foc continuu Sunt locuri unde activitatea nu se întrerupe, chiar dacă intervin anumite momente festive. Motivul ? „Focul continuu“ al unor mari cuptoare industriale nu trebuie să se stingă şi nici tainicul circuit al electronilor n-are rost să fie oprit. Prezenţi la locurile de muncă, insă, în aceste zile, au fost şi oameni care n-aveau de vegheat flacăra şerpuitoare a lavei în oţelării, ci o cu totul altă treabă : să asigure, prin munca lor — mai puţin spectaculoasă, poate — continuitatea firească a existenţei diurne. Toţi, de fapt, în mai mare ori mai mică măsură, au întreţinut un „foc continuu“, prin conştiinciozitatea şi hărnicia cu care şi-au îndeplinit sarcinile. In cele cîteva citadele puternice ale industriei bucureştene, desigur, focul trebuia să rămînă viu. La marile laminoare ale Uzinei de ţevi „Republica", la oţelăria şi forja Uzinei de maşini Proverbul „cine se scoală de dimineaţă, departe ajunge“ s-a confirmat. Intr-adevăr, duminică, am întilnit numeroşi amatori de odihnă la „iarbă verde“ şi la Snagov, şi la Pustnicul, şi la Mogoşoaia etc. Imaginea este luată la Buda-Argeş.Să fi „presimţit“ drumeţii de duminică... „reprizele“ de ploaie din zilele următoare?), grele, la turnătoria de fontă, oţel şi neferoase, secţiile calde ale uzinei „23 August“, prin sticla mată a vizoarelor de protecţie, s-a observat în continuare incandescenţa metalului , sau, cu ajutorul butoanelor de la tablourile de comandă, s-a dirijat bătaia imenselor prese ori rotaţia laminoarelor. La Fabrica de articole de sticlărie, în toate secţiile, s-a lucrat la amplitudinea întregii capacităţi. La secţia de amestec, se prepara materia primă pentru alimentarea cuptoarelor de topit ; la secţia de menaj se executau pahare presate şi suflate — comenzi interne şi pentru export ; la ambalaj — butelii şi flacoane din sticlă verde, brună şi albă ieşeau pe bandă pentru contractele din această lună. „O parte a producţiei din aceste zile, spunea muncitorul Adrian Oancea, este destinată deja contractelor încheiate pentru luna iunie. Suntem, se vede, în avans şi dorim să ne îndeplinim angajamentele asumate“. Cuptoarele îşi vedeau, astfel, de „mestecat“, fluxul fabricaţiei se continua firesc şi egal, iar inginerul şef Victor Mocanu avea toate motivele să fie satisfăcut . Mai începuse o lună de activitate sub bune auspicii, maternitatea „Avrig“. Zi şi noapte, aici, îşi anunţă sosirea pe lume, prin nedezminţitul scîncet, alţi nou născuţi. Şi în aceste zile, medicii sunt la post. In timpul gărzii dr. Octavian Vaga şi dr. Ion Sburlea, s-a ivit o situaţie specială : un copil abia născut trebuia salvat. Viaţa lui era în mîinile acestor oameni în halate albe. Este chemată urgent de acasă şi dr. Maria Kricorian, medic pediatru (care nu se va mai reîntoarce decit a doua zi). De Vladimir Udrescu (Continuare în pag. a III-a) Ma ric Duminică dimineaţa, soarele era ademenitor. Motiv pentru care turiştii automobilişti au „asaltat“ şoselele . După aprecierile noastre, spre Ploieşti (şi, bineînţeles, mai departe, spre Valea Prahovei) între orele 9 şi 10 au trecut peste 2 000 autoturisme. Spre convingere, consultați imaginea, luată la ora 9,50. Cu trăsura, in scurte plimbări de agrement... DUMINICĂ,dimineaţa a venit alburie, cu cer voalat şi vint destul de tăios. In Cişmigiu, însă, magnolia dăduse în floare, pe Carol Davila prunii sălbatici îşi unduiau coroanele vişinii, la Herăstrău, verdele mustos al ierbii înecase, ca o apă, pămîntul, rodea atîta sete de viaţă, de pretutindeni !... Bucureştenii, totuşi, s-au sculat mai tîrziu decit de obicei — aşa cum se întîmplă în zile de odihnă. Dar n-au rămas prea mult, pe la casele lor. La prima clipire de soare, autobuzele au devenit neîncăpătoare, purtîndu-i pe fiecare încotro le era dorinţa, astfel incit în . In ceasurile de răgaz scurt timp metropola se metamorfozase intr-un oraş efervescent. ...Pălării de dantelă cu boruri largi, mănuşi albe, coafuri proaspăt aranjate, toalete maxi, toalete mici, copii cu baloane şi găleţele; bunici cu lavalieră, cravate frapante, butoni argintii sau cămăși in arabesc; costume sport cu catarame mari. ...Se soarbe cu paiul mazagran sub umbrelele colorate ale cofetăriei „Casata“; florăresele vină lalele, mărgăritar și narcise împăturind cu îndemînare buchetele în hîrtie cerată; se cumpără bomboane, șampanie și prăjituri, pietonii circulă agale. Aşezată pe o bancă, între un pachet de curmale şi cîteva volume familia Pintilie caută să profite din plin de frumuseţea acestei zile. Fiindcă, mîine (aşa-i cu cei ce lucrează la Televiziune) soţul are de lucru la serviciu. In schimb, Costel şi Ivona Moldovan, chimişti de profesie, s-au hotărît să uite trei zile „pină şi cum se defineşte mo- Roxana Costache-Gîndu (Continuare in pag a III-a) Activitatea practică în Cosmos • „Programul mondial" pentru viitorii 30 de ani Societăţile americane care oferă parcele pe Lună au stîrnit zîmbete. Recent a apărut — şi nu numai un S.U.A., ci şi în Anglia — alt soi de oferte cam de aceeaşi categorie : călătoriile pe Lună. Evident, încă nu se poate prevedea dacă şi cînd călătoria în Cosmos va deveni un obiectiv turistic. De pe acum există însă previziuni — bazate pe cercetări ştiinţifice aprofundate — privind viitorul activităţii practice a omului în Cosmos. Pornind de la stadiul actual al cercetărilor spaţiale au fost elaborate diverse proiecte, printre care aşa numitul „Program mondial" al realizărilor practice în acest domeniu în viitorii treizeci de ani. (Continuare în pag a III-a)