Informatia Bucureştiului, iulie 1988 (Anul 35, nr. 10785-10805)

1988-07-01 / nr. 10785

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXV - Nr. 10 70S 4 PAGINI - 50 BANI Vineri 1 iulie 198­­1 ­$ TOVARĂŞUL VAL CEAUŞESCU S-A REÎNTÎLNIT CU TOVARĂŞUL YASSER ARAFAT, preşedintele Comitetului Executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei - In presa de dimineaţa - In spiritul sarcinilor subliniate de secretarul general al partidului MAXIMA MOBILIZARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI ÎN CEL DE-AL DOILEA SEMESTRU Iulie. Lună de debut în cel de-al doilea se­mestru al acestui an, hotărîtor pentru înfăptuirea obiectivelor întregului cincinal. O perioadă în care colectivele de oameni ai muncii din Capi­tală, reevaluîndu-şi forțele, sînt datoare să ia toate măsurile pentru a obţine randamente su­perioare în fiecare zi, la fiecare loc de­ muncă, asigurînd îndeplinirea exemplară a sarcinilor a­­nuale, în condiţiile aplicării ferme a principii­lor mecanismului economico-financiar şi al auto­­conducerii muncitoreşti. In fiecare­­ unitate tre­buie să se asigure valorificarea judicioasă a pu­ternicei baze tehnico-materiale de care se dis­pune, instaurarea unui intransigent climat de or­dine şi disciplină, sporirea continuă a eficienţei economice. Realizarea planului la toţi indicatorii constituie obiectivul prioritar al activităţii orga­nelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor oa­menilor muncii, al tuturor colectivelor, al ca­drelor cu munci de răspundere. Eforturile pen­tru obţinerea, schimb de schimb, a producţiei fizice planificate trebuie să fie însoţită de ac­ţiuni perseverente pentru perfecţionarea orga­nizării şi modernizarea procesului productiv, ast­fel incit să se asigure o calitate şi competitivi­tate superioare ale produselor, înfăptuirea exem­plară a prevederilor de plan, îndeosebi la ex­port şi în ceea ce priveşte programele priori­tare, se cere conjugală, totodată, cu încadrarea strictă în normele de consum, reducerea costu­rilor de producţie şi creşterea productivităţii muncii. Pretutindeni să se acţioneze cu hotărîre, astfel incit din primele zile ale lunii iulie să se obţină producţii maxime, amplificindu-se rezultatele ob­ţinute pînă în prezent ! Prezenţi în întreprinderi la ora primului schimb de lucru, reporterii noştri au consemnat răs­punsurile factorilor de conducere la următoa­rele două întrebări : • CU CE REZULTATE A FOST ÎNCHEIAT PRIMUL SEMESTRU? • CUM AŢI DEBUTAT IN LUNA IULIE, CUM .‘AI­I PREGĂTIT PRODUCŢIA CELUI DE-AL DOILEA SEMESTRU ? Intreprinderea de echipamente periferice. Aspect de la linia tehnologică de reglare a plăcilor logice pen­tru display-urile alfanumerice alb-negru și color in centrul preocupărilor, EXPORTUL - Situînd în centrul preocupărilor noastre exportul — ne spune Năstase Ioniţă, pre­şedintele consiliului oamenilor muncii de la I.M.G.B. — am reuşit să amplifi­căm, lună de lună, re­zultatele, astfel încît bilanţul primului se­mestru consemnează depăşirea cu 16 la su­tă a prevederilor pe relaţia devize conver­tibile şi cu 24 la sută pe relaţia eliming ţări socialiste. Este efec­tul acţiunilor susţi­nute desfăşurate pen­tru perfecţionarea ac­tivităţii pe întregul flux, de la aprovizio­nare la expedierea produselor. In condi­­ţiile în care planul de export ce ne re­vine in acest an este mai mare cu 20 la su­tă fată de 1987, ca urmare a comenzilor suplimentare ale be­neficiarilor tradiţio­nali, dar si a creşte­(Continuare In pag. a ll-a) Lucrările de vară — efectuate la timp, în cele mai bune condiţii agrotehnice — In pag. a ll-a — Grijii partidului şi statului pentru ridicarea calităţii vieţii Răspunsul unanim al naţiunii: O MUNCĂ DE TOT MAI ÎNALTĂ CALITATE! Asemenea întregului nostru popor, oamenii muncii de pe cea mai puternică platformă a economiei, ştiinţei şi culturii româneşti - capitala patriei - au primit cu vie satisfacţie măsurile adoptate recent de conducerea partidului şi statu­lui, la iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind ma­jorarea retribuţiilor personalului muncitor şi a pensiilor de asigurări sociale de stat pentru munca depusă şi limită de vîrstă, precum şi a celor pentru pierderea capacităţii de muncă şi a pensiilor invalizilor de război. Grăitoare dovadă Creşterea fondului Intul d­e retribuire a grijii statornice a partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al întregului popor, noi­le măsuri investite cu putere de lege de Marea Adunare Naţională, pun in evidenţă profundul umanism revoluţionar al societăţii noastre, forţa şi vigoarea economiei naţionale, capacitatea sa de a asigura - în condiţiile în care pe plan internaţional se accentuează fenomenele de instabi­litate şi recesiune, şomajul şi scăderea nivelului de trai al maselor , creşterea substanţială a veniturilor populaţiei, dezvoltarea permanentă a bunăstării omului, ţelul suprem a tot ceea ce înfăptuim pe pămîntul României. în cadrul acestei acţiuni, se asigură o creştere mai puternică a retribuţiei oamenilor muncii cu venituri mai mici, astfel incit retribuţia minimă pe economie să ajungă, eşalonat, între 1 august — 1 octombrie a.c., la 2 000 lei. Exprimînd simţămintele de profundă gratitudine şi recu­noştinţă pentru aceste generoase măsuri, oamenii muncii din toate sferele vieţii economico-sociale îşi intensifică efor­turile pentru a obţine noi realizări în întreaga activitate, pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, pentru amplificarea continuă a contribuţiei economiei bucureştene la înfăptuirea grandioaselor obiective stabilite de Congresul al XllI-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. — Opinii şi date semnificative, în pag. a II-a — Tinereţea şantierelor — tinereţea oraşului Dimineţi de geneză la amenajarea Tînăr este inginerul Emil Hagi şi îndrăgos­tit de apele Dîmbovi­ţei. A ţinut să o cunoas­că înveşmîntată intr-o nouă frumuseţe încă de la izvoare, luarînd din anii facultăţii de hidro­tehnică şi după termi­narea ei la barajul Pe­­ci­neaga, de la poalele Pietrei Craiului. „E un ţinut de basm — ne spune, merită să te ducă acolo, să-l vezi“. După un şantier, a urmat al­tul, şi tot pe Dîmbovi­ţa : acumularea Drago­■­­Q­mireşti. Din ’86 pînă la terminarea lucrării car­tea lui de muncă îi cer­tifică participarea la realizarea marelui lac creat la intrarea nului în Capitală şi c­are a împrumutat numele a­­cestuia. Şi iată că acum, o replică a lacului din amonte, în dreapta Dîm­boviţei s-a deschis şan­tierul amenajării unei alte mari suprafeţe de luciu de apă — Lacul Văcăreşti. Aici, unde a­­veam să-l întâlnim, este şef al brigăzii din oa­ Lacului Văcăreşti 9 dinl Şantierului Naţio­nal al Tineretului. Ne arată, cu o largă deschidere a mîiniii, din dealul unde sunt am­plasate barăcile „punc­tului de c­omandă ", cum numeşte el baza de pro­ducţie şi locul de par­care al autovehiculelor şi utilajelor şantieru­lui, ne arată de alei, din partea superioară a sa- Mihai BARBULESCU (Continuare in mg a ÎI-a)

Next