Kamikaze, ianuarie-iunie 2016 (Anul 7, nr. 1-26)

2016-03-02 / nr. 9

România e moartă și împânzită de necrofili Alocări suplimentare de la Primăria Capitalei: 6.000.000 lei pentru spitale; 10.000.000 lei pentru biserici (dintre care 2,5 milioane pentru Catedrala Mântuirii Neamului); „Vrem spitale, nu catedrale“, strigau zeci de mii de oameni pe stradă, după incendiul de la Colectiv. „Așa vreți?“, au zis aleșii locali. „Luați niște catedrale atunci, hahaha! Pentru că muie, de aia. Pentru că de ce să facem oamenii bine când putem să-i trimitem direct la viața veșnică din pământ? Pentru că de ce să nu facem în buricul Bucureștiului o Casă a Poporului 2­ 0, varianta pentru superstițioși, tâmpiți și înstrăinați de realitate?“ Mergeți la biserică, puteților, că sun­teți mai ușor de prostit când fantezia și superstiția vă guvernează viața, iară nu știința și educația. Mergeți la biserică și pe urmă votați cu parlamentarii ăia de azi, îi știți, ăia care au dus Parlamentul în cel mai jegos punct al său de după Revoluție. Cristiana Anghel, o învățătoa­re semianalfabetă din Caracal, un fel de reminiscență improbabilă a unei bășini foarte vechi a turnătorului Voiculescu, este una dintre cele mai active voci ale tribunei parlamentare actuale, deci ale poporului. Cristiana Anghel suntem noi, cu Parlamentul votat de noi care votea­ză aproape în unanimitate împotriva instituțiilor statului și pro unui trust de linșaj și execuții media care servește interesele unui turnător condamnat la pârnaie pentru că a furat de la stat vreo 300.000.000 de lei, adică de 50 de ori mai mult decât a alocat amărășteanul de stat pentru spitale ieri. Ești moartă, România! Moartă și po­pulată de mulți necrofili care nu doar că își fac toate poftele cu tine, ci îți mai fac și niște găuri noi în trupu­ ți putrezit, ca să te poată pângări mai eficient, toți deodată. ANDREI MAN JOG [direct din biserica din cartier] RS. 45.500.000 de lei pentru clubul de handbal CSM București. Peste 10 milioa­ne de euro. Băi, dar clubul ăsta n-ar face el mai bine să se susțină, ori să ia de la un patron dispus să investească, ori de la fanii handbalului care vor să plăteas­că pentru a vedea sport de calitate în București? Că, dacă nu poate așa, am o mică senzație că o să supraviețuim și fără handbal. Doar avem atâtea biserici unde putem face pași. Mihai Gâdea, un Vișinescu al timpurilor noastre Despre Vișinescu s-a spus mult, dar s-a tăcut și mai mult până când a reve­nit la fostul loc de muncă, de cealaltă parte a ușii. E un caz trist, de măcelar ajuns îngrijitor la pui așa cum sunt și azi alte multe cazuri triste de orfani de con­știință care se vor modele de urmat, în el s-au îmbinat nefericit frica de stăpâni­re cu inumanul, fiind exact profilul cerut atunci de regim. Nu vom ști niciodată cât a fost executare oarbă a ordinelor sau convingere deplină, dar rezultatul muncii lui nu lasă loc de discuție asupra ticăloșiei personajului. Avem tendința să lăsăm ceața să pătrundă acele tim­puri și să nu mai punem întrebări fiind de părere că așa ceva nu s-ar mai putea repeta. Dar să schimbăm puțin regis­trul. Să înlocuim privarea de libertate a ființei cu închisoarea adevărului. Să substituim regimul cu imperiul financi­ar. Putem să lăsăm intelectualii și oame­nii cu bun-simț la locul lor. Și, în sfârșit, putem să-l înlocuim pe Vișinescu cu un cerber al minciunii și manipulării, pastorul Gâdea. E adevărat, nu vom avea acum victime omenești pentru că timpul, între timp, a început să poarte mănuși. Dar cam atât cu diferențele, restul e doar ironie a sorții. Ironie care, peste câteva zeci de ani, va da prilejul, pe atunci, torționarului de adevăr Gâdea să exclame în lacrimi, înaintea sentin­ței finale de aterizare la lada de gunoi a conștiinței: „Vă rog să mă lăsați să mor. Am fost o slugă“. (A.N.S.) Liejile pi înțăliesu’ tuturor (Lieciia o sulî sinși zieci șî șasî) » Șicî sărmanul duomn Vuoiculiescu cu o mână scrii cărți șî cu șialaltî mânî muncești! Face în pușcării cam ce faci șî duomnul Gâdia, dar în libertati, cari cu o buză mănâncî cucat șî cu șialaltî buză îl pupî în cur. » Rușinii Păreria mia iești cî pi un nom cari scrii șî mun­­ciești în același timp nu-­ ții la Rahnova, îl duci la Circul Glu­­obus, lângî uomul cu jumati di cap di buou. » Sau, dacî nu-1 duci la Circ, îl duci măcar la „Ruomânii au talent“. Dar mai întâi mărești premiul, cî duomnul Vuoiculiescu nu si apucî di scris șî di muncit în același timp pientru un cucat di 120.000 di i euro. » Dacî n-o sî mai vrea niși o firmî să-și facî rieclamî la Antrena 3, nu-i bai! O sî dea duomnul Gâdia toatî ziua r­eclamî la t­ovarășul Ciaușiescu, ad­evăratul finan­țatuor al trustului! » Am primit o scrisoari di la un anume duomn „Mihai“, di pr­ofesie „pastor“, din cari citez: „Trebuie datî urjent o leje prin cari sî în­ funzi pușcăria dacî nu mănânci iaurt Zuzu șî Striepsili șî ce mai zici duomnul Gâdia sî mănânci. Șî sî nu ieși din bulău d­ecât dupî se achiți prejudiciul. Prejudiciul duomnului pr­o­­fiesor Vooiculiescu în d­osarul ICA:“ Fuarti bunî ideea! Vî dați seama șe dialuoguri ar fi la bulău:­­ leu am comis crimî cu premeditări. Pi­tini di șe te-au băgat? - Pientru cî n-am f­ost cuminți. - Aoleu! Nu-mi spuni cî n-ai păpat iaurt Zuzu! - Zegrad­! în fuormî agravantî, n-am luat nici Striepsils! - Unaau! Apăi niși nu mă mai mir cî ai ajuns șef di șelule, uăi, periculosule!! »în sfârșit, a f­ost ar­estat băutorul di chi­­șat Grig­orian Bivuolaru. Șî fiu în l­ocul mân­­căt­orilor di rahat, mi-aș angaja repidi-repidi un aruocat. Și strânji lațul, duomnu’ Mihai! THEN & NOW

Next