Kamikaze, ianuarie-iunie 2017 (Anul 8, nr. 1-26)
2017-01-18 / nr. 3
KAMIKAZE NR. 3 18-24 IANUARIE 2017 Fascinant. Deci ne-am lămurit că „gaura" lăsată de fostul guvern nu era de fapt nicio gaură Estimarea privind veniturile făcută la ultima rectificare a fost optimistă, dintr-un motiv sau altul. Din câte văd, unii au identificat deja motivul: „tehnocrații“ sunt incompetenți, și dă-i, și luptă-i, comisie de anchetă, care nu e comisie de anchetă să meargă sau nu foștii miniștrii?, in corpore? și luptă-i, și dă-i, să vadă și Curtea de Conturi, poate și parchetul... Nu vi se pare că am uitat ceva? Om? Bun, putem lămuri cine și de ce a estimat greșit veniturile alea, nu este atât mister cât rutină intraguvernamentală, poate că rutină proastă, perfectibilă, nu știu. Da, este un subiect de interes public, cu tot caracterul lui tehnic. Dar nu ar trebui totuși să lămurim și cum a apărut chestia cu „gaura“? încă o dată, dacă v-a scăpat: dl Dragnea, tatăl și mama actualei guvernări, tocmai a fost prins cu o trăsnaie pe un subiect foarte sensibil. E un fapt. Anul trecut aproape universal cu vederea, pe cât pot spune. Căci n-aș ști ce e mai grav, dintre cele trei variante pe care le văd: a) cineva din noul (!) guvern l-a indus cu bună știință în eroare, opțiune tare greu de crezut; b) dl Dragnea știa foarte bine cum stau lucrurile cu „gaura“ dar a lansat acuzația oricum, cu alte cuvinte a mințit, chestie care, în context, e de un foarte rău augur, sau c) dl Dragnea a primit datele corecte dar le-a interpretat greșit, ceea ce înseamnă că premierul de facto și posesorul programului de guvernare curent crede că se pot face bani reali de pe urma unei estimări de venituri. în fine, ca să stabilim definitiv ordinea de importanță din prisma interesului public, greșeala de estimare ar fi fost relevantă în măsura în care ar fi afectat finalitatea execuției bugetare, mai precis deficitul, diferența dintre cheltuieli și venituri, raportată la PIB. N-a afectat-o deloc, la finalul lui 2016 deficitul e 2,59% față de valoarea de 2,8% țintită inițial, adică „tehnocrații“ au cheltuit mai puțin chiar decât se angajaseră inițial. Ergo, greșeala de estimare ține exclusiv de proces, fiind absolut trivială, prin comparație. E ca și cum șeful cuiva s-ar arăta indignat că angajatul a estimat două minute de așteptare la autobuz, în loc de zece, cât îi sunt de fapt, deși omul a ajuns la timp la lucru, în ce mă privește, dacă guvernul Dragnea reușește să țintească în bugetul 2017 un deficit sub 3% și măcar să-l realizeze anul viitor pe vremea asta, din partea mea pot să estimeze pe parcurs ce vrea. MIRON DAMIAN din buget. Nu mai are ochi de alte găuri" Gagica lui Dragnea: „Liviu e obsedat de gaura „Ceea ce, într-un fel, e bine. Nici nu vreau să mă gândesc ce-ar fi fost să-l vedem vorbind de alte găuri la domnul Gâdea la flipchart." Liviu Dragnea e grav bolnav: „Dacă nu fur două zile la rând, risc să mor" „Risc să mor sărac, vreau să zic. Decât cu ce am strâns până acum, adică cu mai nimic, că ce poți să strângi din amărâta asta de leafă de la stat când ai atâtea cheltuieli cu domeniul, cu piscina, cu amanta, cu studiile și cu BMW-ul Io' aia mică, cu contabila de la Teldrum și cu secretara de la Videle? Vai de zilele mele, nu doresc la nimeni boala care o am io, de afară și rog ca să mă lăsați în pace, că am de furat ca să rămână bani și să se îmbolnăvească și alții de boala asta care o am io. Care, dacă mor, ajung din ditamai șeful Camarei Deputaților simplu alegător. Vă dați seama cât îndur io?" Singura instituție care m-a uns pe suflet în România ultimelor decenii a fost DNA-ul Venind după epoca de formare a marilor baronate, a strângerii și exhibării averilor și apucăturilor unor Hrebenciuc, Năstase, Mazare, Vanghelie, Videanu, Onțanu, Voiculescu, Nicolae, Vâlcov și mulți alții, baroni și băieți deștepți deopotrivă, perioada DNA a însemnat, în fine, o replică, cât de cât, a societății. Venind după perioada aroganței bomboniene, inițierea urmăririi penale la mulți dintre acești oameni a dus, în fine, la poprirea sau măcar condamnarea unei mici părți a lor. Așa cum concep democrația politicienii noștri, votul popular - cum poate fi el muls, cu manipulare, specularea prostiei, mită electorala, promisiuni deșarte, generare de anxietăți, intoxicare televizată, fraudă, absenteism și scandal -reprezintă nu numai calea de acces spre măcelăria plină de ciolane a puterii ci și un cec în alb și o imunitate de feudali împotriva oricărei posibilități de tragere la răspundere. în acest context, activarea procuraturii, a DNA în mod special a perturbat un echilibru ancestral, o lege a pământului care spunea că, odată așezată la treabă, o căpușă nu mai poate fi oprită decât de propria ei sațietate. Primari, parlamentari, miniștri, premieri, lideri de partid au ajuns să dea cu subsemnatul, la judecătorii sau la mititica, spre amara satisfacție a celor mai mulți dintre noi. Practic, în lumea noastră politică amărâtă, doar propriile lor fapte de corupție și o justiție în sfârșit funcțională le mai punea cât de cât botniță. Acum însă, că PSD a câștigat, că s-au găsit și câteva cozi de topor cu pretenții și ifose de liberali să-l susțină, se pare că distracția se va termina. O filozofie nouă, a nevinovăției structurale a celor cu palate, piscine și averi nejustiicabile, a etichetării a priori ca fiind incorectă a fiecărei acțiuni de justiție urmează a se instala. Alegerile de anul trecut nu au fost doar despre ajungerea la ciolan ci și despre dreptul hienelor de a digera în tihnă și ciolanele trecute. Și poate că, până la urmă, dreptatea va trebui să vină din partea noastră, a puriștilor, când ne vom sătura de toata această aroganță ce se prevale asupra-ne de la înălțimea viloaielor și averilor furate de domniile lor și vom pune mâna nu pe ștampilele de vot, ci pe bâtă. (CONSTANTIN CUCU] THEN & NOW