Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)

1927-07-02 / nr. 2666

_ — Ziar Independent 3 Ier' a­i A $ i Reci­ și Administrații str. Stafanoal ;viarai Atelierele tipografice str. Uzinei No. 33 - IA SI -ABONAMENTUL pe un an 850 t­e pe jum, „ 440 „ pe 3 luni 230 „ Regina Marla la Constanța Eri dimineață la orele 7,30 a sosit cu un tren regal direct ii portul Constanța M. S. Regine Maria însoțită de principesa I­leana și de un aghiotant regal și o doamnă de onoare. M. Sa s-a între­țnut câtev minute cu cei prezenți, apoi cu un automobil condus de princi­pele Nicolae a făcut o plimbare pe la Casinou, după care a plecat la Mamaia. Seara la orele 19,10 cu un tren regal M. S. Regina a ple­cat din port direct la Sinaia. O luptă între un anarhist rus și jandarmi Chișinău 1. — Plutonierul de jandarmi Leon Al. întovărășit de câțiva subalterni, făceau patru­lare la Cetatea Albă pe malul Nistrului. La un moment își făcu apa­riția din liman un civil. Somat să se predea, necunos­cutul a refuzat, făcând uz de granate lacrimogene. Jandarmii, după ce descărcară numeroase focuri de armă, au fost siliți să se retragă din cau­za gazelor. O patrulă de grăniceri a sur­prins iisă pe la spate pe ei­­. O nouă luptă și adversari­i grănicerilor cade lovit de un glonte în omoplat. Ancheta ulterioară a state­i că Simon Teravin — așa se nu­mește comunistul rănit — este autorul atentatului din 1918 să­vârșit asupra Siguranței din Ce­tatea Albă. In luptă cu el doi jandarmi au fost râniți. Pe baza indicațiilor găsite în­­tr’un carnet al comunistului, s’a găsit pe malul Nistrului un de­pozit de ecvasită. din tari! ULTIMA ORA si străinătate EUÜbri Oe­en­umai azi (București Telefonate) Prmi se vor achitai sporurile funcționarilor dri dimineață, d. Vintilă Bră­­tianu a convocat la ministerul de finanțe pe loți directorii con­tabilității dela­­ care departamen­tele. Au luat parte d-nii Victor Bădulescu, secretar general, Cr. Simionescu și­­ Nanu, directorul ser­vici­ului personalului.1 * * 4­0. Vîntilă Brătianu a luat con­tact cu directorii contabilității, recomandându-le cea mai strictă aplicare a legei contabilității. D-8a a repetat cele declarate în cuvântarea ținută la instalarea sa, făcând apel ca operațiile comi­tetului să fie făcute în așa fel ca tezaurul statului să nu se gă­sească la un moment dat in fața unor credite ce nu pot fi aco­perite. D-l Vintilă Brătianu a explicat directorilor modul cum trebue aplicate dispozițiile ministerului de finanțe cu privire la reparti­ția sporului acordat funcționari­lor. S’a hotărât ca funcționarii care primeau salarii mai mari ca după legea de armonizare, le vor primi mai departe. La repartiția sporului se va respecta repartiția comunelor fă­cute la tabela No. 5 din lege. Sporurile se vor adăuga la sa­lariile din Aprilie după vechea repartiție. Statele de plată se vor în­tocmi ca și in Aprilie și se va adăuga coloana pentru sporuri. Avansarea absolvenților școlilor militare Suveranul a semnat decretul pentru avansarea la gradul de sublocotenent a absolvenților șco­lilor militare. Avansările de ofițeri care ur­mau să se facă pe ziua de 1 Iulie nu se vor mai face. S-a rupt Acordul electoral între parti­dul liberal și reformiștii din par­tidul maghiar în vederea depu­nerea de liste comune în alege­rile generale, a fost rupt. Soldații d­etașați pentru a lucra la construcțiile particulare ale ofițerilor vor fi retrași. In misiune­a« ‘Paris D. general Visidescu, fostul comandant al corpului de Jan­darmi, a fost trimis de guvern într’o miiîune la Paris, unde va rămâne timp îndelungat. O furtună Îngrozitoare a devastat regiunea Biela din Funds. Numeroase case s-au prăbușit. Sunt mulți sfiniți. Pagu­bele se urcă la 15 milioan lire. Dispariția unor documente militare Ziarele franceze anunță din Deyen dispariția unor documente din atelierele construcțiilor na­vale care­­­ lucrează pentru ar­mată. Au fost arestați 5 ingineri și desenatori, dintre care un bel­gian, un sârb și doi italieni. Mistificarea de la ministerul de războiu „Echo de Paris” relatează că zilele trecute s’a încercat o mis­tificare la ministerul­­ de războiu francez. Un individ, dâr­du-se drept secretarul directorului de cabinet al ministerului, a dictat heldonic secret­­rului Marel­u­ Stat Major ordinul­­ pentru a imediata lăsare la vatră a unei categorii de soldați din contingentul 1925. Mistificarea a putut fi des­coperită. S'a deschis o anchetă. D. C. Stere urmărit cu focuri de arma Dl. D. R. Ioanițescu și alți fruntași ai partidului național­­țărănist au înaintat un protest d-lui Duca, ministru de interne, împotriva maltratărilor suferite din partea pretorului unei co­mune din jud. Vlașca. D-nii Titel Petrescu și Mad­­gearu au fost primiți în audiență de d. Duca, căruia i-au­­ dus la cunoștință bruscările suferite din partea unor jandarmi Orga na­ional-țărănistă din Teleor­man a telegrafiat ministerului de interne că locuințele candidați­lor partidului au fost înconju­rate de jandarmi, cari le-au con­fiscat manifestele electorale. Secretariatul partidului națio­­nal-țărănist a primit știrea că d. Const. Stere a fost urmărit cu focuri de armă în județul So­­roca; fruntașul național-țărănist a scăpat cu vință dispărând cu automobilul. Aviatorul Byrd ir» primejdie Un mesagiu radio-telegrafic iripuis d­>sviitorul căpitan Byrd de pe bordul avionului „Ame­rica" la ora 22,30 noaptea, du­pă ora New Yorkului, anunță că timpul e foarte defavorabil. De ori la ora 4 d. a. n'a mai zărit nici pământ nici apă. Avionul e înconjurat de ceață foarte dea­să, care acopere vaste întinderi. Diferite vapoare transatlantice anunță că au primit mesagii de pe avionul „America", semna­lând trecerea avionului. O nou­a contes­tație a d-lui Cuza respinsă de co­misia centralá electorală El­ s’a judecat la comisia cent­­rală electorală contestația d-la Cuza cu privire la lista L. A. N. C. din Botoșani. D-sa tăgăduește dreptul d-lui Al. Bacaloglu de a figura în fruntea listei, deoarece acel loc era indicat d-lui Cuza—fiul. Contestația a fost susținută de d. Em. Vasiliu-Ctej. D. Al. Bacaloglu a combătut-o expunând situația de fapt, spri­­nindu-se pe textul precis al le­gii electorale. Comisia­­ deliberând respinge contestația d-lui Cuza, socotind ca validă lista d-lui Bacaloglu. Ce-i cu mișcarea în diplomație După informațiuni din cea mai bună sursă, aflăm că d. Pe­­trescu-Comnen, actual ministru al României la Berna, va fi transferat la Paris în g locul d-lui Diamandy, a cărui rechemare în țară este o certitudine. In locul d-lui Titulescu, la Londra, va fi numit d. Boerescu, iar in locul d-lui Lahovary la Roma, va fi trimis d. Antoniade. Cine va fi numit secretar general la Instrucție. In cercurile ministerului ins­­trucțiunei se vorbește despre numirea ca secretar general al acestui departament a d-lui prof.­­ Popovici-Bâznoșanu. Dl. C. Kirițescu, actuatei se­cretar general std. legal, va ple­ca Vineri la Geneva [spre a lua parte la sesiunea comisiei de învățăm­ânt în legătura cu Liga Ma­lmiîlor, sesiune care se ve­d­de in zilele de 4, 5 și 6 Iulie, Monopolul spirtoaselor în Turcia Berlin 30.— Societatea ano­nimă polonă, care arendase a­­cum doi ani monopolul spirtoa­selor în Turcia, a cerut tribuna­lului din Constantinopol să fie declarată în stare de faliment. Cererea a fost admisă. Societatea plătise un preț mult prea ridicat pentru această con­cesiune și nu putu să facă față angajamentelor față de fiscul o­­toman. Pierderile suferite de societate se ridică la mai multe milioane de zloți. Eclipsa de soare în Germania de Nord și In Anglia Berlin 30.­ In Germania de Nord a putut fi observată astăzi cu preciziune eclipsa de soare, întrucât cerul a fost senin. Ob­servatorul din Postdam a luat un mare număr de fotografii. Din Schandinavia­­ eclipsa de soare nu a putut fi urmărită de­oarece cerul a fost înourat. ... • 1 Londra 30.—Eclipsa totală de soare, care a ffost urmărită de la Londra, a fost întunecată din cauza norilor puternici. La ob­servatoarele din Gigleswick-York- Ivre, eclipsa a putut fi obser­vată în mod­­ satisfăcător de că­tre astronomii Frank, Dyson, Roh și asistenții lor. Eclipsa a a durat 23 de­­ secunde, fiind însoțită de o apreciabilă scă­dere a temperaturei. La Hull, coasta de Est și la South­port, partea­­ de Vest cât și în alte puncte,­­eclipsa a pu­tut fi observată bine dimineața. Profesorul Turner, care a urmă­rit eclipsa de la Southport a anun'at că observatiunile luate sunt de o deosebită importanță. încercând sa fugă, a fost împușcat Buc. 30.­ Sergentul cu nu­mărul 655 voind să ducă la cir­cumscripție pe un anume Po­­pescu Tratan, care făcuse scan­dal, acesta a încercat­­ să fugă. Sergentul a tras asupra lui trei gloanțe de revolver, rânindu-l grav în piept și spate. Legea pentru organizarea armetei franceze Paris 30.­Camera a adoptat cu 379 contra 145 voturi­­ legea de organizare a armatei. Dl. Painlevé, ministrul de războiu, a anunțat că studiază aplicarea serviciului militar de un an, în­cepând­­ cu contingentul 1928, care va fi chemat sub arme la începutul anului 1929. Polonia dispusă să negocieze cu So­vietele un tratat de pace Paris 30.­Trimisul special al ziarului „Le Marin” la Varșovia, află că primul ministru Pilsudski a dat instrucțiuni reprezentantu­lui polonez în Moscova să co­­m­unice că Polonia nu admite să i se dicteze măsuri de po­liție, da este dispusă să ne­gocieze cu Sovietele un tratat pentru stabilirea definitivă a pa­cii. Corespondenței siatului „Le Matin" observă că gestul mareșalului Pilsudski pu­ne capăt tuturor legendelor des­pre un complot anglo-polonez îm­potriva Rusiei sovietice. Inter­venția șefului guvernului polo­nez nu înseamnă însă succesul neapărat al negocierilor. Pentru ca tratatul de neagresiune între Polonia și Rusia să poată fi rea­lizat, va trebui ca guvernul so­vietic să se decidă a se pune pe terenul Ligei Națiunilor. Pen­tru Polonia, aceasta constitue o condiție „sine qua non". Groaznica rupere de nori din Jud. lași Numeroase­­ case distru­se. Victime omenești Prefectura județului a fost ori înștiințată de o violenta furtună insolită de manifestațiuni electri­ce, care s-a abătut asupra jude­țului nostru. După o lună de secetă cum­plită—cerul s’a acoperit cu rori negri deasupra fntregei comune Belcești. O puternică furtună s'a abătut apoi. Vântul era așa de puternic că numeroase case au fost com­plect distruse. Majoritatea copacilor de la marginea șoselelor au fost scoși din pământ, împiedecând pentru un timp îndelungat circulația. Furtuna a fost însoțită de o groaznica rupere de nori. Majoritatea câmpurilor au su­ferit pagube mari, fiind culcate de șuvoaele de apă și distruse apoi de boabele mari de grin­dină. S’au înregistrat și victime o­­menești. Săteanul Th. Vasilache din Belcești, prevăzând furtuna, a căutat să se înapoeze acasă Dar în mijlocul drumului, pe când fugea printre holde cu coasa pe umăr, a fost trăsnit. Parchetul impresionanta fiind înștiințat de nenorocire a au­torizat înmormântarea. Tren atacat cu pietre Buc. 30. Trenul de marfă No. 204 pe când eșea din stația Brazi a fost atacat cu pietre. D. Titulescu spre­­ oră Paris 30;— D. N. Titulescu a plecat aseară din Paris spre Bu­curești, Sf Acum câteva luni, verificarea casei închisorei militare „Fru­moasa" din localitate, s’a con­statat oare­cari lipsuri de către însăși casierul închisorei. Acesta din urmă însă­­ com­­plecta personal acele lipsuri, bănuind că ele se datoresc, poate unei erori proprii la nu­mărat. Bănueli de furt nu erau, de­oare­ce caseta avea două la­căte și care în timpul nopței era păzită de sentinelă, nu in­tactă. . Lipsurile însă se observau mai des. Ele însă nu erau așa mari, în­cât nimeni nu k putea bănui că la mijloc e vorba de un furt. Totuși, comandantul închiso­rei, d. căpitan Manoliu, a­ezizat de casierul închisorei, a dispus supravegherea însăși a sentine­lei Tudose­i Constantin din Reg. 13 inf., care de câte ori era de serviciu,­­făcea paza numai la casă. Bănuiala d-lui căpitan Mano­liu nu fu zadarnică. Intr’una din nopți, sentinela a putut fi surprinsă pe când des­cuia caseta. Prins­­ asupra­­ faptului și ime­diat arestat, soldatei C. Tudose, originar din­ Vaslui a făcut măr­turisiri complecte. Cercetări ulterioare au stabilit și complicii nun­țiului. Ei sunt caporalii: Petraru Morariu Neculai și Gheorghe, Bulnoagă Vasile, loji d­n Reg. 13 Inf. Cum opera hoțul Soldatul C. Tudose fiind de sentinelă la casa cu bani și a zis că e păcat să nu fure ca să aibe apoi cu ce chetei. Destul de abil, numitei luă se­ria sacatelor iar apoi când fu liber se duse in oraș și cum­pără lacăte și chei cu seriile potr­vite. Lacătele le-a aruncat iar cheile fură păstrate. Șefii de post desigur erau puși la curent de către Tudose des­pre rostul de luat bani, căci la repartiția sentinelelor, soldatul C. Tudose afu postat numai la casa de bani. In câteva rânduri — spre a nu fi sim­ți — ei a­u furat suma de 15000 lei — în total. Chefurile de la Coroana Banii aceștia îi cheltuia la chefuri împreună cu caporalii Petraru Gh., Moraru Petre și Bulunagă. Petrecerile avea loc ,chiar în timpul când atât șefii de post cât și soldatul ar fi trebuit să fie la datorie. Mesele comune aveau loc în tovărășia unor femei de mora­vuri ușoare la varietéul „Co­roana“. Odată stabilită vinovăția celor 4 militari, ei au fost deferiși jus­tiției militare, care i-a trimis ju­­decăței. Procesul s'a judecat ori în fața secției I a Consiliului de Războiu al Corpului IV Armată. A prezidat d. colonel Todi­­cescu. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. căpitan Al. Burada comisar regal. Inculpatul principal C. Tudose și-a recunoscut fapta. Complicii însă negau vinovă­ția, afirmând că ei nu știau de unde are Tudose banii cu cari le plătea consumația la Co­roana. D. căpitan Burada a făcut un rechizitoriu aspru. A demonstrat complecta vinoj­­ălie a inculpaților arătând că vina lor e cu atât mni zească hoții și avutul, iar nu să fure. D. căpitan Burada citează ar­ticolele din codul penal pe ba­za cărora apoi a cerut exem­plara condamnare a inculpaților. Au vorbit apoi avocații incul­paților. Sentința Consiliu­, după o scurtă deli­berare, a condamnat pe Tudose C. la 4 ani închisoare, capora­lul Petraru la 1 an, caporalul Moraru V, 6 luni, iar caporalul Bulneagă 3 luni. Informații — Dl. Crupenschi, a primit o telegramă din partea comitetu­lui central al­­ partidului liberal, prin care este anunțat că d. Vidovici, președinte Camerei de Comerț din Cernăuți este can­didatul oficial al partidului la alegerea de senator pentru sec­ția industrială a circumscripției electorale Iași. —Londra 30. Căpitanul Court­ney, care speră să întreprindă sborul fără escală Anglia—New­ York și înapoi, a sosit ori în aeroplanul „Dornier" b Calzhot de Friederischshafen, parcurgînd fără escală 800 mile. Aviatorul a fost însoțit în acest sbor de către so­ra sa și mecanicul. ’ — Aseară a avut loc o în­trunire a partidului naționali­­beral la sectorul Gh. Asache. Au vorbit d-nii C. Toma, N. Petrescu, Xenofon Eraclide, co­lonel Tulea, Iancu Rozenthal și alții. v­n Paris 30. Redactorul-șef al ziarului „L’Action Francaise“ a fost arestat astăzi dimineață. Poliția a făcut o nouă descin­dere în palatul ziarului. De data aceasta au venit și câțiva ingi­neri cari au examinat firele te­lefonice ale ziarului. S’a cons­tatat cu această ocazie că ziarul dispune de 7 legături telefonice secrete. Nu s’a putut stabili la ce au servit aceste fire telefo­nice. . . . Până în momentul de față nu s’a dat încă de urma­tei Du — Aseară a avut loc L­but liberal, recepția d-L Justiția militară Furturile dela casieria Inchisorei militare „Frumoasa“ Hoțul era Însăși sentinela, iar complicii șefii de post -----Judecarea procesului.—Sentința-----­ Byrd așteptat la Par*s Paris 30.— Aviatorul Byrd este așteptat să sosească în cursul nopții la aerodromul Bourget. Oaspeții americani la Oradea Mare Buc. 1.— Oaspeții americani au sosit aseară la Oradea Mare sub conducerea d-lui prof. Mo­­nnime. Ei au vizitat Băile Felix. Primăria orașului le-a oferit un banchet. Azi dimineață vor pleca spre Cluj. Apelul sindicatelor din Moscova Moscova 30.— Sindicatele co­muniste s-au adresat sindicatelor engleze în vederea adoptării u­­nui front unitar împotriva poli­ticei antisovietice a guvernului englez. Trades-Unionurile au respins sugestia, au propus însă întru­nirea a câte doi reprezentanți ai sindicatelor engleze și sovie­tice la Berlin.

Next