Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)
1949-06-01 / nr. 26
Pagina 3,2 ^JTfYYyTfYWYVTYTTTTTTTTf'fYfYTWmYWTYmYTmyYVYT Manifestare culturală în cadrul Cercului a.R.L.U.S. al întreprinderii „Libertatea“ In ziua de 20 Mai a. c. a avut loc în cadrul Cercului AILL.U.S. „Libertatea”, o frumoasă manifestaţie culturală la care a participat un număr mare de muncitori din întreprindere. Programul a fost deschis de către tov. Niculescu Nicolae, care a conferenţiat despre: „Superioritatea culturii sovietice asupra celei burgheze”. Conferinţa a fost audiată cu mult interes de către muncitori, fiind expusă clar şi pre înţelesul tuturor. A urmat un program artistic dat de către echipa culturală a întreprinderii, compus din coruri, recitări, duet instrumental, monologări şi o scenetă comică „Ultima zi’’. A recitat din lucrările personale, „Plugar al Republicii’’ și „La muncă”, tov. Meianu Nicolae. Este de remarcat activitatea crescândă a Cercului AJR.L.U.S. „Libertatea”, care odată cu schimbarea comitetului de conducere, a înţeles să păşească la îndeplinirea angajamentelor luate, găsind noi metode de lucru. Exemplul Cercului „Libertatea” trebue să servească şi altor cercuri mari care sunt încă în urmă. N. TEODOR coresp. Conferinţă şi festival artistic în cadrul Comitetului judeţean Pro-Grecia In sala UTM Comitetul judeţean Pro-Grecia a organizat o conferinţă încadrată d® un program artistic. Tov. Hanea Ilie, vice-preşedinte al Comitetului provizoriu judeţului Sibiu şi preşedinte al Comitetului Pro-Grecia, a conferenţiat despre: „Lupta poporului grec pentru pace“, spunând între altele: ,,600 milioane de oameni, prin reprezentanţii lor , la Paris şi Prags au spus: „Pace în omenire“. Să dăm şi noi mâna şi să repetăm: ,,Pace în Grecia“. Acestea sunt cuvintele cu care se încheie apelul adresat la 27 Aprilie deguvernul provizoriu al Greciei libere către ostaşii şi ofiţerii din gărzile naţionale care luptă mâniate de la spate de roonarho-fascişti, în contra armatei democrate greceşti, întreaga omenire progresista luptă pentru pace, precum tot pentru pace lupta şi poporul grec. In lupta pentru pact, noi participam alături de celelalte popoare şi trebue să participăm la ajutorarea poporului grec din punct de vedere material. Apărarea patriei noastre, înseamnă apărarea Greciei libere. Apărând Grecia liberă, dăm dovadă de patriotism, patriotismul nou, renăscut, patriotismul zilelor noastre.“ Programul artistic a fost susţinut de corul Şcoalei pedagogice de băieţi, echipa de dansuri naţionale a Şcoalei pedagogice de fete şi a Şcoalei de administraţie economica, secţia maghiară şi de echipa artistică a Sindicatului „Higiena“. S-a remarcat îndeosebi tânărul pioner Stoica Miron, în vârstă de 10 ani, care a executat la vioară mai multe arii, cu acompaniament de pion şi micuţa dansatoare Ziua Nistor, în vârstă de 4 ani, care a dansat cu multă gingăşie un dans naţional românesc şi unul rusesc. OANA MOCANAȘ, coresp. Tânăra artă sovietică de desen animat şi-a câştigat ui succes sigur atât în rândurile copiilor cât şi a spectatorilor adulţi, care cu plăcere vizionează filmele făcute de maeştrii desenului animat. Arta sovietică de desen animat cu toate că este tânără, îşi are deja istoria ei, încă în anii 1922 la 1923 pe ecranele ţării apăreau desenele de războiu cu titluule din versurile marelui poet sovietic Vladimir Maiakovski, însufleţite de măestria desenului animat. Ilar cât de mult a progresat arta filmului de desen animat de la aceste prime filme cu durată de 2—3 minute! Maeștrii sovietici de desen animat, îndeosebi în ultimii ani au creat o serie de filme minunate, care rulează cu succes pe ecranele din lumea întreagă. Arta desenului animat este complicată, ea cere măestrie, inventivitate, gust artistic și agerime. Alegerea subiectului, desenul precis, alegerea prototipului pentru tipar, însăşi tehnica reproducţiei şi animarea personajului desenat pe eman, cei de la oamenii care şi-au închinat vieaţa desenului animat, o mare experienţă artistică şi un mare devotament, răbdare şi asiduitate. Este suficient să spunem că pentru un film care rulează 9—10 minute pe ecran, este necesar să se facă 15—18 mii de desene puse la punct, lucrate cu îngrijire, pregătite pentru filmare. Aceasta fără a fi vorba despre infinita cantitate de schiţe. Din ateliere mici, din entuziaştii izolaţi ai desenului animat s’a născut marele studio cinematografic „SOIUZDETFILM” înzestrat cu cele mai perfecţionate aparate. Filmele produse de acest studio în ultimii ani ca „Cei trei drăcuşori’’ după povestirea lui Gogol, „Melodii de primăvară” „Poiana liniştită”, dovedesc desvoltarea măestriei regişorilor, artiştilor şi a întregului colectiv de creaţie al studioului „Spiuzmuitfilm”. Cel mai edificator lucru în această privinţă este una din ultimele producţii ale studioului, filmul colorat de desen animat „Calul Năzdrăvan”, de lung metraj, care a rulat şi în oraşul nostru. Arta sovietică de desen animat crează opere de diferite genuri: comedii muzicale cu subiecte de actualitate, satire politice, pamflete şi mai întâi de toate basme. Popoarele din Uniunea Sovietică au creat în decurs de secole o minunată poemă epică populară. Este foarte natural că specialiştii sovietici de desen animat au apelat în primul rând la bogăţiile colosale ale folklorului. Aici găsesc ei subiecte şi eroi, dibăcia de a privi vieaţa în mod pitoresc şi variat şi de a o înregistra în operele sale minunate. Când am vizitat studioul „Soiuzimilifilm”, munca era în plină activitate. In camerele regisorilor pictorii şi regisorii creeau in vii discuţii chipurile eroilor din viitoarele filme. Ca să găsească imagina fetiţei pentru filmul „Floricica cu şapte petale”, pictorul L. Milin făcea nenumărate schiţe a elevelor din clasa I-a din Moscova. Şi numai după o muncă de multe zile s’a născut desenul-portret al viitoarei erei ie. Fiecare cadru al filmului este prelucrat cu îngrijire şi este reprezentat de regizor în mod grafic. După aceste schiţe-compoziţii grupul de pictori crează fazele de bază ale filmului. Pictorii speciali cu cea mai mare experienţă — specialişti în desen animat, le „animă”. Doar, ca să creeze pe ecran iluzia mişcării ritmice a animalului desenat, a păsării sau a omului, trebue făcută o foarte mare cantitate de desene care redau toate fazele mişcării lui, iar desinvoltura sborului şi bătaia aripilor răţuşiti din filmul „Răţuşca cenuşie” nu se aseamănă deloc cu saltul brusc al iepurelui. Pictorii petrec multe zile, observând şi desenând diversele faze ale mişcării, pentru ca să găsească succesiunea necesară a trecerii dintr’o stare într’alta, a unui sau altui personaj reprezentat de ei. Şi când rezultatul observaţiei lor — desenele, stau pe masă în faţa lor, ei pot realiza caracterul personajului conceput de regisor şi pictorul principal, exprimat prin mimică şi mişcare. După ce cadrele „s’au animat”, mai au loc multe procese complicate de producţie, înainte ca, desenele să vadă obiectivul aparatului de filmat. Desenatorii specializaţi în redarea mişcărilor desenează cu cea mai mare agenţie fiecare fază a mişcării, pe urmă specialiştii o copiază pe o hârtie transparentă de celuloid. Apoi specialiştii colorează pe celuloid desenele cu culori potrivite, ţinute într’un dulap special, aceasta spre a împiedeca confundarea nuanţei alese cu alta. Pictorii-decorator desenează decorurile şi peisagiile viitoarelor locuri de acţiune. Toate etapele muncii se filmează de multe ori şi se verifică pe ecran şi numai după ce totul se verifică, fiecare desen, pe celular este numerotat şi spălat cu spirt ca să nu rămână pe el nicio urmă de degete, atunci pe mese speciale de lucru ele sunt filmate cadru după cadru. In felul acesta, pentru filmul „Galul Năzdrăvan” sau făcut circa 180 mii de desene. Spectatorul sovietic se bucură la apariţia fiecărui film nou de desen animat. Creaţia maeştrilor filmului sovietic de desen animat este răsplătită cu râsete puternice, aplauze şi dragone. Şi împreună cu întreaga cmemaografie sovietică, specialiştii deseen animat se perfecţionează cu fiecare film, căutând noui succese în arta lor. Filmul sovietic de desen animat Citríi „Lupta Sibiului“ „LUPTA SIBIULUI" ANUL I. (VI) — Nr. 26 (1240) Festivitatea comemorării marelui poet A. S. Puşkin (urmare am pagina la ideile cele mai înaintate şi generoase din acel timp Din acest motiv vieaţa sa a fost foarte zbuciumată. Spiritul de revoltă al poeziilor sale atrage asupra sa exilul. Urmând drumul pribegiei impuse, ajunge la Chişinău unde fece cunoştinţă cu folklorul moldovenesc şi cu scriitorii români C. Negruzzi, Stamati, Donici, care îi traduce în româneşte „Ţiganii”. Opera lui Puşkin a avut o mare influenţă asupra întregii noastre vieţi literare care a pregătit Revoluţia de la 1848. Operele sale au fost mult ciuntite de cenzura ţaristă, înainte de Revoluţia din Octomvrie ea a fost cunoscută numai parţial. După Marea Revoluţie din Octomvrie însă, putându-se pune în aplicare principiul leninist al punerii în slujba poporului a tezaurului clasic progresist, cărţile lui au putut apărea întregi în nenumărate ediţii. Opera lui a fost deasemenea tradusă în zeci şi zeci de milioane exemplare, în limba tuturor naţionalităţilor conlocuitoare din URSS. Dar opera lui Puşkin nu este răspândită numai în Uniunea Sovietică, ci şi în toate ţările cu democraţie populară eliberate de Armata Sovietică, înainte de eliberare istoricii noştri literari s’au ferit să arate influenţa operelor lui Puşchin în literatura noastră. Dragostea popoarelor din Uniunea Sovietică faţă de opera lui Puşkin ca şi faţă de toţi marii scriitori, este îndreptăţită pentru că ei au dat tot pentru a le ajuta şi întări în lupta lor pentru pace şi construirea unei vieţi mai bune. Primind exemplul acestor popoare, noi vom aplica de asemenea principiul leninist al punerii tuturor bogăţiilor culturii în dujba poporului”, a încheiat tov. Zaharia Stancu, conferinţa sa. Festivalul a fost cor-U-Tiat de programul artistic susţinut de Cercul A. R. L. U. S. al Şcoalei pedagogice de fete. Elevele Ludoşan, Purece şi Bolborea precum şi actorii Teatrului de Stat, Stănescu C-tin şi Septimiu Sever, au recitat mai multe poezii de Puşkin. Corul bine pregătit a executat bucăţile „Marşul Comsomolist”, „Komsomolska Dunia”, „Bade-al meu”, „Nu e vântul”. Programul a fost încheiat cu Marşul tineretul- democrat mondial. A. S. Puşkin Toica Prietenă din zile sumbre, Tu porumbiţă ’ndoliată!... Uitată ţi codrii plini de umbre — De mult m’aştepţi nemângâiată. Lucrând la geam, asculţi şi azi Cum gem vântoasele prin brazi, Şi-ţi cad igliţele din mâini Veghind de-atâtea săptămâni. ...Te uiţi prin poartă întristată Spre calea neagră ’ndepărtată, Şi-un dor crescând în pieptcumplit — Te macină necontenit ... In românește de GEORGE MUNTEANU Festivitatea inaugurării Cinematografului „Timpuri Noui“ din Sibiu (urmat din pagina 1-a vieaţa sportivă intens trăită de tineretul sovietic, sunt numai câteva aspecte din vieaţa şi munca sănătoasă şi constructivă a poporului sovietic. Ultimul film de scurt metraj „Cântecul bucuriei” a fost o realizare reuşită şi distractivă a desenului animat sovietic. In condiţiuni tehnice excelenta şi prin conţinutul ştiinţific prezentat într’o formă accesibilă şi plăcută, filmele documentare care vor rula la Cinematograful „Timpuri Noui” vor fi un sprijin real şi bine venit al oamenilor muncii pentru ridicarea nivelului lor cultural, prin desvăluirea atâtor aspecte şi realizări ştiinţific© a acelei omeniri care prin muncă construieşte o lume mai bună pe baze mai durabile şi sănătoase. Marţi 31 Mai 1949 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1: 6.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Rad» Jurnal; 6.15: Ora exactă. Muzică; 6.20: Gimnastică; 6.30: Ora exactă. Muzică; 6.50: Rezumatul Rad» Jurnalului; 6.55: Buletinul de ştiri în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI 1: 7.30: Ora exactă. Citirea articolului de fond din ziarul „Scânteia’. 7.40: Muzică; 8.00: Ora exactă. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I: 12.30: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Rado Jurnal; 12.40: Transcripţiuni pentru orchestră. 13.00: Ora exactă. Cotele apelor Dunării; 13.02: Rezumatul pa-ului de a doua zi; 13.07: Orchestra Ionel Dinicu; 1325: Revista presei; 13.30: Continuarea programului Orchestrei Ionel Dinicu; 1400: Cronica ştiinţifică; 14.15: Zâna Săveceu şi Ioana Aron canto; 14.80: Ora exactă. Radio Jurnal. 14.45: Fragmente simfonice din Berlioz; 1457: Buletinul meteorologic 15.00: Muzică variată uşoară; 15.30: Recomandări din program; 15.33: Ora exactă. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCURESTI I. 18.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Recomandări din programul de seară. Emisiune pentru dirijorii de Coruri sindicale: 18.18: Uvcriu... la opera „Kneazul Igor” de Borodin; 18.30: Curs de limba rusă. RADIO BUCUREȘTI I: 19 00: divertismente de Mozart; 19.10: Carnet Cultural Cronica revistelor de Alexandra Bălăci; 19.25: Divertismente de Mart. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I: 19.35: Universitar... Radio. Rolul cooperaţiei în transformarea socialistă a agriculturii de Ion Darie; 19.45- Din cântecele de mase ale compozitorilor români. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCUREŞTI I: 20.18: Concertul în şi minor pentru violă şi orchestră, de Iîaendel; 20.38: Cântece şi jocuri populare româneşti din diferite reguli ale ţării; 21.00: Concert de muzică sovietică; 22.00: Ora exactă. Radu Jurnal; 22.15: Buletin sportiv; 22.35: Buletinul de ştili în limba rusă; 22.30: Ciclul Sonatelor pentru pian de Beethoven. La pian: Corneliu Gheorghiu; 22.50: Concert de muzică variată; 23.30: Radio Jurnal; 23.85: Muzică distractivă vocală și instrumentală; 2355: Ora exactă: închiderea emisiunii.