Lupta Sibiului, iunie 1949 (Anul 6, nr. 26-51)

1949-06-01 / nr. 26

Pagina 3,2 ^JTfYYyTfYWYVTYTTTTTTTTf'fYfYTWmYWTYmYTmyYVYT Manifestare culturală în cadrul Cercului a.R.L.U.S. al întreprinderii „Libertatea“ In ziua de 20 Mai a. c. a avut loc în cadrul Cercului AILL.U.S. „Libertatea”, o frumoasă manifestaţie culturală la care a participat un număr mare de mun­citori din întreprindere. Programul a fost deschis de către tov. Niculescu Nicolae, care a conferen­­ţiat despre: „Superioritatea culturii so­vietice asupra celei burgheze”. Confe­rinţa a fost audiată cu mult interes de către muncitori, fiind expusă clar şi pre înţelesul tuturor. A urmat un program artistic dat de­ că­tre echipa culturală a întreprinderii, compus din coruri, recitări, duet instru­mental, monologări şi o scenetă comică „Ultima zi’’. A recitat din lucrările personale, „Plu­gar al Republicii’’ și „La muncă”, tov. Meianu Nicolae. Este de remarcat activitatea cres­cândă a Cercului AJR.L.U.S. „Liberta­tea”, care odată cu schimbarea comitetu­lui de conducere, a înţeles să păşească la îndeplinirea angajamentelor luate, gă­sind noi metode de lucru. Exemplul Cercului „Libertatea” trebue să servească şi altor cercuri mari care sunt încă în urmă. N. TEODOR coresp. Conferinţă şi festival artistic în cadrul Comitetului judeţean Pro-Grecia In sala UTM Comitetul judeţean Pro-Grecia a organizat o confe­rinţă încadrată d® un program ar­tistic. Tov. Hanea Ilie, vice-preşe­­dinte al Comitetului provizoriu ju­deţului Sibiu şi preşedinte al Co­mitetului Pro-Grecia, a conferenţiat despre: „Lupta poporului grec pen­tru pace“, spunând între altele: ,,600 milioane de oameni, prin reprezentanţii lor , la Paris şi Prags au spus: „Pace în omenire“. Să dăm şi noi mâna şi să repetăm: ,,Pace în Grecia“. Acestea sunt cu­vintele cu care se încheie apelul adresat la 27 Aprilie de­­guvernul provizoriu al Greciei libere către ostaşii şi ofiţerii din gărzile na­ţionale care luptă mâniate de la spate de roonarho-fascişti, în contra ar­matei democrate greceşti, întreaga omenire progresista luptă pentru pace, precum tot pen­tru pace lupta şi poporul grec. In lupta pentru pact­, noi parti­­cipam alături de celelalte popoare şi trebue să participăm la ajutorarea poporului grec din punct de vedere material. Apărarea patriei noastre, înseamnă apărarea Greciei libere. Apărând Grecia liberă, dăm dovadă de patriotism, patriotismul nou, re­născut, patriotismul zilelor noastre.“ Programul artistic a fost susţinut de corul Şcoalei pedagogice de băieţi, echipa de dansuri naţionale a Şcoalei pedagogice de fete şi a Şcoalei de administraţie eco­nomica, secţia maghiară şi de echipa artistică a Sindicatului „Higiena“. S-a remarcat îndeosebi tânărul pioner Stoica Miron, în vârstă de 10 ani, care a executat la vioară mai multe arii, cu acom­paniament de pion şi micuţa dansa­toare Ziua Nistor, în vârstă de 4 ani, care a dansat cu multă gin­găşie un dans naţional românesc şi unul rusesc. O­AN­A MOCANAȘ, coresp. Tânăra artă sovietică de desen animat şi-a câştigat ui succes sigur atât în rândurile copiilor cât şi a spectatorilor adulţi, care cu plăcere vizionează filmele fă­cute de maeştrii desenului ani­mat. Arta sovietică de desen animat cu toate că este tânără, îşi are deja istoria ei, încă în anii 1922 la 1923 pe ecranele ţării apăreau desenele de războiu cu titluule din versurile marelui poet sovie­tic Vladimir Maiakovski, însufle­ţite de măestria desenului animat. Ilar cât de mult a progresat arta filmului de desen animat de la aceste prime filme cu durată de 2—3 minute! Maeștrii sovietici de desen animat, în­deosebi în ultimii ani au creat o serie de filme minunate, care rulează cu succes pe ecranele din lumea în­treagă. Arta desenului animat este complicată­, ea cere măestrie, inventivitate, gust artistic și age­rime. Alegerea subiectului, de­senul precis, alegerea prototipului pentru tipar, însăşi tehnica re­producţiei şi animarea personaju­lui desenat pe eman, cei de la oamenii care şi-au închinat vieaţa desenului animat, o mare expe­rienţă artistică şi un mare de­votament, răbdare şi asiduitate. Este suficient să spunem că pentru un film care rulează 9—10 minute pe ecran, este ne­cesar să se facă 15—18 mii de desene puse la punct, lucrate cu îngrijire, pregătite pentru fil­mare. Aceasta fără a fi vorba despre infinita cantitate de schiţe. Din ateliere mici, din entuziaş­tii izolaţi ai desenului animat s’a născut marele studio cinemato­grafic „SOIUZDETFILM” în­zestrat cu cele mai perfecţionate aparate. Filmele produse de acest stu­dio în ultimii ani ca „Cei trei drăcuşori’’ după povestirea lui Gogol, „Melodii de primăvară” „Poiana liniştită”, dovedesc des­­voltarea măestriei regişorilor, ar­tiştilor şi a întregului colectiv de creaţie al studioului „Spiuz­­muitfilm”. Cel mai edificator lucru în această privinţă este una din ultimele producţii ale studioului, filmul colorat de de­sen animat „Calul Năzdrăvan”, de lung metraj, care a rulat şi în oraşul nostru. Arta sovietică de desen animat crează opere de diferite genuri: comedii muzicale cu subiecte de actualitate, satire politice, pam­flete şi mai întâi de toate basme. Popoarele din Uniunea Sovie­tică au creat în decurs de se­cole o minunată poemă epică populară. Este foarte natural că specialiştii sovietici de desen ani­mat au apelat în primul rând la bogăţiile colosale ale folklorului. Aici găsesc ei subiecte şi eroi, dibăcia de a privi vieaţa în mod pitoresc şi variat şi de a o în­registra în operele sale minu­nate. Când am vizitat studioul „So­­iuzimilifilm”, munca era în plină activitate. In camerele regisorilor pictorii şi regisorii creeau in vii discuţii chipurile eroilor din vii­toarele filme. Ca să găsească imagina fetiţei pentru filmul „Floricica cu şapte petale”, pic­torul L. Mil­in făcea nenumă­rate schiţe a elevelor din clasa I-a din Moscova. Şi numai după o muncă de multe zile s’a născut desenul-portret al viitoarei erei ie. Fiecare cadru al filmului este prelucrat cu îngrijire şi este re­prezentat de regizor în mod gra­fic. După aceste schiţe-compozi­ţii grupul de pictori crează fa­zele de bază ale filmului. Picto­rii speciali cu cea mai mare ex­perienţă — specialişti în desen animat, le „animă”. Doar, ca să creeze pe ecran iluzia mişcării ritmice a animalului desenat, a păsării sau a omului, trebue fă­cută o foarte mare cantitate de desene care redau toate fazele mişcării lui, iar desinvoltura sbo­­rului şi bătaia aripilor răţuşiti din filmul „Răţuşca cenuşie” nu se aseamănă deloc cu saltul brusc al iepurelui. Pictorii petrec multe zile, observând şi desenând diversele faze ale mişcării, pen­tru ca să găsească succesiunea necesară a trecerii dintr’o sta­re într’alta, a unui sau altui personaj reprezentat de ei. Şi când rezultatul observaţiei lor — desenele, stau pe masă în faţa lor, ei pot realiza caracterul per­sonajului conceput de regisor şi pictorul principal, exprimat prin mimică şi mişcare. După ce cadrele „s’au animat”, mai au loc multe procese com­­plicate de producţie, înainte ca, desenele să vadă obiectivul apa­­­ratului de filmat. Desenatorii­­ specializaţi în redarea mişcărilor desenează cu cea mai mare agen­ţie fiecare fază a mişcării, pe urmă specialiştii o copiază pe o hârtie transparentă de celuloid. Apoi specialiştii colorează pe ce­luloid desenele cu culori potri­vite, ţinute într’un dulap special, aceasta spre a împiedeca con­fundarea nuanţei alese cu alta. Pictorii-decorator desenează de­corurile şi peisagiile viitoarelor locuri de acţiune. Toate etapele muncii se filmează de multe ori şi se verifică pe ecran şi numai după ce totul se verifică, fie­care desen, pe celular­ este nu­merotat şi spălat cu spirt ca să nu rămână pe el nicio urmă de degete, atunci pe mese speciale de lucru ele sunt filmate cadru după cadru. In felul acesta, pentru filmul „Galul Năzdrăvan” sau făcut circa 180 mii de desene. Spectatorul sovietic se bucură la apariţia fiecărui film nou de desen animat. Creaţia maeştrilor filmului sovietic de desen animat este răsplătită cu râsete puter­­nice, aplauze şi dragon­e. Şi îm­preună cu întreaga cme­ma­ogra­­fie sovietică, specialiştii de­se­en animat se perfecţionează cu fie­care film, căutând noui succese în arta lor. Filmul sovietic de desen animat Citríi „Lupta Sibiului“ „LUPTA SIBIULUI" ANUL I. (VI) — Nr. 26 (1240) Festivitatea comemorării marelui poet A. S. Puşkin (urmare am pagina l­a­ ideile cele mai înaintate şi generoase din acel timp Din acest motiv vieaţa sa a fost foarte zbuciumată. Spiritul de revoltă al poeziilor sale atrage a­­supra sa exilul. Urmând drumul pribegiei impuse, ajunge la Chişinău unde fece cu­noştinţă cu folklorul moldovenesc şi cu scriitorii români C. Negruzzi, Stamati, Donici, care îi traduce în româneşte „Ţiganii”. Opera lui Puşkin a avut o mare in­fluenţă asupra întregii noastre vieţi li­terare care a pregătit Revoluţia de la 1848. Operele sale au fost mult ciuntite de cenzura ţaristă, înainte de Revo­luţia din Octomvrie ea a fost cunoscută numai parţial. După Marea Revoluţie din Octomvrie însă, putându-se pune în aplicare principiul leninist al punerii în slujba poporului a tezaurului clasic progresist, cărţile lui au putut apărea întregi în nenumărate ediţii. Opera lui a fost deasemenea tradusă în zeci şi zeci de milioane exemplare, în limba tuturor naţionalităţilor conlocuitoare din URSS. Dar opera lui Puşkin nu este răspân­dită numai în Uniunea Sovietică, ci şi în toate ţările cu democraţie populară eliberate de Armata Sovietică, înainte de eliberare istoricii noştri literari s’au ferit să arate influenţa operelor lui Puşchin în literatura noastră. Dragostea popoarelor din Uniunea So­vietică faţă de opera lui Puşkin ca şi faţă de toţi marii scriitori, este îndrep­tăţită pentru că ei au dat tot pentru a le ajuta şi întări în lupta lor pentru pace şi construirea unei vieţi mai bune. Primind exemplul acestor popoare, noi vom aplica de asemenea principiul leni­nist al punerii tuturor bogăţiilor cul­turii în dujba poporului”, a încheiat tov. Zaharia Stancu, conferinţa sa. Festivalul a fost cor-U-Tiat de pro­gramul artistic susţinut de Cercul A. R. L. U. S. al Şcoalei pedagogice de fete. Elevele Ludoşan, Purece şi Bolborea pre­cum şi actorii Teatrului de Stat, Stă­­nescu C-tin şi Septimiu Sever, au reci­tat mai multe poezii de Puşkin. Corul bine pregătit a executat bucăţile „Marşul Comsomolist”, „Komsomolska Dunia”, „Bade-al meu”, „Nu e vântul”. Pro­gramul a fost încheiat cu Marşul tinere­tul- democrat mondial. A. S. Puşkin T­oica Prietenă din zile sumbre, Tu porumbiţă ’ndoliată!... Uitată ţi codrii plini de umbre — De mult m’aştepţi nemângâiată. Lucrând la geam, asculţi şi azi Cum gem vântoasele prin brazi, Şi-ţi cad igliţele din mâini Veghind de-atâtea săptămâni. ...Te uiţi prin poartă întristată Spre calea neagră ’ndepărtată, Şi-un dor crescând în piept­­cumplit — Te macină necontenit ... In românește de GEORGE MUNTEANU Festivitatea inaugurării Cinematografului „Timpuri Noui“ din Sibiu (urmat din pagina 1-a­ vieaţa sportivă intens trăită de tinere­tul sovietic, sunt numai câteva aspecte din vieaţa şi munca sănătoasă şi con­structivă a poporului sovietic. Ultimul film de scurt metraj „Cântecul bucuriei” a fost o realizare reuşită şi distractivă a desenului animat sovietic. In condiţiuni tehnice excelenta şi prin conţinutul ştiinţific prezentat într’o formă accesibilă şi plăcută, filmele do­cumentare care vor rula la Cinematogra­ful „Timpuri Noui” vor fi un sprijin real şi bine venit al oamenilor muncii pentru ridicarea nivelului lor cultural, prin desvăluirea atâtor aspecte şi realizări ştiinţific© a acelei omeniri care prin muncă construieşte o lume mai bună pe baze mai durabile şi sănătoase. Marţi 31 Mai 1949 RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI 1: 6.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Rad» Jurnal; 6.15: Ora exactă. Muzică; 6.20: Gimnastică; 6.30: Ora exactă. Muzică; 6.50: Rezumatul Rad» Jurnalului; 6.55: Buletinul de ştiri în limba rusă. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI 1: 7.30: Ora exactă. Citirea arti­colului de fond din ziarul „Scânteia’.­ 7.40: Muzică; 8.00: Ora exactă. închide­rea emisiunii. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI I: 12.30: Deschiderea emisiu­nii. Ora exactă. Rado Jurnal; 12.40: Transcripţiuni pentru orchestră. 13.00: Ora exactă. Cotele apelor Du­nării; 13.02: Rezumatul pa-­­­ului de a doua zi; 13.07: Orchestra Ionel Dinicu; 13­25: Revista presei; 13.30: Continua­rea programului Orchestrei Ionel Dinicu; 1400: Cronica ştiinţifică; 14.15: Zâna Săveceu şi Ioana Aron canto; 14.80: Ora exactă. Radio Jurnal. 14.45: Fragmente simfonice din Ber­lioz; 1457: Buletinul meteorologic 15.00: Muzică variată uşoară; 15.30: Recomandări din program; 15.33: Ora exactă. închiderea emisiunii. RADIO ROMANIA SI RADIO BUCU­RESTI I. 18.00: Deschiderea emisiunii. Ora exactă. Recomandări din progra­mul de seară. Emisiune pentru dirijorii de Coruri sindicale: 18.18: Uvcriu... la opera „Kneazul Igor” de Borodin; 18.30: Curs de limba rusă. RADIO BUCUREȘTI I: 19­ 00: diver­tismente de Mozart; 19.10: Carnet Cultu­ral Cronica revistelor de Alexandra Bălăci; 19.25: Divertismente de M­­art. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI I: 19.35: Universitar... Radio. Rolul cooperaţiei în transformarea so­cialistă a agriculturii de Ion Darie; 19.45- Din cântecele de mase ale com­pozitorilor români. RADIO ROMANIA ŞI RADIO BUCU­REŞTI I: 20.18: Concertul în şi minor pentru violă şi orchestră, de Iîaendel; 20.38: Cântece şi jocuri populare ro­mâneşti din diferite reg­uli ale ţării; 21.00: Concert de muzică sovietică; 22.00: Ora exactă. Radu Jurnal; 22.15: Buletin sportiv; 22.35: Bu­letinul de ştili în limba rusă; 22.30: Ciclul Sonatelor pentru pian de Beetho­ven. La pian: Corneliu Gheorghiu; 22.50: Concert de muzică variată; 23.30: Radio Jurnal; 23.85: Muzică distractivă vocală și instrumentală; 2355: Ora exactă: închiderea emisiunii.

Next