Lupta, septembrie 1925 (Anul 4, nr. 1119-1144)
1925-09-20 / nr. 1136
Aspectele procesului de la Tatar-Bunar Cum îl priveşte d. Torres din punct de vedere juridic Demersul d-lui Incuret pe lângă rege pentru a obţine amnistia acuzaţilor la cartul vizitei făcute în Basarabia mi-a fost dat să asist la două şedinţe ale faimosului proces din Tatar-Bunar. Nu mă Voiu sfii să arăt din primul moment că procesul ce se judecă actualmente de către consiliul de răsboi al corpului III constitue unul din cele mai arbitrare acte ale regimului liberal. Și mă voi explica. Există asupra celor petrecute la Tatar-Bunar, două versiuni, zic „versiuni“ fiindcă relatările ce se fac de o parte şi de cealaltă nu au la bază nici un fapt precis sau dovedit. Atât acuzarea cât şi acuzaţii îşi documentează afirmaţiile pe simple povestiri. Să începem cu versiunea oficială. Intr-o bună zi, agenţi sovietici veniţi de peste Nistru, au incitat populaţia din regiunea Tatar-Bunar, Vâlcov, Divizia, etc. la revoluţie, fapt după urma căruia s’a produs o rebeliune ce n‘a putut fi potolită decât, ucigându-se un însemnat număr de ţărani, şi arestându-se o altă partaj VERSIUNEA ACUZAŢILOR Un jandarm având un conflict cu un ţăran din Tatar-Bunar, jandarmul a ucis pe ţăran, ţăranii ceilalţi au ucis la rândul lor pe jandarm. Jandarmii sosiţi în ajutorul camaradului lor au tras în ţărani, iar aceştia înarmându-se împotriva jandarmilor agresori au provocat evenimentele cunoscute. Aşadar acuzaţii nu neagă faptul de a fi tras în jandarmi, ei neagă însă mobilul atribuit actelor lor. Ei spun că s-au revoltat nu pentru că au fost incitaţi de soviete, ci pentru că au fost provocaţi de jandarmi. Cum îşi susţin ambele părţi afirmaţiile ? Ordonanţa definitivă pomeneşte de „agenţi veniţi de peste Nistru“. Ori apărărea desfide acuzarea să producă un singur act, sau să identifice un singur cadavru din cunoaşterea căruia să se poată afirma că aparţine cuiva venit din peste Nistru. Acuzarea la rându-i arată că până acum nimeni nu a putut face dovada că jandarmul a provocat pe ţăran şi nu acesta pe jandarm. In plus acuzarea produce chitanţe din cari reese că revoltaţii au sechestrat banii aflători în casieriile publice, ceea ce caracterizează perfect actul de bolşevism al ţăranilor Precum am spus suntem în domeniul afirmaţiunilor nedovedite nici de-o parte, nici de cealaltă. PROCESUL _ UN ACT ARBITRAR Am început totuşi prin a spune că considerăm procesul dela Tatar- Bunar ca un act arbitrar. Vom arăta de ce. In primul rând punându-ne pe temeiul argumentelor comisarului regal, care califică faptele ţăranilor de la Tatar-Bunar drept rebeliune, vom arăta că sancţiunile au fost deja luate în momentul în care bombardându-se satul cu tunurile majoritatea rebelilor a fost ucisă. Acuzaţii de astăzi, în cazul când afirmaţia comisarului regal este adevărată, nu sunt decât „periferia revoluţiei“ astfel că deşi mai puţin vinovaţi sau chiar nevinovaţi ei vin să plătească greşelile altora. Am văzut pe acuzaţi. Sunt aproape trei sute la număr, copii cu majori amestecati, capete livide şi imprecise, iar în afară de trei indivizi care-şi asumă răspunderea actelor lor, restul habar nu au ce vorbesc avocaţii, ce susţine acuzarea şi ce anume an de făcut. Şedinţă după şedinţă, aceşti oameni asistă la desbateri ce au loc Intr'o limbă pe care nu o cunosc — toţi fiind străini, parte ruşi, parte bulgari. Şi aceasta pentru ce ? Pentru că — după părerea acuzării — agenţi veniţi de peste Nistru — vrea să zică străini şi duşmani — au provocat o revoluţie. Provocatorii scapă, căci nici un cadavru bolşevic nu a putut fi identificat — iar victimele provocatorilor parte sunt ucise, parte ţinute în celule. Dar dacă versiunea acuzaţilor este adevărată ? Nici nu vrem să ne gândim la crima cu care-şi încarcă conştiinţa în acest caz cei ce au provocat procesul. DE CE SUNT JUDECAŢI DE MILITARI ? Să convenim însă că totul s’a frecat aşa cum o afirmă actul comisarului regal. Cine sunt acei ce judecă pe ţăranii basarabeni ? Consiliul corpului HI de armată. De ce judecă un consiliu de militari, pe niște simplii civili ? Pentru că represiunea a fost făcută de armată, acesta este cel pun motivul invocat de consiliul de război, motiv pe bază căruia a fost respins incidentul de incompetență ridicat de apărare. La proces am văzut pe d. Henry Torrés cunoscutul avocat parizian, care a pledat cu succes în Franța în nenumărate procese de resortul consiliilor militare şi a curților cu jurați. D. Torrés mi-a explicat motivele pentru care consiliul de război este incompetent de a judeca acest proces, înainte insă de a reproduce declaraţiile d-lui Torres,in să precizez câteva puncte neclare in mintea multora. In primul rând d. Torres nu este cum au afirmat-o unii, comunist. D-sa, este cu totul opusul comuniştilor ca unul ce este „mare invalid de război“ — fost luptător pe frontul francez şi posesorul unui glonte în plămân şi a crucii de război. In baroul parizian d-sa ocupăm loc de frunte, iar în lumea politică are relatiuni in toate partidele. Este drept că a pledat in procesul comunistei Germaine Berton pentru care a obţinut un verdict de achitare. D-sa, şi-a îndeplinit mandatul său de avocat, iar nu unul politic. In România a venit, nu să pledeze, căci om de drept d-sa, ştie că un astfel de lucru nu este cu putinţă, ci ca specialist în chestiuni de drept. D-sa, a dat consultaţii colegilor săi avocafii români, asistând ca simplu spectator la desbaterile procesului. „Mi-ar părea rău, ne-a spus d-sa, ca prezenţa mea la acest proces să fie interpretată altfel decât cum se cuvine. Am venit cu toată simpatia în România,, într-un scop profesional, astfel cum ar veni orice avocat român în Franţa dacă ar fi solicitat. Dealtminterri n’am să mă plâng de nimic, afară de interdicţia inexplicabilă de a veni la Chişinău în timpul vizitei regale. Regret faptul căci aşi fi avut ocazia, de a vedea pe Suveranii români în mijlocul poporului. La Chişinău d. colonel Carp reprezentând pe d. general Rudeanu mi-a prezentat în gară salutările acestuia, gest care m’a impresionat mult. D. general Rudeanu a fost plin de curtoazie faţă de mine, fapt ce nu-l pot trece fără a-l releva cu mulţumire. La proces desbaterile sunt conduse cu destul tact: camarazii mei avocaţi români — remarcabili oameni de drept — mi-au manifestat sentimente de mare amiciţie pentru care n’am destule cuvinte să le mulţumesc. Expoziţia din Chişinău mi-a dovedit că România este o ţară harnică şi cu resurse miraculoase. Aceasta nu înseamnă însă că în calitatea mea de avocat — şi numai în această calitate — n’am dreptul să explic din punctul de vedere juridic — şi nu politic — de ce consider incompetent consiliul de războiu de a judeca procesul rebelilor din Tatar-Bunar. Mai întâi toţi acuzaţii sunt civili şi acest argument ar fi suficient pentru că toată procedura să fie anulată. Dar acuzarea susţine că întrucât faptele petrecute la Tatar-Bunar au avut loc pe teritorii, din zona stării de asediu, consiliul de război e competent. Iată însă că din ordonanţa definitivă reese că implicaţi în proces sunt şi indivizi cari au operat în afara zonei stărei de asediu. De unde atunci dreptul consiliului de război de a-i judeca și pe aceștia! Apoi, cum judecă consiliul de război chiar pe cei din zona stării de asediu când legea prevede în chip categoric că atunci când un militar se face vinovat de o culpă în complicitate cu un civil, civilul atrage pe militar. Or, în speţă cazule şi mai categoric căci printre inculpaţi nu există nici un militar, TOŢI FIIND CIVILI? Eu înţeleg ca regula să antreneze după ea excepţia, dar ca excepţia să înghită regula, aceasta mi se pare eronantă şi nedrept. Iar la urmă voi mai adăuga că este de asemenea împotriva tuturor textelor de lege judecarea în închisoare. Legea arată clar că procesul trebueşte să aibă o publicitate desăvârşită. Prin „publicitate“ se înţelege ca desbaterile să aibă loc în săli a căror uşi să fie toate deschise pentrucă oricine să poată intra şi eşi cum şi când va voi. Poţi elibera cârti de intrare, dar nu ai dreptul să închizi intrarea; eu am avut la Paris un caz când am obţinut casarea unei sentinţe pentru motivul că una din cele patru uşi ale sălii In care mi s’a judecat procesul a rămas închisă în timpul desbaterilor. Or, închisoarea este prin defi-, iniţie... închisă. Şi acest proces se judecă în interiorul închisorii“. D. INCIT LET A PROTESTAT ÎMPOTRIVA PROCESULUI Precum se vede materialiceşteşi juridiceşte procesul de la Tatar- Bunar constitue o gravă greşala. Investigaţiile noastre ne-au pus în situaţie de a putea afirma că şi politiceşte acest proces nu este mai fericit. In cercurile politice din Basarabia ni s’a declarat că însuşi d. ministru Inculeţ a protestat împotriva procesului. Protestul d-sale, a fost făcut verbal d-lui Tăttărescu şi în scris întregului guvern. Ceva mai mult, informaţii emanate din aceleaşi surse ne spun că d. Incudeţ a intervenit pe lângă Suveran cu prilejul recentei vizite la Chişinău spre a obţine amnistierea inculpaţilor în procesul de la Tatar-Bunar. Se afirmă că regele a promis clemenţa sa, fapt care se va produce cu prilejul jubileului de 60 de ani. Am încercat să rezumăm în modul cel mai obiectiv aspectul procesului rebeliunei din Tatar-Bunar. Credem că am făcut un lucru util şi dacă totuşi se vor găsi unii cari să ne critice, răspunsul îi vor da evenimentele ce nu vor întârzia să confirme toate afirmaţiunile noastre. G. ROSIN a -------xxoxx-------BURSA București, 19 Septembrie 100 lei cotează. La Paris 10,15 iar la Zurich 2,45 3,41 shilingi= 100 lei la Viena. 27 dinari — 100 lei la Belgrad. 10007 lei — o liră sterlină la Londra-33,22? drame= 100 lei la Salonic. 343 cor. ungare = 1 leu la Budapesta-16,25 cor. cehe = 100 lei la Praga. La noi devizele calme-Din caza sărbătorilor evreeşti tendinţa târgului nostru de devize a fost calmă. Lira sterlină e oferită la 1010. Dolarul e slab la 208. Francul francez e mai susţinut la 9,90. Coroana cehă e de vânzare la 6,20 Lira italiană e calmă la 8,60. Francul elveţian e staţionat la -40,40. -----—xxxOxxx-------Delegaţia germană la congresul interparlamentar BERLIN, 19. (Rador). _ Preşedintele Reichstagului Loebe a plecat Vineri cu alţi 28 deputaţi din Reichstag, pentru a lua parte la congresul uniunei interparlamentare din Washington. -xxoxx- Nafionatiştii saxoni contra pactului de siguranţă O MOŢIUNE CARE A PROVOCAT SENZAŢIE PARIS 19 (Rador). — „Petit Journal’’ află din Dresda că partidul naţionalist saxon a votat o moţiune împotriva intrărei Germaniei în Societatea Naţiunilor şi contra pactului de siguranţă, dacă Antanta nu va făgădui mai înainte formal că va retroeda teritoriile detaşate de Reich-Ziarul ,,Matin’’ spune că această moţiune ar fi pricinuit multă emoţie prin cercurile politice punând pe Luther şi Sinsemann în situaţie dificilă, putând compromite deschiderea conferinței de siguranță, fixată pentru 5 octombrie, probabil la Lucerna. s Prăbuşirea valutei poloneze O decizie gravă a firmelor engleze BERLIN, 19. (Rador). Ziarele anunţă din Varşovia că firmele engleze ar fi comunicat fabricanţilor de textile din Lodz, că în urma prăbuşirei valutei poloneze şi a greutăţilor de plată, nu mai pot acorda credite băncilor din Polonia. --------xxoxx------- Conferinţa financiară interaliată Sosirea delegaţiei franceze PARIS, 19. (Rador). Ambasadorul Bierriek şi Daeschner şi subsecretarul de stat al tezaurului Winston, vor primi la New-York misiunea franceză care soseşte la 22 Septembrie. Prima întrunire a celor două confisiuni va avea loc la 24. Ziarul „Temps" spune că senatorul Borah va urmări de aproape negocierile pentru rambursarea datoriei franceze. BORAH --■-------xxx x xxx--------■ Ştiri diverse Ministerul de interne a primit demisia d-lui Colonel Stăncescu, din postul de prefect al judeţului Cetatea Albă. In locul d-lui colon:« Stăncescu va fi delegat prefect d. Eremia Numai după întoarcerea primului ministru de la Karlsbad se va face numirea titularului prefecture, numire menită să pună capăt didentei liberale de la Cetatea Albă-D. Gh. Tătărăscu, subsecretar de stat la departamentul internelor care a fost bolnav de tifos exantematic, a intrat în convalescentă. Este definitiv stabilit că d. Gheorghiu, secretarul general al Finanţelor, să treacă la Banca Naţională Până acum demisia sale nu s’a produs încă — aşa cum s’a anunţat eri. In vederea alegerilor pentru Camera de comerţ din Târgu-Mureş, în urma intervenţiei d-lui ministru Tancred Constantinescu, s’a depus numai o listă alcătuită din averescani şi reprezentanţi ai minorităţilor. In urma acestui aranjament, guvernul a renunţat să mai numească membri de drept. Dar iată că în ziua alegerei s’a telegrafiat din Bucureşti numirea a 10 membrii de drept, toţi streini, de interesele comercianţilor din acest judeţ. Alarmaţi negustorii focali au cerut lămuriri d-lui Tancred Constantinescu Constatându-se că numirile au fost făcute de secretarul general, d- ministru al industriei le-a anulat. O delegaţie a Societăţii general® a funcţionarilor comerciali s-a prezentat ministerului Muncii solicitând autorizarea ca salariaţii de rit mozaic să poată beneficia în timpul sărbătorilor evreeşti de toamnă şi anume în zilele de 19 şi 28 Septembrie de dispoziţiunile art. 4 din legea repausului duminical şi ale art. 5 din regulamentul legii, adică ca aceşti salariaţi să nu fie obligaţi a veni la serviciu in acele zile. Reprezentantul mnisterului Muncii, care a primit delegaţia, a atras acesteia atenţiunea asupra finicatului final al art. 4, în baza căruia salariaţii vizaţi pot absenta de la serviciu în zilele menţionate fără a se expune pentru acest fapt la consecinţe. Bineînţeles că salariaţii în drept de a beneficia de avantagiile aliniatului ultim din art. 4, sunt obligaţi să avizeze în prealabil pe patron de intenţiunea de a lipsi în ziua următoare. litul de Arte Grafice și Editură str. Sărindar No. 17 împrumutul „comunal “, im „blul“ politic ce ne spune d. Berceanu. -- O părere a d-lui dr. Gheorghian, fost primar. Guvernul nu poate contracta un împrumut suficient Ca niciodată, ministerul de finanţe şi primăria au dat ziariştilor cu ult lux neobicinuit de amănunte, relaţiuni asupra „marelui împrumut comunal“, încheiat cu casa Berton. Bănuind că această afacere trebue să aibă şi un dedesubt politic, ne-am adresat unui fruntaş liberal, care nu acceptă politica vintilistă şi care ne-a făcut următoarele declaraţiuni : ,,De câţiva ani d. Vintilă Brătianu aleargă prin străinătate după un mare împrumut comunal, care să servească la o efectivă ridicare a Capitalei. Acest împrumut nu l-a putut contracta și nici nu are să-l facă vreodată. „Insuccesul ultimei sale vizite în străinătate, a determinat pe ministrul de finanțe să recurgă la un truc politic, şi anume: văzând că nu pate găsi bani pentru aşa zisul „împrumut comunal“, a contractat cu Berton un împrumut atât de mic, încât cu banii aceştia nu numai că nu se va putea ridica oraşul, dar ei nu vor servi decât la lucrări de minimă importanţă, întrebaţi la primărie dacă se vor face din suma aceasta pavaje şi canalizări, şi veţi fi pe deplin lămuriţi. Or, marele împrumut comunal, pe care România îl caută de la războiu încoace, nu poate fi contractat de acest guvern epuizat“. UN CABLU CIRCULAR Cu aceste date, ne-am prezintat la primărie. D. primar Costinescu a lucrat toată dimineața probabil la contractul gu Berton, din care cauză nu l-am putut întreba. D. Berceanu a binevoit însă a ne face următoarele declarațiuni: — „Cu suma ce o împrumutăm nu vom face alt fel de lucrări, fiindcă această sumă nu ne-ar ajunge, decât să mărim debitul electric. Pentru aceasta, vom construi un nou cablu electric circular, dealungul şoselelor de centură, — Bonaparte, Ștefan cel Mare, Vitan, etc., — care va alimenta cu lumină electrică cartierele mărginaşe. Se extinde deci spre periferie lumina electrică... — Dar alte lucrări în stil mai mare, vreo uzină ?... — Nu vom putea construi nimic altceva, deoarece împrumutul nu este suficient. De o nouă uzină nu avem nevoe, deoarece cea existentă dă în plus, peste nevoile actuale, 7,000 kilowaţi, pe care-i avem la dispoziţie. — „Dar pavaje, deschideri de piețe canalizări ?... — Absolut nimic!!! * Deci, ,,împrumutul comunal“ poate fi socotit ca un pumn de praf pe care d. V Brătianu îl va arunca în oefiii cetățenilor și parlamenti lui. Ceace s’a contractat cu casa Berton e un „Bluff“, nu marele Împrumut comunal,. O PRECIZARE A D-LUI DR. GHEORGHIAN Suntem în măsură a ști că d. dr. Gheorghian a prezis guvernului că nu va putea contracta un împrumut suficient. Una dintre cauzele acestei neputinți, este și următorul fapt: Pe când era primar d. dr. Gheorghian, simțindu-se nevoia neapărată de un mare împrumut, d-sa obţinuşi suma, în condiţiuni foarte favorabili pentru comună, dar contractul cu capitaliştii străini nu s’a putut încheia, din cauza liberalilor, cari, fiind în opoziţie, au început să strige prin presa lor, că Bucureştii trebuesc refăcuţi „prin noi înşine” iar nu prin capital străin. Campania a fost atât de aprigă, încât d. V. Brătianu a ajuns chir să declare atunci, că nu va recunoaşte contractul când va veni la putere. Consorţiul străin luând act de acea declaraţiune, a renunţat la tratative. Azi însă, când este la putere, d. V. Brătianu caută împrumuturi pentru comună, și, fiindcă nu poate să o mai facă, după o campanie ca aceea despre care vorbim, aranjază simulacrul de împrumut cu d. Berton, afacere ce nu este decât un „bluf“ politic, deoarece comuna nu va folosi mai nimic de pe urma ei. AL. BOGDAN Un comerciant polon se sinucide la Chişinău CHIŞINĂU, 19. — Comerciantul Rapaport, sosit de curând din Polonia s’a sinucis prin strangulare după ce mai întâi încercase să-şi tae beregata. Sinucigaşul, care este un mare bogătaş, a lăsat o scrisoare^ prin care arată că averea rămasă o lasă unei fiice din Varşovia, întrucât parte din lucrurile sinucigaşului lipsesc, autorităţile au deschis o anchetă. Cazul a produs mare senzaţie. Pricina sinuciderei este necunoscută. -xxoxx-Ma mis! Ura Unnain ia ir BERLIN, 19. (Rader). Guvernul bulgar cere întra notă către guvernele aliate, desfiinţarea centralului militar interaliat deoarece aliaţii au recunoscut însăşi îndeplinirea loială a clauzelor din tratatul de pace, privitoare la dezarmarea Bulgariei. -xxoxx-Manevrele armatei engleze FRANTA va fi reprezentata PRIN MARESALUL FRANCHET D’ESPERREY LONDRA 19 (Rador) — Franche d’Esperrey va lua parte la manevrele armatei britanice din Hamnei franceze militare si va fi oaspetele generalului Lord Cavan la sediul statului major din Andevor. La inceput era desemnat mareşalul Pétain însă are nevoe de serviciile sale în războiul din Maroc. Mareşalul Franchet d’Esperrey va fi însoțit de generalul Weygand astfel că misiunea va avea în fruntea sa doi faimoşi ofiţeri, cari vor reînoi cunoştinţa cu Lord Haig care va face parte din statul major englez- FRANCHET D’ESPERREY i SIFFâlîî se supun in massa Premii pe capul lui Abd-el-Krim PARIS, 19. (Rador). — (Telegramă din Fez). — Numeroase tratative de supuneri in massă, sunt consecinţa luării punctului Bibane. In sectorul Vafrant, francezii fortifică poziţiunile, artileria şi aviaţia contra-atacă cu eficacitate convoiurile Benihama. Am luat importante depozite de muniţiuni. Prizonierii dec laGeneva, 19. — Astăzi s-a inaugurat la muzeul Math expoziţia de artă religioasă şi populară română organizată de către Fundaţia Principele Carol. Au luat parte toate personalităţile mai de seamă ale Societăţei Naţiunilor, delegaţiunile şi membrii Ambasadei, autorităţile din Elveţia, presa etc. Profesorul Pittard de la Universitatea din Geneva a pronunţat un admirabil discurs în numele comitetului organizaţiei aducând elogii ministrului României, Comnen. A răspuns ministrul Duca mulţumind personalităţilor federalei din Geneva pentru concursul dat. Consilierul federal Motta fostul preşedinte al Republice, insistă asupra raporturilor din ce în ce ră că ambiţia lui Abd El Krim ar fi să cucerească întreg Marocul, împărţind domnia cu fratele său. Ziarele din Melilla spun că Sultanul ar fi lansat o proclamaţiune în tot Riffu făgăduind 500 OOO franci pentru prinderea lui Abd El Krim sau a fratelui său, fie mort sau viu, mai cordiale care leagă Elveţia cu România. Primarul oraşului Geneva, Stoea sei, îşi exprimă dorinţa pentru înfrăţirea popoarelor noastre şi făcând călduros omagiu viteazului popor român. Dandurand preşedintele Adunărei felicită pentru fericita ideie de a face cunoscut sufletul de artist al poporului nostru. In acest cerc international. Vizitată de sute de persoane, expoziţia este cea mai bună propagandă şi putemi fi mândri de realizarea dorinţei stăruitoare a Princepelui Carol. Presa elveţiană unanim aduce omagii acestei fericite iniţiative precum şi sufletului de artist al poporului român. O expoziţie de artă românească la Ganeva O inimoasă operă de propagandă România şi Iugoslavia Dezavuarea presei din Belgrad GENEVA, 18. Cercurile oficiale iugoslave sunt revoltate de maniera tendenţioasă cu care corespondenţii ziarelor „Politika şi „Vremea“ în special d. Vinavercu comentat discursul d-lui Duca ţinut în Adunarea plenară a Societăţii Naţiunilor. Nici un moment na existat vreo divirgenţă între delegaţiunile române şi sârbe care în tot timpul au colaborat în mod strâns şi constant. Violentul incendiu din Basarabia IAŞI, 29. Un incendiu de o violenţă extraordinară s’a declarat în orăşelul Călăraşi din Basarabia. Flăcările s-au întins cu repeziciune cuprinzând 1O clădiri. Au plecat la faţa locului pompierii din Chişinău. Până la sosirea ajutoarelor foculua distrus strada principală a orașului. Pagubele sunt incalcitabile. Giant Ion Popescu