Lupta, septembrie 1925 (Anul 4, nr. 1119-1144)

1925-09-20 / nr. 1136

Aspectele procesului de la Tatar-Bunar Cum îl priveşte d. Torres din punct de vedere juridic Demersul d-lui Incuret pe lângă rege pentru a obţine amnistia acuzaţilor la cart­ul vizitei făcute în Ba­sarabia mi-a fost dat să asist la două şedinţe ale faimosului pro­ces din Tatar-Bunar. Nu mă Voiu sfii să arăt din pri­­mul moment că procesul ce se ju­decă actualmente de către consi­liul de răsboi al corpului III cons­­titue unul din cele mai arbitrare acte a­le regimului liberal. Și mă voi explica. Există asupra celor petrecute la Tatar-Bunar, două versiuni, zic „versiuni“ fiindcă relatările ce se fac de o parte şi de cealaltă nu au la bază nici un fapt precis sau dovedit. Atât acuzarea cât şi acu­zaţii îşi documentează afirmaţiile pe simple povestiri. Să­ începem cu versiunea ofi­cială. Intr-o bună zi, agenţi sovietici veniţi de peste Nistru, au incitat populaţia din regiunea Tatar-Bu­­nar, Vâlcov, Divizia, etc. la revo­luţie, fapt după urma căruia s’a produs o rebeliune ce n‘a putut fi potolită decât, ucigându-se un în­semnat număr de ţărani, şi ares­­tându-se o altă partaj VERSIUNEA ACUZAŢILOR Un jandarm având un conflict cu un ţăran din Tatar-Bunar, jan­­darmul a ucis pe ţăran, ţăranii ceilalţi au ucis la rândul lor pe jandarm. Jandarmii sosiţi în aju­torul camaradului lor au tras în ţărani, iar aceştia înarmându-se împotriva jandarmilor agresori au provocat evenimentele cunoscute. Aşa­dar acuzaţii nu neagă fap­tul de a fi tras în jandarmi, ei neagă însă mobilul atribuit acte­lor lor. Ei spun că s-au revoltat nu pentru că au fost incitaţi de so­viete, ci pentru că au fost provo­caţi de jandarmi. Cum îşi susţin ambele părţi a­­firmaţiile ? Ordonanţa definitivă pomeneşte de „agenţi veniţi de peste Nistru“. Ori apărărea desfide acuzarea să producă un singur act, sau să i­­dentifice un singur cadavru din cunoaşterea căruia să se poată a­­firma că aparţine cuiva venit din peste Nistru. Acuzarea la rându-i arată că până acum nimeni nu a putut face dovada că jandarmul a provocat pe ţăran şi nu acesta pe jandarm. In plus acuzarea produce chitanţe din cari reese că revoltaţii au se­chestrat banii aflători în casieriile publice, ceea ce caracterizează per­fect actul de bolşevism al ţăranilor Precum am spus suntem în do­meniul afirmaţiunilor nedovedite nici de-o parte, nici de cealaltă. PROCESUL _ UN ACT ARBI­TRAR Am început totuşi prin a spune că considerăm procesul dela Tatar- Bunar ca un act arbitrar. Vom arăta de ce. In primul rând punându-ne pe temeiul argumentelor comisarului regal, care califică faptele ţărani­lor de la Tatar-Bunar drept rebe­liune, vom arăta că sancţiunile au fost deja luate în momentul în care bombardându-se satul cu tu­nurile majoritatea rebelilor a fost ucis­ă. Acuzaţii de astăzi, în cazul când afirmaţia comisarului regal este adevărată, nu sunt decât „pe­riferia revoluţiei“ astfel că deşi mai puţin vinovaţi sau chiar ne­vinovaţi ei vin să plătească greşe­lile altora. Am văzut pe acuzaţi. Sunt aproape trei sute la număr, copii cu majori amestecati, capete livide şi imprecise, iar în afară de trei indivizi care-şi asumă răspun­­derea actelor lor, restul habar nu au ce vorbesc avocaţii, ce susţine a­­cuzarea şi ce anume an de făcut. Şedinţă după şedinţă, aceşti oa­­meni asistă la desbateri ce au loc Intr'o limbă pe care nu o cunosc — toţi fiind străini, parte ruşi, parte bulgari.­­ Şi aceasta pentru ce ? Pentru că — după părerea acuzării — agenţi veniţi de peste Nistru — vrea să zică străini şi duşmani — au pro­vocat o revoluţie. Provocatorii sca­pă, căci nici un cadavru bolşevic nu a putut fi identificat — iar vic­timele provocatorilor parte sunt ucise, parte ţinute în celule. Dar dacă versiunea acuzaţilor este adevărată ? Nici nu vrem să ne gândim la crima cu care-şi în­­carcă conştiinţa în acest caz cei ce­ au provocat procesul.­­ DE CE SUNT JUDECAŢI DE MILITARI ? Să convenim însă că totul s’a frecat aşa cum o afirmă actul co­misarului regal. Cine sunt acei ce judecă pe ţă­ranii basarabeni ? Consiliul corpu­lui HI de armată. De ce judecă un consiliu de militari, pe niște sim­plii civili ? Pentru că represiunea a fost făcută de armată, acesta este cel pu­n motivul invocat de consiliul de război, motiv pe bază căruia a fost respins incidentul de incompetență ridicat de apărare. La proces am văzut pe d. Henry Torrés cunoscutul avocat parizian, care a pledat cu succes în Franța în nenumărate procese de resortul consiliilor militare şi a curților cu jurați. D. Tor­rés mi-a explicat motive­le pentru care consiliul de război este incompetent de a judeca acest proces, înainte insă de a reproduce de­claraţiile d-lui Torres,­­in să pre­cizez câteva puncte neclare in min­tea multora. In primul rând d. To­rres nu este cum au afirmat-o unii, comunist. D-sa, este cu totul o­­pusul comuniştilor ca unul ce este „mare invalid de război“ — fost luptător pe frontul francez şi pose­sorul unui glonte în plămân şi a crucii de război. In baroul parizian d-sa ocupăm loc de frunte, iar în lumea politică are relatiuni in toate partidele. Este drept că a pledat in proce­sul comunistei Germaine Berton pentru care a obţinut un verdict de achitare. D-sa, şi-a îndeplinit man­datul său de avocat, iar nu unul po­litic. In România a venit, nu să ple­deze, căci om de drept d-sa, ştie că un astfel de lucru nu este cu pu­tinţă, ci ca specialist în chestiuni de drept. D-sa, a dat consultaţii colegilor săi avocafii români, asistând ca simplu spectator la desbaterile pro­cesului. „Mi-ar părea rău, ne-a spus d-sa, ca prezenţa mea la acest pro­ces să fie interpretată altfel decât cum se cuvine. Am venit cu toată simpatia în România,, într-un scop profesional, astfel cum ar veni orice avocat ro­mân în Franţa dacă ar fi solici­tat. Dealtminterri n’am să mă plâng de nimic, afară de interdicţia inex­plicabilă de a veni la Chişinău în timpul vizitei regale. Regret faptul căci aşi fi avut ocazia, de a vedea pe Suveranii români în mijlocul poporului. La Chişinău d. colonel Carp reprezentând pe d. general Rudeanu mi-a prezentat în gară salutările acestuia, gest care m’a impresionat mult. D. general Ru­deanu a fost plin de curtoazie faţă de mine, fapt ce nu-l pot trece fără a-l releva cu mulţumire. La proces desbaterile sunt conduse cu destul tact: camarazii mei avocaţi româ­ni — remarcabili oameni de drept — mi-au manifestat sentimente de mare amiciţie pentru care n’am destule cuvinte să le mulţumesc. Expoziţia din Chişinău mi-a dove­dit că România este o ţară harnică şi cu resurse miraculoase. Aceasta nu înseamnă însă că în calitatea mea de avocat — şi nu­mai în această calitate — n’am dreptul să explic din punctul de vedere juridic — şi nu politic — de ce consider incompetent consi­liul de războiu de a judeca proce­sul rebelilor din Tatar-Bunar. Mai întâi toţi acuzaţii sunt ci­vili şi acest argument ar fi sufi­cient pentru că toată procedura să fie anulată. Dar acuzarea susţine că întrucât faptele petrecute la Tatar-Bunar au avut loc pe terito­rii, din zona stării de asediu, con­siliul de război e competent. Iată însă că din ordonanţa definitivă reese că implicaţi în proces sunt şi indivizi cari au operat în afara zonei stărei de asediu. De unde a­­tunci dreptul consiliului de război de a-i judeca și pe aceștia! Apoi, cum judecă consiliul de război chiar pe cei din zona stării de asediu când legea prevede în chip categoric că atunci când un militar se face vinovat de o culpă în complicitate cu un civil, civilul atrage pe militar. Or, în speţă ca­zul­­e şi mai categoric căci printre inculpaţi nu există nici­ un mili­tar, TOŢI FIIND CIVILI? Eu înţeleg ca regula să antre­neze după ea excepţia, dar ca ex­cepţia să înghită regula, aceasta mi se pare eronantă şi nedrept. Iar la urmă voi­ mai adăuga că este de asemenea împotriva tutu­ror textelor de lege judecarea în închisoare. Legea arată clar că procesul trebueşte să aibă o pu­blicitate desăvârşită. Prin „publi­citate“ se înţelege ca desbaterile să aibă loc în săli a căror uşi să fie toate deschise pentrucă oricine să poată intra şi eşi cum şi când va voi. Poţi elibera cârti de in­trare, dar nu ai dreptul să închizi intrarea; eu am avut la Paris un caz când am obţinut casarea unei sentinţe pentru motivul că una din cele patru uşi ale sălii In care mi s’a judecat procesul a rămas închisă în timpul desbaterilor. Or, închisoarea este prin defi-, iniţie... închisă. Şi acest proces se judecă în interiorul închisorii“. D. INCIT LET A PROTESTAT ÎMPOTRIVA PROCESULUI Precum se vede materialiceşte­­şi juridiceşte procesul de la Tatar- Bunar constitue o gravă greşala. Investigaţiile noastre ne-au pus în situaţie de a putea afirma că şi politiceşte acest proces nu este mai fericit. In cercurile politice din Basarabia ni s’a declarat că însuşi d. ministru In­­culeţ a protestat împo­triva procesului. Protestul d-sa­le, a fost făcut verbal d-lui Tăttăre­­scu şi în scris întregului guvern. Ceva mai mult, informa­ţii emanate din aceleaşi surse ne spun că d. Inc­u­deţ a intervenit pe lângă Suveran cu prilejul re­centei vizite la Chişinău spre a obţine amnistierea inculpaţilor în procesul de la Tatar-Bunar. Se afirmă că regele a promis clemenţa sa, fapt care se va produce cu pri­lejul jubileului de 60 de ani. Am încercat să rezumăm în mo­dul cel mai obiectiv aspectul pro­cesului rebeliunei din Tatar-Bu­nar. Credem că am făcut un lucru util şi dacă totuşi se vor găsi unii cari să ne critice, răspunsul îi vor da evenimentele ce nu vor întârzia să confirme toate afirmaţiunile noastre. G. ROSIN a -------xxoxx-------­BURSA București, 19 Septembrie 100 lei cotează. La Paris 10,15 iar la Zurich 2,45 3,41 shilingi= 100 lei la Viena. 27 dinari — 100 lei la Belgrad. 10007 lei — o liră sterlină la Lon­dra-33,22­? drame= 100 lei la Salo­­nic. 343 cor. ungare = 1 leu la Buda­pesta-16,25 cor. cehe = 100 lei la Pra­ga. La noi devizele calme-Din caza sărbătorilor evreeşti tendinţa târgului nostru de devize a fost calmă. Lira sterlină e oferită la 1010. Dolarul e slab la 208. Francul francez e mai susţinut la 9,90. Coroana cehă e de vânzare la 6,20 Lira italiană e calm­ă la 8,60. Francul elveţian e staţionat la -40,40. -----—xxxOxxx-------­Delegaţia germană la con­gresul interparlamentar BERLIN, 19. (Rador). _ Preşe­dintele Reichstagului Loebe a ple­­cat Vineri cu alţi 28 deputaţi din Reichstag, pentru a lua parte la congresul uniunei interparlamen­tare din Washington. -xxoxx- Nafionatiştii saxoni contra pactului de siguranţă O MOŢIUNE CARE A PROVO­CAT SENZAŢIE PARIS 19 (Rador). — „Petit Journal’’ află din Dresda că parti­dul naţionalist saxon a votat o mo­ţiune împotriva intrărei Germaniei în Societatea Naţiunilor şi contra pactului de siguranţă, dacă Antan­ta nu va făgădui mai înainte for­mal că va retroeda teritoriile de­taşate de Reich-Ziarul ,,Matin’’ spune că acea­stă moţiune ar fi pricinuit multă e­­m­oţie prin cercurile politice pu­nând pe Luther şi Sin­semann în si­tuaţie dificilă, putând compromite deschiderea conferinței de siguran­ță, fixată pentru 5 octombrie, pro­babil la Lucerna. s Prăbuşirea valutei poloneze O decizie gravă a firmelor engleze BERLIN, 19. (Rador).­­ Ziarele anunţă din Varşo­via că firmele engleze ar fi comunicat fabricanţi­lor de textile din Lodz, că în urma prăbuşirei valu­tei poloneze şi a greută­ţilor de plată, nu mai pot acorda credite băncilor din Polonia. --------xxoxx-------­ Conferinţa financiară interaliată Sosirea delegaţiei franceze PARIS, 19. (Rador).­­ Ambasadorul B­ierriek şi Daeschner şi subsecreta­rul de stat al tezaurului Winston, vor primi la New-York misiunea fran­ceză care soseşte la 22 Septembrie. Prima întru­nire a celor două conf­i­­siuni va avea loc la 24. Ziarul „Temps" spune că senatorul Borah va ur­mări de aproape nego­cierile pentru rambursa­rea datoriei franceze. BORAH --■-------xxx x xxx--------■ Ştiri diverse Ministerul de interne a primit de­misia d-lui Colonel Stăncescu, din postul de prefect al judeţului Ceta­tea Albă. In locul d-lui colon:« Stă­ncescu va fi delegat prefect d. Ere­­mia­ Numai după întoarcerea primului ministru de la Karlsbad se va face numirea titularului prefecture­, nu­mire menită să pună capăt d­­iden­­tei liberale de la Cetatea Albă-D. Gh. Tătărăscu, subsecretar de stat la departamentul internelor care a fost bolnav de tifos exante­­matic, a intrat în convalescentă. Este definitiv stabilit că d. Gheorghiu, secretarul general al Finanţelor, să treacă la Banca Na­ţională­ Până acum demisia­­ sale nu s’a produs încă — aşa cum s’a anun­ţat eri. In vederea alegerilor pentru Ca­mera de comerţ din Târgu-Mureş, în urma intervenţiei d-lui ministru Tancred Constantinescu, s’a depus numai o listă alcătuită din averes­­cani şi reprezentanţi ai minorită­ţilor. In urma acestui aranjament, gu­vernul a renunţat să mai numească membri de drept. Dar iată că în ziua alegerei s’a telegrafiat din Bucureşti numirea a 10 membrii de drept, toţi streini, de interesele comercianţilor din a­­cest judeţ. Alarmaţi negustorii focali au ce­rut lămuriri d-lui Tancred Constan­tinescu­ Constatându-se că numirile au fost făcute de secretarul general, d- ministru al industriei le-a anu­lat. O delegaţie a Societăţii general® a funcţionarilor comerciali s-a pre­zentat ministerului Muncii solici­tând autorizarea ca salariaţii de rit mozaic să poată beneficia în timpul sărbătorilor evreeşti de toamnă şi anume în zilele de 19 şi 28 Septembrie de dispoziţiunile art. 4 din legea repausului dumini­cal şi ale art. 5 din regulamentul legii, adică ca aceşti salariaţi să nu fie obligaţi a veni la serviciu in acele zile. Reprezentantul mnisterului Mun­cii, care a primit delegaţia, a atras acesteia atenţiunea asupra finica­tului final al art. 4, în baza căruia salariaţii vizaţi pot absenta de la serviciu în zilele menţionate fără a se expune pentru acest fapt la con­secinţe. Bine­înţeles că salariaţii în drept de a beneficia de avantagiile aliniatului ultim din art. 4, sunt obligaţi să avizeze în prealabil pe patron de intenţiunea de a lipsi în ziua următoare. litul de Arte Grafice și Editură str. Sărindar No. 17 împrumutul „comunal “, im „blul“ politic ce ne spune d. Berceanu. -- O părere a d-lui dr. Gheorghian, fost primar. Guvernul nu poate contracta un împrumut suficient Ca niciodată, ministerul­ de fi­nanţe şi primăria au dat ziariştilor cu ult lux neobicinuit de amănunte, relaţiuni asupra „marelui împru­mut­­ comunal“, încheiat cu casa Berton. Bănuind că această afacere tre­­bue să­ aibă şi un dedesubt politic, ne-am adresat unui fruntaş liberal, care nu acceptă politica vintilistă şi care ne-a făcut următoarele de­­claraţiuni : ,,De câţiva ani d. Vintilă Bră­­tianu aleargă prin străinătate du­pă un mare împrumut comunal, care să servească la o efectivă ri­dicare a Capitalei. Acest împru­mut nu l-a putut contracta și nici nu are să-l facă vreodată. „Insuccesul ultimei sale vizite în străinătate, a determinat pe mi­nistrul de finanțe să recurgă la un truc politic, şi anume: văzând că nu pate găsi bani pentru aşa zisul „împrumut comunal“, a con­tractat cu Berton un împrumut a­­tât de mic, încât cu banii aceştia nu numai că nu se va putea ridica oraşul, dar ei nu vor servi decât la lucrări de minimă importanţă, întrebaţi la primărie dacă se vor face din suma aceasta pavaje şi canalizări, şi veţi fi pe deplin lă­muriţi. Or, marele împrumut co­munal, pe care România îl caută de la războiu încoace, nu poate fi contractat de acest guvern epui­zat“. UN CABLU CIRCULAR Cu aceste date, ne-am­ prezintat la primărie. D. primar Costinescu a lu­crat toată dimineața probabil la contractul gu Berton, din care cauză nu l-am putut întreba. D. Berceanu a binevoit însă a ne face următoarele declarațiuni: — „Cu suma ce o împrumutăm nu vom face alt fel de lucrări, fiind­că această sumă nu ne-ar ajunge, decât să mărim debitul electric. Pentru aceasta, vom construi un nou cablu electric circular, dealun­­gul şoselelor de centură, — Bona­parte, Ștefan cel Mare, Vitan, etc., — care va alimenta cu lumină elec­trică cartierele mărginaşe. Se extinde deci spre periferie lumina electrică... — Dar alte lucrări în stil mai mare, vre­o uzină ?... — Nu vom putea construi nimic altceva, deoarece împrumutul nu este suficient. De o nouă uzină nu avem ne­­voe, deoarece cea existentă dă în plus, peste nevoile actuale, 7,000 kilowaţi, pe care-i avem la dispo­ziţie. — „Dar pavaje, deschideri de piețe canalizări ?... — Absolut nimic!!! * Deci, ,,împrumutul comunal“ poa­te fi socotit ca un pumn de praf pe care d. V­ Brătianu îl va arunca în oefiii cetățenilor și parlamenti lui. Ceace s’a contractat cu casa Berton e un „Bluff“, nu marele Îm­prumut comunal­,. O PRECIZARE A D-LUI DR. GHEORGHIAN Suntem în măsură a ști că d. dr. Gheorghian a prezis guvernului că nu va putea contracta un împrumut suficient. Una dintre cauzele acestei neputinți, este și următorul fapt: Pe când era primar d. dr. Gheor­ghian, simțindu-se nevoia neapărată de un mare împrumut, d-sa obţinuşi suma, în condiţiuni foarte favorabili pentru comună, dar contractul cu ca­pitaliştii străini nu s’a putut încheia­, din cauza liberalilor, cari, fiind în o­­poziţie, au început să strige prin pre­sa lor, că Bucureştii trebuesc refă­cuţi „prin noi înşi­ne” iar nu prin capital străin. Campania a fost atât de aprigă, încât d. V. Brătianu a ajuns chir să declare atunci, că nu va recu­­noaşte contractul când va veni la pu­tere. Consorţiul străin luând act de acea declaraţiune, a renunţat la tratative. Azi însă, când este la putere, d. V. Brătianu caută împrumuturi pentru comună, și, fiindcă nu poate să o mai facă, după o campanie ca aceea despre care vorbim, aranjază simu­lacrul de împrumut cu d. Berton, a­­facere ce nu este decât un „bluf“ po­­litic, deoarece comuna nu va folosi mai nimic de pe urma ei. AL. BOGDAN Un comerciant polon se sinucide la Chişinău CHIŞINĂU, 19. — Comerciantul Rapaport, sosit de curând din Po­lonia s’a sinucis prin strangulare după ce mai întâi încercase să-şi tae beregata. Sinucigaşul, care este un mare bogătaş, a lăsat o scrisoare^ prin care arată că averea rămasă o lasă unei fiice din Varşovia, întrucât parte din lucrurile si­nucigaşului lipsesc, autorităţile au deschis o anchetă. Cazul a produs mare senzaţie. Pricina sinuciderei este necu­noscută. -xxoxx-Ma mis! Ura Unn­ain ia ir BERLIN, 19. (Rader).­­ Guvernul bulgar cere în­­tr­a notă către guvernele aliate, desfiinţarea cen­tralului militar interaliat de­oarece aliaţii au recu­noscut însăşi îndeplini­rea loială a clauzelor din tratatul de pace, privitoa­re la dezarmarea Bulga­riei. -xxoxx-Manevrele armatei engleze FRANTA va fi reprezentata PRIN MARESALUL FRANCHET D’ESPERREY LONDRA 19 (Rador) — Franche d’Esperrey va lua parte la mane­vrele armatei britanice din Ham­nei franceze militare si va fi oaspe­tele generalului Lord Cavan la se­diul statului major din Andevor. La inceput era desemnat mare­­şalul Pétain însă are nevoe de ser­viciile sale în războiul din Maroc. Mareşalul Franchet d’Esperrey va fi însoțit de generalul Weygand ast­fel că misiunea va avea în fruntea sa doi faimoşi ofiţeri, cari vor reînoi cunoştinţa cu Lord Haig care va face parte din statul ma­jor englez- FRANCHET D’ESPERREY i SIFFâlîî se supun in massa Premii pe capul lui Abd-el-Krim PARIS, 19. (Rador). — (Telegramă din Fez). — Numeroase tratative de supuneri in massă, sunt consecinţa luării punctu­lui Bibane. In sectorul Vafrant, francezii forti­fică poziţiunile, artileria şi aviaţia contra-atacă cu eficacitate convoiurile Benihama. Am luat im­portante depozite de mu­niţiuni. Prizonierii dec la­Geneva, 19. — Astăzi s-a inaugu­rat la muzeul Math expoziţia de artă religioasă şi populară româ­nă organizată de către Fundaţia Principele Carol. Au luat parte toate personalită­ţile mai de seamă ale Societăţei Naţiunilor, delegaţiunile şi mem­brii Ambasadei, autorităţile din El­veţia, presa etc. Profesorul Pittard de la Universitatea din Geneva a pronunţat un admirabil discurs în numele comitetului organizaţiei a­­ducând elogii ministrului României, Comnen. A răs­puns ministrul Duca mulţumind personalităţilor federa­lei din Geneva pentru concursul dat. Consilierul federal Motta fos­tul preşedinte al Republice, insistă asupra raporturilor din ce în ce ră că ambiţia lui Abd El Krim ar fi să cucerească întreg Marocul, împăr­­ţind domnia cu fratele său. Ziarele din Melilla spun că Sultanul ar fi lansat o proclamaţi­une în tot Rif­­fu făgăduind 500 OOO fran­ci pentru prinderea lui Abd El Krim sau a frate­lui său, fie mort sau viu, mai cordiale care leagă Elveţia cu România. Primarul oraşului Geneva, Stoea sei, îşi exprimă dorinţa pentru în­frăţirea popoarelor noastre şi fă­când călduros omagiu viteazului po­por român. Dandurand preşedinte­le Adunărei felicită pentru fericita ideie de a face cunoscut sufletul de artist al poporului nostru. In a­­cest cerc international. Vizitată de sute de persoane, expoziţia este cea mai bună propagandă şi putem­i fi mândri de realizarea dorinţei stă­ruitoare a Princepelui Carol. Presa elveţiană unanim aduce omagii acestei fericite iniţiative pre­cum şi sufletului de artist al popo­rului român. O expoziţie de artă românească la Ganeva O inimoasă operă de propagandă România şi Iugoslavia Dezavuarea presei din Belgrad GENEVA, 18.­­ Cercuri­le oficiale iugoslave sunt­ revoltate de maniera ten­denţioasă cu care cores­pondenţii ziarelor „Poli­tika şi „Vremea“ în spe­cial d. Vinaver­cu comen­tat discursul d-lui Duca ţi­nut în Adunarea plenară a Societăţii Naţiunilor. Nici un moment na exis­tat vreo divirgenţă între delegaţiunile române şi sârbe care în tot timpul au colaborat în mod strâns şi constant. Violentul incendiu din Basarabia IAŞI, 29.­­ Un incendiu de o violenţă extraordi­nară s’a declarat în oră­şelul Călăraşi din Basara­bia. Flăcările s-au întins cu repeziciune cuprinzând 1O clădiri. Au plecat la faţa locu­­lui pompierii din Chişi­nău. Până la sosirea ajutoa­­relor foculua distrus stra­da principală a orașului. Pagubele sunt incalcit­­abile. Gi­ant Ion Popescu

Next