Lupta, octombrie 1928 (Anul 7, nr. 2062-2087)
1928-10-19 / nr. 2077
Inaugurarea firului telefonic direct Sofia-Bucuresti Cum a decurs solemnitatea ■ SOFIA', 18 (Rador). — In prezenta d-lui Rasko Madgiardî, ministrul Comunicaţiilor, a d-lui Savoff, directorul general al Po-firul telefonicdirect Sofia-Bucureştî. Prima convorbire a fost între d-l Dimitriu, ministrul de comunicaţiuni al României şi d-1 ministru Rasko Madgiaroff, cari au schimbat cuvinte calde de bune urări pentru propăşirea ambelor tari vecine, şi pentru stabilirea unor legături cât mai strânse, culturale şi economice. Aurmat apoi o convorbire între d-nii Marinescu, directorul general al P. T. T. din România şi d-1 director general Savoff. După terminarea solemnităţii, d-1 ministru Rasko Madgearoff a binevoit a face pentru agenţia „Rador" următoarele declaraţiuni: „Mă simt fericit că am putut inaugura această linie, ce va constitui încă un factor esenţial în reluarea bunelor relaţiuni ce au existat din vremuri îndelungate între tarile noastre. Doresc din tot sufletul ca această legătură culturală să fie urmată de o apropiere economică între România şi Bulgaria, garantând pacea politică în această parte a Europei”. D. CONST. DIMITRIU stelar şi a unui mare număr de reprezentanţi ai presei bulgare, s’a inaugurat azi la ora 10 a. m. Pregătirea bugetului general al Statului Cine vor fi raportorii bugetelor departamentelor Eri, după terminarea şedinţei Camerei, a avut loc, în sala secţiei a 5-a, şedinţa comisiei bugetare. Principiul general al viitoarelor bugete ale ministerelor este următorul: reduceri pe toată linia. D. Vintilă Brătianu a făcut o expunere, cerând tuturor departamentelor să reducă pe cât e posibil cheltuelile. eS'a stabilit adoptarea aceleași terminologii pentru toate capitolele bugetare. D. Ștefan Ioan s’a ridicat în contra risipei, care se face cu automobilele Statului. D-sa a cerut şi anul trecut reducerea maşinilor. Nu s’a redus decât un singur automobil la ministerul instrucţiunii publice.D-sa cere, din nou, să se reducă numărul automobilelor. Raportor al bugetului general al statului a fost ales d. C. Neamţu. RAPORTORII DEPARTAMENTELOR Au fost, apoi, aleşi următorii raportori pentru departamentele respective: d-nii Leonte Moldovanu (comunicaţii), d. general Traian Moşoiu (Poşta), d. Victor Slavescu (războiul), Iuliu Valaori (instrucţia publică), Onoriu Bănescu (interne), Ştefan Bogdan (culte şi arte), Dinu Brătianu (agricultura şi domeniile), Tancred Constantinescu (c. f. r.), Aurel Cosma (lucrările publice), Dan Emanuel (justiţia), Const. Georgescu (finanţe), dr. Gheorghe Leon (industria şi comerţul), Const. Georgescu (preşedinţia consiliului de miniştri), Al. Alimănişteanu (sănătatea), Gr. Demetrescu (externele). D. Ştefan Tătărăscu a fost însărcinat să se ocupe de situaţia bugetului aviaţiei, asupra căreia va face un raport. . D-sa, care se ocupă stăruitor de mersul aviaţiei noastre este considerat de guvern ca indicat în materie. D. Ştefan Tătărăscu va proceda, deci, la examinarea, din nou,, a situaţiei aviaţiei. In raportul pe care-1 va redacta va emite planul de lucru necesar alcătuirei bugetului aviaţiei, în conformitate cu nevoile timpului. Reducerile, în perspectivă nu privesc întru nimic departamentul războiului. Proectul radiofoniei pitici ti© emisiune In eousfnaeîl© Printre primele proecte ce vor fi depuse în parlament, se anunţă proectul radiofoniei. După cum se ştie, în 1925 s'a votat o lege a radiofoniei, care însă s’a constatat că prevedea dispoziţiuni atât de dracolice de control, încât echivala cu : interzicere a întrebuinţării acestui mijloc de răspândire a culturii în masse. Consiliul de miniştri a delegat o comisiune compusă din d-nii miniştri I. G. Duca, Paul Angelescu şi Dimitriu, pentru a pune la punct un nou proect, mai liberal. Acest nou proect ce va servi de bază .disc. Junilor este asemănător proectului propus în 1925 de „Prietenii radiofoniei”. Societatea de radiodifuziune cere reducerea controlului, suprimarea zonelor interzise de la graniţă, etc. Rămâne de văzut dacă Siguranţa generală a Statului şi Marele stat major vor admite aceste relaxări, şi in ce măsură. EMISIUNILE Paralel cu această mişcare dedobândire a libertăţii radiofoniei, Societatea de radiodifuziune de sub preşedenţia d-lui prof. Dragomirdurmuzescu, a amenajat la sediul său un studio, din care vor cânta angajaţi pentru viitoarele emisiuni. De asemeni s’a amenajat o cameră pentru speaker. Tot la sediul acestei societăţi se construeşte un post de emisiune provizoriu, pentru Bucureşti şi împrejurimi. Postul este instalat şi s’au făcut câteva încercări. Inaugurarea trebuia să se facă la 15 ale lunei curente, dar se mai aşteaptă sosirea unui accesoriu din streinătate, aşa că deschiderea a fost amânată pentru începutul lunei viitoare. PROGRAMELE Un al doilea post, un post mult mai puternic, se construeşte pe şoseaua Pantilimon. S-au pus temeliile edificiului. Abia prin Martie probabil că acest post principal va fi terminat. Executările artistice se vor face în studioul de la societatea de radiofuziune, care va fi legat cu postul, de unde se va face emisiunea ce va acoperi toata ţara. In ce priveşte partea artistică, organizarea ei a fost dată în seama d-lor Pessione şî Angelescu, se va angaja o orhestră compusă din 5 persoane (prea mică, după părerea noastă) şi se vor face angajamente speciale cu soliştii. In acelaş timp se va face legătura cu Universitatea, Ateneul, Opera şî o biserică (Sf. Spiridon, Creţulescu sau Domniţa Bălaşa) pentru transmiterea conferinţelor, concertelor, operei şi serviciilor religioase. Programul va conţine în majoritate muzică de cameră ,iar conferinţele nu vor ocupa mai mult de 20 minute pe zi. REP. Atelierele „ADEVERUL”, str. Sărindar Nn 6. ŞTIRI DIVERSE Azi dimineaţă a avut loc la preşedinţia consiliu®ui de miniştri o consfătuire între primul ministru , d-nii Duca, Argetoianu, razee, Gh. Tătărăscu şi Richard Franasovici. Consfătuirea este în legătură cu fixarea viitoarelor bugete ale diferitelor departamente. S’a mai discutat în cerc restrâns — Vintilă Brătianu, Duca, Argetoianu— şi asupra diferiteor ches®, luni curente. Se pare că guvernul a primit azi dimineaţă noui ştiri în privinţa tratativelor pentru împrumut. Potrivit acestor telegrame împrumutul e considerat de către guvernamenali definitiv încheiat. In consiliul de miniştri de mâine, d. Vintilă Brătianu va informa guvernul în această chestiune, asupra căreia şi-a concentrat, în momentul de faţă, toată lumea atenţia. In unele cercuri diplomatice şi politice se comentează în mod cu totul greşit prezenţa la Berlin a unei delegaţii şi a aviaţiei române. Nu e vorba de nici o delegaţie a aviaţiei, ci de o escursiune particulară aranjată de aero-club-ul român, ca şi orice altă escursiune de plăcere. Cum la Berlin există o expoziţie aeronautică interesantă ea atrage, cum e firesc, vizitarea ei de către streini şi de către experţi. De la noi au fost doi aviatori, însărcinaţi a lua cunoştiinţă de progresele aviaţiei germane. Escursioniştii de la aero-clubul român nu au avut nici o misiune oficială şi faptul că ministrul ţării la Berli a ţinut să ofere un prânz compatrioţilor săi nu trebuie interpretat — cum interpretează linii — că aviaţia română îşi îndreaptă acum privirile spre Berlin. Suntem încredinţaţi că aviaţia noastră nu jonglează în această privinţă şi că nu se abate de la atitudinea fixată de evenimente şi de interesele României noui. Ministerul instrucţiunii a înfiinţat o şcoală comercială practică (curs seral) în oraşul R.Sarat. D. Vintilă Brătianu, a convocat pentru mâine la ora 9 jumn. a. m. comisia bugetară a ministerului de finanţe. Preşedinte al acestei comisiuni este desemnat de dr. Gheorghe Trifon iar raportor d. Constant Georgescu. După examinarea situaţiei bugetului trecut se va proceda la stabilirea principiilor pe baza cărora va fi întocmit bugetul viitor. Biroul partidului naţional-ţărănesc continuă prepararea adunări delegaţilor comunelor şi a celorlalte 71 de întruniri în toate capitalele de judeţ. Data se va fixa în cursul săptămânii viitoare. Luni se întruneşte la Cameră comisia de disciplină, prezidată de d. Ion Pamitescu. Comisia va avea să se pronunţe asupra a două cereri: una a justiţiei care cere ridicarea imunităţii parlamentare a celor doi deputaţi arestaţi, — alta a acestora din urmă prin care roagă Camera să fie audiaţi. Parchetul militar reprezentat prin d. colonel Carapancea prim comisar regal, a făcut o descindere la sediul centrului studenţesc, unde a găsit în şedinţă comitetul central. Dat fiind că legalmente Uniunea studenţilor a fost dizolvată, şedinţa a fost imediat ridicată urmând ca parchetul militar să ia măsurile de rigoare deoarece şedinţa e considerată ca o încercare de întrunire clandestină. D. Vintilă Brătianu a lucrat azi cu d. Bolghert, ocupăndu-se cu legile de stabilizare monetară. D. ing. Teodorescu, directorul gen.al R. M. S. a lucrat azi cu d. Vintilă Brătianu, in vederea Întocmirii bugetului pe anul viitor. D. Vintilă Brătianu a lucrat ori cu d-nii Dimitriu, ministrul comunicaţiilor şi Teodorescu, directorul general al căilor ferate. S-au discutat nevoile de material ale instituţiei precum şi întocmirea bugetului pe exerciţiul viitor. Deschiderea Bulev. I. C. Brătianu Solemnitatea de astăzi Azi intre orele 12.1, a avut loc solemnitatea deschideri bulevardului I. C. Brătianu. Festivitatea a fost făcută pe noul bulevard exact pe locul pe care a fost imobilul lui Ion Brătianu, bătrânul, şi unde au copilărit Ionel Brătianu şî actualul prim-ministru. Pe acest loc s’a aşezat o piatră comemorativă care a fost desvelită ori. La solemnitate au asistat: Din partea guvernului: d-nii I. G. Duca, C. Dumitriu, I. Inculeţ, Stelian Popescu, I. Nistor, R. Franasovici şi Budurian secretar* general la interne; d-nii primari I. Costinescu, Nicu Minovici, Barbu Dumitrescu şi A. Mincu; consilierii comunali: Alexandrina Cantacuzino, prinţesa Caragea, dr. Gh. Gheorghian, D. Niculescu-Ritz, Al. Matak, Mih. Berceanu, I. Săbăreanu, dr. Suter, dr. Nicolaescu, dr. Şt. Anastasiu, Chiriţă Vasilescu, Condeescu, M. Poenaru-Borcica, V. Dumitrescu- Militari, Blănaru, protopop Z. Popesscu, M. Frigator, Cezar Simionescu, etc. Corpul funcţionarilor municipali era reprezentat prin d-nii E. Conduratu, dr. Staicovici, inspector gen. vet. Călinescu, Şt. Rădulescu, Isidor Cristea, Stan Popescu, Vasile Constantinescu. Din partea comerţului şi industriei d-nii: Cerkez, Aristid Blank, I. Matak, Penescu-Kertch, I. Dumitrescu- Militari, Şt. Filipescu, T. Dobrescu, C. Staicovici, etc. Apoi d-nii: D. Arţăreanu, Iordache Minciulescu, Al. Gussi, Ştefan Bogdănescu, directorul timbrului, gen. Nicoleanu, Mociorniţă, Mih. Georgescu, etc.. SERVICIUL DIVIN S’a oficiat o slujbă religioasă de către părintele Negulescu, de la bis. Batişte, după care a luat cel dintâi cuvântul d. Cerkex, preş. Camerei de comerţ. D. I. G. Duca remite d-lui dr. Costinescu insemnele Marei Cruci a ordinului „Coroana României“ ce i-a fost acordată de înalta Regentă ca un semn de recunoştinţă a muncei d-sale. „Vă asigur că munca rodnică ce aţi depus va constitui o pagină nescrisă in istoria Capitalei şi vă felicit pentru tot ce aţi făcut ca operă culturală, de asistenţă socială, lucruri edilitare şi arhitectură. D. dr. Costinescu a mulţumit pentru frumoasele cuvinte ce i s’au spus. S’a tăiat apoi panglica şi bulevardul a fost dat circulaţiei. I. P. Cele două mari crize din Jugoslavia Criza partidului radical şi criza parlamentarisntului in general BELGRAD. — Jugoslavia var celebra a 10-a aniversare a unirii sale a cărei sărbătorire a început prin solemnităţile comemorării ruperei frontului de la Salonic. Sărbătorirea unirii are însă loc într’un timp când ţara încearcă două mari crize: criza celui mai mare partid politic — partidul radical şi criza parlamentarismului iugoslav în general. Partidul radical formează de mai bine de 50 de ani un important factor politic al Serbiei. Istoria politică a Serbiei sub cei doi domnitori din dinastia Obrenovici, Milan șî Alexandru, e plină de lupte ce au fost duse de radicali contra acestei dinastii și partizanilor ei. Luptele au decurs într’un mod destul de dramatic, au necesitat multe jertfe, încheindu-se prin evenimentul sângeros din 29 Maiu 1903 când dinastia Obrenovici a fost nimicită pentru totdeauna. De la această revoluţie la care au luat parte şi fruntaşii radicali, partidul radical a stat mereu la cârmă, singur sau în colaborare cu alt partid. A avut cea mai mare putere în stat insă a purtat cel mai mult greul răspunderilor. GRUPUL VUKICEVICI N’A CEDAT De la sfârşitul războiului şi în special de la moartea eminentului politician Nicolae Pasici, acest vechiu şi puternic partid suferă de o criză cronică, care se simte şi în întreaga viaţă de stat. Luptă cu înverşunare între dânşii, prietenii fostului primministru Vukicevici, care are majoritatea clubului parlamentar şi membrii aripei pasiciste, cari au majoritatea în comitetul executiv al partidului. Deşi la recenta conferinţă s’a recunoscut că comitetul executiv este cea mai înaltă instanţa în partid şi s’a votat o rezoluţie menita să pună capăt certurilor interne prin supunerea grupului Vukicevici, totuşi acest grup n’a găsit cu cale să se resemneze şi luptă mai departe pentru puterea în partid. Nu o singură dată s’a vorbit despre o sciziune în partidul radical. S’a întâmplat însă că în orice moment critic unitatea partidului a fost menţinută, cel puţin în exterior, ceeace ar spune că radicalii încă nu şi-au trăit traiul, cu toate că în ultimele alegeri numărul mandatelor lor s’au micşorat considerabil. In alegerile din 7 Septembrie 1927, radicalii au pierdut 30 mandate așa că în Scupcină se află astăzi numai 112 radicali. NU SUNT CONDUCĂTORI . Prima cauză a frământărilor interne din acest partid, este lipsa de persoane conducătoare cum a fost Nicolae Pasici, Milovan Milovanovici sau Lazăr Pacin. Pentru moștenirea lui Pasici, s’au certat numeroşi fruntaşi ca Uzunovici, Nincici, Vukicevici, etc., capacităţi aproape egale. .Dar mai serioasă este poate împrejurarea că acest partid n’are de fapt un program bine precizat. La începuturile sale, înainte cu 50 ani, radicalismul şi-a avut în, Serbia programul său politic social. In domeniul social radicalii au fost revoluţionari. Fiind siliţi să lupte pentru parlamentarism, libertate politică şi externă, radicalismul a uitat de baza sa socială pe care a fost întemeiat la început. CINE SĂ IA SUCCESIUNEA RADICALILOR Partidul radical se află decî într’o grea criză. Nu e vorba aci de diferite puncte din program sau de o ceartă între două sau trei persoane, ci de o criză de persoane şi program în general. Totuşi nu se poate vorbi despre destrămarea partidului. In Serbia oamenii îşi amintesc în mod viu despre acei bărbaţi cari sub guvernele din timpul dinastiei Obrenovici au luptat şi au murit in închisori pentru idealurile radicalismului. Pe de altă parte nu există aci nici partide cari ar putea să succedeze pe radicali. Al doilea partid sârb, cel democrat, chiar când a crescut considerabil în ultimele alegeri câştigând 60 mandate, n’are nici el un program neprecizat, pentru problemele grabnice ale timpurilor noui şi nu se bucură de o aşa popularitate în popor. CE VOR AGRARIENII-DEMOCRAŢI A doua criză din Iugoslavia, a cărei formă acută se manifestă în lupta dintre Belgrad şi Zagreb, se desfăşoară din fericire, în anumite limite şi cari sunt intangibilitatea unităţii statului şi a dinastiei. Prima cerinţă a coaliţiei agraro-democrate este azi dizolvarea Scupcinei şi anunţarea de noui alegeri Împotriva cărora se apără însă partidele guvernamentale, cari exceptând pe musulmanii din Bosnia ar suferi mari pierderi. Nu poate fi îndoială că alegerile vor avea loc curând sau mai târziu, aducând o clarificare care e atât de necesară în viața internă din Iugoslavia. a. VUKICEVICI Contele Bethlen agită chestia revizuitei tratatelor ţi e replicăjei Nouile explicaţiuni ale premierului maghiar BUDAPESTA, 18 (Rador). In cursul desbaterilor Comisiunei de politică externă a Camerei Deputaţilor, baronul Szterenyi (care este şeful delegaţiei ungare la tratativele de la Rapallo in chestiunea optantilor) a subliniat că nota de adeziune a Ungariei la pactul Kellog, aşa cum a fost concepută, este aprobată în totul de întreaga opinie publică ungară. Cunoscându-se insă adevăratele raporturi de forţe, trebuie să se sublinieze cu hotărâre că ar fi cea mai mare primejdie pentru ideia revizuirii tratatelor de pace dacă guvernul ar ridica în scurt timp o cerere de revizuire. Contele Bethlen, preşedintele Consiliului, a dat apoi lămuriri în chestiunea declaraţiunilor pe care le-a făcut acum câteva zile la Nagycenk, vorbind de reforma Constituţiei şi de chestiunea regalităţii. Aceste declaraţiuni, a precizat primul ministru, erau de natură pur teoretică. Primul ministru s’a apărat categoric de presupunerea că ar fi voit să abordeze chestiunea regalităţii intr’o formă actuală. De altfel declaraţiunile sale erau în deplin acord cu legea din 1920, care rezervă naturi ei dreptul de a trage consecinţele unei situaţiunii schimbate. Preşedintele Comisiunei, d-l Berzeviczy a relevat importanţa hotărârii luată la Geneva în privinţa cooperaţiei intelectuală ş, a susţinut că Statele Micei Antante pun piedici vânzării produselor intelectuale din Ungaria. Oprirea unor anumite publicaţiuni ungare în teritoriile Statelor vecine a fost înfăţişată de orator ca o intenţie de a exclude minorităţile de la posibilitatea păstrării unor legături culturale. Apponyi speră intr’o înţelegere ca Romania Budapesta, 18. (Rador). Contele Apponyi a declarat aseară in culoarele Camerei deputaţilor ceî după părerea sa s’a profiles o ameliorare a situaţiei în chestiunea optanţilor. Problema a fost mişcată din punctul mort în care se găsea şi tratativele directe la Rapallo nu sunt cu totul lipsite de speranţe de reuşită. CONTELE BETHLEN BURSA 100 l8i15.50fr.fr. la Paris Francul francez e calm la 20.29% la Zuerich. La Paris Ura sterină e negociată la 124.20. Lira italiană e staționară la 27.21 și jumătate la Zuerich. Lira sterlină e calma la 25.20 la Zuerich. ■ Revizuirea planului Dawes Berlin, 18. (Rador). — Di* Parker Gilbert, agentul general al reparaţiu* nilor va face în curând o călătorie prin principalele capitale europene spre a discuta cu guvernele respective o eventuală revizuire a planului Dawes, la noi devizele calme Târgul nostrude devize e mai calm. Cursurile în scădere din totală lipsă de cumpărători. Transacţiunile reduse. In târgul liber, au cotat: Franci francezi 6.48— 6.47 Dolari 165.60—165.40 BURSA OFICIALA Banca Naţională 12.700, 675, 50, 25 Banca Românească 1170, 50 Banca de Scont 405 Credit Industrial 1030, 20 Petrolul Românesc 860 Steaua Română 1710,700 20 I. R. D. P. 410 Credit Minier pui 1030 Reşiţa 8805 Credit technic 480 Mica 690, 5 împroprietărirea 59 % Urbane Buc. 55.90 Franci elvețieni 31.95— 31.90 Helgas 23.06— 23.03 Lire sterline S05.00—803.50 Lire italiene S.70-- 8.69 Lire otomane 86.00— 85.75 Mărci germane 39.55— 39.48 Zloți polonezi 18.50— 18.25 Schilingi austriaci 23.35— 23.30 Pengő 28.95— 28.96 Coroane cehoslovace 4.92— 4.91 Dinari 2.95— 2.90 Drachme 2.25— 2.20 Leve 1.15— 1.20 Fiorini olandezi 66.60— 66.50 O demonstraţie a studenţilor polonezi contra producţiilor străine VARŞOVIA~19T- După manifestaţiile de stradă de zilele trecute, ale studenţilor polonezi, în contra diferitelor obiecte de fabricaţie străină, acestea au trecut la fapte. Ieri, un grup numeros de studenţi s’au îndreptat spre casa de confecţiuni engleza „Old England”, unde au spart geamurile, au stricat maşinile şî au aruncat materialele în stradă. Apoi au scris pe zidurile fabrice : „Cumpăraţi numai produse poloneze”. Studenţii s’au indreptat in urmă spre primărie înmânând preşedintelui consiliului comunal , o cerere de înlăturare a firmelor cu produse din străinătate. După aceasta, împărţiţi în grupuri, studenţii au deteriorat câteva dulapuri automate ale fabricei elveţiene de dipcomată Suchard. Un nou raid transatlantic ._____ _ NEW-YORK 18 (Rador)* — Plecarea aviatorului Macdonald s'a făcut ori din St. Jean (Terra Nova) în condiţiuni favorabile. Se crede că ţinta raidului transatlantic este Londra. Experţii oficiului meteorologic american declară că timpul e acum excepţional de favorabil pentru im raid aerian. Pe toată întinderea oceanului Atlantic nu există pentru moment nici o regiune bântuită de furtună. Aviatorul va mai avea şi avantajul unui vânt ce bate dinspre coasta americană spre Răsărit, cu o iuţeală de 30 km. pe oră. 1 ....■■iiiillilli» a wtHiiimi"——1 ■—«"H* Conflict intre ministrul instrucţiei ungar şi Universitate pe chestia lui Numerus Clausus BUDAPESTA. 16. — Intre ministrul de Instrucţie ungar, contele Klabelsberg şi senatul Universităţii, a izbucnit un violent conflict pe chestia lui Numerus Clausus. Pe baza discursului ţinut de deputatul democrat lesei Paccas, ministrul instrucţiunii a cerut senatului Universităţii, printrio adresă oficială, să înscrie în Universitate un număr mai mare de studenţi evrei cari au obţinut medii mari la examenul de maturitate. Facultatea de filozofie a refuzat categoric această cerere. Facultatea de medicină a luat in considerare numai 3 puncte din cele 10 ale cererii, iar celelalte şi-au întemeiat refuzul pe consideraţia că in această chestiune Senatul ar avea o altă părere. Sa spune că contele Klebelsberg va face din aceasta o chestie de prestigiu şi va susţine o luptă dârză pentru cauza studenţilor. Dn baton sî-ă luai sftorul PARIS, 18 (Rador). — In apropieri de Nevers, in cursul unor manevre s’au rupt frânghiile care fineau lopat sin balon captiv pa bardul căruia sa găseau doi ofiţeri. Balonul a dispărut în direcţia Sud-Est. Soarta ofiterilor pricinueşte îngrijorare, deoarece ofiţerii nu dispun nici de paraşute, nici de alimente. In Polona ringt VARSOVIA, 18 (Rador). Temperatura a scăzut brusc toata Polonia. In regiunea Sud continua să ningă de dr zile. Girant responsabil ION MILE/