Lupta, octombrie 1928 (Anul 7, nr. 2062-2087)

1928-10-19 / nr. 2077

Inaugurarea firului telefonic direct Sofia-Bucuresti Cum a decurs solemnitatea ■ SOFIA', 18 (Rador). — In pre­zenta d-lui Rasko Madgiard­î, ministrul Comunicaţiilor, a d-lui Savoff, directorul general al Po-firul telefonic­­direct Sofia-Bucu­­reştî. Prima convorbire a fost între d-l Dimitriu, ministrul de comunicaţiuni al României şi d-1 ministru Rasko Madgiaroff, cari au schimbat cuvinte calde de bune urări pentru propăşirea ambelor tari vecine, şi pentru stabilirea unor legături cât mai strânse, culturale şi economice. A­­urmat apoi o convorbire în­tre d-nii Marinescu, directorul general al P. T. T. din România şi d-1 director general Savoff. După terminarea solemnităţii, d-1 ministru Rasko Madgearoff a binevoit a face pentru agenţia „Rador" următoarele declaraţi­­uni: „Mă simt fericit că am putut inaugura această linie, ce va constitui încă un factor esenţial în reluarea bunelor relaţiuni ce au existat din vremuri îndelun­gate între tarile noastre. Doresc din tot sufletul ca această legă­tură culturală să fie urmată de o apropiere economică între România şi Bulgaria, garantând pacea politică în această parte a Europei”. D. CONST. DIMITRIU stelar şi a unui mare număr de reprezentanţi ai presei bulgare, s’a inaugurat azi la ora 10 a. m. Pregătirea bugetului general al Statului Cine vor fi raportorii bugetelor departamentelor­ ­­Eri, după terminarea şedin­ţei Camerei, a avut loc, în sala secţiei a 5-a, şedinţa comisiei bugetare. Principiul general al viitoare­lor bugete ale ministerelor este următorul: reduceri pe toată linia. D. Vintilă Brătianu a făcut o expunere, cerând tuturor depar­tamentelor să reducă pe cât e posibil cheltuelile. eS'a stabilit adoptarea aceleași terminologii pentru toate capito­lele bugetare. D. Ștefan Ioan s’a ridicat în contra risipei, care se face cu automobilele Statului. D-sa a cerut şi anul trecut reducerea maşinilor. Nu s’a re­dus decât un singur automobil la ministerul instrucţiunii pu­blice.­­D-sa cere, din nou, să se redu­că numărul automobilelor. Raportor al bugetului general al statului a fost ales d. C. Neam­ţu. RAPORTORII DEPARTAMEN­TELOR Au fost, apoi, aleşi următorii raportori pentru departamentele respective: d-nii Leonte Moldo­­vanu (comunicaţii), d. general Traian Moşoiu­ (Poşta), d. Vic­tor Slavescu (războiul), Iuliu Va­­laori (instrucţia publică), Ono­­riu Bănescu (interne), Ştefan Bogdan (culte şi arte), Dinu Brătianu (agricultura şi domenii­le), Tancred Constantinescu (c. f. r.), Aurel Cosma (lucrările publice), Dan Emanuel (justiţia), Const. Georgescu (finanţe), dr. Gheorghe Leon (industria şi co­merţul), Const. Georgescu (pre­şedinţia consiliului de miniştri), Al. Alimănişteanu (sănătatea), Gr. Demetrescu (externele). D. Ştefan Tătărăscu a fost în­sărcinat să se ocupe de situaţia bugetului aviaţiei, asupra căreia va face un raport. . D-sa, care se ocupă stăruitor de mersul aviaţiei noastre este considerat de guvern ca indicat în materie. D. Ştefan Tătărăscu va pro­ceda, deci, la examinarea, din nou,, a situaţiei aviaţiei. In raportul pe care-1 va re­dacta va emite planul de lucru necesar alcătuirei bugetului a­­viaţiei, în conformitate cu ne­voile timpului. Reducerile, în perspectivă nu privesc întru nimic departamen­tul războiului. Proectul radiofoniei pitici ti© emisiune In eousfnaeîl© Printre primele proecte ce­­ vor fi depuse în parlament, se­­ anunţă proectul radiofoniei. După cum se ştie, în 1925 s'a­ votat o lege a radiofoniei, care însă s’a constatat că preve­dea dispoziţiuni atât de draco­­lice de control, încât echivala cu :­ interzicere a întrebuinţării a­­cestui mijloc de răspândire a culturii în masse. Consiliul de miniştri a delegat o comisiune compusă din d-nii miniştri I. G. Duca, Paul An­­­g­el­escu şi Dimitriu, pentru a pune la punct un nou proect, mai liberal. Acest nou proect ce va servi de bază .­disc­. Junilor este ase­mănător proectului propus în 1925 de „Prietenii radiofoniei”. Societatea de radiodifuziune cere reducerea controlului, su­primarea zonelor interzise de la graniţă, etc.­ Rămâne de văzut dacă Sigu­ranţa generală a Statului şi Ma­rele stat major vor admite a­­ceste relaxări, şi in ce măsură. EMISIUNILE Paralel cu această mişcare de­­dobândire a libertăţii radiofoniei, Societatea de radiodifuziune de sub preşedenţia d-lui prof. Dra­­gomir­­durmuzescu, a amena­jat la sediul său un studio, din care vor cânta angajaţi pentru viitoarele emisiuni. De asemeni s’a amenajat o cameră pentru speaker. Tot la sediul acestei societăţi se construeşte un post de emi­siune provizoriu, pentru Bucu­reşti şi împrejurimi. Postul este instalat şi s’au făcut câteva în­cercări. Inaugurarea trebuia să se facă la 15 ale lunei curente, dar se mai aşteaptă sosirea u­­nui accesoriu din streinătate, aşa că deschiderea a fost amânată pentru începutul lunei viitoare. PROGRAMELE Un al doilea post, un post mult mai puternic, se constru­eşte pe şoseaua Pantilimon. S-au pus temeliile edificiului. Abia prin Martie probabil că acest post principal va fi terminat. Executările artistice se vor face în studioul de la societatea de radiofuziune, care va fi legat cu postul, de unde se va face e­­misiunea ce va acoperi toata ţara. In ce priveşte partea artisti­că, organizarea ei a fost dată în seama d-lor Pessione şî An­­gelescu, se va angaja o orhestră compusă din 5 persoane (prea mică, după părerea noastă) şi se vor face angajamente speciale cu soliştii. In acelaş timp se va face le­gătura cu Universitatea, Ate­neul, Opera şî o biserică (Sf. Spiridon, Creţulescu sau Dom­niţa Bălaşa) pentru transmite­rea conferinţelor, concertelor, operei şi serviciilor religioase. Programul va conţine­ în ma­joritate muzică de cameră ,iar conferinţele nu vor ocupa mai mult de 20 minute pe zi. REP. Atelierele „ADEVERUL”, str. Sărindar Nn 6. ŞTIRI DIVERSE Azi dimineaţă a avut loc la preşedinţia consiliu®­ui de miniştri o consfătu­ire între primul ministru , d-nii Duca, Argetoianu, razee, Gh. Tătărăscu şi Richard Franasovici. Con­sfătuirea este în legătură cu fixarea viitoarelor bu­gete ale diferitelor de­partamente. S’a mai discutat în cerc restrâns — Vintilă Bră­tianu, Duca, Argetoianu— şi asupra diferiteor ches®, luni curente. Se pare că guvernul a primit azi dimineaţă noui ştiri în privinţa tratative­lor pentru împrumut. Po­trivit acestor telegrame împrumutul e considerat de către guvernamenali definitiv încheiat. In consiliul de miniştri de mâine, d. Vintilă Bră­tianu va informa guver­nul în această chestiune, asupra căreia şi-a concen­trat, în momentul de fa­ţă, toată lumea atenţia. In unele cercuri diplomatice şi politice se comentează în mod cu totul greşit prezenţa la Berlin a unei delegaţii şi a aviaţiei româ­ne.­­ Nu e vorba de nici o delegaţie a aviaţiei, ci de o escursiune par­ticulară aranjată de aero-club-u­l român, ca şi ori­ce altă escur­­siune de plăcere. Cum la Berlin există o expo­ziţie aeronautică interesantă ea atrage, cum e firesc, vizitarea ei de către streini şi de către experţi. De la noi au fost doi aviatori, însărcinaţi a lua cunoştiinţă de progresele aviaţiei germane. Escursioniştii de la aero-clubul român nu au avut nici o misiune oficială şi faptul că ministrul ţării la Berli a ţinut să ofere un prânz compatrioţilor săi nu trebuie in­terpretat — cum interpretează li­nii — că aviaţia română îşi în­dreaptă acum privirile spre Ber­lin. Suntem încredinţaţi că aviaţia noastră nu jonglează în această privinţă şi că nu se abate de la a­­titudinea fixată de evenimente şi de interesele­ României noui. Ministerul instrucţiunii a înfiinţat o şcoală comercială practică (curs seral) în oraşul R.­Sarat. D. Vintilă Brătianu, a con­vocat pentru mâine la ora 9 jumn. a. m. comisia bugetară a ministerului de finanţe. Preşe­dinte al acestei comisiuni este desemnat de dr. Gheorghe Tri­­fon iar raportor d. Constant Georgescu. După examinarea situaţiei bugetului trecut se va proceda la stabilirea principiilor pe ba­za cărora va fi întocmit buge­tul viitor. Biroul partidului naţional-ţă­­rănesc continuă prepararea a­­dunări delegaţilor comunelor şi a celorlalte 71 de întruniri în toate capitalele de judeţ. Data se va fixa în cursul săp­tămânii viitoare. Luni se întruneşte la Cameră comisia de disciplină, prezidată de d. Ion Pamitescu. Comisia va avea să se pro­nunţe asupra a două cereri: una a justiţiei care cere ridicarea imunităţii parlamentare a celor doi deputaţi arestaţi, — alta a acestora din urmă prin care roagă Camera să fie audiaţi. Parchetul militar reprezentat prin d. colonel Carapancea prim comisar regal, a făcut o descin­dere la sediul centrului studen­ţesc, unde a găsit în şedinţă comitetul central. Dat fiind­­ că legalmente U­­niunea studenţilor a fost dizolva­tă, şedinţa a fost imediat ridi­cată urmând ca parchetul mili­tar să ia măsurile de rigoare de­oarece şedinţa e considerată ca o încercare de întrunire clandestină. D. Vintilă Brătianu a lucrat azi cu d. Bolghert, ocupăndu-se cu legile de stabilizare monetară. D. ing. Teodorescu, directorul gen.­al R. M. S. a lucrat azi cu d. Vin­­tilă Brătianu, in vederea Întocmirii bugetului pe anul viitor. D. Vintilă Brătianu a lucrat ori cu d-nii Dimitriu, ministrul comunicaţiilor şi Teodorescu, di­rectorul general al căilor fe­rate. S-au discutat nevoile de mate­rial ale instituţiei precum şi întocmirea bugetului pe exerci­ţiul viitor. Deschiderea Bulev. I. C. Brătianu Solemnitatea de astăzi Azi intre orele 12.1, a avut loc solemnitatea deschideri bulevardu­lui I. C. Brătianu. Festivitatea a fost făcută pe noul bulevard exact pe locul pe care a fost imobilul lui Ion Brătianu, bă­trânul, şi unde au copilărit Ionel Brătianu şî actualul prim-ministru. Pe acest loc s’a aşezat o piatră comemorativă care a fost desvelită ori. La solemnitate au asistat: Din par­tea guvernului: d-nii I. G. Duca, C. Dumitriu, I. Inculeţ, Stelian Popescu, I. Nistor, R. Franasovici şi Budu­­rian secretar* general la interne; d-nii primari I. Costinescu, Nicu Minovici, Barbu Dumitrescu şi A. Mincu; con­silierii comunali: Alexandrina Canta­­cuzino, prinţesa Caragea, d­r. Gh. Gheorghian, D. Niculescu-Ritz, Al. Matak, Mih. Berceanu, I. Săbăreanu, dr­. Suter, dr. Nicolaescu, dr. Şt. Ana­­stasiu, Chiriţă Vasilescu, Condeescu, M. Poenaru-Borcica, V. Dumitrescu- Militari, Blănaru, protopop Z. Po­­pesscu, M. Frigator, Cezar Simio­­nescu, etc. Corpul funcţionarilor municipali era reprezentat prin d-nii E. Condu­­ratu, dr. Staicovici, inspector gen. vet. Călinescu, Şt. Rădulescu, Isidor Cristea, Stan Popescu, Vasile Con­stantinescu. Din partea comerţului şi industriei d-nii: Cerkez, Aristid Blank, I. Ma­tak, Penescu-Kertch, I. Dumitrescu- Militari, Şt. Filipescu, T. Dobrescu, C. Staicovici, etc. Apoi d-nii: D. Ar­­ţăreanu, Iordache Minciulescu, Al. Gussi, Ştefan Bogdănescu, directorul timbrului, gen. Nicoleanu, Mocior­­niţă, Mih. Georgescu, etc.. SERVICIUL DIVIN S’a oficiat o slujbă religioasă de către părintele Negulescu, de la bis. Batişte, după care a luat cel dintâi cuvântul d. Cerkex, preş. Camerei de comerţ. D. I. G. Duca remite d-lui dr­. Cos­­tinescu insemnele Marei Cruci a or­dinului „Coroana României“ ce i-a fost acordată de înalta Regentă ca un semn de recunoştinţă a muncei d-sale. „Vă asigur că munca rodnică ce aţi depus va constitui o pagină ne­scrisă in istoria Capitalei şi vă fe­licit pentru tot ce aţi făcut ca ope­ră culturală, de asistenţă socială, lu­cruri edilitare şi arhitectură. D. dr. Costinescu a mulţumit pen­tru frumoasele cuvinte ce i s’au spus. S’a tăiat apoi panglica şi bule­vardul a fost dat circulaţiei. I. P. Cele două mari crize din Jugoslavia Criza partidului radical şi criza parlamenta­risntului in general BELGRAD. —­ Jugoslavia var celebra a 10-a aniversare a u­­nirii sale a cărei sărbătorire a început prin solemnităţile come­morării ruperei frontului de la Salonic. Sărbătorirea unirii are însă loc într’un timp când ţara încearcă două mari crize: criza celui mai mare partid politic — partidul radical şi criza parla­mentarismului iugoslav în gene­ral. Partidul radical formează de mai bine de 50 de ani un impor­tant factor politic al Serbiei. Is­toria politică a Serbiei sub cei doi domnitori din dinastia Obre­­novici, Milan șî Alexandru, e plină de lupte ce au fost duse de radicali contra acestei dinas­tii și partizanilor ei. Luptele au decurs într’un mod destul de dramatic, au necesitat multe jertfe, încheindu-se prin eveni­mentul sângeros din 29 Maiu 1903 când dinastia Obrenovici a fost nimicită pentru totdeauna. De la această revoluţie la care au luat parte şi fruntaşii radicali, partidul radical a stat mereu la cârmă, singur sau în colaborare cu alt partid. A avut cea mai mare putere în stat insă a pur­tat cel mai mult greul răspunde­rilor. GRUPUL VUKICEVICI N’A CEDAT De la sfârşitul războiului şi în special de la moartea eminen­tului politician­ Nicolae Pasici, a­­­cest vechiu şi puternic partid suferă de o criză cronică, care se simte şi în întreaga viaţă de stat. Luptă cu înverşunare între dânşii, prietenii fostului prim­­ministru Vukicevici, care are majoritatea clubului parlamen­tar şi membrii aripei pasiciste, cari au majoritatea în comitetul executiv al partidului. Deşi la recenta conferinţă s’a recunos­cut că comitetul executiv este cea mai înaltă instanţa în partid şi s’a votat o rezoluţie menita să pună capăt certurilor interne prin supunerea grupului Vukice­vici, totuşi acest grup n’a găsit cu cale să se resemneze şi luptă mai departe pentru puterea în partid. Nu o singură dată s’a vorbit despre o sciziune în par­tidul radical. S’a întâmplat însă că în orice moment critic unita­tea partidului a fost menţinută, cel puţin în exterior, ceeace ar spune că radicalii încă nu şi-au trăit traiul, cu toate că în ulti­mele alegeri numărul mandate­lor lor s’au micşorat considera­bil. In alegerile din 7 Septem­brie 1927, radicalii au pierdut 30 mandate așa că în Scupcină se află astăzi numai 112 radicali. NU SUNT CONDUCĂTORI . Prima cauză a frământărilor interne din acest partid, este lip­sa de persoane conducătoare cum a fost Nicolae Pasici, Milo­­van Milovanovici sau Lazăr Pa­cin. Pentru moștenirea lui Pa­sici, s’au certat numeroşi frun­taşi ca Uzunovici, Nincici, Vu­kicevici, etc., capacităţi aproa­pe egale. .­Dar mai serioasă este poate împrejurarea că acest partid n’are de fapt un program bine precizat. La începuturile sale, înainte cu 50 ani, radicalis­mul şi-a avut în, Serbia progra­mul­ său politic social. In dome­niul social radicalii au fost re­voluţionari. Fiind siliţi să lupte pentru parlamentarism, libertate politică şi externă, radicalismul a uitat de baza sa socială pe ca­re a fost întemeiat la început. CINE SĂ IA SUCCESIUNEA RADICALILOR Partidul radical se află decî într’o grea criză. Nu e vorba aci de diferite puncte din pro­gram sau de o ceartă între două sau trei persoane, ci de o criză de persoane şi program în ge­neral. Totuşi nu se poate vorbi despre destrămarea partidului. In Serbia oamenii îşi amintesc în mod viu despre acei bărbaţi cari sub guvernele din timpul dinastiei Obrenovici au luptat şi au murit in închisori pentru ide­alurile radicalismului. Pe de al­tă parte nu există aci­ nici par­tide cari ar putea să succedeze pe radicali. Al doilea partid sârb, cel democrat, chiar când a cres­cut considerabil în ultimele ale­geri câştigând 60 mandate, n’are nici el un program neprecizat, pentru problemele grabnice ale timpurilor noui şi nu se bucură de o aşa popularitate în popor. CE VOR AGRARIENII-DEMO­­­CRAŢI A doua criză din Iugoslavia, a cărei formă acută se manifes­tă în lupta dintre Belgrad şi Zagreb, se desfăşoară din feri­cire, în anumite limite şi cari sunt intangibilitatea unităţii sta­tului şi a dinastiei. Prima cerin­ţă a coaliţiei agraro-democrate este azi dizolvarea Scupcinei şi anunţarea de noui alegeri Împo­triva cărora se apără însă par­tidele guvernamentale, cari ex­ceptând pe musulmanii din Bos­nia ar suferi mari pierderi. Nu poate fi îndoială că alegerile vor avea loc curând sau mai târziu, aducând o clarificare care e a­­tât de necesară în viața internă din Iugoslavia. a. VUKICEVICI Contele Bethlen agită chestia revizuitei tratatelor ţi e replicăjei Nouile explicaţiuni ale premierului maghiar BUDAPESTA, 18 (Rador).­­ In cursul desbaterilor Comisiu­­nei de politică externă a Came­rei Deputaţilor, baronul Sztere­­nyi (care este şeful delegaţiei ungare la tratativele de la Rapa­llo in chestiunea optantilor) a subliniat că nota de adeziune a Ungariei la pactul Kellog, aşa cum a fost concepută, este apro­bată în totul de întreaga opinie publică ungară. Cunoscându-se insă adevăratele raporturi de forţe, trebuie să se sublinieze cu hotărâre că ar fi cea mai mare primejdie pentru ideia revizuirii tratatelor de pace dacă guver­nul ar ridica în scurt timp o ce­rere de revizuire. Contele Bethlen, preşedintele Consiliului, a dat apoi lămuriri în chestiunea declaraţiunilor pe care le-a făcut acum câteva zile la Nagycenk, vorbind de refor­ma Constituţiei şi de chestiunea regalităţii. Aceste declaraţiuni, a precizat primul ministru, erau de natură pur teoretică. Primul ministru s’a apărat categoric de presupunerea că ar fi voit să a­­bordeze chestiunea regalităţii intr’o formă actuală. De altfel declaraţiunile sale erau în de­plin acord cu legea din 1920, ca­re rezervă nat­­uri ei dreptul de a trage consecinţele unei situa­­ţiunii schimbate. Preşedintele Comisiunei, d-l Berzeviczy a relevat importanţa hotărârii luată la Geneva în pri­vinţa cooperaţiei intelectuală ş, a susţinut că Statele Micei An­tante pun piedici vânzării pro­duselor intelectuale din Ungaria. Oprirea unor anumite publicaţi­­uni ungare în teritoriile Statelor vecine a fost înfăţişată de ora­tor ca o intenţie de a exclude minorităţile de la posibilitatea păstrării unor legături culturale. Apponyi speră intr’o înţelegere ca Romania Budapesta, 18. (Rador). Contele Apponyi a decla­rat aseară in culoarele Camerei deputaţilor ceî după părerea sa s’a pro­files o ameliorare a situa­ţiei în chestiunea optan­ţilor. Problema a fost mişcată din punctul mort în care se găsea şi trata­tivele directe la Rapallo nu sunt cu totul lipsite de speranţe de reuşită. CONTELE BETHLEN BURSA 100 l8i15.50fr.fr. la Paris Francul francez e calm la 20.29% la Zuerich. La Paris Ura sterină e negociată la 124.20. Lira italiană e staționară la 27.21 și jumătate la Zuerich. Lira sterlină e calma la 25.20 la Zuerich. ■ Revizuirea pla­nului Dawes Berlin, 18. (Rador). — Di* Parker Gilbert, agen­tul general al reparaţiu* ni­lor va face în curând o călătorie prin principale­­le capitale europene spre a discuta cu guvernele respective o eventuală revizuire a planului Da­wes, la noi devizele calme Târgul nostru­­de devize e mai calm. Cursurile în scădere din to­tală lipsă de cumpărători. Transac­­ţiunile reduse. In târgul liber, au cotat: Franci francezi 6.48— 6.47 Dolari 165.60—165.40 BURSA OFICIALA Banca Naţională 12.700, 675, 50, 25 Banca Românească 1170, 50 Banca de Scont 405 Credit Industrial 1030, 20 Petrolul Românesc 860 Steaua Română 1710,700 20 I. R. D. P. 410 Credit Minier pui 1030 Reşiţa 8805 Credit technic 480 Mica 690, 5 împroprietărirea 59 % Urbane Buc. 55.90 Franci elvețieni 31.95— 31.90 Helgas 23.06— 23.03 Lire sterline S05.00—803.50 Lire italiene S.70-- 8.69 Lire otomane 86.00— 85.75 Mărci germane 39.55— 39.48 Zloți polonezi 18.50— 18.25 Schilingi austriaci 23.35— 23.30 Pengő 28.95— 28.96 Coroane cehoslovace 4.92— 4.91 Dinari 2.95— 2.90 Drachme 2.25— 2.20 Leve 1.15— 1.20 Fiorini olandezi 66.60— 66.50 O demonstraţie a studen­ţilor polonezi contra producţiilor­ străine VARŞOVIA~19T- După ma­nifestaţiile de stradă de zilele trecute, ale studenţilor polo­nezi, în contra diferitelor o­­biecte de fabricaţie străină, a­­cestea au trecut la fapte. Ieri, un grup numeros de studenţi s’au îndreptat spre ca­sa de confecţiuni engleza „Old England”, unde au spart gea­murile, au stricat maşinile şî au aruncat materialele în stra­dă. Apoi au scris pe zidurile fa­brice­ :­­ „Cumpăraţi numai produse poloneze”. Studenţii s’au indrep­tat in urmă spre primărie în­mânând preşedintelui consiliu­lui comunal , o cerere de înlătu­rare a firmelor cu produse din străinătate. După aceasta, împărţiţi în grupuri, studenţii au deteriorat câteva dulapuri automate ale fabricei elveţiene de dipcomată Suchard. Un nou raid tran­satlantic ._____ _ NEW-YORK 18 (Rador)* — Plecarea aviatorului Macdo­nald s'a făcut ori din St. Jean (Terra Nova) în condiţiuni fa­vorabile. Se crede că ţinta rai­dului transatlantic este Londra. Experţii oficiului meteorolo­gic american declară că timpul e acum excepţional de favora­bil pentru im raid aerian. Pe toată întinderea oceanului At­lantic nu există pentru moment nici o regiune bântuită de fur­tună. Aviatorul va mai avea şi avantajul unui vânt ce bate din­spre coasta americană spre Ră­sărit, cu o iuţeală de 30 km. pe oră. 1 ....■■iiiillilli» a wtHiiimi"——1 ■—«"H* Conflict intre ministrul instrucţiei ungar şi Uni­versitate pe chestia lui Numerus­ Clausus BUDAPESTA. 16. — Intre minis­trul de Instrucţie ungar, contele Kla­­belsberg şi senatul Universităţii, a izbucnit un violent conflict pe ches­tia lui Numerus Clausus. Pe baza discursului ţinut de deputatul demo­crat lesei Paccas, ministrul instruc­­ţiunii a cerut senatului Universităţii, prin­trio adresă oficială, să înscrie în Universitate un număr mai mare de studenţi evrei cari au obţinut medii mari la examenul de maturitate. Fa­cultatea de filozofie a refuzat catego­ric această cerere. Facultatea de me­dicină a luat in considerare numai 3 puncte din cele 10 ale cererii, iar celelalte şi-au întemeiat refuzul pe consideraţia că in această chestiune Senatul ar avea o altă părere. Sa spu­ne că contele Klebelsberg va face din aceasta o chestie de prestigiu şi va susţine o luptă dârză pentru cauza studenţilor. Dn baton­ sî-ă luai sftorul PARIS, 18 (Rador). — In apropieri de Nevers, in cursul unor manevre s’au rupt frânghiile care fineau lo­­pat sin balon captiv pa bardul căruia sa găseau doi ofiţeri. Balonul a dis­părut în direcţia Sud-Est. Soarta o­­fiterilor pricinueşte îngrijorare, de­oarece ofiţerii nu dispun nici de pa­raşute, nici de alimente. In Polon­a ringt VARSOVIA, 18 (Rador). Temperatura a scăzut brusc toata Polonia. In regiunea Sud continua să ningă de dr zile. Girant responsabil ION MILE/

Next