Lupta, septembrie 1929 (Anul 8, nr. 2340-2364)

1929-09-22 / nr. 2358

y Importante declaraţii ale primului-ministru Banchetul de aseară in onoarea d-lor Petrovici şi Moldovan Aseară a avut loc la „Luzana" o masă oferită In cinstea d-lor I. Petrovici şi Iuliu Moldovanu nouiî aleşi, de către organizaţia din Ca­pitală a partidului naţional-ţără­­nesc. La această masă au luat parte d-nii prim ministru Iuliu Maniu, d-nii ministru Mihalache, subsecra­tarii de stat Ed. Mirto, V. Potârcă, D. R. Ioaniţescu, d-nii E. E se­cretar general, Pompiliu Ioniţescu vice-preşedintele Camerei, Dem. Do­­bressu primarul Capitalei, dr. Gheor­ghian, col. Seinescu, D. D. Tănă­­sescu, Tom­a Gâlcă, numeroşi par­lamentari. Au luat parte aproape o mie de cetăţeni. D. POMPILIU IONIŢESCU vice­preşedinte al Camerei arată că or­ganizaţia din Capitală a partidului naţional-ţărănesc a ţinut de a sa datorie să sărbătorească noua bi­ruinţă a partidului, prin alegerea d-lor Ion Petrovici şi Iuliu Moldo­­veanu. Termină zicând urări pentru d. Iu­liu Maniu, membrii guvernului şi fruntaşii partidului. CUVÂNT­AREA D-LUI D. D. TANA­­SESCU Secretarul general al partidului, d. D. D. TANASESCU îşi îndeplineş­te întâi un mandat din partea d-lui ministru Răducanu, care fiind nevo­it să plece la Berlin, roagă să fie scuzat. D. Tănăsescu închină pentru d. Ion Petrovici şi roagă pe ceilalţi a Ieşi să-l erte dacă face aceasta nu­mai pentru deputatul de Dâmboviţa. Nu închină pentru deputatul Petro­vici ci pentru omul în sine. D. Pe­trovici se putea prezenta ori­unde în ţară şi ar fi fost ales în numele partidului naţional ţărănesc. D. Pe­trovici este un nou venit în partid. Dar d-sa poate fi mult mai binevenit decât un membru vechi care nu face decât să caute intrigi, să otrăvească atmosfera. D. C. SPINEANU, deputat vorbe­şte în numele organizaţiei de Dâm­boviţa, care a dat dovadă cu prile­jul acestei alegeri că se supune în­totdeauna hotărârilor partidului. CUVANTAREA D-LUI IULIU MOL­DOVANU Noul ales de Hunedoara, d. Iuliu Moldovanu, spune că succesul de la Hu­nedoara, se datoreşte d-lui ministru Vlad. Spune că va contribui cu toată puterea d-sale de muncă la remedie­rea unor rele din vanitatea publică. D. Moldovanu spune că-i fericit că-i în partidul naţional ţărănesc care nu se gândeşte numai la actualul mo­ment, ci la viitor. Partidul ţăranilor va fi totdeauna o forţă pentru neam şi ţară, închină pentru partidul na­ţional ţărănesc şi mulţumeşte orga­nizaţiei Capitalei pentru sărbătorire. D. TAMAS noul senator de Cluj, aduce omagii preşedintelui partidu­lui, d. Iuliu a­niu. CUVÂNTAREA D-LUI D. R. IOA­­NIŢESCU D. D. R. IOANŢIESCU susecretar de stat, începe prin a spune cd a­­tunci cdnd au venit în discuţie can­didaturile d-lor Petrovici şi I. Mol­dovanu, n'a fost absolut nici o dis­cuţie. . .... Spune cd liberalii au răspândit svonul cd guvernul va pleca. Nu, gu­vernul cade cdnd un parlament o alungă, sau când masa populară­­ retrage încrederea. Greşim noi — spune d-sa — cu ceva care să ne facă să plecăm. Din legislaţia liberală na mai ră­mas piatră Ungă piatră. Legiuirea economică a actualului regim a aruncat la coş toate legile de cointe­resare liberală. . D. Ioaniţescu sfârşeşte aducă ld omagii d-lui Iuliu Maniu, a cărui te­nacitate a ştiut să aducă o victorie morală a ţarei, împlântând adevă­rata democraţie în România. D. M. RALEA, deputat, începe prin a arăta rolul intelectualilor in par­tid, şi-l înfăţişează pe d. Petrovici. Intr’o ipostasă de recunoştinţă, răsco­lită de amintiri. Asigură pe şefii partidelor de toată încrederea şi de­votamentul. Am venit la guvern prin Încrede­rea Regenţei şi împinşi de la spate de mesele populare. Le avem încă pe amândouă. (Puternice aplauze şi strigăte de „Trăiască ministrul Ioaniţescu"). DISCURSUL D-LUI ION PETRO­VICI Primii cu ovaţii, d. Petrovici mul­ţumeşte organizaţiei naţional-ţără­­niste care a avut iniţiativa acestei mese. Mulţumeşte d-lui Maniu şi d-lor miniştri, cari au sporit spon­taneitatea acestei mese. Sunt nou, dar mă simt alături de dv. de multă vreme. Mă simt una cu dv. Când cineva e nou in partid, tre­ce printr’o perioadă de tranziţie pâ­nă ce ajungem la contopire. Pentru mine, această perioadă a fost foarte scurtă. Cauzele sunt, in primul rând alegerea mea la Dâm­boviţa unde am fost Înconjurat cu căldură sufletească şi in al doilea rând, vremea in care eu am avut o acţiune politică paralelă cu dv. com­­bătând acelaş duşman. Ca un cava­ler al acestei atitudini, îmi amin­tesc, că deşi eram în altă tabără, am fost susţinut Îl, anumite momente, de dv. Erau momente când prietenii mei nu m’au ajutat dar m’au ajutat solidele batalioane naţional-ţărănis­ Cât timp îndreptam atacuri Împo­triva liberalilor din cadrele partidu­lui everescan, presa liberală nu mă lua în seamă. Dar când am acţio­nat din cadrele partidului naţional­­ţărănesc, mare organism, furia libe­ralilor s-a deslănţuit Împotriva mea. Se vorbeşte menit de oameni care au stat în linie dreaptă ini'un par­tid, dar nu s'a Întrebat nimeni dacă acel partid a mers el În line, dreap­tă,am ajuns le dv. In mod firesc, în mod necesar. Am venit necesar în mijlocul dv. cum a venit Ardealul în cadrele statului românesc. Am venit la dv. după ce aţi câştigat victoria. N’aţi venit la cârmă prin intrigi şi combinaţii de culise. Aţi venit îm­pinşi de mulţimea care v'a dorii. E un fapt nou in viaţa ţărei româ­neşti. A fost şi partidul poporului o dată popular, dar acel partid na ştiut să-şi valorifice popularitatea, recurgând la aceleaşi combinaţii de culise. Victoria trebuie consolidată. Dacă guvernele nu mai vin prin Intrigi, nici nu mai pot plece prin Intrigi. Trebue să vină în mod normal, şi să plece le fel. Coaliţia strigoilor tre­cutului speră. Voinţe populară însă nu se poate confunde cu neputinţa acelor obicinuiţi cu opoziţii scurte şi guverne Interimare. Alegerea mea a făcut un control al popularităţii partidului. Ea a ră­mas Întreagă tocmai în preajma trâmbiţatei campanii da răsturnare. Mi-am descuiat galoanele politice câştigate aiurea. Am fost de două ori ministru, dar mărturisesc că nu banca ministerială e aceea care mă satisface. Termin cuvântarea mea, mulţu­­mnd călduros, cu toate că-mi dau socoteala că voturile de la Dâmbovi­­aţ nu erau ale mele ci ale partidu­lui, după cum mulţimea adunată a ei n'a venit pentru noi ci pentru a ura prosperitate partidului. D. Petrovici termină cuvântarea făcând urări d-lui Maniu şi partidu­lui naţional ţărănesc căruia ii do­reşte să rămână neînvins. DISCURSUL D-LUI I. MIHALACHE Ministrul domeniilor e primit de cei o mie de comeseni cu o frumoa­să manifestaţie de simpatie. D. Mihalache spune că regretă că d. Petrovici a terminat discursul prea repede. E un popas — spune d-sa — după zece luni de guvernare a noas­tră. D. Mihalache povesteşte o snoa­vă nemţească cu o rândunică şi o pri­vighetoare. Noi —spune d-sa — de când suntem la guvern, zidim, şi alţii cântă. Suntem datori să zidim înainte. Ţara are nevoe de zid puternic de la temelie până la acoperiş. E necesar Primul ministru este primit cu o impunătoare manifestaţie care durează timp de câteva minute. D-sa spune: Cu toată dragostea pe care o am pentru d-l D. R. Ioniţescu, nu voiu urma invitarea d-sale de a vorbi de căderea guvernu­lui. De strigoii cari nu sunt, sa nu fie vorbă. Nu e vorba de căde­re, nu e vorba de plecare, ci de o continuare a luptei şi a mun­­cei începute acum zece luni, cu toată hotărîrea noastră şi cu toată opintirea adversarilor. Câtă vreme avem încrederea Coroanei, şi o avem, şi câtă vre­me avem încrederea naţiunei, mergem înainte pe calea hotă­­rîtă, de care v’a vorbit d. Miha­lache. Iubitul nostru prieten d. Pe­trovici a fost ales cu un succes strălucit, în ziua când s’au îm­plinit zece luni de guvernare a noastră. Mulţumesc d-lui Petro­vici, d-lui Spineanu şi alegăto­rilor din Dâmboviţa că ne-au dat acest moment de reconfor­­tare. Munca noastră a înfăptuit multe lucruri din progra­mul nostru, care au adus schim­bări în viaţa Statului nostru. Sunt bucuros că am introdus cu­răţenia şi o atmosferă naţional­­democrată în stat. Eu cred, că în momentul de faţă, avem datoria de a ţine sus şi tare rezultatul luptei noastre. Veţi crede că democraţia naţio­nală e o frază banală. E o pla­titudine a insista asupra acestui lucru. Trebue să accentuăm cu energie asupra ideei democra-­ ţiei naţionale, fiindcă de la ea poate veni fericirea neamului , o profesie de credinţă a sufle­tului nostru .Trebue să apărăm ideia democraţiei naţionale îm­potriva duşmanului. E diferit duşmanul, e afară, tare şi peri­culos, înăuntru slab şi ridicol. Trebue să apărăm ideea de ten­dinţe comuniste, dar şi de cei ce vorbesc de dictatură. Sunt neclintit apărător al libertăţilor cetăţeneşti. Munţii şi văile de unde am ve­nit pe lume, au fost martori ai sacrificiilor pentru ideia liber­­tăţei. Nu pot deci să nu fiu un devotat al ei. Sunt totuşi lucruri cari nu pot fi atinse. Nu poate fi atin­să existenţa noastră naţională şi integritatea statului nostru pentru care noi ne mândrim în viaţa ţărei româneşti. Trebue, însă şi şi cântăm, şi şi luptăm, ca o­­dinioari ziditorii cu mistria într’o mână, şi cu arma in cealaltă. După zece luni nu se poate vorbi de Îmbuibare, de osteneală sau des­curajare. Şi nu invidiaţi pe cei rămaşi afară de ziduri. Câţi din noi­­ n’am dori, după pofta noastră, şi schimbăm situaţia. Aţi văzut cum lucrează mi­niştrii. Nu cu ora, nu cu ziua, ci cu toptanul. Avem conştiinţa că ce am lu­crat la agriculturi, e mai mult decât s’a lucrat sub toate guvernele. Şi to­tuşi n’am realizat încă totul. Nu vom da înapoi până ce nu vom realiza pas a pas toate angajamentele ce le-am luat şi pe cari le avem în programul nostru. Ce-am făcut până acum sunt blocuri de piatră ale temeliei. Nimeni nu ne va putea urni. Suntem abia la temelie. Ţara stă în jurul nostru, zid neclintit. Asta ne încurajară şi ne fa­ce să nu simţim oboseală. Se vorbeşte de campanii de răsturna­re. Daţi-mi voe să râd cu dispreţ de ele. Nu ne-am temut, când auzeam zân­gănitul săbiilor noastre şi o să ne te­mem astăzi, când am pus piatra de temelie. O să ne temem, atunci când ne va fi teamă de noi înşine. Au făcut rău alţii când au dat importanţă liberali­lor. Astăseară sunt în repaos. Am ple­cat de la minister, şi am auzit aici zân­gănit de săbii şi de pinteni. Ca şi ca­lul nărăvaş, îmi vine să nechez. Voi luptă cu noi? Dar bine, mie îmi este teamă că nu voi avea cu cine lupta. Abia de azi înainte ţara îşi va putea da seama de concepţia şi programul nostru. Concepţia noastră îşi va da roadele şi în domeniul moral şi nu cel mate­rial. , Ministrul domeniilor termină închi­nând pentru massa naţional-ţărănistă, pentru biruitorii sărbătoriţi, pentru şeful partidului, d. I. Maniu, să ţinem la ordinea legală. De aceea ne vom opune cu toată hotărîrea, fără rezervă, în con­tra acelora cari vor îndrăzni cu gândul, cuvântul şi fapta în con­tra fiinţei, hotarelor şi muncei statului nostru. Vom apăra ţara şi ordinea im­pusă prin voinţa ei, iar acelora cari vorbesc, ca dintr’un vis u­­rât, de o dictatură le spunem că e o acţiune criminală ce nu o putem tolera. Dictatura s’a in­trodus în unele ţări. Dar unde? Unde voinţa naţională nu a putut impune şi n’a putut da posibilitatea unei guvernări li­niştite. Dar la noi, a vorbi de dicta­tură, e o încercare ori crimina­lă, ori copilăroasă. O dictatu­ră la noi nu se poate introduce decât prin revoluţie ori lovitură de stat. O agitaţie în scopul de a se schimba o constituţie parlamen­tară ca a noastră, e o imposibi­litate. Guvernul Majestăţei Sale nu poate admite nici revoluţia, nici lovitura de stat. Acum zece luni, partidul na­­ţional-ţărănesc, fără revoluţie, fără lovituri de stat, în baza voinţei naţionale pornită din necesitate şi credinţă, a ştiut să facă schimbare de regim şi să sprijine marile reforme în­făptuite şi pe cari le vom mai înfăptui. înainte de venirea noastră, s’a vorbit de uniunea sacră a partidelor. Al nostru a refuzat ideea, a luat asupra sa sarcina unei datorii sacre. Fiind absolut necesară intro­ducerea unui nou regim, un nou suflu, noi am trebuit să lu­ăm singuri răspunderea. Am luat-o conştienţi de greutate, dar şi de puterea noastră, am luat singuri răspunderea în cele mai grele împrejurări. N’am vrut să fim împiedicaţi în opera de regenerare. Riscul a fost mare. Ori un lucru mare fără risc, nu se poate. Astăzi, după zece luni, putem mulţumi lui D-zeu, că cu sprijinul dvs. am putut tre­ia aceia ce am făcut până a­­cum. Deaceia pot spune că bine am făcut că am luat singuri răs­punderea. Ceeace am făcut e o introducere la ceeace vom face. * D. Iuliu Maniu încheie ridi­când paharul în sănătatea noui­­lor veniţi şi întru prosperitatea partidului naţional-ţărănesc ca­re se confundă cu ţara. Banchetul a luat sfârşit la ora două noaptea. ............ ——a——■....................... Declaraţiile d-lui Iuliu Maniu D. IULIU MANIU Manevre ruseşti la graniţa polonă KOVNO 24. (I.L part.) — După cum se anunţă din Moscova, o probă de alarmă a fost organizată la gra­niţa ruso-polonă, în apropiere de o­raşul Gomei Zgomotul sirenelor fa­bricator precum şi focurile de alar­mă Însemnau un atec aerian. Postul de comandă al apărărei a fost orga­nizat in cinci minute. Batalionul co­munist al muncitorilor s-a adunat în timp de 10 minute. Atitudinea muncitorilor este considerată de că­tre presă ca eexmplară. Deaseme­­nea se aduc laude comandai apără­rei. Este surprinzător că acest exer­ciţiu de alarmă a fost organizat toc­mai la Gomei și însă într'o vreme când relațiile ruso-polone s'au înăs­prit printr’un protest polon contra manevrelor flotei sovietice. L­UPTI? Anchetă administrativă la Dâmboviţa Epilog la alegerea parţială Ministerul de interne a pri­mit două reclamaţiuni asupra chipului în care au decurs a­­legerile parţiale la Dâmbovi­­ţa, — una din partea frunta­şului partidului ţărănesc, pre­otul Alexe, — alta din partea prefectului de judeţ. Preotul Alexe s’a adresat a­­tât Regenţii cât şi primului ministru reclamând că auto­rităţile l’au împiedicat să fa­că propagandă electorală prin judeţ, că oamenii de încrede­re ai partidului ţărănesc (lu­­pist) ar fi fost bătuţi şi insul­taţi şi că, în asemenea condi­­ţiuni, alegerea n’a decurs în mod normal. In consecinţă, d-sa a cerut anularea ei. Aceiaş reclamaţie s’a făcut ministerului de interne. Pe de altă parte, — prefec­tul de Dâmboviţa a reclamat centrului că într’o comună din judeţ — la Găeşti — au fost prinşi jandarmi rupând afişe­le partidului naţional-ţără­­nesc. Prefectul reclamând fap­tul ministerului de interne, a cerut de asemenea o anchetă. Regenţa cât şi primul mini­­stru au sezisat ministerul de interne pentru ca acesta să o­­rânduiască o anchetă. D. ministru Ed. Mirto a în­sărcinat pe d. inspector gene­ral administrativ Alexandru N. Ştefănescu cu facerea an­chetei. D-sa a plecat la faţa locului spre a cerceta atât re­­clamaţia preotului Alexe cât şi aceea a prefectului de ju­deţ. De rezultatul anchetei d-lui inspector general admi­nistrativ Alexandru N. Ştefă­nescu va fi informată atât Re­gența cât şi prezidenția consi­liului. Teatrul LIEBLICH Jîgnitza Strada Negru Vodă, 18 Astăzi Sâmbătă 21 și Duminecă 22 Septembrie Ultimele 3 reprezentari­ ale artistului Hyman Prizant se va reprezenta Tial­UL Fraudele de la coman­damentul jandarmeriei OFIŢERI SUPERIORI IMPLI­CAŢI? Parchetul militar al consili­ului de războiu al corpului II armată, continuă instrucţia neregulilor de la comanda­mentul corpului de Jandarmi. D. general Popescu cerce­tează personal această afa­cere. Căpitanul Dudescu de la ca­sieria comandamentului este instruit de câteva zile şi mai simt amestecaţi şi unii ofiţeri superiori Împotriva cărora d. general Popescu a emis ordin de urmărire. Ancheta continuă. Cum se poate ridica producţia agricolă A S­A SCRISOARE A D-LUI MINI­­STRU MIHALACHE CĂTRE PLU­GARI D. Ion Mihalache, ministrul agri­­culturei a adresat astăzi a cincea scrisoare către plugari. Prin această scrisoare d. mini­stru Mihalache dă sfaturi asupra modului cum trebuie să fie îngrăşat pământul pentru ca să putem ridica producţia agriculturii noastre la ca­re a ajuns ţările înaintate. In afară de gunoiu, care este pâi­nea pământului, mai sunt îngrăşă­­mintele chimice pe cari le încurajea­ză ministerul agriculturii. D. ministru Mihalache, după ce le-a expus plugarilor foloasele pe care le pot da îngrtişămintele artifi­ciale. Işi încheie astfel „scrisoarea: „Plugari luminaţi, întrebuinţaţi îngrăşăminte chimice, dacă nu mai vă ajung îngrăşămintele de la ani­male. Dar înainte de a le întrebuin­ţa, analizaţi pământul prin Camerele Agricole, să vedeţi ce-i lipseşte, ca numai aceea să-i daţi Plugari cari aţi mai întârziat, gră­biţi pasul, întrebuinţând gunoiul până la ultimul pic. Gunoiul este aur, care vă îmbogăţeşte şi pe voi şi îmbogăţeşte şi ţara“, Ce-i cu protoeria din Urlaţi SA FIE MUTATA DIN PLOEŞTI PLOEŞTI. 21. — Acum 3—4 ani s’a înfiinţat în Urlaţi un protopopiat cuprinzând toate comunele din acea­stă regiune, înfiinţarea acestui protopopiat în Urlaţi a avut un rost bine determi­nat de autorităţile bisericeşti, pentru a fi pe deoparte la Îndemâna preoţi­lor şi enoriaşilor din regiunea Urlaţi, pe de altă parte să se dea acestui o­­răşel mai multă viaţă. Acum un an şi jumătate, nu ştim din ce cauze, dar păr. Vicenţiu Pop protoereul circumscripţiei şi-a mu­tat reşedinţa la Ploeşti, venind ex­traordinar de peste mână, tuturor celor ce au treburi pe la protoerie, în afară de faptul că părintele pro­­toereu nu stă în mijlocul enoriaşilor ,­ăi, a căror părinte sufletesc este. Situaţia aceasta a dat naştere la o acţiune din partea enoriaşilor, în sensul ca protoeria să se mute înapoi la Urlaţi. De altfel In Martie a. c. s’a dat o circularŞi ca toţi protopopii să stea la reşedinţele lor, şi nu înţelegem să ei facă excepţie cu cel dela Urlaţi. Credem că organele superioare bi­sericeşti se vor sesiza şi vor satisfa­­se facă excepţie cu cel dela Urlaţi. Durerile de cap nevralgic, gripă, reumatism se vindecă numai prin ANTINE­VRALGIC dr. Nanu­ Muscel, în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnatura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogu­rii- Conferinţa internaţională balcanică de Zootechnie In localul facultăţii de medicină veterinară s-a deschis azi diminea­ţă conferinţa internaţională de zoo­technie la car­e participă delegaţii Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei şi Turciei. Conferinţa este prezidată de d. Virgil Potârcă, subsecretar de stat la domenii. Delegaţia bulgară are ca şef pe d. dr. Gheorghe Pavlov, şeful serviciu­lui veterinar din Bulgaria. Delegaţia greacă este condusă de d. dr. Alexandru Haralamb Co­­poulos. Delegaţia iugoslavă este condusă de d. profesor Ştefani Plessay, pro­fesor la universitatea din Zagreb. Delegaţia română: profesorii C. S. Motaş, C. Riegler, Al. Ciucă, I. Ciu­­rea, G. P. Constantinescu, C. Z. Popazu, B. Manolescu, consilier technic al ministerului de agricul­tură, Al. Bâcleşeanu, inspector­ ge­neral al serviciului veterinar şi I. Călinescu, veterinar şef al munici­piului Capitalei. Asistă şi d. Ionescu-Brăila, direc­torul general al serviciului zootech­­nic din ministerul agriculturei. D. Virgil Potârcă a salutat pe con­gresişti. I-au răspuns şefii delegaţilor. S’au făcut apoi, repartizarea membrilor pe secţiuni: secţia I-a maladii contagiones, secţia II-a po­liţia sanitară veterinară. Lucrările in secţii vor continua azi după amiază. Finanţarea recoltei in Prahova PLOEŞTI, 21. — D. dr. St. Popescu însoţit de d-nii M. Botez şi Stroe Pe­treseu, parlamentar!,, au vizitat ro­­manele Ciorani, Dumbrava, Dragfi­­neşti şi Coslogi. Aci, in faţa unui mare număr de săteni ,*a explicat reforma adminis­trativa, arătându-se marile prefaceri ce vor rezulta din aplicarea ei. La urmă d. dr. St. Popescu, pro­­fectul judeţului s’a interesat îndea­proape de posibilităţile de înmaga­zinară a cerealelor sătenilor, în ve­derea finanţărei lor dintr’un prim credit de 10 milioane, dat da centra­la cooperatistă. S’au găsit aproape in toate comu­nele magazii unde ar putea fi depo­zitate peste 5000 vagoane de cereale. Este posibil ca in cursul săptămâ­­nei viitoare să se înceapă depozita­rea cerealelor si deci finanțarea lor. Congresul pensionari­lor C. F. R. In ziua de 29 Septembrie a. c. ora 9 dimineaţa, se va ţine la Bucureşti congresul general al pensionarilor C. F. R. în sala „Locomotiva”, din calea Grivi­­ţei. La ordinea zilei sunt urmă­toarele chestiuni: Normalizarea pensiilor, suprimarea mandate­lor de transport, a permiselor de liberă călătorie şi alte reven­dicări. Acest congres, nu are nici un amestec cu congresul pensiona­rilor Statului, care să va ţine în Octombrie din iniţiativa d-lui I. Crihan şi la care vor lua pli­te şi pensionarii C. F. R. Alergările Băneasa. — Duminică 22 Septembrie PR. PARADOX : Fergusson, Ghazi. PR. TEILOR : Soha, Amator. PR. DOBROGEA: Gr. Schyjark­, Dehogyisnem­. PR. SAINT LEGER: Bucur, Prin­ter. PR. HERĂSTRĂU : Szabad, Santa Elena. PR. VALEA ZIDULUI: Gr. Schlos­­singer, Mascota. PR. VALEA LARGA: Vulpoi, Micsi. STR. BAZACA 135TR.CHROL 767 880 STR. HALELOR 21 Un copil se sinucide de teama fecalei CE­RNâUȚÎ,~207'— O impre­sionantă sinucidere s’a petre­cut ori în localitate. Băiatul Iosef Repcenski în etate de 10 ani, elev în clasa IlI-a primară și-a pus capăt zilelor prin strangulare. Din cercetările făcute până acum reese că nefericitul co­pil și-a pus capăt vieței de teama școalei. Bustul lui Fiers La 16 Septembrie, a. c. a a­­vut loc la Pont Eveque în Franţa inaugurarea statuei lui Robert Fiers, sub preşedin­ţia d-lui Cheron, ministrul fi­nanţelor. La această solemnitate a a­­sistat şi D-l Jean Th. Florescu fostul Ministru de Justiţie în numele patrioţilor români, şi al revistei La Roumanie Nou­­velle, rostind un strălucit dis­curs în care a tratat serviciile făcute de Fiers României în timpul războiului. Publicul asistent a adresat mari ovaţiuni României, iar la banchetul care a avut loc d. Ciceron a adus mari elogii României şi fostului ministru Florescu. A toastat apoi pen-’ tru Ragele Mihai şi Regenţa, răspunzând d. Florescu cu mulţumiri şi bând în sănăta­tea Franţei şi a Preşedintelui Republicei. La urmă s’a făcut o nouă manifestaţie României. Lemne de foc, Cărbuni, Cocs, Brichete, Alfred Lchwenbach & Co.’ CaleaVictor/B/ IMS S­tr.Căurași 1 Chestiunea liniilor particulare din Ardeal După tratative urmate cu cu proprietarii liniilor parti­culare din Ardeal, s’a ajuns după cum se ştie la o înţele­gere, Statul răscumpărând 25 din aceste linii ferate. Au rămas încă 7 societăţi, cu care nu s’a putut încheia o tranzacţie, şi care au intentat proces tribunalului româno­­maghiar de la Paris. Tribunalul a recomandat însă părţilor să se înţeleagă, în care scop s’a ţinut o con­ferinţă la Buda­pesta, fără în­să nici un rezultat din cauză că pretenţiunile celor şeapte societăţi sunt exagerate. Peste câteva zile, procesul cu aceste societăţi va veni din nou în faţa tribunalului de la Paris, guvernul a delegat pe­­. inginer Coriolan Stănulescu să depună tribunalului, o serie de nouă acte cu privire la drepturile noastre, asupra li­niilor de cale ferată a acestor societăţi. Printre apărătorii României va fi și marele avocat francez d. Paul Boncour. REP. | Dizolvarea Camerei agricole din Prahova PLOEŞTI, 21. — Conducerea par­tidului național-ţărănesc din Praho­va, a hotărât în sensul dizolvărei Camerei agricole, prezidată de d-l doctor I. Negruţi. Dizolvarea va fi provocată prin demisia consilierilor naţional-ţără­­nişti, care sunt peste o treime. Asu­pra viitorului prezident al Camerei încă nu s-a hotărât nimic. Ultime informaţii Azi dimineaţă s’a prezentat d-lui ministru Ed. Mirto o dele­gaţie a lucrătorilor grevişti de la Arad. Delegaţia a supus departa­mentului de interne o serie de doleanţe care vor fi examinate în primul consiliu de miniştri. La 5 octombrie se va supri­ma circulaţia trenului Pul­­man între Bucureşti-Braşov, vagoanele acestui tren vor in­tra în compunerea garniturei rapidului Bucureşti - Brăila- Galaţi. Comitetul de direcţie al căi­lor ferate lucrează la întocmi­re­a legii autonome C. F. R. re al legii autonome C. F. R. Acest regulament urmează să fie prezentat peste câteva zile Consiliului de administra­ţie pentru aprobare. Ministerul instrucţiunii face cu­noscut, că în după amiezi nu se a­­cordă audienţe şi că nici un parti­cular nu are voe să intre în minis­ter, afară de funcţionarii ministe­rului. . In şedinţa de eri dimineaţă, a­­con­siliului de războiu, a luat cuvântul în replică de prim comisar regal, care a susţinut că apărarea n a re­uşit să clatine, un moment, „edifi­ciul acuzării*". Azi după amiază, se va da veri­dictul. . wm» • nar­i" •­ ~ iiijsi

Next