Lupta, septembrie 1929 (Anul 8, nr. 2340-2364)
1929-09-22 / nr. 2358
y Importante declaraţii ale primului-ministru Banchetul de aseară in onoarea d-lor Petrovici şi Moldovan Aseară a avut loc la „Luzana" o masă oferită In cinstea d-lor I. Petrovici şi Iuliu Moldovanu nouiî aleşi, de către organizaţia din Capitală a partidului naţional-ţărănesc. La această masă au luat parte d-nii prim ministru Iuliu Maniu, d-nii ministru Mihalache, subsecratarii de stat Ed. Mirto, V. Potârcă, D. R. Ioaniţescu, d-nii E. E secretar general, Pompiliu Ioniţescu vice-preşedintele Camerei, Dem. Dobressu primarul Capitalei, dr. Gheorghian, col. Seinescu, D. D. Tănăsescu, Toma Gâlcă, numeroşi parlamentari. Au luat parte aproape o mie de cetăţeni. D. POMPILIU IONIŢESCU vicepreşedinte al Camerei arată că organizaţia din Capitală a partidului naţional-ţărănesc a ţinut de a sa datorie să sărbătorească noua biruinţă a partidului, prin alegerea d-lor Ion Petrovici şi Iuliu Moldoveanu. Termină zicând urări pentru d. Iuliu Maniu, membrii guvernului şi fruntaşii partidului. CUVÂNTAREA D-LUI D. D. TANASESCU Secretarul general al partidului, d. D. D. TANASESCU îşi îndeplineşte întâi un mandat din partea d-lui ministru Răducanu, care fiind nevoit să plece la Berlin, roagă să fie scuzat. D. Tănăsescu închină pentru d. Ion Petrovici şi roagă pe ceilalţi a Ieşi să-l erte dacă face aceasta numai pentru deputatul de Dâmboviţa. Nu închină pentru deputatul Petrovici ci pentru omul în sine. D. Petrovici se putea prezenta oriunde în ţară şi ar fi fost ales în numele partidului naţional ţărănesc. D. Petrovici este un nou venit în partid. Dar d-sa poate fi mult mai binevenit decât un membru vechi care nu face decât să caute intrigi, să otrăvească atmosfera. D. C. SPINEANU, deputat vorbeşte în numele organizaţiei de Dâmboviţa, care a dat dovadă cu prilejul acestei alegeri că se supune întotdeauna hotărârilor partidului. CUVANTAREA D-LUI IULIU MOLDOVANU Noul ales de Hunedoara, d. Iuliu Moldovanu, spune că succesul de la Hunedoara, se datoreşte d-lui ministru Vlad. Spune că va contribui cu toată puterea d-sale de muncă la remedierea unor rele din vanitatea publică. D. Moldovanu spune că-i fericit că-i în partidul naţional ţărănesc care nu se gândeşte numai la actualul moment, ci la viitor. Partidul ţăranilor va fi totdeauna o forţă pentru neam şi ţară, închină pentru partidul naţional ţărănesc şi mulţumeşte organizaţiei Capitalei pentru sărbătorire. D. TAMAS noul senator de Cluj, aduce omagii preşedintelui partidului, d. Iuliu aniu. CUVÂNTAREA D-LUI D. R. IOANIŢESCU D. D. R. IOANŢIESCU susecretar de stat, începe prin a spune cd atunci cdnd au venit în discuţie candidaturile d-lor Petrovici şi I. Moldovanu, n'a fost absolut nici o discuţie. . .... Spune cd liberalii au răspândit svonul cd guvernul va pleca. Nu, guvernul cade cdnd un parlament o alungă, sau când masa populară retrage încrederea. Greşim noi — spune d-sa — cu ceva care să ne facă să plecăm. Din legislaţia liberală na mai rămas piatră Ungă piatră. Legiuirea economică a actualului regim a aruncat la coş toate legile de cointeresare liberală. . D. Ioaniţescu sfârşeşte aducă ld omagii d-lui Iuliu Maniu, a cărui tenacitate a ştiut să aducă o victorie morală a ţarei, împlântând adevărata democraţie în România. D. M. RALEA, deputat, începe prin a arăta rolul intelectualilor in partid, şi-l înfăţişează pe d. Petrovici. Intr’o ipostasă de recunoştinţă, răscolită de amintiri. Asigură pe şefii partidelor de toată încrederea şi devotamentul. Am venit la guvern prin Încrederea Regenţei şi împinşi de la spate de mesele populare. Le avem încă pe amândouă. (Puternice aplauze şi strigăte de „Trăiască ministrul Ioaniţescu"). DISCURSUL D-LUI ION PETROVICI Primii cu ovaţii, d. Petrovici mulţumeşte organizaţiei naţional-ţărăniste care a avut iniţiativa acestei mese. Mulţumeşte d-lui Maniu şi d-lor miniştri, cari au sporit spontaneitatea acestei mese. Sunt nou, dar mă simt alături de dv. de multă vreme. Mă simt una cu dv. Când cineva e nou in partid, trece printr’o perioadă de tranziţie până ce ajungem la contopire. Pentru mine, această perioadă a fost foarte scurtă. Cauzele sunt, in primul rând alegerea mea la Dâmboviţa unde am fost Înconjurat cu căldură sufletească şi in al doilea rând, vremea in care eu am avut o acţiune politică paralelă cu dv. combătând acelaş duşman. Ca un cavaler al acestei atitudini, îmi amintesc, că deşi eram în altă tabără, am fost susţinut Îl, anumite momente, de dv. Erau momente când prietenii mei nu m’au ajutat dar m’au ajutat solidele batalioane naţional-ţărănis Cât timp îndreptam atacuri Împotriva liberalilor din cadrele partidului everescan, presa liberală nu mă lua în seamă. Dar când am acţionat din cadrele partidului naţionalţărănesc, mare organism, furia liberalilor s-a deslănţuit Împotriva mea. Se vorbeşte menit de oameni care au stat în linie dreaptă ini'un partid, dar nu s'a Întrebat nimeni dacă acel partid a mers el În line, dreaptă,am ajuns le dv. In mod firesc, în mod necesar. Am venit necesar în mijlocul dv. cum a venit Ardealul în cadrele statului românesc. Am venit la dv. după ce aţi câştigat victoria. N’aţi venit la cârmă prin intrigi şi combinaţii de culise. Aţi venit împinşi de mulţimea care v'a dorii. E un fapt nou in viaţa ţărei româneşti. A fost şi partidul poporului o dată popular, dar acel partid na ştiut să-şi valorifice popularitatea, recurgând la aceleaşi combinaţii de culise. Victoria trebuie consolidată. Dacă guvernele nu mai vin prin Intrigi, nici nu mai pot plece prin Intrigi. Trebue să vină în mod normal, şi să plece le fel. Coaliţia strigoilor trecutului speră. Voinţe populară însă nu se poate confunde cu neputinţa acelor obicinuiţi cu opoziţii scurte şi guverne Interimare. Alegerea mea a făcut un control al popularităţii partidului. Ea a rămas Întreagă tocmai în preajma trâmbiţatei campanii da răsturnare. Mi-am descuiat galoanele politice câştigate aiurea. Am fost de două ori ministru, dar mărturisesc că nu banca ministerială e aceea care mă satisface. Termin cuvântarea mea, mulţumnd călduros, cu toate că-mi dau socoteala că voturile de la Dâmboviaţ nu erau ale mele ci ale partidului, după cum mulţimea adunată a ei n'a venit pentru noi ci pentru a ura prosperitate partidului. D. Petrovici termină cuvântarea făcând urări d-lui Maniu şi partidului naţional ţărănesc căruia ii doreşte să rămână neînvins. DISCURSUL D-LUI I. MIHALACHE Ministrul domeniilor e primit de cei o mie de comeseni cu o frumoasă manifestaţie de simpatie. D. Mihalache spune că regretă că d. Petrovici a terminat discursul prea repede. E un popas — spune d-sa — după zece luni de guvernare a noastră. D. Mihalache povesteşte o snoavă nemţească cu o rândunică şi o privighetoare. Noi —spune d-sa — de când suntem la guvern, zidim, şi alţii cântă. Suntem datori să zidim înainte. Ţara are nevoe de zid puternic de la temelie până la acoperiş. E necesar Primul ministru este primit cu o impunătoare manifestaţie care durează timp de câteva minute. D-sa spune: Cu toată dragostea pe care o am pentru d-l D. R. Ioniţescu, nu voiu urma invitarea d-sale de a vorbi de căderea guvernului. De strigoii cari nu sunt, sa nu fie vorbă. Nu e vorba de cădere, nu e vorba de plecare, ci de o continuare a luptei şi a muncei începute acum zece luni, cu toată hotărîrea noastră şi cu toată opintirea adversarilor. Câtă vreme avem încrederea Coroanei, şi o avem, şi câtă vreme avem încrederea naţiunei, mergem înainte pe calea hotărîtă, de care v’a vorbit d. Mihalache. Iubitul nostru prieten d. Petrovici a fost ales cu un succes strălucit, în ziua când s’au împlinit zece luni de guvernare a noastră. Mulţumesc d-lui Petrovici, d-lui Spineanu şi alegătorilor din Dâmboviţa că ne-au dat acest moment de reconfortare. Munca noastră a înfăptuit multe lucruri din programul nostru, care au adus schimbări în viaţa Statului nostru. Sunt bucuros că am introdus curăţenia şi o atmosferă naţionaldemocrată în stat. Eu cred, că în momentul de faţă, avem datoria de a ţine sus şi tare rezultatul luptei noastre. Veţi crede că democraţia naţională e o frază banală. E o platitudine a insista asupra acestui lucru. Trebue să accentuăm cu energie asupra ideei democra- ţiei naţionale, fiindcă de la ea poate veni fericirea neamului , o profesie de credinţă a sufletului nostru .Trebue să apărăm ideia democraţiei naţionale împotriva duşmanului. E diferit duşmanul, e afară, tare şi periculos, înăuntru slab şi ridicol. Trebue să apărăm ideea de tendinţe comuniste, dar şi de cei ce vorbesc de dictatură. Sunt neclintit apărător al libertăţilor cetăţeneşti. Munţii şi văile de unde am venit pe lume, au fost martori ai sacrificiilor pentru ideia libertăţei. Nu pot deci să nu fiu un devotat al ei. Sunt totuşi lucruri cari nu pot fi atinse. Nu poate fi atinsă existenţa noastră naţională şi integritatea statului nostru pentru care noi ne mândrim în viaţa ţărei româneşti. Trebue, însă şi şi cântăm, şi şi luptăm, ca odinioari ziditorii cu mistria într’o mână, şi cu arma in cealaltă. După zece luni nu se poate vorbi de Îmbuibare, de osteneală sau descurajare. Şi nu invidiaţi pe cei rămaşi afară de ziduri. Câţi din noi n’am dori, după pofta noastră, şi schimbăm situaţia. Aţi văzut cum lucrează miniştrii. Nu cu ora, nu cu ziua, ci cu toptanul. Avem conştiinţa că ce am lucrat la agriculturi, e mai mult decât s’a lucrat sub toate guvernele. Şi totuşi n’am realizat încă totul. Nu vom da înapoi până ce nu vom realiza pas a pas toate angajamentele ce le-am luat şi pe cari le avem în programul nostru. Ce-am făcut până acum sunt blocuri de piatră ale temeliei. Nimeni nu ne va putea urni. Suntem abia la temelie. Ţara stă în jurul nostru, zid neclintit. Asta ne încurajară şi ne face să nu simţim oboseală. Se vorbeşte de campanii de răsturnare. Daţi-mi voe să râd cu dispreţ de ele. Nu ne-am temut, când auzeam zângănitul săbiilor noastre şi o să ne temem astăzi, când am pus piatra de temelie. O să ne temem, atunci când ne va fi teamă de noi înşine. Au făcut rău alţii când au dat importanţă liberalilor. Astăseară sunt în repaos. Am plecat de la minister, şi am auzit aici zângănit de săbii şi de pinteni. Ca şi calul nărăvaş, îmi vine să nechez. Voi luptă cu noi? Dar bine, mie îmi este teamă că nu voi avea cu cine lupta. Abia de azi înainte ţara îşi va putea da seama de concepţia şi programul nostru. Concepţia noastră îşi va da roadele şi în domeniul moral şi nu cel material. , Ministrul domeniilor termină închinând pentru massa naţional-ţărănistă, pentru biruitorii sărbătoriţi, pentru şeful partidului, d. I. Maniu, să ţinem la ordinea legală. De aceea ne vom opune cu toată hotărîrea, fără rezervă, în contra acelora cari vor îndrăzni cu gândul, cuvântul şi fapta în contra fiinţei, hotarelor şi muncei statului nostru. Vom apăra ţara şi ordinea impusă prin voinţa ei, iar acelora cari vorbesc, ca dintr’un vis urât, de o dictatură le spunem că e o acţiune criminală ce nu o putem tolera. Dictatura s’a introdus în unele ţări. Dar unde? Unde voinţa naţională nu a putut impune şi n’a putut da posibilitatea unei guvernări liniştite. Dar la noi, a vorbi de dictatură, e o încercare ori criminală, ori copilăroasă. O dictatură la noi nu se poate introduce decât prin revoluţie ori lovitură de stat. O agitaţie în scopul de a se schimba o constituţie parlamentară ca a noastră, e o imposibilitate. Guvernul Majestăţei Sale nu poate admite nici revoluţia, nici lovitura de stat. Acum zece luni, partidul naţional-ţărănesc, fără revoluţie, fără lovituri de stat, în baza voinţei naţionale pornită din necesitate şi credinţă, a ştiut să facă schimbare de regim şi să sprijine marile reforme înfăptuite şi pe cari le vom mai înfăptui. înainte de venirea noastră, s’a vorbit de uniunea sacră a partidelor. Al nostru a refuzat ideea, a luat asupra sa sarcina unei datorii sacre. Fiind absolut necesară introducerea unui nou regim, un nou suflu, noi am trebuit să luăm singuri răspunderea. Am luat-o conştienţi de greutate, dar şi de puterea noastră, am luat singuri răspunderea în cele mai grele împrejurări. N’am vrut să fim împiedicaţi în opera de regenerare. Riscul a fost mare. Ori un lucru mare fără risc, nu se poate. Astăzi, după zece luni, putem mulţumi lui D-zeu, că cu sprijinul dvs. am putut treia aceia ce am făcut până acum. Deaceia pot spune că bine am făcut că am luat singuri răspunderea. Ceeace am făcut e o introducere la ceeace vom face. * D. Iuliu Maniu încheie ridicând paharul în sănătatea nouilor veniţi şi întru prosperitatea partidului naţional-ţărănesc care se confundă cu ţara. Banchetul a luat sfârşit la ora două noaptea. ............ ——a——■....................... Declaraţiile d-lui Iuliu Maniu D. IULIU MANIU Manevre ruseşti la graniţa polonă KOVNO 24. (I.L part.) — După cum se anunţă din Moscova, o probă de alarmă a fost organizată la graniţa ruso-polonă, în apropiere de oraşul Gomei Zgomotul sirenelor fabricator precum şi focurile de alarmă Însemnau un atec aerian. Postul de comandă al apărărei a fost organizat in cinci minute. Batalionul comunist al muncitorilor s-a adunat în timp de 10 minute. Atitudinea muncitorilor este considerată de către presă ca eexmplară. Deasemenea se aduc laude comandai apărărei. Este surprinzător că acest exerciţiu de alarmă a fost organizat tocmai la Gomei și însă într'o vreme când relațiile ruso-polone s'au înăsprit printr’un protest polon contra manevrelor flotei sovietice. LUPTI? Anchetă administrativă la Dâmboviţa Epilog la alegerea parţială Ministerul de interne a primit două reclamaţiuni asupra chipului în care au decurs alegerile parţiale la Dâmboviţa, — una din partea fruntaşului partidului ţărănesc, preotul Alexe, — alta din partea prefectului de judeţ. Preotul Alexe s’a adresat atât Regenţii cât şi primului ministru reclamând că autorităţile l’au împiedicat să facă propagandă electorală prin judeţ, că oamenii de încredere ai partidului ţărănesc (lupist) ar fi fost bătuţi şi insultaţi şi că, în asemenea condiţiuni, alegerea n’a decurs în mod normal. In consecinţă, d-sa a cerut anularea ei. Aceiaş reclamaţie s’a făcut ministerului de interne. Pe de altă parte, — prefectul de Dâmboviţa a reclamat centrului că într’o comună din judeţ — la Găeşti — au fost prinşi jandarmi rupând afişele partidului naţional-ţărănesc. Prefectul reclamând faptul ministerului de interne, a cerut de asemenea o anchetă. Regenţa cât şi primul ministru au sezisat ministerul de interne pentru ca acesta să orânduiască o anchetă. D. ministru Ed. Mirto a însărcinat pe d. inspector general administrativ Alexandru N. Ştefănescu cu facerea anchetei. D-sa a plecat la faţa locului spre a cerceta atât reclamaţia preotului Alexe cât şi aceea a prefectului de judeţ. De rezultatul anchetei d-lui inspector general administrativ Alexandru N. Ştefănescu va fi informată atât Regența cât şi prezidenția consiliului. Teatrul LIEBLICH Jîgnitza Strada Negru Vodă, 18 Astăzi Sâmbătă 21 și Duminecă 22 Septembrie Ultimele 3 reprezentari ale artistului Hyman Prizant se va reprezenta TialUL Fraudele de la comandamentul jandarmeriei OFIŢERI SUPERIORI IMPLICAŢI? Parchetul militar al consiliului de războiu al corpului II armată, continuă instrucţia neregulilor de la comandamentul corpului de Jandarmi. D. general Popescu cercetează personal această afacere. Căpitanul Dudescu de la casieria comandamentului este instruit de câteva zile şi mai simt amestecaţi şi unii ofiţeri superiori Împotriva cărora d. general Popescu a emis ordin de urmărire. Ancheta continuă. Cum se poate ridica producţia agricolă A SA SCRISOARE A D-LUI MINISTRU MIHALACHE CĂTRE PLUGARI D. Ion Mihalache, ministrul agriculturei a adresat astăzi a cincea scrisoare către plugari. Prin această scrisoare d. ministru Mihalache dă sfaturi asupra modului cum trebuie să fie îngrăşat pământul pentru ca să putem ridica producţia agriculturii noastre la care a ajuns ţările înaintate. In afară de gunoiu, care este pâinea pământului, mai sunt îngrăşămintele chimice pe cari le încurajează ministerul agriculturii. D. ministru Mihalache, după ce le-a expus plugarilor foloasele pe care le pot da îngrtişămintele artificiale. Işi încheie astfel „scrisoarea: „Plugari luminaţi, întrebuinţaţi îngrăşăminte chimice, dacă nu mai vă ajung îngrăşămintele de la animale. Dar înainte de a le întrebuinţa, analizaţi pământul prin Camerele Agricole, să vedeţi ce-i lipseşte, ca numai aceea să-i daţi Plugari cari aţi mai întârziat, grăbiţi pasul, întrebuinţând gunoiul până la ultimul pic. Gunoiul este aur, care vă îmbogăţeşte şi pe voi şi îmbogăţeşte şi ţara“, Ce-i cu protoeria din Urlaţi SA FIE MUTATA DIN PLOEŞTI PLOEŞTI. 21. — Acum 3—4 ani s’a înfiinţat în Urlaţi un protopopiat cuprinzând toate comunele din această regiune, înfiinţarea acestui protopopiat în Urlaţi a avut un rost bine determinat de autorităţile bisericeşti, pentru a fi pe deoparte la Îndemâna preoţilor şi enoriaşilor din regiunea Urlaţi, pe de altă parte să se dea acestui orăşel mai multă viaţă. Acum un an şi jumătate, nu ştim din ce cauze, dar păr. Vicenţiu Pop protoereul circumscripţiei şi-a mutat reşedinţa la Ploeşti, venind extraordinar de peste mână, tuturor celor ce au treburi pe la protoerie, în afară de faptul că părintele protoereu nu stă în mijlocul enoriaşilor ,ăi, a căror părinte sufletesc este. Situaţia aceasta a dat naştere la o acţiune din partea enoriaşilor, în sensul ca protoeria să se mute înapoi la Urlaţi. De altfel In Martie a. c. s’a dat o circularŞi ca toţi protopopii să stea la reşedinţele lor, şi nu înţelegem să ei facă excepţie cu cel dela Urlaţi. Credem că organele superioare bisericeşti se vor sesiza şi vor satisfase facă excepţie cu cel dela Urlaţi. Durerile de cap nevralgic, gripă, reumatism se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC dr. Nanu Muscel, în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnatura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogurii- Conferinţa internaţională balcanică de Zootechnie In localul facultăţii de medicină veterinară s-a deschis azi dimineaţă conferinţa internaţională de zootechnie la care participă delegaţii Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei şi Turciei. Conferinţa este prezidată de d. Virgil Potârcă, subsecretar de stat la domenii. Delegaţia bulgară are ca şef pe d. dr. Gheorghe Pavlov, şeful serviciului veterinar din Bulgaria. Delegaţia greacă este condusă de d. dr. Alexandru Haralamb Copoulos. Delegaţia iugoslavă este condusă de d. profesor Ştefani Plessay, profesor la universitatea din Zagreb. Delegaţia română: profesorii C. S. Motaş, C. Riegler, Al. Ciucă, I. Ciurea, G. P. Constantinescu, C. Z. Popazu, B. Manolescu, consilier technic al ministerului de agricultură, Al. Bâcleşeanu, inspector general al serviciului veterinar şi I. Călinescu, veterinar şef al municipiului Capitalei. Asistă şi d. Ionescu-Brăila, directorul general al serviciului zootechnic din ministerul agriculturei. D. Virgil Potârcă a salutat pe congresişti. I-au răspuns şefii delegaţilor. S’au făcut apoi, repartizarea membrilor pe secţiuni: secţia I-a maladii contagiones, secţia II-a poliţia sanitară veterinară. Lucrările in secţii vor continua azi după amiază. Finanţarea recoltei in Prahova PLOEŞTI, 21. — D. dr. St. Popescu însoţit de d-nii M. Botez şi Stroe Petreseu, parlamentar!,, au vizitat romanele Ciorani, Dumbrava, Dragfineşti şi Coslogi. Aci, in faţa unui mare număr de săteni ,*a explicat reforma administrativa, arătându-se marile prefaceri ce vor rezulta din aplicarea ei. La urmă d. dr. St. Popescu, profectul judeţului s’a interesat îndeaproape de posibilităţile de înmagazinară a cerealelor sătenilor, în vederea finanţărei lor dintr’un prim credit de 10 milioane, dat da centrala cooperatistă. S’au găsit aproape in toate comunele magazii unde ar putea fi depozitate peste 5000 vagoane de cereale. Este posibil ca in cursul săptămânei viitoare să se înceapă depozitarea cerealelor si deci finanțarea lor. Congresul pensionarilor C. F. R. In ziua de 29 Septembrie a. c. ora 9 dimineaţa, se va ţine la Bucureşti congresul general al pensionarilor C. F. R. în sala „Locomotiva”, din calea Griviţei. La ordinea zilei sunt următoarele chestiuni: Normalizarea pensiilor, suprimarea mandatelor de transport, a permiselor de liberă călătorie şi alte revendicări. Acest congres, nu are nici un amestec cu congresul pensionarilor Statului, care să va ţine în Octombrie din iniţiativa d-lui I. Crihan şi la care vor lua plite şi pensionarii C. F. R. Alergările Băneasa. — Duminică 22 Septembrie PR. PARADOX : Fergusson, Ghazi. PR. TEILOR : Soha, Amator. PR. DOBROGEA: Gr. Schyjark, Dehogyisnem. PR. SAINT LEGER: Bucur, Printer. PR. HERĂSTRĂU : Szabad, Santa Elena. PR. VALEA ZIDULUI: Gr. Schlossinger, Mascota. PR. VALEA LARGA: Vulpoi, Micsi. STR. BAZACA 135TR.CHROL 767 880 STR. HALELOR 21 Un copil se sinucide de teama fecalei CERNâUȚÎ,~207'— O impresionantă sinucidere s’a petrecut ori în localitate. Băiatul Iosef Repcenski în etate de 10 ani, elev în clasa IlI-a primară și-a pus capăt zilelor prin strangulare. Din cercetările făcute până acum reese că nefericitul copil și-a pus capăt vieței de teama școalei. Bustul lui Fiers La 16 Septembrie, a. c. a avut loc la Pont Eveque în Franţa inaugurarea statuei lui Robert Fiers, sub preşedinţia d-lui Cheron, ministrul finanţelor. La această solemnitate a asistat şi D-l Jean Th. Florescu fostul Ministru de Justiţie în numele patrioţilor români, şi al revistei La Roumanie Nouvelle, rostind un strălucit discurs în care a tratat serviciile făcute de Fiers României în timpul războiului. Publicul asistent a adresat mari ovaţiuni României, iar la banchetul care a avut loc d. Ciceron a adus mari elogii României şi fostului ministru Florescu. A toastat apoi pen-’ tru Ragele Mihai şi Regenţa, răspunzând d. Florescu cu mulţumiri şi bând în sănătatea Franţei şi a Preşedintelui Republicei. La urmă s’a făcut o nouă manifestaţie României. Lemne de foc, Cărbuni, Cocs, Brichete, Alfred Lchwenbach & Co.’ CaleaVictor/B/ IMS Str.Căurași 1 Chestiunea liniilor particulare din Ardeal După tratative urmate cu cu proprietarii liniilor particulare din Ardeal, s’a ajuns după cum se ştie la o înţelegere, Statul răscumpărând 25 din aceste linii ferate. Au rămas încă 7 societăţi, cu care nu s’a putut încheia o tranzacţie, şi care au intentat proces tribunalului românomaghiar de la Paris. Tribunalul a recomandat însă părţilor să se înţeleagă, în care scop s’a ţinut o conferinţă la Budapesta, fără însă nici un rezultat din cauză că pretenţiunile celor şeapte societăţi sunt exagerate. Peste câteva zile, procesul cu aceste societăţi va veni din nou în faţa tribunalului de la Paris, guvernul a delegat pe. inginer Coriolan Stănulescu să depună tribunalului, o serie de nouă acte cu privire la drepturile noastre, asupra liniilor de cale ferată a acestor societăţi. Printre apărătorii României va fi și marele avocat francez d. Paul Boncour. REP. | Dizolvarea Camerei agricole din Prahova PLOEŞTI, 21. — Conducerea partidului național-ţărănesc din Prahova, a hotărât în sensul dizolvărei Camerei agricole, prezidată de d-l doctor I. Negruţi. Dizolvarea va fi provocată prin demisia consilierilor naţional-ţărănişti, care sunt peste o treime. Asupra viitorului prezident al Camerei încă nu s-a hotărât nimic. Ultime informaţii Azi dimineaţă s’a prezentat d-lui ministru Ed. Mirto o delegaţie a lucrătorilor grevişti de la Arad. Delegaţia a supus departamentului de interne o serie de doleanţe care vor fi examinate în primul consiliu de miniştri. La 5 octombrie se va suprima circulaţia trenului Pulman între Bucureşti-Braşov, vagoanele acestui tren vor intra în compunerea garniturei rapidului Bucureşti - Brăila- Galaţi. Comitetul de direcţie al căilor ferate lucrează la întocmirea legii autonome C. F. R. re al legii autonome C. F. R. Acest regulament urmează să fie prezentat peste câteva zile Consiliului de administraţie pentru aprobare. Ministerul instrucţiunii face cunoscut, că în după amiezi nu se acordă audienţe şi că nici un particular nu are voe să intre în minister, afară de funcţionarii ministerului. . In şedinţa de eri dimineaţă, aconsiliului de războiu, a luat cuvântul în replică de prim comisar regal, care a susţinut că apărarea n a reuşit să clatine, un moment, „edificiul acuzării*". Azi după amiază, se va da veridictul. . wm» • nari" • ~ iiijsi