Lupta, martie 1930 (Anul 9, nr. 2490-2516)

1930-03-01 / nr. 2490

fbl Excluderea dizidentei Gheorghian-Seinescu II comunicat oficial.-Apelul patriotic al d-lui Dr. Costinescu.­­Justiţia şi fosta ad-fie liberală.-Campania de întruniri După cum era de aşteptat, delegaţia permanentă a orga­nizaţiei naţional-ţărănistă din Capitală a procedat scurt şi drastic cu acei cari voiau să facă dizidentă punând listă separată in alegerile comu­nale. D. dr. Gheorghian se găseş­te la Marsilia şi nu se mai inte­resează de alegerile comunale. Totuşi d-sa a lăsat o procură d-lui Marin Seinescu, autori­­zându-i să-i pue numele pe lista pe care acesta o va de­pune, eventual, la tribunal. Aşa fiind şi d. dr. Gheor­­gh­ian a trebuit să suporte con­secinţele procure­ date. Oficiosul guvernului publi­că azi acest comunicat: „Delegaţia permanentă a Ca­­italei. In şedinţa din 27 Fe­­ruarie a. c. s-a pronunţat pen­tru excluderea din partid a d-lor dr. G. Gheorghian, Marin Seinescu, Filip Refner, General C. Boboc, Gheorghe Bechi, C. Stănciulescu şi Eugen Ionescu, fiindcă au primit să candideze în contra listei susţinută de or­ganizaţia partidului naţional- ţărănesc pentru consiliul muni­cipal al sectorului­­ Galben şi alături de persoane excluse mai de mult din partid făcând ast­fel jocul adversarilor partidu­lui naţional-ţărănesc". D. Iul­iu Maniu a ratificat hotărârea delegaţiei perma­nente. Clarificarea aceasta era ne­cesară, întrucât agenţii electo­rali ai listei Seinescu începu­seră să facă propagandă prin­tre alegătorii mai naivi, astfel: — Votaţi-ne pe noi, căci şi noi suntem ai partidului şi la urmă se adună voturile noastre cu ale d-lui Dobrescu şi-i batem pe liberali. Pentru a creia o situaţiune limpede, s’a procedat la exclu­dere. UN APEL AL D-LUI DR. COSTINESCU După cum am arătat într’un alt reportaj, marea ambițiune a d-lui dr. Costinescu, căruia d. Vintilă Brătianu i-a încre­ri ! vi t n t nr\ rv­ o vî cl n K o ( fi 1 ! n î nlno_ UiUt'Ctt UlUU tciiieiu/ iuu iu*»vj v*w toraie în Capitală, e să cuce­rească cincimea în toate sec­toarele. Cum însă nu s’a putut creia un curent real pentru partidul liberal, cum în toate Culorile există nemulţumiri şi frecă­turi printre electorii liberali şi cum s au depus prea multe liste, ceiace îngreunează e­­norm situaţia listei liberale, d. dr. Costinescu face un apel disperat, emoţionant şi patri­otic, ca toată lumea să se re­tragă şi să voteze numai lis­tele liberale! Intr’adevăr, fostul primar, Într’un interview acordat eri, spune următoarele: „Persoanele care figurează pe listele ce n’ar putea obţine cu siguranţă cincimea, ar face o o­­peră de bun român, retrăgând listele lor şi lăsând în luptă — faţă de guvern — numai listele, care vor avea cel puţin 25 la sută din voturile alegătorilor­. Apelul acesta la bunul ro­mânism al altora, nu va avea nici­ un efect. Lumea e arhi­­sătură de apelurile patriotice ale liberalilor care maschează totdeauna scopuri egoiste de partid şi de interese perso­nale. Apelul acesta va face in opinia publică infinit mai pu­ţină impresie decât fragmen­tul din decizia Curţii de apel din Iunie 1929, pe care-l popu­larizează naţional-ţărăniştii prin afişe şi prin care fosta administraţie liberală e înfie­rată în termeni drastici ca cei următori: „Având în vedere că din toate cele mai sus expuse se constată că ad­ministratorii comunei, sus numiţi, au călcat dispoziţiile legei contabi­lităţii pnbUc® şi art. 1 legea Casei de depuneri, făcând în mod sistematic şi în tot timpul funcţionărei lor (1528 1S2S) depuneri de bani publici la bănci particulare, fără să ia vreo r­ăsură pentru asigurarea acestor deposite, că procentele plătit® pri­măriei erau min­­e şi neavantajoa­se, şi că întraga operaţie era numai pentru bănci, că cele mai importante­­din depuneri s’au făcut la băncile in cari unii din cei mai însemnaţi membri ai consiliului comunal, fi­gurau în consiliile de administraţie, la Banca Generală a­­Ţării Româ­neşti, unde figurau prmarul Costi­nescu şi considerat cu delegaţie la serviciul financiar al comunei pre­cum şi la banca fi­aiului Na­­puste Tesc unde consilierul Niculescu Ritz figura ca administrator - dele­­gat; că dacă aceste operaţii făcute cu călcarea legilor nu au fost de nici un folos primăriei, ele au fotonii băncilor şi nu au putut f1 făcute de­cât fiindcă asupra aceloraşi persoa­na intrunindu-sa calităţi cu interese contrarii, ele cu bună ştiinţă au su­bordonat interesele publice ce admi­nistrau, intereselor particulare ce e­­rau tot in administrarea lor — că cu toate Injoncţiunile şi ordinile mi­nisterului de interne de a se intra in legalitate spre a nu se mai periclita Interesele publice, situaţia şi siste­mul arătat a continuat In tot timpul funcţionărei consiliului comunal. Că aşa fiind, sus numiţii au arătat i­ea credinţă In conducerea şi admi­nistrarea intereselor Publice încre­dinţate lor, deservind pe acestea in folosul unor bănci da credit parti­cular, cari nu pot îndeplini ca instr. Eri la orele 4 jum. p. m. s’a ţinut o mare întrunire in sala de sus a halei Griviţa, participând câteva mii de muncitori. In majoritate de la clubul C. F. R. Griviţa, D. G. ANGELESCU, preşedintele co­misiei interimare, descinde întruni­rea dând cuvântul d-lui Audini, care cere sprijinul pentru candidaţii partidului naţional-ţărănesc. D. ION IONESCU arată guvernă­rile nefaste din trecut şi realizările actualului guvern. D. maior G. ANGELESCU descrie lucrările edilitare realizate in comi­sia interimară a sectorului de Ver­de şi spune că gospodariii din frun­tea listei national-tărăniste, pot ori când veni cu fruntea sus in fata ce­tăţenilor. D. POMPILIU IOANIŢESCU citeş­te întregul proect de organizare a Cassei Muncii C. F. R., proect in care va trebui să se tină seama de interesele celor mulţi de la calea fe­rată. A luptat întotdeauana pentru organizare­a Cassei Muncii, pentru ca după urma acestui aşezământ să nu profite inginerii, ci micii slujbaşi Spune că asistă la întrunire d. ge­neral Macri, autorul Cassei Muncii C. F. R. Arată punctele din proect cari nu sunt clare şi-şi ia obligaţia de-a lup­ta in Parlament, pentru ca proectul să nu iese spre binele mulţimei ce­feriste. Vorbeşte de cota chiriei ce-o re­ţinîo­luixuuiotraviii Căilor furate, la funcţionari, percepându-se deja lea­fa de bază, iar la lucrători din suma globală. Spune că a obţinut să nu se sporească cota şi va căuta ca să se construiască locuinţe date în propri­etatea micilor slujbaşi c. f. r., de către Cassa Muncii. Atrage atenţia că partidul naţio­­nal-ţărănesc are grija de cei mulţi deci­şi de lucrători ceferişti, dar nu caută să scormonească suferinţele lor, ci să se aline. Au fost multe incurii la calea ferată, s’au făcut multe hoţii, dar se va pune rându­ială în toate. Vom discuta şi chestia salariilor, precum şi a statutului personalului ceferist. Reprezentanţii partidului naţional­­ţărănesc au luptat pentru dreptate şi democraţie şi poporul are datoria de-ai urma, dându-le la orice prilej concursul lor. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACRI D. gen. MACRI spune că în timpul cât a fost director al C. F. R. a că­utat să îmbunătăţească soarta muni­citorilor, creând Cassa Muncii C. F. R. După plecarea sa de la C. F. R. a constatat că atât proectul cât şi re­gulamentul de funcţionare al Cassei Muncii C. F. N­. au fost falsificate, profitând cei mari iar nu micii sluj­başi pentru care — special — a în­fiinţat Cassa Muncii. Spune că Cassa Muncii este a ce­feriştilor şi arată cum trebue reor­ganizată. ALTE CUVÂNTĂRI D. PATRUJESCU (socialist) spune că 50 de ani ţara a trăit sub guver­nări oligarhice. Singur partidul na­­ţional-ţârănesc a inaugurat o eră nouă şi s’a dovedit democrat. Roagă pe deputaţii naţional-ţârâ­­nişti să susţină un Parlament reven­dicările ceferiştilor şi vor avea recu­noştinţa lor. Partidul naţional-ţărănesc a redat libertăţile cetăţeneşti şi putinţa de organizare a muncitorime!. Muncito­rimea trebue să profite de aceste li­bertăţi şi să se organizeze. D. GEORGE SILVIU cere să se fa­că zid in jurul partidului­­naţional­­ţărănesc, pentru înlăturarea reacţiu­nei care din nou îşi arată colţii. D. MITICA RĂDULESCU, deputat spune că in Parlament, alături de Pompiliu Ioaniţescu şi alţii, va sus­ţine revendicările utuncitorimei, pen­tru a li se crea o soartă mai bună. Reprezentanţii partidului naţional ţărănesc au luptat întotdeauna pen­tru drepturile poporului şi vor lupta şi acum. Pentru aceasta este însă nevoe ca poporul să urmeze pe lup­tătorii naţional-ţârănişti. întrunirea a luat sfârşit la orele 8 seara. turele financiare de Stat sau garan­tate de Stat, condiţii asigurătoare pentru a primi in depozit asemenea sume, in sensul legei contabilitătei generala a Statului”. Continuând campania de întruniri, organizaţia naţional ţărăniştilor din culoarea de Galben va ţine o întrunire în sala Eintracht. Duminică, la orele 3 p. m. iar organizaţia femeilor a convocat pe cetăţe­nii şi cetăţencele Capitalei la o mare întrunire care va avea loc Duminică, la orele 10 di­mineaţa, în sala „Tomis”. In altă ordine de idei, d-­ g-ral Pavelescu spune: „Guvernul format din membri acestui partid a! nos­tru, vine acum după ce ne-a pus pe noi, de la comisia interimară a sec­torului de albastru, un an întreg la încercare, vine acum şi vă spun Aceştia sunt oamenii ale căror fap­te Ie vedeţi cu toţii! Judecaţi bine dacă au meritat încrederea noastră; dacă da, atunci daţi-Ie şi d-voastră încrederea!” D. Petre Frumusache, spune că partidul liberal a aruncat sute de milioane. „Peste 116 milioane au fost date, drept gratificaţie, tot oamenilor lor de club. „Iată pentruce n’aţi avut canal, iată pentruce n’aţi avut pavaj, apă şi lumină!”. D. Gogu Ruse spune că mii şi mii de m. p. de teren au fost vânduţi, de foştii edili liberali, societăţei de locuinţe eftine cu 50 bani m. p. „Au vândut deci terenurile muni­cipiului Bucureşti pe nimic acelei societăţi care avea în fruntea ei pe însuş primarul vânzător, pe d-rul Costinescu!” După această cuvântare au mai luat cuvântul d-nii: Costică Stoene­­scu, Cezar Simionescu, C. Lungu, ş. a. întrunirea a luat sfârşit la orele 10 şi jumătate seara. DISTRIBUIREA CĂRŢILOR DE ALEGATOR Cărţile de alegator ale ale­gătorilor s­i alegătoarelor do­­m­iciliind in circ. I şi a III de poliţie vor fi distribuite la şcoala de fete Clemenţa din str. C. A. înfosetti 30 de către d. Virgil Serdaru ajutor de pri­mar între orele 9 jun, la 12 di­mineaţa şi 4—8 seara. La şcoala Visarion nu se vor mai putea distribui cărţile de alegător. întrunirea din Cuza-Vodă Tot aseară, la orele 8, s-a ţinut o altă întrunire cetăţenească în sala „Ionescu” din strada Cuza-Vodă, şi această întrunire a fost convocată de partidul naţional-ţărănesc. REP. Marea întrunire din hala Criviţa Cuvântările d-lor general Macri, Ioaniţescu, Dem. Rădulescu, maior Anghelescu şi alţii. Cuvântul reprezentantului partidului socialist întrunirea din partietul Rahm Prima întrunire, de aseară, s’a ţi­nut în grădina „Podgoreanu” din calea Rahovei la care au luat parte un mare număr de cetăţeni. D-l G-ra! PAVELESCU declară: „Am eşit din amiată pe poarta cin­stei şi tot de acest sentiment m’am­ lăsat călăuzit atunci când, ca soldat am intrat în partidul naţional-ţără­nesc, „partidul cinstei­­”„ ........ DR. CHARLES URFER Proprietarul brevetului r.r. de In­venţie No 7664 „Procedeu pentru pre­pararea sintetică a amoniacului" do­reşte a vinde acest brevet de inven­ţie, a-1 ceda sau a acorda licenţă şi, în genere a intra in orice combina­­ţiune posibilă in vederea exploatării lui In România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS * BERLESCU, Birou de brevete de invenţie, Bucureşti, I, Str. Lipscani No. 108 ATHEY TRUSS WHEEL COMPANY Proprietara brevetului de invenţie No. 7017 „Perfecţionări la mijloace de tras­ţiune” doreşte a vinde acest brevet d­e invenţie, a-i ceda sau a acorda licenţă şi. In genere a intra in orice combinaţiune posibilă In ve­derea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS BERLESCU. Birou de brevete de invenţie, Bucureşti, I, Str. Lipscani No. 108 COCS LEZIA LEHNE DE FOC CER­ FAS­COJITE b­arează prempt PREDEAL I. THEODOR STP. SMARDSN, 4 Etaj! Telefon :1/59 LUPTĂ foto 1 vindecă repede durerile de cap. In special „ MIGRENE, SI NEVRALGIILE. Observaţi bine această marcă originală­­ pe ambalagiil I MOTOARE DIESEL furnizeaza Uzinele „WUMAG” Jacques GOLD, S. A. str.Bucureşti, dela 30-2000 cai putere 91 prin Reprezentanţa Generală Doamnei, 19*21 D Consiliul de miniştri e­m î s i a d-lul Gr. Innfaa Ce a provocat demisia ministrului de justiţie Aseară la orele 8 s’a întrunit la preşidenţie un consiliu de mi­niştri sub preşedinţia d-lui prim­ ministru luliu Maniu. Asupra discuţiunilor urmate în consiliu s’a dat următorul comu­nicat : In şedinţa din 27 Febru­arie a consiliului de miniş­trii d. prim ministru Iu­­­iu Mar­iu a adus la curios fiinţa consiliului că d­­îm­­­ian, ministru de Justiţie i-a adresat în ziua de 26 Februarie o scrisoare de emisiune. Consiliul în unanimita­te a decis să roarte pe d. — ___■ S..»!!!!«! -n —.... ministeri9 cS’i juatiţic­i »«a nip persiste în demisia sa. Consiliul a discutat proectul de lege al ministerului muncei sănătăţii şi ocrotirilor sociale pentru înfiinţarea unei case auto­nome a construcţiilor populare. REORGANIZAREA CASEI MUNCEI C. F. R. Consiliul a examinat și ad­mis cu diferite ameliorări pro­ectul de lege pentru organi­zarea Casei Muncii, în scopul ocrotiri personalului c. f. r. In fine consiliul a aprobat și discutat regulamentul directo­ratelor ministeriale. 10 jum. * * * înot rfo i*eî4 1« Avo _ . iuuv diui­ u ta uiviv Cine a semnat proectul depus ori la Camera In şedinţa de ieri a Camerii,­­ deputat V. Georgescu, a depus ur­matorul proect din iniţiativă parla­mentara: „Alt. unic. — Miniştrii de Justiţie în funcţie la promulgarea legei de faţă şi viitori nu vor putea pleda ce avocaţi în faţa instanţelor Judecă­­­tor­ii sen a oricăror comisiuni com­pi­se sau Întregite ca magistrali t­rop de­­ ani dela părăsirea depar­tamentului­. Proeclu! a fost semnat de urmă­torii deputaţi majoritari: V. Georgescu, D. Simion, August Popa, dr. Al. Vlad, dr. Al Popescu, A. Bogdan, Dem Breazu,­­ Marine­­scu, I. Lupescu, Christea Niculescu, V. Comise. M. I. Vasilescu, Iile Io­­rnescu, Marin Piţigoi, Nerva Oncu, Aurel Birtoloc, Victor Cădere. V. Pop, D. Iacobeanu­i, Gh. Pop, D. I. Ghimuş, G. Efirim­, dr. I. Coltor. V Sotb­escu­, dr. V. Mârza. N. I. Geor­gescu, St. Mihăparu, dr. G. Roşwoti, N- Tipftrescu, M. Marinescu, V Par», Iazopol, M. Popa, N. Angh­el, N. Iliescu, V. A. Marinescu, dr. Ilie Lá­zár, dr. V. Marcu­, Iuliu Căţăteneanu, St. Larioneneţi, Cornel Rianu,­­ Petreacu şi dr. Iiie Rădulescu. * # * Prin expunerea de motive care în­tovărăşeşte proectul se precizează care e scopul legei: al Să clarifice şi să întărească drepturile distincte ale puterilor in stat. bl Să înlăture discuţiile asupra mortului cum se exercită aceste drepturi, disculiuni care vatdmă a­ddne, însăşi organizaliunile de stat. In acest cadru legea urmăreşte­, deci, să păstreze puteri judecătoreşt — integrantă asupra suveranităţii naţionale — personalitate proprie fi cdt mai desăvărşită ndrptndcrttd, -------- mam • —w ■ ——— Goemboes la Viena VIENA, 28. — Ziarele anun­ță că ministrul de război ma­ghiar a sosit la Viena pentru a avea câteva întrevederi cu șefii fleimwehrului. Familia regală mână insult­tă şi calomnială intro piesă de teatru Polemică între două oficioase Marea revistă parisiană „1*­­Illustralioti” a făcut uimitoarea greşeală de a admite să se pu­blice în suplimentul său tea- tral o comedie proastă a unui obscur autor elveţian, în care familia noastră regală e Insul­ta la şi calomnială cu grosolă­nie. Cioiosul francez al partidului liberal. ..Independenţa Româ­nă” luând notă de acest caz, pu­blică aceste rânduri, în cari n­­dittce — bine’nţeles! — învinuiri guvernului român. Marea publicaţie franceză, VIllus­tration, care se bucură pe lângă ci­titorii noştri de o favoare deosebită, pub­lică in suplimentul es­teritral o piesă de teatru de o mediocritate fermă, datorită unui tânăr autor elveţian, care n'a obţinut decât un succes de scandal pe o discretă scenă pariziană. Familia noastră regală este Insul­tată In această pretinsă operă lite­rară, care In urma câtorva Inter­venţii, a suferit mai multe modifi­cări. Opinia publică românească nu pate sesiza mobilul care a determi­nat­ revista „L’Elustraton” să rimă în evidenţă o asemenea torm­Pvă, gest care nu poate decât să dăuneze •nutorbăţli necontestate şi romijari­­ăţîl de care se bucură marea revistă nariziană acum tn straturile intelec­tuale ale României. Publicarea aceasta re cât de je­­nantă pe atât de răuvoitoare, m­r-'ta ne de a'tă narte să fie semnalată gruvernubd nostru care, nu de mult m­bţi'-Rt. din banii rublM. Un su­­n'iment suecinl al revistei L'Illustra­­fnn. asunrn României. Parii numărul tn chestiune a fost concenut si realizat in interesul ge­neral al tării Si n.i neintru a far» *n străinătate reclamă. unor n°r*so­­nalifă'l. mai mult ori mai rutin compromise ale nartîdului rat’onai­­♦ărănesc, guvernul re-'ila ar fi tre­buit să a'bă nos'bi’itaten de a î­n­­­iedica gre^ea'a atât de regrptphilă r­e eeva a comis-o ..T/fRu-fc-Tieu’* Acestor rânduri, destul de răutăcioase, oficiosul guvernu­lui răspunde, în numărul său de azi, cu alli­e la fel: „Suntem alături de „Independenţa Română" — scrie „Dreptatea" — să ne arătăm toată dureroasa noastră surprindere de faptul că marea re­vistă pariziană „l’Illustration" a pu­tut publica In suplimentul său tea­tral ,o comedie care nu are nici mă­car meritul calităţii. Autorul ei, un elev­ian, a crezut ingenios, urmărind desigur un suc­ces de scandal, să facă act de califi­cată ditamaţiune, punând în scenă cu lippsă de tact şi cu gosolănie fa­milia noastră regală. Un sentiment de unanimă indig­nare reprobează, la noi în ţară, inadvertenţa puţin delicată a revis­tei pariziene. Dar, nu vedem cam ce rol poate avea guvernul In felul In care acea revistă Înţelege să servească pe ci­titorii săi ? „Independenţa Română“ acuză gu­vernul că nu a Împiedicat acea pu­blicaţîune ! Este pur şi simplu nătângă aceas­tă acuzaţiutie. Guvernul nu este nici directorul, nici secretarul de redac­ţie al acestei reviste, şi nici cenzo­rul ei. Iar revista nu aşteaptă În­drumări dela nimeni. Putem să ne arătăm părerea de rău că ,,­Illustration" n’a voit să ţi­nă seamă de sentimentele marelui număr de cititori şi cari ti are la noi în ţară, şi să-i manifestăm in­dignata noastră reprobare. Atâta tot. Iar intriga grosieră pe care ar vrea să o țeasă oficiosul liberal este o simplă gugmb­ănie”’. Scott învins de Sharkey MIAMI, 28 (Danub). — Matchul de box de la Miami s’a terminat, du­pă cum era de așteptat, cu înfrânge­rea lui Scott, care a fost­­ cut knock­out de către Sharkey la cel de al treilea round. Sharkey pleacă în Europa unde va avea o întâlnire cu Schmelling. Matchul de eri, cu toată propa­ganda făcută de impresari, nu a avut succesul așteptat. Jumătate din arenă era goală, organizatorii au suferit și pierdere importantă. . Pogîna S-» Buletin parlamentar CAMERA Un proect din iniţiativa parlamentară.— Situaţia muncitorilor de la G. F. E. Aşa­dar, cu toată Intervenţia au­toritară a d-lui Mih­alache, proectul din iniţiativa d-lui Vică Georgescu, transformată pentru satisfacerea re­gulamentului in „iniţiativă parla­mentară”, a fost totuşi depus. Cincizeci şi cinci sau 65 de sem­nături—numărul nu prea importă au fost colecţionate şi acelaş domn Vică proclamând de la tribună nece­sitatea unei temporare morţi profe­sionale pentru miniştrii de justiţie, a aruncat cu o elegantă siluetă prin­ci­piu­ de Înaltă moralitate de care tineretul partidului naţional-țără­nesc ţine să dea dovadă. Să nu se creadă, doamne fereşte, susţinea autorul articolului unic, că e vorba cumva de vreo manevră po­litică sau vreun ascuns resentiment personal. Ci proectul trebue inter­­pretat ca o consecinţă a unui auten­tic şi indiscutabil scrupul moral. Nu ştiu dece, dar d. Georgescu Vică, cu tot talentul d-sale, n’a pu­tut să ne lase impresia unei perfec­te sincerităţi: era un fel de „nu că zic, dar spun”, care se degaja din atitudinea şi susţinerile d-sale. Domnul Nicuşor Graur a decla­rat că şi-a dat semnătura dintr’un Înalt principiu de moralitate politi­că, dar n’a crezut că proectul să fie depus cu atâta grabă. Momentul nu e bine ales, a afir­mat d-sa. Şi cine ştie, poate că dacă era informat că d. Vică va fi atât de expeditiv, nu şi-ar fi dat semnătu­ra, cu tot principiul de înaltă... etc., etc. Trebue să recunoaştem ci deputa­tul de Furia a avut mai multe aphui­ze decât depunătorul proectului, ceea ce ne-ar putea da o oarecare in­dicaţie In materie de sentimente ma­joritare. 1F • * • D. Jumanca şi-a desvoltat în ca­drul ordinei de zi o interpelare cu privire la situația lucrătorilor dela căile ferate. Mie de nu se vede, sim­patic de mic ce e (n’am observat, toţi oamenii mici sunt simpatici), d. Juma nea nu e un orator: sa „Ii­ curcă” la vorbă, câteodată atât de tare, Încât trebue să Inchidă ochii pentru ca... să­ iasă la lunfină. N’aui făcut nici o figură de stil, cănd vrea tă apună ceva mai apăsat, când vrea sâ tragă o concluzie, d. Ju­­manca închide ochii și bate cu mâ­na ritmul gândurilor sale... in rezumat, interpelarea deputaîu­­­lui socialist cuprinde cam următoa­­rele dorințe: Să se facă economii. Să Înce­teze concedierile. Lucrătorii să fie supuşi unui tratament mai buni Să se acorde muncitorilor salarii care să le permită să trăiască ome­neşte, să se aducă un proect de or­ganizare a Casei Muncii şi in admi­nistrarea acestei Case să aibă un rol şi reprezentanţii muncitorilor, sa înceteze sistemul pedepselor abu­zive. In sfârşit, d. Jumanca a îndreptat un atac contra d-lui Vidrighin care deşi primeşte un salariu atât da mare, a avut curajul să micşorez® nepermis lefurile lucrătorilor. In numele guvernului, a răspuns d. Gr. Gafencu, subsecretar la co­­mu­nicaţii. In prima parte a discursului său a fost mai mult teoretic. A arătat a­­nume, interdependenţa problemelor cari se pun căilor ferate. O econo*­nomie pe care o cere d. Jumanca­re avea un rezultat defavorabil pentru lucrători: şomajul.­­ După ce a apărat pe d. Vidrighici spunând că un om­ care lasă deo* parte toate consiliile de administra­­ţie şi care realizează statului econo* mii, nu e prea mult plătit cu 3 ruta­lioane, d. Gafencu a trecut la pro* eiziuni. Statutul funcţionarilor C. F. R. este gata. Se vor lua măsuri pentru ca lucrătorii să nu fie supuși unul rău tratament. , Se va veni cu un proect prin car* se acordă Căilor ferate suma de 500. milioane pentru cumpărare de ma* teri­a I­e, ceeace va fi in folosul lucră torilor. Se va aduce In curând proectul de organizare a Casei muncii C. P. R., aiiiuităndu-se și cererea formu* lată de d. Jumanca, de * se introdu­­ce lucrători in administrarea ei — şi d. subsecretar dela comunicaţii şi-a sfârşit discursul accentuând că guvernul are toată solicitudine* şi va face tot posibilul pentru Im* b­unătft­irea soaitei muncitorilor ca* feriţii. I Cum insă omul nu-i niciodată con* pleci mulţumit, nu­­ vom face nici d-lui Juman ca proces de nemulţu* mire. ! Joia interpelărilor e*a terminat fără nimic deosebit, aşa cum ae ter­­mi­ni la noi toata Julia si toata Lta Ierpelârea, ...._____i fa *% f . A r. o»­TO SENATUL ) — Şedinţa dela 27 Februarie — Şedinţa s’a deschis !* orele 5 fără VD, sub preşedenţia d lui Bratu. Pe banca ministerială d. Ion Miha­­lache. D. general VAITOIANU interpe­lează guvernul asupra situaţiei d-lui director regional Moldovanu. In ur­ma acuzaţiilor ce i s’au adu£ şi cere o anchetă grabnică. D ministru ION MIN­ALACH­E a­­rată că In ziarele de azi d. Moldova­nu a dat un răspuns, cu privire la acuzaţiile ce i s’arj adua. D-sa a fost acuzat de dezertare In timp de răz­­boiu, dar această dezertare e pedep­sită cu pedean­sa cu moartea. Din d. Moldovanu nu a suferit nici o pe­deapsă. Sunt convins că nu e vino­vat: l-am văzut cu cătrt căldură făcea propagandă românească in Basarabia. D-sa a fost unul din fac­torii cari au ajutat unirea. Si eu, spune­a Mihalache, sunt trecut odată in foaia matricolă ca dezertor, printr’o înscenare. E o campanie infamă, care ae duce împotriva d lui Moldovanul. D. VAITOIANU declară că nu a­­acuzat pe d. Moldovanu, dar un funcţionar ca d-sa. nu poate fi lâ­sat sub oprobriul public Am­ fi feri­cit să se dovedească aşa cum spu­neaţi dv., că totul este o calomnie. Nu Înţeleg să fac nici un act politic din această ches­iune, D. MIN­ALACH­E relev­­en­d Vhi­­toianu nu se solid­arizează ii­ ziarul Universul, care duce campania cu meschine scopuri politice. D. TIMU cere m­ai multă solicitu­dine pentru coloniștii din Bucovina D. ministru MUIAL­ACHE arată că fostele guverne nu au făcut ni­mic pentru­­ iloniţM. ?«'ci de mii de familii din Macedonia vor mai veni încă, fiindcă ’n Ma­cdonia ni s’nu făcut o viaţă mirosibilă, prin colo­nizarea refugiaţilor greci. Guvernul va veni «i o lege de co­lonizare; trebuesc şi bani foarte mulţi. Episcopul GHERONTIE al Tomi­­sului dă o s­erie de lămuriri cu pri­vire la coloniştii din Cadrilater, ce­rând să se curme neînţelegerile din­­ tre autohton­ şi colonişti.­­ LEGEA PĂDURILOR Se intră In ordinea de zi: discuţi* generală la legea pădurilor. D. ra port or SI­MU ci les­ e raportul« D. GAROFLII) analizând proeo* lui, ai şti că legea e făcutâ pe baza legii comercializării, dar cu unei* derogări. Ar fi fost mai bine *ă mi se stabilească ut­ şablon fix de CO* nternalizare, ci comercializările iA! se facă după fiecare caz in parte. Autonomia ce se d.l este fictivă, nu se aduce nici un spirit comercial. Noua organizaţie e condusă da funcţionari, i propune ca In comisiile de dim­iplină, să ia parte şl uiui membrii dat consiliul de admmnstra* ţe. 50 membrii tn consiliul superior, suni prea numeroşi. Nu vor fi mijloace necesare peti* tru realizarea împăduririlor: 50 la sută din „venitul net", poate să le­­semine nimic. 1‘referă arendarea, nu tocul regiei. Statul trebue să ştie pe ce venit fix se­­mate baza Proectul tratează în mod Inci­­dental chestiunea golurilor de munţi. Relevă unele impresiuni din pro­ect. D ST. GRAUR face Un istoric al pădurilor, arătând rolul istoric şi strategic al lor, fie asemeni, relevă rolul lor la chestiunea fixării solului izvoarelor interne, inundaţiilor Ele au o sume­denie de utilităţi sociale, igienice. Boesia noastră populară este plină de farmecul pădurii. Sistemul pentru păstrarea şi ex­ploatarea pădurilor, este regia pu­blică. Dar nu toată lumea este de acord asupra aplicării acestui prin­cipiu. Statul e rutinar, greoiu, cre­­iază o clasă nouă de funcţionari pa­raziţi ai bugetului. Proectul în’neu­­eşte regia de stat cu una autonomă, pe baze comerciale. E bine că proectul transcrie mul­te din dorinţele silvicatorilor. Sedunţa viitoare azi la orele 3.30 după amiază. ! Pentru închiderea Carnavalului Ziariştii din Bucureşti constituiţi în Societate „Uniunea Ziariştilor Profesionişti” vor da Sâmbătă 1 Martie a. c. la orele 10 seara, un Bal Mas­cat şi Costumat in sala „Sindicatului Ziariştilor” B-dul Ca­rol No. 9. S-au luat toate măsurile ca Balul să se desfăşoare în­­tr’o atmosferă agreabilă şi amuzantă. Jazzul va fi dirijat de profesorul Faulmann iar progra­mul artistic de către cunoscutul artist Patroni. Intre alte diferite surprize va fi și alegerea Miss­el Ba­lului căreia i se va oferi un Patheffin de valoare donat de Cassa Ipcax unde se găsesc spre vânzare și biletele de in­trare. ——• " ~ ‘ "

Next