Lupta, martie 1930 (Anul 9, nr. 2490-2516)
1930-03-01 / nr. 2490
fbl Excluderea dizidentei Gheorghian-Seinescu II comunicat oficial.-Apelul patriotic al d-lui Dr. Costinescu.Justiţia şi fosta ad-fie liberală.-Campania de întruniri După cum era de aşteptat, delegaţia permanentă a organizaţiei naţional-ţărănistă din Capitală a procedat scurt şi drastic cu acei cari voiau să facă dizidentă punând listă separată in alegerile comunale. D. dr. Gheorghian se găseşte la Marsilia şi nu se mai interesează de alegerile comunale. Totuşi d-sa a lăsat o procură d-lui Marin Seinescu, autorizându-i să-i pue numele pe lista pe care acesta o va depune, eventual, la tribunal. Aşa fiind şi d. dr. Gheorghian a trebuit să suporte consecinţele procure date. Oficiosul guvernului publică azi acest comunicat: „Delegaţia permanentă a Caitalei. In şedinţa din 27 Feruarie a. c. s-a pronunţat pentru excluderea din partid a d-lor dr. G. Gheorghian, Marin Seinescu, Filip Refner, General C. Boboc, Gheorghe Bechi, C. Stănciulescu şi Eugen Ionescu, fiindcă au primit să candideze în contra listei susţinută de organizaţia partidului naţional- ţărănesc pentru consiliul municipal al sectorului Galben şi alături de persoane excluse mai de mult din partid făcând astfel jocul adversarilor partidului naţional-ţărănesc". D. Iuliu Maniu a ratificat hotărârea delegaţiei permanente. Clarificarea aceasta era necesară, întrucât agenţii electorali ai listei Seinescu începuseră să facă propagandă printre alegătorii mai naivi, astfel: — Votaţi-ne pe noi, căci şi noi suntem ai partidului şi la urmă se adună voturile noastre cu ale d-lui Dobrescu şi-i batem pe liberali. Pentru a creia o situaţiune limpede, s’a procedat la excludere. UN APEL AL D-LUI DR. COSTINESCU După cum am arătat într’un alt reportaj, marea ambițiune a d-lui dr. Costinescu, căruia d. Vintilă Brătianu i-a încreri ! vi t n t nr\ rv o vî cl n K o ( fi 1 ! n î nlno_ UiUt'Ctt UlUU tciiieiu/ iuu iu*»vj v*w toraie în Capitală, e să cucerească cincimea în toate sectoarele. Cum însă nu s’a putut creia un curent real pentru partidul liberal, cum în toate Culorile există nemulţumiri şi frecături printre electorii liberali şi cum s au depus prea multe liste, ceiace îngreunează enorm situaţia listei liberale, d. dr. Costinescu face un apel disperat, emoţionant şi patriotic, ca toată lumea să se retragă şi să voteze numai listele liberale! Intr’adevăr, fostul primar, Într’un interview acordat eri, spune următoarele: „Persoanele care figurează pe listele ce n’ar putea obţine cu siguranţă cincimea, ar face o operă de bun român, retrăgând listele lor şi lăsând în luptă — faţă de guvern — numai listele, care vor avea cel puţin 25 la sută din voturile alegătorilor. Apelul acesta la bunul românism al altora, nu va avea nici un efect. Lumea e arhisătură de apelurile patriotice ale liberalilor care maschează totdeauna scopuri egoiste de partid şi de interese personale. Apelul acesta va face in opinia publică infinit mai puţină impresie decât fragmentul din decizia Curţii de apel din Iunie 1929, pe care-l popularizează naţional-ţărăniştii prin afişe şi prin care fosta administraţie liberală e înfierată în termeni drastici ca cei următori: „Având în vedere că din toate cele mai sus expuse se constată că administratorii comunei, sus numiţi, au călcat dispoziţiile legei contabilităţii pnbUc® şi art. 1 legea Casei de depuneri, făcând în mod sistematic şi în tot timpul funcţionărei lor (1528 1S2S) depuneri de bani publici la bănci particulare, fără să ia vreo răsură pentru asigurarea acestor deposite, că procentele plătit® primăriei erau mine şi neavantajoase, şi că întraga operaţie era numai pentru bănci, că cele mai importantedin depuneri s’au făcut la băncile in cari unii din cei mai însemnaţi membri ai consiliului comunal, figurau în consiliile de administraţie, la Banca Generală aŢării Româneşti, unde figurau prmarul Costinescu şi considerat cu delegaţie la serviciul financiar al comunei precum şi la banca fiaiului Napuste Tesc unde consilierul Niculescu Ritz figura ca administrator - delegat; că dacă aceste operaţii făcute cu călcarea legilor nu au fost de nici un folos primăriei, ele au fotonii băncilor şi nu au putut f1 făcute decât fiindcă asupra aceloraşi persoana intrunindu-sa calităţi cu interese contrarii, ele cu bună ştiinţă au subordonat interesele publice ce administrau, intereselor particulare ce erau tot in administrarea lor — că cu toate Injoncţiunile şi ordinile ministerului de interne de a se intra in legalitate spre a nu se mai periclita Interesele publice, situaţia şi sistemul arătat a continuat In tot timpul funcţionărei consiliului comunal. Că aşa fiind, sus numiţii au arătat iea credinţă In conducerea şi administrarea intereselor Publice încredinţate lor, deservind pe acestea in folosul unor bănci da credit particular, cari nu pot îndeplini ca instr. Eri la orele 4 jum. p. m. s’a ţinut o mare întrunire in sala de sus a halei Griviţa, participând câteva mii de muncitori. In majoritate de la clubul C. F. R. Griviţa, D. G. ANGELESCU, preşedintele comisiei interimare, descinde întrunirea dând cuvântul d-lui Audini, care cere sprijinul pentru candidaţii partidului naţional-ţărănesc. D. ION IONESCU arată guvernările nefaste din trecut şi realizările actualului guvern. D. maior G. ANGELESCU descrie lucrările edilitare realizate in comisia interimară a sectorului de Verde şi spune că gospodariii din fruntea listei national-tărăniste, pot ori când veni cu fruntea sus in fata cetăţenilor. D. POMPILIU IOANIŢESCU citeşte întregul proect de organizare a Cassei Muncii C. F. R., proect in care va trebui să se tină seama de interesele celor mulţi de la calea ferată. A luptat întotdeauana pentru organizarea Cassei Muncii, pentru ca după urma acestui aşezământ să nu profite inginerii, ci micii slujbaşi Spune că asistă la întrunire d. general Macri, autorul Cassei Muncii C. F. R. Arată punctele din proect cari nu sunt clare şi-şi ia obligaţia de-a lupta in Parlament, pentru ca proectul să nu iese spre binele mulţimei ceferiste. Vorbeşte de cota chiriei ce-o reţinîoluixuuiotraviii Căilor furate, la funcţionari, percepându-se deja leafa de bază, iar la lucrători din suma globală. Spune că a obţinut să nu se sporească cota şi va căuta ca să se construiască locuinţe date în proprietatea micilor slujbaşi c. f. r., de către Cassa Muncii. Atrage atenţia că partidul naţional-ţărănesc are grija de cei mulţi decişi de lucrători ceferişti, dar nu caută să scormonească suferinţele lor, ci să se aline. Au fost multe incurii la calea ferată, s’au făcut multe hoţii, dar se va pune rânduială în toate. Vom discuta şi chestia salariilor, precum şi a statutului personalului ceferist. Reprezentanţii partidului naţionalţărănesc au luptat pentru dreptate şi democraţie şi poporul are datoria de-ai urma, dându-le la orice prilej concursul lor. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACRI D. gen. MACRI spune că în timpul cât a fost director al C. F. R. a căutat să îmbunătăţească soarta municitorilor, creând Cassa Muncii C. F. R. După plecarea sa de la C. F. R. a constatat că atât proectul cât şi regulamentul de funcţionare al Cassei Muncii C. F. N. au fost falsificate, profitând cei mari iar nu micii slujbaşi pentru care — special — a înfiinţat Cassa Muncii. Spune că Cassa Muncii este a ceferiştilor şi arată cum trebue reorganizată. ALTE CUVÂNTĂRI D. PATRUJESCU (socialist) spune că 50 de ani ţara a trăit sub guvernări oligarhice. Singur partidul naţional-ţârănesc a inaugurat o eră nouă şi s’a dovedit democrat. Roagă pe deputaţii naţional-ţârânişti să susţină un Parlament revendicările ceferiştilor şi vor avea recunoştinţa lor. Partidul naţional-ţărănesc a redat libertăţile cetăţeneşti şi putinţa de organizare a muncitorime!. Muncitorimea trebue să profite de aceste libertăţi şi să se organizeze. D. GEORGE SILVIU cere să se facă zid in jurul partiduluinaţionalţărănesc, pentru înlăturarea reacţiunei care din nou îşi arată colţii. D. MITICA RĂDULESCU, deputat spune că in Parlament, alături de Pompiliu Ioaniţescu şi alţii, va susţine revendicările utuncitorimei, pentru a li se crea o soartă mai bună. Reprezentanţii partidului naţional ţărănesc au luptat întotdeauna pentru drepturile poporului şi vor lupta şi acum. Pentru aceasta este însă nevoe ca poporul să urmeze pe luptătorii naţional-ţârănişti. întrunirea a luat sfârşit la orele 8 seara. turele financiare de Stat sau garantate de Stat, condiţii asigurătoare pentru a primi in depozit asemenea sume, in sensul legei contabilitătei generala a Statului”. Continuând campania de întruniri, organizaţia naţional ţărăniştilor din culoarea de Galben va ţine o întrunire în sala Eintracht. Duminică, la orele 3 p. m. iar organizaţia femeilor a convocat pe cetăţenii şi cetăţencele Capitalei la o mare întrunire care va avea loc Duminică, la orele 10 dimineaţa, în sala „Tomis”. In altă ordine de idei, d- g-ral Pavelescu spune: „Guvernul format din membri acestui partid a! nostru, vine acum după ce ne-a pus pe noi, de la comisia interimară a sectorului de albastru, un an întreg la încercare, vine acum şi vă spun Aceştia sunt oamenii ale căror fapte Ie vedeţi cu toţii! Judecaţi bine dacă au meritat încrederea noastră; dacă da, atunci daţi-Ie şi d-voastră încrederea!” D. Petre Frumusache, spune că partidul liberal a aruncat sute de milioane. „Peste 116 milioane au fost date, drept gratificaţie, tot oamenilor lor de club. „Iată pentruce n’aţi avut canal, iată pentruce n’aţi avut pavaj, apă şi lumină!”. D. Gogu Ruse spune că mii şi mii de m. p. de teren au fost vânduţi, de foştii edili liberali, societăţei de locuinţe eftine cu 50 bani m. p. „Au vândut deci terenurile municipiului Bucureşti pe nimic acelei societăţi care avea în fruntea ei pe însuş primarul vânzător, pe d-rul Costinescu!” După această cuvântare au mai luat cuvântul d-nii: Costică Stoenescu, Cezar Simionescu, C. Lungu, ş. a. întrunirea a luat sfârşit la orele 10 şi jumătate seara. DISTRIBUIREA CĂRŢILOR DE ALEGATOR Cărţile de alegator ale alegătorilor si alegătoarelor domiciliind in circ. I şi a III de poliţie vor fi distribuite la şcoala de fete Clemenţa din str. C. A. înfosetti 30 de către d. Virgil Serdaru ajutor de primar între orele 9 jun, la 12 dimineaţa şi 4—8 seara. La şcoala Visarion nu se vor mai putea distribui cărţile de alegător. întrunirea din Cuza-Vodă Tot aseară, la orele 8, s-a ţinut o altă întrunire cetăţenească în sala „Ionescu” din strada Cuza-Vodă, şi această întrunire a fost convocată de partidul naţional-ţărănesc. REP. Marea întrunire din hala Criviţa Cuvântările d-lor general Macri, Ioaniţescu, Dem. Rădulescu, maior Anghelescu şi alţii. Cuvântul reprezentantului partidului socialist întrunirea din partietul Rahm Prima întrunire, de aseară, s’a ţinut în grădina „Podgoreanu” din calea Rahovei la care au luat parte un mare număr de cetăţeni. D-l G-ra! PAVELESCU declară: „Am eşit din amiată pe poarta cinstei şi tot de acest sentiment m’am lăsat călăuzit atunci când, ca soldat am intrat în partidul naţional-ţărănesc, „partidul cinstei”„ ........ DR. CHARLES URFER Proprietarul brevetului r.r. de Invenţie No 7664 „Procedeu pentru prepararea sintetică a amoniacului" doreşte a vinde acest brevet de invenţie, a-1 ceda sau a acorda licenţă şi, în genere a intra in orice combinaţiune posibilă in vederea exploatării lui In România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS * BERLESCU, Birou de brevete de invenţie, Bucureşti, I, Str. Lipscani No. 108 ATHEY TRUSS WHEEL COMPANY Proprietara brevetului de invenţie No. 7017 „Perfecţionări la mijloace de trasţiune” doreşte a vinde acest brevet de invenţie, a-i ceda sau a acorda licenţă şi. In genere a intra in orice combinaţiune posibilă In vederea exploatării lui în România. Informaţiuni la: Inginer MARCUS BERLESCU. Birou de brevete de invenţie, Bucureşti, I, Str. Lipscani No. 108 COCS LEZIA LEHNE DE FOC CER FASCOJITE barează prempt PREDEAL I. THEODOR STP. SMARDSN, 4 Etaj! Telefon :1/59 LUPTĂ foto 1 vindecă repede durerile de cap. In special „ MIGRENE, SI NEVRALGIILE. Observaţi bine această marcă originală pe ambalagiil I MOTOARE DIESEL furnizeaza Uzinele „WUMAG” Jacques GOLD, S. A. str.Bucureşti, dela 30-2000 cai putere 91 prin Reprezentanţa Generală Doamnei, 19*21 D Consiliul de miniştri em î s i a d-lul Gr. Innfaa Ce a provocat demisia ministrului de justiţie Aseară la orele 8 s’a întrunit la preşidenţie un consiliu de miniştri sub preşedinţia d-lui prim ministru luliu Maniu. Asupra discuţiunilor urmate în consiliu s’a dat următorul comunicat : In şedinţa din 27 Februarie a consiliului de miniştrii d. prim ministru Iuiu Mariu a adus la curios fiinţa consiliului că dîmian, ministru de Justiţie i-a adresat în ziua de 26 Februarie o scrisoare de emisiune. Consiliul în unanimitate a decis să roarte pe d. — ___■ S..»!!!!«! -n —.... ministeri9 cS’i juatiţici »«a nip persiste în demisia sa. Consiliul a discutat proectul de lege al ministerului muncei sănătăţii şi ocrotirilor sociale pentru înfiinţarea unei case autonome a construcţiilor populare. REORGANIZAREA CASEI MUNCEI C. F. R. Consiliul a examinat și admis cu diferite ameliorări proectul de lege pentru organizarea Casei Muncii, în scopul ocrotiri personalului c. f. r. In fine consiliul a aprobat și discutat regulamentul directoratelor ministeriale. 10 jum. * * * înot rfo i*eî4 1« Avo _ . iuuv diui u ta uiviv Cine a semnat proectul depus ori la Camera In şedinţa de ieri a Camerii, deputat V. Georgescu, a depus urmatorul proect din iniţiativă parlamentara: „Alt. unic. — Miniştrii de Justiţie în funcţie la promulgarea legei de faţă şi viitori nu vor putea pleda ce avocaţi în faţa instanţelor Judecătorii sen a oricăror comisiuni compise sau Întregite ca magistrali trop de ani dela părăsirea departamentului. Proeclu! a fost semnat de următorii deputaţi majoritari: V. Georgescu, D. Simion, August Popa, dr. Al. Vlad, dr. Al Popescu, A. Bogdan, Dem Breazu, Marinescu, I. Lupescu, Christea Niculescu, V. Comise. M. I. Vasilescu, Iile Iornescu, Marin Piţigoi, Nerva Oncu, Aurel Birtoloc, Victor Cădere. V. Pop, D. Iacobeanui, Gh. Pop, D. I. Ghimuş, G. Efirim, dr. I. Coltor. V Sotbescu, dr. V. Mârza. N. I. Georgescu, St. Mihăparu, dr. G. Roşwoti, N- Tipftrescu, M. Marinescu, V Par», Iazopol, M. Popa, N. Anghel, N. Iliescu, V. A. Marinescu, dr. Ilie Lázár, dr. V. Marcu, Iuliu Căţăteneanu, St. Larioneneţi, Cornel Rianu, Petreacu şi dr. Iiie Rădulescu. * # * Prin expunerea de motive care întovărăşeşte proectul se precizează care e scopul legei: al Să clarifice şi să întărească drepturile distincte ale puterilor in stat. bl Să înlăture discuţiile asupra mortului cum se exercită aceste drepturi, disculiuni care vatdmă addne, însăşi organizaliunile de stat. In acest cadru legea urmăreşte, deci, să păstreze puteri judecătoreşt — integrantă asupra suveranităţii naţionale — personalitate proprie fi cdt mai desăvărşită ndrptndcrttd, -------- mam • —w ■ ——— Goemboes la Viena VIENA, 28. — Ziarele anunță că ministrul de război maghiar a sosit la Viena pentru a avea câteva întrevederi cu șefii fleimwehrului. Familia regală mână insulttă şi calomnială intro piesă de teatru Polemică între două oficioase Marea revistă parisiană „1*Illustralioti” a făcut uimitoarea greşeală de a admite să se publice în suplimentul său tea- tral o comedie proastă a unui obscur autor elveţian, în care familia noastră regală e Insulta la şi calomnială cu grosolănie. Cioiosul francez al partidului liberal. ..Independenţa Română” luând notă de acest caz, publică aceste rânduri, în cari ndittce — bine’nţeles! — învinuiri guvernului român. Marea publicaţie franceză, VIllustration, care se bucură pe lângă cititorii noştri de o favoare deosebită, publică in suplimentul esteritral o piesă de teatru de o mediocritate fermă, datorită unui tânăr autor elveţian, care n'a obţinut decât un succes de scandal pe o discretă scenă pariziană. Familia noastră regală este Insultată In această pretinsă operă literară, care In urma câtorva Intervenţii, a suferit mai multe modificări. Opinia publică românească nu pate sesiza mobilul care a determinat revista „L’Elustraton” să rimă în evidenţă o asemenea tormPvă, gest care nu poate decât să dăuneze •nutorbăţli necontestate şi romijariăţîl de care se bucură marea revistă nariziană acum tn straturile intelectuale ale României. Publicarea aceasta re cât de jenantă pe atât de răuvoitoare, mr-'ta ne de a'tă narte să fie semnalată gruvernubd nostru care, nu de mult mbţi'-Rt. din banii rublM. Un sun'iment suecinl al revistei L'Illustrafnn. asunrn României. Parii numărul tn chestiune a fost concenut si realizat in interesul general al tării Si n.i neintru a far» *n străinătate reclamă. unor n°r*sonalifă'l. mai mult ori mai rutin compromise ale nartîdului rat’onai♦ărănesc, guvernul re-'ila ar fi trebuit să a'bă nos'bi’itaten de a îniedica gre^ea'a atât de regrptphilă re eeva a comis-o ..T/fRu-fc-Tieu’* Acestor rânduri, destul de răutăcioase, oficiosul guvernului răspunde, în numărul său de azi, cu allie la fel: „Suntem alături de „Independenţa Română" — scrie „Dreptatea" — să ne arătăm toată dureroasa noastră surprindere de faptul că marea revistă pariziană „l’Illustration" a putut publica In suplimentul său teatral ,o comedie care nu are nici măcar meritul calităţii. Autorul ei, un elevian, a crezut ingenios, urmărind desigur un succes de scandal, să facă act de calificată ditamaţiune, punând în scenă cu lippsă de tact şi cu gosolănie familia noastră regală. Un sentiment de unanimă indignare reprobează, la noi în ţară, inadvertenţa puţin delicată a revistei pariziene. Dar, nu vedem cam ce rol poate avea guvernul In felul In care acea revistă Înţelege să servească pe cititorii săi ? „Independenţa Română“ acuză guvernul că nu a Împiedicat acea publicaţîune ! Este pur şi simplu nătângă această acuzaţiutie. Guvernul nu este nici directorul, nici secretarul de redacţie al acestei reviste, şi nici cenzorul ei. Iar revista nu aşteaptă Îndrumări dela nimeni. Putem să ne arătăm părerea de rău că ,,Illustration" n’a voit să ţină seamă de sentimentele marelui număr de cititori şi cari ti are la noi în ţară, şi să-i manifestăm indignata noastră reprobare. Atâta tot. Iar intriga grosieră pe care ar vrea să o țeasă oficiosul liberal este o simplă gugmbănie”’. Scott învins de Sharkey MIAMI, 28 (Danub). — Matchul de box de la Miami s’a terminat, după cum era de așteptat, cu înfrângerea lui Scott, care a fost cut knockout de către Sharkey la cel de al treilea round. Sharkey pleacă în Europa unde va avea o întâlnire cu Schmelling. Matchul de eri, cu toată propaganda făcută de impresari, nu a avut succesul așteptat. Jumătate din arenă era goală, organizatorii au suferit și pierdere importantă. . Pogîna S-» Buletin parlamentar CAMERA Un proect din iniţiativa parlamentară.— Situaţia muncitorilor de la G. F. E. Aşadar, cu toată Intervenţia autoritară a d-lui Mihalache, proectul din iniţiativa d-lui Vică Georgescu, transformată pentru satisfacerea regulamentului in „iniţiativă parlamentară”, a fost totuşi depus. Cincizeci şi cinci sau 65 de semnături—numărul nu prea importă au fost colecţionate şi acelaş domn Vică proclamând de la tribună necesitatea unei temporare morţi profesionale pentru miniştrii de justiţie, a aruncat cu o elegantă siluetă principiu de Înaltă moralitate de care tineretul partidului naţional-țărănesc ţine să dea dovadă. Să nu se creadă, doamne fereşte, susţinea autorul articolului unic, că e vorba cumva de vreo manevră politică sau vreun ascuns resentiment personal. Ci proectul trebue interpretat ca o consecinţă a unui autentic şi indiscutabil scrupul moral. Nu ştiu dece, dar d. Georgescu Vică, cu tot talentul d-sale, n’a putut să ne lase impresia unei perfecte sincerităţi: era un fel de „nu că zic, dar spun”, care se degaja din atitudinea şi susţinerile d-sale. Domnul Nicuşor Graur a declarat că şi-a dat semnătura dintr’un Înalt principiu de moralitate politică, dar n’a crezut că proectul să fie depus cu atâta grabă. Momentul nu e bine ales, a afirmat d-sa. Şi cine ştie, poate că dacă era informat că d. Vică va fi atât de expeditiv, nu şi-ar fi dat semnătura, cu tot principiul de înaltă... etc., etc. Trebue să recunoaştem ci deputatul de Furia a avut mai multe aphuize decât depunătorul proectului, ceea ce ne-ar putea da o oarecare indicaţie In materie de sentimente majoritare. 1F • * • D. Jumanca şi-a desvoltat în cadrul ordinei de zi o interpelare cu privire la situația lucrătorilor dela căile ferate. Mie de nu se vede, simpatic de mic ce e (n’am observat, toţi oamenii mici sunt simpatici), d. Juma nea nu e un orator: sa „Ii curcă” la vorbă, câteodată atât de tare, Încât trebue să Inchidă ochii pentru ca... să iasă la lunfină. N’aui făcut nici o figură de stil, cănd vrea tă apună ceva mai apăsat, când vrea sâ tragă o concluzie, d. Jumanca închide ochii și bate cu mâna ritmul gândurilor sale... in rezumat, interpelarea deputaîului socialist cuprinde cam următoarele dorințe: Să se facă economii. Să Înceteze concedierile. Lucrătorii să fie supuşi unui tratament mai buni Să se acorde muncitorilor salarii care să le permită să trăiască omeneşte, să se aducă un proect de organizare a Casei Muncii şi in administrarea acestei Case să aibă un rol şi reprezentanţii muncitorilor, sa înceteze sistemul pedepselor abuzive. In sfârşit, d. Jumanca a îndreptat un atac contra d-lui Vidrighin care deşi primeşte un salariu atât da mare, a avut curajul să micşorez® nepermis lefurile lucrătorilor. In numele guvernului, a răspuns d. Gr. Gafencu, subsecretar la comunicaţii. In prima parte a discursului său a fost mai mult teoretic. A arătat anume, interdependenţa problemelor cari se pun căilor ferate. O econo*nomie pe care o cere d. Jumancare avea un rezultat defavorabil pentru lucrători: şomajul. După ce a apărat pe d. Vidrighici spunând că un om care lasă deo* parte toate consiliile de administraţie şi care realizează statului econo* mii, nu e prea mult plătit cu 3 rutalioane, d. Gafencu a trecut la pro* eiziuni. Statutul funcţionarilor C. F. R. este gata. Se vor lua măsuri pentru ca lucrătorii să nu fie supuși unul rău tratament. , Se va veni cu un proect prin car* se acordă Căilor ferate suma de 500. milioane pentru cumpărare de ma* teria Ie, ceeace va fi in folosul lucră torilor. Se va aduce In curând proectul de organizare a Casei muncii C. P. R., aiiiuităndu-se și cererea formu* lată de d. Jumanca, de * se introduce lucrători in administrarea ei — şi d. subsecretar dela comunicaţii şi-a sfârşit discursul accentuând că guvernul are toată solicitudine* şi va face tot posibilul pentru Im* bunătftirea soaitei muncitorilor ca* feriţii. I Cum insă omul nu-i niciodată con* pleci mulţumit, nu vom face nici d-lui Juman ca proces de nemulţu* mire. ! Joia interpelărilor e*a terminat fără nimic deosebit, aşa cum ae termini la noi toata Julia si toata Lta Ierpelârea, ...._____i fa *% f . A r. o»TO SENATUL ) — Şedinţa dela 27 Februarie — Şedinţa s’a deschis !* orele 5 fără VD, sub preşedenţia d lui Bratu. Pe banca ministerială d. Ion Mihalache. D. general VAITOIANU interpelează guvernul asupra situaţiei d-lui director regional Moldovanu. In urma acuzaţiilor ce i s’au adu£ şi cere o anchetă grabnică. D ministru ION MINALACHE arată că In ziarele de azi d. Moldovanu a dat un răspuns, cu privire la acuzaţiile ce i s’arj adua. D-sa a fost acuzat de dezertare In timp de războiu, dar această dezertare e pedepsită cu pedeansa cu moartea. Din d. Moldovanu nu a suferit nici o pedeapsă. Sunt convins că nu e vinovat: l-am văzut cu cătrt căldură făcea propagandă românească in Basarabia. D-sa a fost unul din factorii cari au ajutat unirea. Si eu, spunea Mihalache, sunt trecut odată in foaia matricolă ca dezertor, printr’o înscenare. E o campanie infamă, care ae duce împotriva d lui Moldovanul. D. VAITOIANU declară că nu aacuzat pe d. Moldovanu, dar un funcţionar ca d-sa. nu poate fi lâsat sub oprobriul public Am fi fericit să se dovedească aşa cum spuneaţi dv., că totul este o calomnie. Nu Înţeleg să fac nici un act politic din această chesiune, D. MINALACHE relevend Vhitoianu nu se solidarizează ii ziarul Universul, care duce campania cu meschine scopuri politice. D. TIMU cere mai multă solicitudine pentru coloniștii din Bucovina D. ministru MUIALACHE arată că fostele guverne nu au făcut nimic pentru iloniţM. ?«'ci de mii de familii din Macedonia vor mai veni încă, fiindcă ’n Macdonia ni s’nu făcut o viaţă mirosibilă, prin colonizarea refugiaţilor greci. Guvernul va veni «i o lege de colonizare; trebuesc şi bani foarte mulţi. Episcopul GHERONTIE al Tomisului dă o serie de lămuriri cu privire la coloniştii din Cadrilater, cerând să se curme neînţelegerile din tre autohton şi colonişti. LEGEA PĂDURILOR Se intră In ordinea de zi: discuţi* generală la legea pădurilor. D. ra port or SIMU ci les e raportul« D. GAROFLII) analizând proeo* lui, ai şti că legea e făcutâ pe baza legii comercializării, dar cu unei* derogări. Ar fi fost mai bine *ă mi se stabilească ut şablon fix de CO* nternalizare, ci comercializările iA! se facă după fiecare caz in parte. Autonomia ce se d.l este fictivă, nu se aduce nici un spirit comercial. Noua organizaţie e condusă da funcţionari, i propune ca In comisiile de dimiplină, să ia parte şl uiui membrii dat consiliul de admmnstra* ţe. 50 membrii tn consiliul superior, suni prea numeroşi. Nu vor fi mijloace necesare peti* tru realizarea împăduririlor: 50 la sută din „venitul net", poate să lesemine nimic. 1‘referă arendarea, nu tocul regiei. Statul trebue să ştie pe ce venit fix semate baza Proectul tratează în mod Incidental chestiunea golurilor de munţi. Relevă unele impresiuni din proect. D ST. GRAUR face Un istoric al pădurilor, arătând rolul istoric şi strategic al lor, fie asemeni, relevă rolul lor la chestiunea fixării solului izvoarelor interne, inundaţiilor Ele au o sumedenie de utilităţi sociale, igienice. Boesia noastră populară este plină de farmecul pădurii. Sistemul pentru păstrarea şi exploatarea pădurilor, este regia publică. Dar nu toată lumea este de acord asupra aplicării acestui principiu. Statul e rutinar, greoiu, creiază o clasă nouă de funcţionari paraziţi ai bugetului. Proectul în’neueşte regia de stat cu una autonomă, pe baze comerciale. E bine că proectul transcrie multe din dorinţele silvicatorilor. Sedunţa viitoare azi la orele 3.30 după amiază. ! Pentru închiderea Carnavalului Ziariştii din Bucureşti constituiţi în Societate „Uniunea Ziariştilor Profesionişti” vor da Sâmbătă 1 Martie a. c. la orele 10 seara, un Bal Mascat şi Costumat in sala „Sindicatului Ziariştilor” B-dul Carol No. 9. S-au luat toate măsurile ca Balul să se desfăşoare într’o atmosferă agreabilă şi amuzantă. Jazzul va fi dirijat de profesorul Faulmann iar programul artistic de către cunoscutul artist Patroni. Intre alte diferite surprize va fi și alegerea Missel Balului căreia i se va oferi un Patheffin de valoare donat de Cassa Ipcax unde se găsesc spre vânzare și biletele de intrare. ——• " ~ ‘ "