Luptătorul, octombrie-decembrie 1948 (nr. 192-266)

1948-10-01 / nr. 192

Partidul Muncitoresc Român ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ BACĂU Tovarăși și tov arase. Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la­ apariția genialei lucrări a TOV. I. V. STALIN Cursul scurt al Istoriei P.C. (b) al U.R.S.S. care sintetizează teoria marxistă desvoltată de Lenin și Stalin și care înarmează proletariatul internațional în lupta sa împotriva capitalismului, va avea loc VINERI 1 OCT. crt. ora 20 In SALA „MARAȘTI“ ADUNARE FESTIVA Va conferenția : TOV, ION COCIORVEI membru în biroul județene­ Bacău a F.M.R. Conferința va fi urmată de un FESTIVAL ARTISTIC COMITETUL JUDEȚEAN BACĂU al Partidului Muncitoresc Român SSffiÄ APARE SUB CONDUCEREA UNUI COMITET REDACȚIA ȘI AC­ȚIA BACAU. Cat. Mărășești Nr. 4 TELEFON 1216 P. NEAMȚ, Str. Petru Rareș 6 TELEFON 329 ABONA­MENTE LUNARE Muncitori, țărani, înv. și funcționari Lei 80 Intrep. Indust. și com. 100 Instituții 300 Taxa poștală plătită In nume­rar conform aprobării Direc­ției Generale P. T. T. Nr. 35.840—948 CALAUZA COMUNIȘTILOR CALAUZA CLASEI MUNCITOARE de Ion Cociorvei membru în Biroul Județ­an­ Bacău a P. M. R. Azi se împlinesc zece ani de la apariția Istoriei P. C. (b) al U. S. curs scurt — lucrarea tov. I. V. Stalin. Despre importanța mon­dială a acestei lucrări a vorbit și vorbește presa U. R. S.S., presa țărilor cu de­mocrație populară, vorbește presa Partidelor Comuniste din lumea întreagă.> Despre rolul covârșitor ce-L are această lucrare pentru lupta de eliberare a clasei muncitoare de sub ju­gul capitalismului exploata­tor, vorbesc zecile de mi­lioane de exemplare apăru­te in zeci și sute de limbi ,pintr'o perioadă scurtă de numai zece ani. La noi în țară ca și în alte țări Istoria P. C. (b) al U. S. a atins tiraje pe care nu le-a a­­tins incă nici o altă carte. Istoria P. C. (b) al U. S. este azi călăuza în luptă și muncă a milioane de munci­tori care cons­tru­esc socia­­l­ifîiUi­re încă gem sub exploatarea­­ nemiloasă a capitalismului. Istoria P. C. (b) al U. S. cuprinde întreaga expe­riență istorică de însemnă­tate universală a luptei cla­sei muncitoare din URSS pentru înfăptuirea revolu­ției socialiste și pentru construirea socialismului" ‘ (P. Iudin). In această lu­crare găsim rezolvare pen­tru cele mai complicate pro­bleme ale luptei clasei mun­citoare pentru răsturnarea burgheziei și puterii politice construirea de către­­­ proletariat, precum și dru­mul de urmat pentru con­struirea socialismului, cuno­ștințe care ne folosesc în mod direct și imediat la a­­dâncirea democrației popu­lare și la treptata construire a socialismului. i „Cursul scurt de Istorie al P. C. (b) al U. S. este o lucrare complectă și de­săvârșită de comunism științific. Teoria marxism­­leninismului este expusă ca o învățătură unitară și în­chegată care cuprinde: do­meniul istoriei, economiei politice, filosofiei, strate­giei și tacticei, bazele ideo­logice, politice și teoretice al­e unui partid marxist“ (P. Iudin). Pe lângă învățăturile multiple pe care ar trebui să le scoată fiecare comu­­n*■ list din studierea Istoriei P. C. (b) al U. S. va trebui ca cel puțin în linii mar* Să rămână clar pentru fie­care ce ne învață Istoria P. C. (b) * In primul rând Istoria P. G (b) ne învață că cla­sa muncitoare din orice țară pentru a-și îndeplini sarci­­nele istorice de cucerire a victoriei revoluției proletare și victoria dictaturei prole­tare trebue să aibă un par­­tid. Tov. I. V. Stalin în a­­ceastă lucrare a expus din toate punctele de vedere, procesul pregătirii și creerii unui partid marxist de tip nou, partid revoluționar de avantgardă, puternic, unit, organizat. Aici găsim baze­­lele ideologice ale partidului de tip nou, principiile sale organizatorice, legăturile sale cu masele și rolul său conducător. Apoi Istoria P. C. (b) al U. S. ne învață că Parti­dul clasei muncitoare nu-și va putea îndeplini rolul său de conducător și organiza­tor dacă nu-și va însuși teoria marxistă-leninistă — „Comuniști din toate ță­rile lunii studiind capitolele consacrate revoluției din 1905—1907 din Istoria P. C. (b) vor găsi îndrumări teoretice neprețuite de cum trebue educat partidul, de cum politicește trebuesc tratate problemele strategiei și tacticei“ (P. Iudin) In Istoria P. C. (b) vom găsi desvoltarea teoriei revolu­ției socialiste, de către Le­­nin și Stalin care pe baza unei analize adânci a des­­voltării inegale a capitalis­mului în faza sa imperia­listă, devine posibilă în locul und­e se găsește inelul .el al ACtA 3M­­ —­­­­ft". Lenin și Stalin au tras con­cluzia că în epoca impe­rialismului a devenit impa­sibilă victoria socialismului concomitentă în toate țări­le și dimpotrivă a devenit posibilă victoria revoluției socialiste, victoria socialis­mului, mai întâi în câteva țări sau într'o singură țară izolată" (P. Iudin). Această nouă teorie a lui Lenin și Stalin „a dat per­spectivă revoluționară pro­letarilor din toate țările de­­clanșându-le inițiativa în­ lupta lor cu burghezia pro­prie națională“ (P. Iudin). Victoria clasei muncitoa­­re din țările cu democrație populară, conduse de parti­dele lor de avantgardă, este concretizarea genialei prevederi în viitorul mers al istoriei, a marilor dascăli Lenin și Stalin. O altă învățătură pe ca­re ne o dă istoria P. C. (b) al U. S. este că fără zdro­birea partidelor mic burghe­ze și luptă permanentă îm­potriva oportunismului din interiorul partidului, nu este posibilă victoria clasei mun­citoare. In țările unde unii din fruntașii Partidelor Comu­niste s-au abătut de la leni­nism, negând rolul de he­gemon al clasei muncitoare în alianța cu țărănimea muncitoare, sau caută să di­zolve partidul în massa u­­nei organizații fără de par­tid, au adus prejudicii se­rioase cauzei socialismului (exemplu tov. Gomulka-Po­­lonia și fracțiunea Tito-Ju­goslavia)­. Membrii Partidului de a­­vantgardă trebue să aibă permanent trează vigilența contra uneltirilor reacțiunii din interior și exterior, să scoată la lumnă ascuțirea luptei de clasă la orașe și la sate. Tot din Istoria P. C. (b) al N­. S. învățăm că partidul de avantgardă nu trebue să se lase îmbătat de succese și că partidul este de ne­învins dacă știe să între­buințeze în mod just și fără teamă critica și autocritica. Legătura cu masele asigu­ră partidului forța și sigu­ranța succeselor acțiunilor sale. , Apoi Istoria P. C. (b) al U. b. ne învață CUM si a construit socialismul in U. R. D.S. experiența care re­prezintă o călăuză prețioasă in lupta ce se desfășoară pe frontul construirii socialis­mului in condițiunile speci­fice de desvoltare istorică a fiecărei țări. In cursul lup­tei pentru­­ industrializarea socialistă a URSb și colec­tivizarea agriculturii, Parti­dul Comunist (bolșevic) a trebuit să învingă rezistența înverșunată a dușmanului de clasă Și Istoria P. C. (b) ne învață că în perioada construcției grele lupta de clasă se înăsprește­ în­­ inte­riorul țării și se intensifică lupta împotriva oportunis­mului în sânul Partidului. Tot Istoria P. C. (b) ne învață înțelegerea justă le­­ninist-s­iouulsia a chestiunii național­, ne învață să e­­vitam partidul Și clasa muncitoare în spiritul inter­naționalismului. Devierile spre naționalism sunt o a­­daptare a politicei interna­ționaliste a clasei munci­toare la politica naționalistă a burgheziei. Aceste fiind pe scurt în­­vățaturile principale ce tre­bue să ni se însuși, să nu uităm că una din sarci­nile ce ni le pune în față statutul RMR la articolul 7 litera a este de a ne rnduca necontenit nivelul politic însușindu-ne principale de bază ale învățăturii lui Marx-Engels-Lenin și Sta­lin. Istoria P. C. (b) al U. S. este „Enciclopedia cuno­ștințelor de bază in dome­niul marxism-leninismului“ (P. Iudin) și trebuește fo­­losită cât mai larg, să cu­prindă întreaga m­aesă mun­citoare, căci numai cunos­când experiența activității istorice a P. C. (b) vom putea păși cu mai multă în­­dârjire la construirea socie­tății socialiste la noi în țară. Datorita unor elemente sabotoare strecurate in posturi de conducere la L P. E. N­­.­­ Neamț Exploatările forestiere de pe Valea Bistriței nu merg prea bine Am arătat nu de mult­e strecurați in posturi de condi fostele societăți patronale, pit st,­tul cur­sul acestui parau In urma măsurilor luate Jean și de IPEIL, piatra A­.. de plute până La hotiul din 12—15 km.), începând de sap pomenită a început din nou nu se mai leagă decât plute „SA NU MAI PLUTAREA­­SCA DACA NU LE CON­VINE!“ Ar fi prematur însă ca sa putem­­ spune că toți funcțio­narii au devenit, ca primi­i minune, peste noapte oameni, de treabă. Mai curând am fi îndreptățiți să susținem că a­­ceștia se arată mai degrabă fideli vechilor obiceiuri, fii cum să nu susținem lucrul a­­cesta, când sunt încă funcțio­nari care bruschează pluta>u, sau li se spune „să nu mai plutărească dacă nu se con­vine" cum face Leon Strulo­­vici de la Biroul Central al Pru­căni­ului, dau cazul lui Almășanu din Bistricioara, fost funcționar la „steaua" si in prezent la n­'Eut x 1 continuut va dea •< « u'iui om, care în­ mod special se dăduseră dispozițiuni con­trarii. Dar îndrumătorii trimiși de Consiliul Sindical Județean, aleși dintre cei mai buni muncitori de la fabricile din Piatra ,u au dat de urma u­­nor afaceri și mai vechi, Ast­­fel, muncitorii din Buhalnița sunt nemulțumiți de brigadie­rul Baltag, pentru că la face­rea plății obișnuește să în­șele oamenii. Pantelimon l­ie a declarat că Ini și încă altor 4 muncitori le-a oprit pe ne­drept suma de 4.000 lei. ^ trebuie să pomenim însă și de o indisciplină din partea unor muncitori și în special a unor plutași. Și ei cunosc dispozițiun­ea de a nu lua de­cât o singură plută și totuși, iau de multe ori câte 2 sau chiar 5 plute, îngreunând ast­fel plutăritul. Cazul plutașu­lui Vasile Sarbu care și-a ți­nut două săptămâni pluta în hait, este destul de elocvent. De altfel marea majoritate a plutașilor își dau seama ca procedând așa își fac rău lor înșiși și de aceea chiar ei se ridică împotriva celor care nu se conformează regulilor stabilite pentru plutarie. Schimbarea funcționarilor care au dat până in prezent dovadă de rea voință, netate­ um datorită unor funcționari cete la 11‘EIL, proveniți dela tăritul pe bistricioara stagna­­fiind blocat de plute, de Consulul Sindical Jude­­albia a fost descongestionată Pintec­­ pe o lungime de cca, amâna aceasta pe porțiunea să se lege plute. De astă dată înguste și din lemn subțire, țesându-se de bunul mers al prouucției sau chiar sabotând in mod direct, se impune a se face cât mai neîntârziat. Direcțiunea Centrului 1PEIL Piatra N., va trebui să înlo­cuiască numaidecât funcționari, cu elemente acești­mocratice și cu dragoste de­de muzică, prin aceasta făcându­­se un serios pas înainte în ac­tiv­tatea acestei instituții. P. GATEJ Îmi iau angajamentul să studiez fără răgaz, zi de zi Istoria Partidului Comunist (lo) al Uniunii Sovietice Tov. Redactor. Se împlinesc 10 ani de la a­­pariția lucrării tov, Stalin „Istoria Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovieti­ce". Experiența bogată, acumula­tă de către Partidul Comunist (bolșevic) din URSS, in­ dru­mul glorios pe care l-a stră­bătut, reprezintă o călăuză prețioasă în lupta pentru rea­lizarea mărețului țel al oame­nilor muncii din toate țările: desființarea exploatării omu­lui de către om. PUI­OP VASILE muncitor Tazlău — Neamț .Continuare în pagina l­-a) Istoria Partidului Comunist U.) al U.S. un isvor de prețioase învățăminte Nenumărate sunt învățămin­tele care pot fi trase din stu­diul atent al Istoriei Partidu­lui Comunist (bolșevic) al U­­niunii Sovietice. Tovarășul Stalin, genialul conducător al Partidului Comunist (bolșevic) și al popoarelor sovietice, în­vățătorul oamenilor muncii din lumea întreagă a sinteti­zat în această lucrare, expe­riența glorioasă a luptelor purtate de Partidul bolșevic pentru eliberare popoarelor din Rusia țaristă de sub jugul exploatării burghezo - m­o­­șierești, pentru construirea so­cialismului în U­niunea Soviet­­ică. Experiența doborârii bur­­gheziei și a înfăptuirii socie­tății socialiste, in Uniunea So­vietică constitue un tezaur de prețioase învățăminte pentru partidele comuniste și munci­torești de pretutindeni. înv. G. SAMOILA [vinere în pagina I „EUROPA FARĂ U.R.S.S. E TOT UNA CU MARELE REICH“ de PIEKKE C (JURTÁDE Greutățile întâmpinate în aplicarea planului Marshall, contradicțiile care se accentuiază intre guvernele Europei apusene incapabile să cadă la ințelegere in ce privește di­stribuirea pomanei americane, diferendul care separa pe re­prezentanții Bizoniei de guvernele apusene obligate sa­­ mă socoteala intro oarecare măsură de nemulțumirile la care au dat loc pretențiile germane, ostiliatea față de proiec­tele de federalizare europeană manifestată de guvernul „socialist" englez, toate acestea au­­ acut ca unii a­meneam să se întrebe dacă „formula Marshall'' o fi intr'adevar cea nimerită. Bine înțeles, nu se pune pentru ei problema să revi­­zuiască concepțiile și țelurile imperialismului american, ci pur și simplu să schimbe masca. Au recunoscut că formula „lupta contra comunismu­lui“ a durat destul și unora le-a venit ideia să o înlocuia­scă printr un program mai ispititor pentru popoarele înfo­metate. Luând-o înainte, d.­­Walter Lippm­ann, care și-a făcut o specialitate din mărturisirile spontane, lansează marea lo­zincă: „Europa a Europenilor ", America spune el in esență, trebue să vină in ajutorul Europei ca să poată alunga de pe cuprinsul ei, URSS-ul neeuropean. Recunoaștem in aceste cuvinte una din temele prefe­rate ale propagandei naziste. Astfel, treptat redus in stare de defensiva, imperialismul american a ajuns să-și împru­mute lozincile de la Rosenberg, lala­ ne­le intorși la teoria „spațiului vital“ cu această deosebire ca Germania se pu­tea cel puțin sări de a , în sensul geografic al cuvantu­lui, o națiune „europeană". Spre deosebire de Rosenberg care nu era decât crimi­nal, d. Walter Lippm­ann nu se teme să fie ridicol. El propune Europenilor să se americanizeze pentru a putea deveni Europeni. Nu vom­ avea de ce sa ne mirăm dacă această reînvie­re a teoriei asupra rasei și a sângelui, care am­bite o as­cendență mongolă oricărui individ care a votat pentr­u Par­tidul Comunist in ultimile alegeri, va provoca un viu in­teres in cercurile reacționare de peste Rin, in momentul in care Germania apuseană ar vot să ia din nou conducerea cruciadei antisovietice, contribuția d-lui Walter Lippm­ann la teoria spațiului vital ii va aduce fară îndoială titlul de „European de onoare“ după cum au existat odinioară și „Arieni de onoare". Din nenor­ocire pentru d. Walter Lippm­ann, Eur­o­penii cărora el le poartă atâta de grija au platit destul de scump pentru a-și da seama ce înseamnă această ideie „Europa fără URSS". Europa fără URSS este Europa ger­mm­­ană a Marelui Reich". Oricât ar fi de neclară această noțiune de Europa, vă­­dit absurdă intr'un regim capitalist, un lucru este sigur in orice caz și anume că viitorul Europei nu se poate conce­pe altfel decât într'o colaborare strânsă cu Uniunea So­vietică. Nu putem uita că numai sdrobind armatele „europe­ne" ale lui Hitler, armata sovietică a salvat popoarele Eu­­ropei. Cât privește excluderea Moscovei și Kievului din Eu­ropa, anexându-i-se în schimb San Francisco, gluma­ i cam grosolană. „HUMANITE" Partidul Muncitoresc Român ___ ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NEAMȚ Tovarăși și tovarășe, cetățeni și cetățencei veniți cu toții AZI 1 OCTOMBRIE 1948 orele 20 în sala TEATRULUI COMUNAL din Piatra N. la COnFERin­ȚA 10 ani de la apariția lucrării tovarășului Stalin .Cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist (bolșevic) al U. R. S. S.*, ce va fi ținută de tov. PODOLEANU GHEORGHE, membru în biroul județean al P. M. R. Conferința va fi urmată de un film sovietic INTRAREA LIBERA despre : Partidul are grijă de sănătatea oamenilor muncii —* Ce poți constata vizitând dispensarul fabricii Letea — Și sub trecutele regimuri se vorbea, și se scria chiar, despre „grija" de bunătatea publică, de sănătatea muncitorilor și a plugarilor muncitori. Smulgând vălul celor ce se trâmbițau în această privință, regimul burghezo-capi­­talist, apare în ochii oricui, ceea ce a fost cu adevărat: regimul celei mai crunte exploa­tări. Măsurile pentru îngrijirea sănătății publice nu erau altă­ceva decât praf aruncat in ochii poporului muncitor. Faptele, datele concrete, spun astăzi poporului muncitor, tot ceea ce burghezi,moșie­­rimea i-a ascuns zeci de ani. DESPRE UN DISPEISA... FANTOMA Și acum 12 ani, aceeași tă­bliță, prinsă în cuie la colțul zidului, îți indica unde se află dispensarul fabricii Le­­tea. Muncitorii știau că acolo, lângă poarta de intrare, e o clădire nouă, dar de ce au botezat-o dispensar, punân­­du-i încă și firmă, nu­ mai înțelegeau. Pentru că dacă urcau scă­­rile, nu vedeau decât săli pustii și de medic nici urmă ț>i se îmbolnăveau mulți mun­­citori din cauza eforturilor istovitoare la care erau­­ su­puși de foștii patroni Zilnic se întâmplau acciden­te. Dar nu dispensarul, care nu avea nimic și nici medicul Asigurărilor Sociale, care ve­nea doar două ore pe săptă­mână, făceau oamenii muncii sănătoși. Oamenii se îngrijeau pe a­­casă cum puteau, dar sănă­toși ca înainte nu mai erau. Altfel se explică numărul ri­dicat de astazi al muncitori­lor suferinzi de T. B. C­, reu­matism, friguri, și de diferite boli sociale. Povestea dispensarului fan­tomă al fabricii Letea o cu­nosc bine muncitorii fabricii, au trăit-o pe pielea lor pro­­prie. Dar dintre ei tot cei mai bune cunoaște povestea tov. Postelnicu D., om trecut de 55 de ani, dintre care mai bine de 30, i-a trăit în fabri­că, îndeplinind misiunea de infirmier. — Să-ți vorbesc de ce a fost in trecut dispensarul a­­cesta al nostru, înseamnă să-mi răscolesc o rană dureroasă, să-mi răscolesc un suflet toa­tă ura împotriva exploatato­rilor capitaliști. Dar o voi face, începu tov. Postelnicu. — Clădirea aceasta s-a nu­­mit dispensar, pentru că așa au vrut să-i spună brălie­­niștii. Aparate, medicamente, in­jecții și medici nu a avut. Un singur doctor de la Asigurările Sociale, venea numai odată pe săptămână și consulta... două ore. Nu era nici cine și nici cu ce să se aline suferința tova­­rășitori­mei, care se spereau trăgând la jug pentru traiul împărătesc al Brătienilor, i­edeam cum muncitorii din fabrică se „topeau pe picioa­re" de boală, și nu primeau de nicăieri mei o căutare, pentru că și Asigurările erau pe atunci o fantomă ca și dis­pensarul nostru. „DISPENSARUL“ DEVINE... DISPENSAR Dispensarul dala fabrica „Lelea" a încetat de a mai fi o fantomă. Aceasta sa petre­­cut in momentul când poporul muncitor, caiauza­m împotriva exploatatorilor lupta de clasa muncioare in frunte cu Partidul ei de anantgarua, a smuls puterea politică dim mâinile capitaliștilor. Centura cea mare, in viața dispensarului fabricii Letea, sa tăcut insă la 1 iulie 1547. PUn lupta pentru sanatatea oamenilor muncii, dusa de Pai­­d, s'au reorganizat struc­tural serv taine de asistența am talenet, im­puniându-se ca fiecare întreprindere să-și an­gajeze un număr de medii permanenți, in raport cu nu­mărul muncitorilor. Ea hotă­­rit ca dispensarele să fie în­zestrate și aluate cu aparate și medicamente prin C. A. i­., precum și prin unele fonduri puse la dispoziție de fabrică. Astăzi, dispensarul fabricii Letea, este încadrat cu 4 me­­dici per­manerii, din care u­­nul neta Asigurările Sociale, 1 subchururg, 1 infirmier, o moașa și 7 femei de servi­­ciu. 1 P. BUJOR (Continuare in pagina iI-a) PENTRU RIDIC­AR­EA GOSPODĂRIEI SA­­TESTI LA CELE PA­­TRU CENTRE DE MONTA DIN JUDE­ȚUL BACAU. îndrumată de Partidul Muncitoresc Român țărănimea muncitoare din plășiie :Piatra, Ștefan cel M­are, Tg. Neamț și Buhuși jud. Neamț sau lunt la întrecere pentru terminarea la timp și după plan a însamânțârilor de toamnă trecerilor care au pornit între plășile agricole ale județului. In acest scop, plasa Fiatra N., a trum­­p­așilor Butul­­i, Ștefan cel Mare și Tg. Neamț, planul după care se vor des­fășură aceste întreceri și ere constă din următoarele put­­e­te. 1. Îndeplinirea in timpul cel mai scurt a planului de însă­­manțari. 2. Mobilizarea țărănimii muncitoare pentru realizarea în condițiuni cât mai bune a pianului, fulosind metoda :pn­­ungeiu prut îndrumători urm­­­ași pe teren, prelucrarea ar­ticolor din „Scânteia“ și „Luptatorul priuor la cam­pania infamantarilor, ajuto­rul reciproc al piașilor prin a­­telaje, echipe de reparat letes­te, etc. Vigilență pentru împiede­­ca­ea sabotajului, Demascar >a elementelor chiaburești sauin toai­c­­e Colaborare strânsă h ire organizațiile de Partid, Sindi­­ca­tic de salariați agricoli, Fumul Plugarilor și organe­­te administrative pentru m mtin­ea per­manentă a planu­lui și executarea lui, 5. întărirea alianței munci­ tjilorr și țăranilor mures­ieri, 6. Popularizarea tuturor a­­celuia care sau evidențiat in această campanie, 1 dedată sa constituit un comlet de urmărire a întrece­rilo­r sub conducerea tov. Di­ed­­a Vas­ne, membru in m­­ud­icul org. PMR județ una bilanț, care va urmări pe t­­ren și consemna treptat rezul­­tatele in muncă, urmărind și popularizând m­etodele cele mai bune, folosite, pentru că schimbul de experiențe să contribuie la buna desfășura­­re a campaniei. La rândul lor, comunele plâșii se vor lua la întrecere intre ele, iar satele aceleeași comune deasemeni, fie Planul acesta a început să prelucrat in toate orga­nizațiile de Partid și de ma­să din plașile de mai sus. Rezultatul acestor întreceri va atâta care plasă și-a în­­deplinit mai bine și în timpul cel mai scurt planul, care co­­mună va fi fruntașă pe ju­­deț și cari țărani muncitori s'au evidențiat. Campania insămănțărilor de toamna — care trebuie să ia proporții din ce în ce mai mari, in urma acestor intre­­ceri — va trebui să însemne un pas înainte pe drumul îm­bunătățirii traiului celor ce muncesc in țara noastră. Campania însămânțăr­ilor din toamna aceasta trebuie să constituie un nou prilej de contribuție la îmbunătățirea traiului celor ce muncesc, de întărire a regimului democr­a­­ției noastre populare, de în­tărire a alianței clasei munci­toare cu țărănimea munci­toare. Sub îndrumările Partidului Muncitoresc Român, acea­stă campanie in județul Neamț se desfășoară sub semnul ia- S’au adus berbeci karakul pentru îmbu­nătățirea raselor de oi Se Știe că pentru Parti­dul Muncitoresc Român și guvernul țării, mărirea par­cului de an­male și îmbu­nătățirea lui calitativă a de­­venit o problemă de prin ordin de rezolvarea căreia depinde mersul înainte pe drumul îndestulării ți­ a bu­nei stări a întregului popor muncitor de la sate și orașe. Dacă pentru îmbunătăți­rea raselor, de vite in jude­țul Bacău s-au adus, deși nu pe măsura nevoilor, tauri de rasa, în privința îmbunătățirii raselor de ohi sa făcut prea puțin. Acum câteva zile însă m­nisterul de resort a repar­tizat și trimis județului Ba­cău 8 berbeci de rasă Ka­rakul. Aceștia au fost îm­părțiți câte doi la cele pa­­tru centre de montă din ju­deț și anume: la Onești, Moinești ș­­ Vasile Roaită și T­escani. Condițiunile de montă sunt foarte avanta­joase, plugărimea săracă fiind scutită de twice taxft

Next