Magazin, ianuarie-iunie 1975 (Anul 19, nr. 900-925)
1975-01-04 / nr. 900
Pagina a 2-a Cercetarea științifica româneasca în 1975 Energii latente (Urmare din pagina 1) fizicienii si geochimiștii trebuind in viitorul cit mai apropiat să conlucreze din ce in ce mai strins pentru a rezolva problemele complexe pe care le pune descoperirea de zăcăminte, de substanțe minerale utile din scoarța pămîntului la adîncimi din ce in ce mai mari sau in sedimentele neconsolidate sau consolidate ale fundului oceanului planetar. Va trebui să se intensifice cercetarea pentru punerea in evidență a fracturilor actinei ale scoarței in vederea localizării zonelor cu cele mai mari perspective de formare a acumulărilor în minereuri legate de procesele magmatice. O contribuție substanțială in creșterea eficienței prospecțiunilor și a explorărilor geologice o va aduce diversificarea și generalizarea aplicării metodelor de investigare a locurilor de sonde cu ajutorul aparaturii geofizice, adaptată pentru descoperirea de noi zăcăminte în substanțe minerale utile aflate la adîncimi mai mari sau mai mici. O atenție sporită va trebui să o acordăm zăcămintelor mari dar cu conținuturi mai reduse în elemente utile, finind seama că omenirea trebuie să se îndrepte către astfel de acumulări a materiei minerale care sînt mult mai larg răspîndite in scoarța pămîntului decît zăcămintele bogate în astfel de elemente. Personal, doresc să contribui și eu in anul 1975 și in continuare la succesele științelor geologice ce se dezvoltă necontenit in țara noastră. Tehnologii moderne în industria ușoară (Urmare din pagina 1 oilor de optimizare a soluțiilor chiar din faza de proiectare. Vom lărgi activitatea de tipizare cuprinzînd noi domenii, vom continua preocupările pentru perfecționarea organizării interne și creșterii responsabilității individuale Toate acestea vor duce la o creștere importantă de productivitate care ne va permite să îndeplinim sarcinile planului pe 1975. Pentru satisfacerea cerințelor calitative ale dezvoltării industriei ușoare în perioada 1976—1980, în anul 1975 vom realiza o serie de activități avînd caracter de noutate. Astfel vom elabora un număr de peste 20 de noi tehnologii de fabricație. Acestea vor face posibile extinderea utilizării unor materii prime din țară, introducerea de noi înlocuitori de materii prime naturale, reducerea cheltuielilor materiale de fabricație, obținîndu-se la nivelul ramurii, pe planul economiei naționale, importante economii valutare. De asemenea, vom asimila un număr important de utilaje și linii tehnologice cu performanțe înalte, la nivelul celor mai bune instalații similare pe plan mondial, evitindu-se substanțial importul. In vederea punerii rapide în funcțiune a noilor obiective și îmbunătățirii parametrilor de exploatare ai acestora, vom extinde activitatea de proiectarea organizării, a sistemelor de conducere și a sistemelor informaționale, specifice, precum și activitatea de implementare a acestora. O atenție deosebită o vom acorda studiului muncii și proiectării funcției de producție, precum și funcției de personal, activități în care se vor aplica tehnicile ergonomice, studii de psiho-sociologie industrială, studiul relațiilor de grup, tehnicile de instruire intensivă și programată. Numai astfel se vor putea obține o integrare rapidă a personalului în noile obiective cu posibilități continue de perfecționare, o productivitate ridicată, precum și acea aptitudine de adaptabilitate rapidă la cerințele pieței interne și externe in permanentă înnoire. Pe baza experienței acumulate, în special din 1971 și până acum, vom trece la noi forme de asistență tehnică, mai ales în perioada de probe tehnologice și atingerea parametrilor, în vederea asigurării transferului rapid al noilor metode de organizare și tehnologii. O atenție deosebită o vom acorda soluțiilor pentru construcții, instalații și organizarea planului general a noilor obiective, in vederea reducerii costurilor de investiții și scurtării duratei de realizare a acestora. în sfîrșit, preocupări deosebite vor fi dirijate către activitatea de export, in anul 1975 vom începe construcția a trei obiective de industrie ușoară peste hotare. Acestea sînt cîteva dintre preocupările noastre pentru anul 1975. In fapt, prin lucrările pe care le elaborăm, colectivul institutului nostru a și pășit in cincinalul 1976—1980. Vă rog să-mi permiteți ca folosind acest prilej, să transmit, pe această cale, urări de sănătate, fericire și succes precum și tradiționalul „La mulți ani“, colegilor proiectanți din întreaga țară. vă răspunde LASERUL IN TELECOMUNICAȚII — Laserul în telecomunicații este un subiect pe care aș dori să-l prezentați cititorilor dv. (CEZAR STANCU, Cluj-Napoca). Prin intermediul ing. A. T. ȘERBANESCU, cercetător științific principal la Institutul de cercetări telecomunicații, prezentăm cititorilor acest nou domeniu, telecomunicațiile prin fibre optice. Sfera de Ulbricht — unul dintre aparatele utilizate pentru studierea „inimii“ fibrei de sticlă. — Se știe că laserul produce o undă luminoasă coerentă, de foarte înaltă frecventă și de o mare directivitate, susceptibilă de a fi utilizată drept undă purtătoare pentru un sistem de telecomunicații. Posibilitatea realizării unor transmisiuni de mare capacitate (de la 100 la 1000 Mbit/s) combinată cu aplicarea unei multiplicări în timp adecvate, permit atingerea unor capacități de transmisie impresionante, de ordinul a 10 000 Mbit/s (aproximativ 120 000 căi telefonice) ceea ce justifică atenția de care se bucură în momentul de față telecomunicațiile prin laser. Un sistem de transmisie prin fibre optice este compus din : ansamblul de emisie, cablul din fibre optice, ansamblul de recepție. Ansamblul de emisie transformă semnalul electric de transmisie într-un semnal optic. Această transformare se face MAGAZIN intr-o gamă de lungimi de unde fibrele prezintă o atenuare minimă. Sursele utilizate în acest scop sînt laserii cu semiconductor AlFa, diodele electroluminiscente, laserii YAG modulați. Cablul optic care poate atinge lungimi de cîțiva kilometri dictează în mare măsură performanțele sistemului de telecomunicații, acestea fiind condiționate atît de natura materialului utilizat, de geometria fibrei, cit și de domeniul de spectru utilizat Pentru a fi utilizate fibrele trebuie să suporte teste adecvate, care verifică capacitatea de transmisie în condițiile necesare. Ansamblul de recepție transformă semnalul optic recepționat în semnal electric. Introducerea in rețeaua de telecomunicații a sistemelor de transmisie cu laser oferă posibilități deosebite kt viitorul apropiat, de la distanță. REACTORII RAPIZI — Fizicienii, cei mai apropiați de domeniul despre care intenționez să vă întreb, vorbesc despre o generație nouă de reactori nucleari : reactorii rapizi. Nu vreți să oferiți cititorilor o prezentare succintă a acestora ? (MIHAI ALDULEAC, Constanța). Prin intermediul tov. dr. V. CUCULEANU de la Institutul pentru Tehnologii Nucleare am aflat câte ceva despre viitorul energeticii nucleare : — Din punct de vedere istoric, dezvoltarea reactorilor nucleari a început cu construirea reactorilor în care fisiunea nucleelor de uraniu și plutoniu se făcea cu neutroni termici (au viteze în jur de 2200 metri/secundă) deoarece numai cu aceștia reacția nucleară in lanț se putea autoîntreține cu singurul combustibil nuclear disponibil : uraniul natural. Neutronii apăruți din fisiunea nucleelor au energii mari (aproximativ 20.000 kilometri/secundă) de aceea se numesc rapizi. Intr-un anumit sens, reactorii rapizi sînt mai naturali deoarece nu necesită introducerea de moderatori, reacția în lanț întreținîndu-se pe baza neutronilor rapizi ce sînt emiși in urma fisiunii. In cazul reactorilor rapizi, cantitatea de plutoniu produs este mai mare decît cantitatea de combustibil (uraniu sau plutoniu) ars pentru întreținerea reacției în lanț. Reactorii se numesc suprageneratori (generează mai mult combustibil decît ard). Astfel, un reactor rapid de 750 megawați electrici a cărui încărcătură inițială in plutoniu este de 2,7 tone, după arderea a 188 kilograme din acest combustibil produce 225 kilograme de plutoniu. In proiectele actuale de reactori rapizi se prevăd cantități de combustibil nou de aproximativ 1,5 ori mai mari ca acelea arse pentru întreținerea reacției nu cleare. De fapt reactorii rapizi supraregeneratori apar ca veritabili arzători ai izotopului cu masa atomică 238 al uraniului (care constituie 99,3 % din uraniul natural) în timp ce plutoniul care constituie masa critică acționează numai ca un catalizator. Căldura transportată de metalele lichide utilizate este cedată intr-un schimbător de căldură, unui alt fluid, de obicei un aliaj sodiu-potasiu și in acest circuit se găsește generatorul de aburi cu ajutorul căruia se pune in mișcare turbogeneratorul electric. Energetica nucleară îndeplinește astfel un vis al omenirii : crearea unei mașini care să producă in același timp energie și combustibil. SE POATE MĂSURA INTELIGENȚA — V-aș ruga să ne spuneți, mie și colegilor în numele cărora vă scriu, ce este și cum poate fi măsurată inteligența umană ? (AUGUSTINA GRIGORESCU, Constanța). — în ultimii ani coeficientul de inteligență a constituit obiect de controversă pentru numeroși psihologi. De aceea nu ne propunem să formulăm un răspuns tranșant, ci vă vom prezenta cîteva opinii ale unor psihologi despre inteligență publicate de „Deusische Welle“. In primul rînd, ce se înțelege prin inteligentă ? Psihologul William Stern, consideră că inteligenta constă in capacitatea generală a unui individ de a-și adapta gîndirea la solicitări noi, deci adaptabilitatea spirituală generală la noile probleme și condiții ale vieții. Pentru psihologul Bort inteligenta constituie capacitatea cognitivă generală și înnăscută, în timp ce pentru cercetătorul american Günther inteligenta se compune din 120 de factori distincți și independenți. Profesorul universitar Hueble distinge o inteligență a capacității potențial ereditare a sistemului nervos și o inteligentă , care denotă capacitatea de funcțiune reală, determinată de către mediu. Testul de inteligență este „instrumentul“ inventat de psihologi pentru a măsura inteligența și constă în crearea unor situații experimentale a căror rezolvare necesită utilizarea inteligenței. Primul test de inteligență a fost creat de medicii francezi Alfred Binet și Theodore Simon, in anul 1904. Și, pentru a încheia discuția noastră despre inteligență, vom menționa că testele pentru măsurarea inteligentei contestate de unii, adoptate de alțiii, își propun examinarea gîndirii logice, a capacității de exprimare verbală, a capacității de a calcula, a capacității de reprezentare spațială, verificarea memoriei deci definirea unor potente intelectuale. Rubrica realizată de ECATERINA BATRINEANU Nr. 900 din 4 Ianuarie 1975 AGENDĂ • Premiul ACIN pe 1974 pentru regia celui mai bun film științific a fost acordată producției Studioului cinematografic „Alexandru Sahia“ : „Premieră după 75 de ani“ de AL Gașpar. • Comisia pentru răspindirea cunoștințelor științifice din cadrul Consiliului județean Mureș al F.U.S. ne informează că incă din primele zile ale acestui an vor avea loc intîlniri ale brigăzilor științifice cu oameni ai muncii din întreprinderi precum și cu țăranii cooperatori în Deda, Eremitu, Sighișoara. • Simbătă 11 ianuarie, la ora 17,30, în sala din strada Biserica Amzei nr 7, ing. Mircea Cojocaru va vorbi despre „Modelarea matematică in speologie". • Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor a organizat, la Cluj-Napoca, simpozionul „Gospodărirea rațională a combustibililor, căldurii și energiei electrice“. • Tema : „Sistemul cardiovascular interpretat ca sistem ca reacție“ va fi prezentată de prof. univ. dr. ing. Edmond Nicolau și dr. E. I. Tocineanu (luni 6 ianuarie ora 18,00 în sala Muzeului de istorie a municipiului București). • Cursul de inițiere in informatică, programează pentru vineri 10 ianuarie, la ora 18,00 (sala din calea Dorobanților nr. 99 A) tema : „Sisteme de memorie la calculatoarele electronice“ , expune prof. Livia Pop. CĂRȚI NOI Mecanica invariantiva și cosmologia de OCTAV ONICESCU Avind la bază studii mai vechi („O nouă mecanică a sistemelor materiale“) noua teorie elaborată începind cu 1954 de acad. Octav Onicescu primește numele sub care este azi cunoscută și recunoscută de întreaga lume științifică — mecanica invariantivă — incepind din 1964, cu prilejul unor lecții ale savantului român la Institutul de mecanică al Universității din Trieste. Volumul, apărut in Editura Academiei Republicii Socialiste România, aprofundează relațiile posibile dintre noua știință și cosmologie. In mod surprinzător, mecanica invariantă regăsește „gravitația ca interacțiune inerțială a maselor“ și alături de ea „o interacțiune de depărtare, similară unei forțe elastice, în mare parte responsabilă de dilatarea lui Hubble și in aceeași vreme de menținerea stabilității acestui Univers“. Lucrarea se impune publicului larg și in special tinerilor, fiind un îndemn la cunoașterea mai deplină a structurii și a legilor universului. CALENDAR 4 IANUARIE 1642 : s-a născut Isaac Newton (m. 1727), fizician (întemeietorul mecanicii clasice, autorul celor 3 principii ale dinamicii), matematician (binomul lui Newton) și astronom englez (descoperitorul legii atracției universale). 4 IANUARIE 1897 : s-a năcut matematicianul român Ernest Abason (m. 1942), autorul unor contribuții la teoria funcțiilor periodice, la mecanică și electricitate. 4 IANUARIE 1642 : a murit savantul Galileo Galilei, descoperitor al legii inerției, al pendulului, al legii căderii corpurilor, al munților din lună, al naturii stelare a Căii Lactee, susținătorul teoriei heliocentrice copernicane și constructorul primei lunete astronomice. (n. 1564). 1 IANUARIE 1880 : s-a născut scriitorul ceh Karel Capec (m. 1938), autor al unor anticipații, printre care energia atomică (romanele „Krakatit“ și „Fabrica de Absolut“) și roboții (piesa „R.U.R.“, in care a și lansat — primul — termenul de „robot“). IN IANUARIE 1799 : s-a născut iluministul român Petrache Poenaru (m. 1875), inventatorul primului stilou din lume (brevetat la Paris, ca toc rezervor, in 1827).