Magazin, ianuarie-iunie 1982 (Anul 26, nr. 1265-1290)

1982-01-05 / nr. 1265

Pag’na a 2-a MAGAZIN LUMEA CA LUME BRAZDĂ Eu țara n-o discut, o am in mine Ea nu-i a mea, ci eu mă simt al ei. Chiar răul ei, purându-l, mi-este bine Eu despre țara mea nu am idei. Gramatica s-o înțeleg n-ajută Nici logica din mintea mea de om Iubirea pentru patrie mi-e mută Nu pot s-o văd cu ochi de astronom. O văd trecind prin Univers, mireasă Și care-n alb­ierios s-a primenit Dar fața ei, de zi cu zi acasă, E-o față de țăran nebărbierit. N-o scot in piață, n-o dau la tratate Tranșeea mea e-o brazdă ce-o-nfloresc, Spre viscolul istoric care bate Către unu­i decembre românesc. N-o am un inventar ți nu-i sînt slugă Dar pot la templul ei să-i fiu un preț. Acolo, unde vin să stea in rugă Martirii ei cu­ o moarte fără greș. Din simplul fapt că țara-i suverană Noi pline nu mincăm din tricolor De orice inerție ca­de-o rană Nervurile și nervii mei mă dor. O simt pe piele și-o aud in singe. Mă arde-n ochi și-mi murmură in os, In fiii mei se bucură și plinge, Strămoșii mei o tăinuiesc frumos. Ea nu-i un simplu set de minerale întemeind spontanele fintini Și nici doar blindul ritm de deal și vale, Nici lancea unui steag purtat in mim­i. ÎNFLORITĂ Ea, lacrimă cind este pe planetă, Păstrează-n sine un grăunte sfint Ea-i metafizica de fapt concretă, E cerul cu veșminte de pămînt. Cind caii pasc pășuni de frig și pinteni Și-și poartă minții sus in loc de șa, Eu țara mea, simțind-o pretutindeni, Mă simt, cu tot ce sint, aproape ea. Independent de voia mea mă poartă, Să cuvintez, să luminez, să ar, Să bat sfielnic la inchisa poartă, Din marginea sistemului solar. Și să mă-ntorc întunecat de brazii Ce fac din munții ei altar ceresc Și dincolo de-ntorsătura frazei Ca un nebun s-o simt și s-o iubesc. Și chiar dacă-ntr-o zi, cumva mai roză, Va mai pieri tristețea din trecut, Eu vreau să stau sub starea de hipnoză, Sub care patria mi-am cunoscut. In viscole de ger și de cenușă, Orgolios purtind materiul chin Și părinteasca patriei cătușă Sfielnic imi refuz un alt destin. Eu țara n-o discut, ii sunt cuvintul, Silaba ei aritmică și grea. Iar dacă­ ar fi să n-o mai văd cu ochii Aș duce-o aici, in piept, in stiigă mea. ADRIAN PAUNESCU mag enciclopedie Căutătorii apelor subterane • De la nuiaua de alun la cim­­pul magnetic • Fîntînari sau magi­cieni ? " „Radiestezia" în lumina științei de azi. Este atît de evidentă importanța apei pentru existență, incit orice pledoarie ar fi gratuită. Doi savanți americani, S. Da­vis și R. Dawist, au ajuns la concluzia că unui om trăind în condiții primitive ii trebuie pentru toată viața 400 metri cubi de apă , să remarcăm insă că un cetățean al unei metropole de azi folosește această cantitate în 2 ani . Natura insă nu a dis­tribuit egal apa regiunilor lumii. Unde apa nu se putea capta la suprafață, se săpau fintini, pe alocuri foarte adinci, apa freatică fiind departe. In Valea Io­dului, într-unul din cele mai vechi orașe, Mohendjo-Daro, in piața centrală, erau multe fintini, unele cu diametrul de 2,5 m ; în vechiul Peru, templul zeului apei avea fintini țîșnitoare, alimentate prin canale dintr-o cascadă. Legislatorul atenian Solon a promulgat o lege in anul 594 î.e.n. dînd drept de folosință a fintî­­nilor numai locuitorilor statorniciți pe o rază de 700 metri împrejur. Dar în ținu­turile deșertice sau măcar numai arsde apa a fost totdeauna de și mai mare preț. Iată de ce meșteșugul fîntinarilor era și el atît de prețuit. Tradiția, perpetuată pretutindeni pină in zilele noastre, ne-a arătat că nu orice om putea să devină fîntînar. Trebuie un anume talent, nu numai știința profesio­nală. Fîntînarul trebuia „să simtă apa“. Cum ? In popor se făcea referire la un simț special, nativ. Scepticii socoteau a­­ceasta o născocire. Totuși, cine nu simțea apa subterană, săpa fără noimă, pe cind fintînarul autentic umbla mult, dar acolo unde-și înfigea sonda, găsea și apă. In epocile vechi, oamenii legau această „artă“ de magie. Ba chiar și în vremurile mai noi. Dicționarele moderne includ no­țiunea de radiestezie, definind-o ca pe o însușire naturală, clasată mai ales in zona incertă a actelor magice — dar, cum vom vedea in acest articol, fără justificare , de această însușire necurentă ar dispune, din naștere, unele persoane care pot capta, fizic, radiațiile emise de diverse obiecte ascunse, de pildă de apele subte­rane. Fără să aibă neapărat acest nume, radiestezia a fost folosită insă aproape numai pentru a descoperi pînzele și iz­voarele de apă de sub pămînt Bunii fîn­­tinari, stăpînindu-și firește meseria de a săpa fintini, s-au recrutat mai totdeauna, in toate ținuturile lumii, tocmai dintre aceste persoane înzestrate de natură cu „simțul apei“. Mulți, cei mai mulți finti­­nari, se foloseau de clasica „nuia de alun“, sau mai rar (mai cu seamă cind căutau altceva decît apă) un pendul sim­plu (printre aceștia erau așa-zișii „cău­tători de comori“) , iar unii dintre utili­zatorii „pendulului radiestezic“ pretin­deau că pot depista chiar locurile unde se cuibărește cutare boală în trupul ome­nesc. Ce poate fi real din toate acestea ? Diferiți cercetători contemporani ai fe­nomenului, luînd în seamă îndeosebi ca­pacitatea unora care, cu nuiaua de alun in mimni, simt cind aceasta vibrează la prezența, sub pămînt, a unui izvor ori a unei pînze freatice de apă, sau chiar a unor zăcăminte de minereu, ori cind nu­iaua de alun pur și simplu se înclină, de­viază în direcția necesară. Oameni de specialitate din știința sovietică au și sta­bilit procentajul statistic al interesantei însușiri native ; după ei, ar dispune in mod nativ de această capacitate 20 la sută dintre bărbați și 40 la sută dintre fe­mei. Trebuie subliniat că știința, vreme îndelungată, a respins frecventa însușire nativă, socotind-o sau vrăjitorie, sau șar­­latanie. Purtătorii sensibili ai „alunului fermecat“ au abandonat ei înșiși, in bună parte, această meserie, pe măsură ce s-au dezvoltat metodele moderne de in­vestigație cu aparate geofizice. Dar tot geofizica a reatras atenția asupra „nuie­­lei de alun“. De mai bine de un deceniu, un fizician francez, Yves Boquart își verifică o ipo­­tez­ă mai veche, potrivit căreia oamenii înzestrați de natură cu sensibilitate față de... sensibilitatea nuielei de alun, pur și simplu, simt cele mai modeste anomalii magnetice subterane, la care reacționează printr-o tresărire, un joc involuntar al mîinilor. Fizicianul amintit, lucrând de astădată in colaborare cu un medic, J. Baron, a obținut date noi care ii con­firmă ipoteza, adăugîndu-se datelor con­crete ale altor cercetări. Așa bunăoară cercetările experimentale au arătat că orice om care stă în picioare cu ochii închiși are tendința să se incline înainte atunci cind asupra picioarelui lui, la nivelul tălpilor, acționează un cîmp magnetic cu puterea de 0,1 gaussi. Dacă se schimbă polaritatea magnetului, omul are tendința de a se înclina spre spate. Grafia oricărui om care scrie cu ochii în­chiși capătă o înclinare pronunțată spre dreapta atunci cind se acționează, cu ajutorul unui cîmp magnetic alternativ de joasă frecvență, asupra umărului drept al celui care scrie : modificarea a­­nomalică a grafiei se produce ca un re­zultat al schimbării din tonusul unor anumiți mușchi, care răspund astfel la creșterea cîmpului magnetic. Cercetătorul francez amintit spune că mișcarea nuielei de alun nu face decît să divulge încordarea sau destinderea unor mușchi­, la oamenii sensibili față de cîmpul magnetic , așadar nuiaua de alun nu are nici o contribuție la descoperirea apelor sau minereurilor subterane ! Am putea spune, mai plastic, anume că nu­iaua de alun este numai „acul indicatorii al sensibilității magnetice a omului, lucru pe care nu-l știau nici spectatorii, poate nici eroii înșiși ai fenomenului „radieste­­zic“. Măsurători efectuate, ca control, cu ajutorul unor magnetometre moderne, au demonstrat că peste tot unde a vibrat nuiaua de alun existau intr-adevăr ano­malii magnetice, adesea cu totul infime. Așa s-a precizat că de pildă un fîntînar cu nuia de alun simte modificări ale cim­pului magnetic coborind pină la 0,0001 gaussi. Alți cercetători au remarcat alt fapt In­teresant, încă neinvestigat comparativ un chip suficient, anume că exact această sensibilitate este egală cu sensibilitatea cea mai acută a... porumbeilor călători care, cum se știe azi, se orientează în funcție de sesizare­a cîmpurilor magne­tice. Cineva s-a Întrebat dacă nu cumva acest „reflex magnetic“ ii servise strămo­șului nostru Îndepărtat la orientarea geo­grafică . V. NEAMJU VREMEA ÎN LUNA IANUARIE Temperaturile medii lunare se­ vor situa in general peste valorile medii multianua­­le. Cantitățile de precipitații vor oscila in jurul valorilor normale în cea mai mare parte a timpului. Intervale caracteristice l 1—6 IANUARIE : Cerul va fi variabil, mai mult noros . In Banat, Oltenia, Mun­tenia și Dobrogea vor cădea precipitații, mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare și izolat polei ; in celelalte regiuni, preci­pitațiile vor fi sub formă de ninsoare. Temperaturile minime vor oscila intre minus 10 și zero grade, izolat mai cobo­­rîte in nordul tării, iar cele maxime, in­tre minus 5 și 5 grade. 7—11 IANUARIE s Vreme In general Închisă , vor cădea precipitații sub for­mă de lapoviță și ploaie, mai frecvent In nordul țării. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 8 și 2 grade, izo­lat mai coborîte in depresiunile in­tramon­tane, iar maximele intre minus 3 și 1 grade ; local se va produce ceață. 12—15 IANUARIE : Vreme In general caldă, mai ales In sudul tării , cerul va fi variabil cu innourări mai accentuate In nord unde vor cădea precipitații sub for­mă de ploaie, lapoviță și ninsoare , în rest ploi slabe și burnițe , teperaturile mi­nime vor fi cuprinse intre minus 7 și 3 grade, iar maximele, între minus 2 și 8 grade ; ceată locală. 16—20 IANUARIE ! Vremea se va rad accentuat devenind geroasă noaptea și di­mineața ; cerul va fi variabil mai mult senin in sudul tării. Temperaturile mini­me vor oscila intre minus 15 și minus 5 grade, local mai coborîte, iar maximele între minus 5 și 5 grade ; dimineața și seara se va produce ceață cu depunere de chiciură. 21—26 IANUARIE : Vreme in curs de încălzire , cerul va fi mai mult acoperit , vor cădea precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și ninsoare ; vintul va prezenta intensificări de scurtă durată in estul tă­rii și in zona de munte : temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 8 și 2 grade, local mai coborîte în primele zile, iar maximele între minus 2 și 7 gra­de ; dimineața și seara ceață. Îndeosebi la Începutul intervalului­ 27—31 IANUARIE : Cerul va fi tempo­rar acoperit ; precipitațiile îndeosebi sub formă de ninsoare, vor fi mai frecvente in sud-vestul țării, la munte va ninge vis­colit ; temperaturile vor scădea ușor, mi­nimele oscilind între minus 12 și minus 2 grade, iar maximele Intre minus 5 și 5 grade. Prognoză meteorologică formulată de Institutul de Meteorologie și Hidrologie Nr. 1­265 din 5 ianuarie 1982 MARȚI, 5 IANUARIE. Programul 1­­­9. 00 Teleșcoală. 10.00 Matineu de vacan­ță. Film artistic pentru copii și tineret. Săgeata căpitanului Ion. Producție a Stu­dioului cinematografic București. 11.25 Tribuna experienței. Promotorii noului. 11.45 Film artistic. Orient-Express. 12.45 Moment folcloric cu Lucreția Ciobanu. 16.05. Teleșcoală. Vă dăm legătura cu cabinetul de matematică. 17.00 Clubul ti­neretului. Țara la început de an. 17.45 Almanah pionieresc. 18.10 Microrecital Dan Grigore. 18.25 îndrumări tehnice pentru lucrătorii din agricultură. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.25 Ac­tualitatea economică. 19.40 Civica. 20.25 Teatru tv. Inimă fierbinte. 21.45 Telejur­nal. 22.05 Varietăți coregrafice. Progra­mul 2 : 19.00 Telejurnal. 19.25 Film serial pentru copii . Alice în­ Țara minunilor. Ultimul episod. 19.50 Pastel muzical de iarnă. 20.20. Viața economică. 20.50 Por­tret componistic Aurel Stroe. 21.45 Tele­jurnal. 22.05 Pe drumurile vieții. MIERCURI, 6 IANUARIE. Programul 1 . 16.05 Teleșcoală. 17.00 Șah. 17.15 Aspecte de la cea de a VIII-A ediție a Festivalu­lui folcloric : Mindru-i cîntecu-n Bihor. 17.35 Omul și sănătatea. 17.55 Revista Cîntării României. 18.20 Forum politico­­ideologic. 18.50 1001 de seri. 19.00 Tele­jurnal. 19.30 Actualitatea economică. 19.50 înflorești pămînt al bucuriei. 20.00 Tele­­cinemateca. Ciclul : Dosarele ecranului. Ecaterina Teodoroiu. Producție a Casei de filme Trei. 21. 45 Telejurnal. 22.10 Arii și scene din opera „Carmen“ de Bizet. Programul 2 : 19.00 Telejurnal. 19.30 Bu­letinul rutier al Capitalei. 19.45 Muzică de jazz. 20.35 Din țările socialiste. 21.00 Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim... 21.25 Opereta unde, cîntă și dan­sează. 21.40 Pentru curtea și grădina dumneavoastră. 21.45 Telejurnal. 22.10 La puterea cutezanței revoluționare. JOI, 7 IANUARIE. Programul 1­­­9.00 Teleșcoală. 10.00 Matineu de vacanță. Cîn­­tăm copilăria fericită. Film artistic pen­tru copii și tineret. Aventurile lui Tom Sawyer. Ultima parte. 11.00 Album co­ral. 11.20 Forum politico-ideologic. 11.50 Roman foileton. Dragoste și ură. Ulti­mele două episoade. 16.05—17.05 Tele­școală. 17.05 Viața culturală 17.50 Stu­dioul tineretului. 18.35 Desene animate. Povestiri din Pădurea verde. 19.00 Tele­jurnal. 19.30 Actualitatea economică. 19.45 Universul femeilor. Omagiu. Cîntecul ini­milor noastre. 21.20 Cadran mondial. România și problemele lumii contempo­rane. 21.45 Telejurnal. 22.05 Frumuseții tale. Românie. Muzică ușoară româ­nească. Programul 2 . 19.00 Telejurnal. 19.30 Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Transmisiune directă. Documentar artistic Ștefan cel Mare. Producție a studiourilor de film T.V. 21.35 Laserul in cercetarea științifică româ­nească. 21.45 Telejurnal. 22.05 Reportaj tv. Acolo unde primăvara e... veșnică. VINERI, 8 IANUARIE. Programul 1 . 16.05 Teleșcoală. Politehnica T.V. 16.30 Emisiune in limba germană. 18.25 Tra­gerea loto. 18.50 1001 de seri. 19.00 Tele­jurnal. 19.30 Actualitatea economică. 19.50 Memoria documentelor. Alexandru cel Bun. Vocația de pace a poporului român. 20.20 Film artistic. Incident la Venlo. Premieră pe țară. Producție a studiouri­lor engleze. 21.45 Dezbateri culturale. Teatrul — tribună de afirmare a valori­lor umaniste ale societății noastre (INI). 21.45 Telejurnal. 22.05 Parada orchestre­lor de muzică ușoară. Programul II . 16.00 Revista Cântării României. 16.50 Inter­preți ai folclorului năsăudean. 17.05 O viață pentru o idee. Bolyai Farkas (1775— 1856). 17.35 Almanah pionieresc. 18.00 Sta­dion. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejurnal. 19.30 Concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ..George Enescu“. 21.30 Por­tret pe 16 mm. Eroul Muncii Socialiste Anghel Mircea Dan, președintele C.A.P. din Grindu — Județul Ialomița. 21.45 Te­lejurnal. 22.05 Din partea naturii. Episo­dul : Mi-aduc aminte. SIMBATA, 9 IANUARIE. Programul 1 : 8.30 Melodii populare instrumentale. 8.40 Desene animate. 9.05—9.40 Tele­școală. 9.45 Telecinemateca. Ecaterina Teodoroiu. 12.00 Centre muzicale ale țării Cluj-Napoca (III). 13.05 La sfîr­­șit de săptămînă. 18.35 Săptămîna politică. 18.50 1001 de seri. 19.00 Telejur­nal. 19.25 Călătorie prin țara mea. Arad — mărturia neîntreruptă a iubirii de țară. 19.50 Teleenciclopedia. Din istoria culturii românești : Școala din Scheii Bra­șovului. Muzeele lumii. Ermitaj (IV). în­sușiri ale materiei vii. Instincte și re­flexe. 20.30 Film serial. Orient­ Expres. Ultimul episod. 21.30 Varietăți... varietăți. 22.15 Telejurnal. 22.35 Nocturnă tv. Pro­gramul 2 : 19.00 Telejurnal. 19.25 Maeștrii artei muzicale românești Aurelian Oc­tav Popa. 20.45 Povestea lemnului care cântă buciumul. 21.40 Orizont tehnico-științific. 22.15 Telejurnal 22.35 Noctura tv. Redacția „Magazin” mulțumește tuturor cititorilor și colaboratorilor care i-au adresat felicitări cu prile­jul Anului Nou.

Next