Magazin, ianuarie-iunie 1993 (Anul 36, nr. 1-25)

1993-01-09 / nr. 1

Nr. 1 (1837) din 9 ianuarie 1993 A­S­TR­ONA­UTICA MISIUNI SPATIALE Conferința ministerială a Agenției Spațiale Europene (ESA), desfa­­rată in zilele de 9 și 10 noiembrie 1992 la Grenada (Spania), a decis stabilirea unui timp de reflecție de trei ani asupra viitorului avionului spațial Hermes. Infrastructura orbitală Columbus, finanțată în special de Germania, va intra in curind in faza de construcție. Cum pot fi calificate rezultatele conferinței statelor membre ale ESA ? Guvernul de la Bonn a calificat-o drept „O VICTORIE A RAȚIUNII”. Poate fi caracterizată drept un program clar, solid finanțat de cele 13 state membre sau o „surpriză europeană” din care fiecare țară își va alege ceea ce ii va conveni ? Poate că acum este prea devreme pentru niște concluzii ca­tegorice. Proiectul avionului spațial Hermes se confruntă cu mari probleme în prezent : cheltuielile făcute până acum au depășit „pragul critic“ de 15 miliarde de mărci. Acesta este motivul pentru care proiec­tul Hermes nu va dispune decit de 1,1 miliarde de mărci în următorii trei ani. Ministrul german al cercetării, Heinz Riesenhuber, a reușit, în schimb, să în­vingă puternica rezistență franceză în ceea ce privește laboratorul spațial ААМ (unul din modulele infrastructurii Co­lumbus), vital pentru industria germană. Dr. Heinz Riesenhuber a afirmat, în ca­drul unei conferințe de presă, că nici perspectiva unui avion spațial european nu a dispărut complet din vederea euro­­puterilor spațiale. Dr. Riesenhuber a măr­turisit, totuși, reprezentanților presei că situația bugetară dificilă a Germaniei și actuala recesiune, puternic resimțită pe plan european, fac ca proiectul Hermes să nu poată fi practic finanțat. Abia în 1995, după realizarea programului de dez­voltare tehnologică, se va decide conti­nuarea­ proiectului Hermes la parametrii necesari transpunerii sale rapide în via­ță. In orice caz, pentru următorii trei ani, proiectul va fi „sacrificat“. Esențial este, insă, faptul că Europa a rămas atașată principiului misiunilor spa­țiale locuite. Miniștrii nici nu prea aveau altă posibilitate, căci o prea accentuată deturnare de la scopurile stabilite inițial ar putea provoca adevărate seisme poli­tice care ar zgudui din temelii casa co­mună europeană spre care se tinde de a­­tita vreme. In procesul verbal al confe­rinței se află și următoarea apreciere : K­ermes rămine unul din punctele forte ale Europei spațiale. Viitoarea cooperare cu Rusia, și poate cu Ucraina și Kazah­­stanul, ale cărei contracte sunt prevăzute la un nivel de 220 milioane de mărci, a­­meliorează șansele lansării, la începutul mileniului al treilea, a unei navete spa­țiale europene, apreciază partea franceză. Ministrul german al cercetării, dr. Heinz Riesenhuber, a Închis ochii în privința problemelor financiare legate de construi­rea modulului АР›, In scopul acceptării, de către parteneri, a demarării obiecti­vului. $1 acest demaraj s-a $1 produs, deși actualmente proiectul nu este finanțat decit în proporție de 90 la sută. Nimeni nu poate spune în prezent cînd vor putea fi strinse cele 10 procente care lipsesc finanțării integrale. Spania și Ma­rea Britanie vor rămine in continuare a­­lături de partenerii lor, dar numai dacă vor primi fonduri suplimentare care să compenseze devalorizarea lirei sterline și a pesetajului. Pe de altă parte, în mo­mentul în care s-a constatat că fondurile nu acoperă in întregime finanțarea pro­iectului АРМ, directorul general al ESA, Jean-Marie Luton, a declarat că s-ar mai putea trece economii de circa 3 la sută în special prin presiuni exercitate asupra industriei. Răspunsul german nu s-a lă­sat așteptat : purtătoarea de cuvint a Agenției spațiale germane (DASA), filială a marelui concern Daimler-Benz, a subli­niat că industria nu s-a înșelat în cal­culele sale. ААМ este un laborator spațial care va fi cuplat în anul 1999 la stația spațială Freedom, și ea aflată in prezent doar în stadiul de machetă. Costurile vor fi uria­șe. Din 1987 ,nu s-au cheltuit decit două miliarde de mărci pentru lucrările preli­minare la proiectul Columbus. La Grena­da, statele membre ale ESA au mai acor­dat cinci miliarde de mărci pentru con­strucția proiectului АSМ. In prezent nu se știe cu­ vor solicita americanii parte­nerilor europeni cu titlu de cheltuieli de exploatare pentru stația Columbus. Misiu­nea unei navete costă intre 500 milioane și 2 miliarde de mărci. Industria germană va acoperi costurile realizării proiectului АРМ în proporție de 38 la sută. Relațiile spațiale franco-germane rămân în conti­nuare tensionate, fapt care se va reper­cuta cu siguranță asupra negocierilor euro-americane legate de viitoarea cola­borare spațială. Se poate spune că facto­rii de decizie din ESA au fost destul de temerari în momentul hotărîrii continuă­rii ambițioaselor proiecte spatiale euro­pene, întrucât statele membre nu dețin în momentul de față fondurile necesare realizării acestora... SERBAN FILIP Fotografia furnizată de ESA înfățișează macheta laboratorului spatial Columbus, a cărui construcție va începe in curind. Noi dimensiuni ale cooperării spațiale Președintelui Agenției Spatiale ger­mane (DASA), Jürgen­ E. Schrem­ma­ ii plac limpezimea si hotărirea a două cali­tăți indispensabile in opinia sa pentru lumea­­ afacerilor. Iată de ce SchrempD nu agreează colaborarea cu firmele oc­cidentale care afirmă că vor să a­jute Rusia, in primul rînd, si abia după aceea să colaboreze pentru realizarea de profi­turi. Marele patron al agenției germane — care are 57 000 de angajati si o cifră anuală de afaceri de 12 miliarde de mărci — a explicat motivele pentru care evo­luează in­­ ultimul timp in cel mai per­fect haos" posibil : asigurarea celor mai viabile componente ale programului spa­­tial sovietic, in concurentă acerbă cu fir­­mele americane si nipone. Franchețea lui Schrempp a fost apre­ciată de partenerii ruși. El s-a întors Ш Germania de la masa tratativelor cu cer­titudinea că țara sa deține citeva atuuri ba ..pokerul“ internațional legat de moș­tenirea sovietică. Experții germani apre­­ciază că performanțele obținute de in­dustria spațială sovietică au fost obținu­te cu prea mari cheltuieli numai crearea permanentă de noi întreprinderi, in co­laborare cu partenerii europeni, permi­­tînd acestei industrii să se rentabilizeze In perspectiva anului 2000 In cadrul "con­­ceptului spatial european Rusia va de­ține o cotă-parte ce variază între 13 și 23 la sută. Pentru moment, însă, infrastructura spațială rusă are neapărată nevoie de in­vestiții. Angajamentul financiar al Ger­maniei se ridică la 80 de milioane de mărci, din totalul de 230 de milioane de mărci ce va fi asigurat de­­ Europa occi­dentală. Avind in vedere faptul că este vorba de un parteneriat cu coeficienți de risc foarte mari. Jürgen Schrempp speră să obțină compensații sub forma unor acorduri și contracte ..Pluridimensionale“ la toate nivelele. Avansul spațial deținut de ruși asupra partenerilor europeni l* va permite acestora să țină pasul cu teh­nologia înaintată a ..războiului civil ri stelelor” promovat de americani și japo­nezi. Baza este reprezentată de un nou acord de cooperare cu Comitetul indus­­triei și apărării, realizat în luna octom­brie, care înlocuiește în majoritatea sta­telor membre ale CEE toate vechile structuri sovietice. Pină in prezent s-au făcut declarații de intenții în legătură cu unele pro­iecte spatiale comune, un taxi spatial sau un nou­­ sistem de comunicare între­­ centrele economice rusesti și vest-euro­­­­pene. Partenerii ruși se vor ralia la con­­cepția europeană spațială cel mai târziu în primăvara anului 1993 în momentul in care vor avea la dispoziție nu­m­ele rezultate intermediare ale studiului efec­tuat in comun asupra unei posibile co­­operări concrete. In curind vor pleca la Moscova experți ai DASA pentru a se întreține cu specialiștii ruși asupra con­struirii unui avion de mare capacitate, cu 609.800 locuri. Pe de altă parte, Jür­gen Schrempp are în vedere o participare rusească la construirea avionului de lup­tă european (EFA), ale cărui scaune ejec­­tabile, spre exemplu, vor putea fi con­struite in Rusia. In acest dom­m >iu avan­sul tehnologic rusesc este intr-adevăr, considerabil— SERBAN FILIP ! |£ [UNK]1Я TxiHFimustul Solaris „Experimentul Solaris", asa­te num­ește programul comun germano-spaniol in ca­drul căruia in sudul Spaniei se efectuea­ză o serie de încercări in vederea obți­nerii unor compuși chimici noi cu ajuto­rul luminii solare. Printr-un tub de sticli, fixat in focarul unei oglinzi parabolice, sunt pompate substanțele primare împreună cu un ca­­talizator special. Drept rezultat se obține materia primi necesari unor noi medica­mente, erbicide și substanțe pentru pro­tecția plantelor. Reacțiile care se desfă­șoară sub acțiunea luminii solare se de­osebesc printr-o înaltă selectivitate, ceea ce înlături aproape în totalitate produce­rea reziduurilor. Trebuie menționat faptul că in cursul experiențelor s-a putut­ con­stata că unii compuși pot fi obținuți nu­mai prin procedeul descris. Tigrii și inginerii­ Genetica Oamenii de stiință din India au obți­nut succese deosebite in ingineria gene­tică studiind dezvoltarea embrionară a tigrilor. Astfel a apărut posibilitatea de a se interveni in funcționarea celulelor răspunzătoare de culoarea pielii acestor animale. Această intervenție permite mo­­dificarea cu 90 de aram­e a direcției de orientare a dungilor caracteristice aces­tor feline. Ca urmare au apărut pentru prima oară in lume tigri cu dungi lon­­gitudinale . Zece asemenea exemplare au fost expediate în Japonia unde au fost prezentate cu prilejul sărbătorii închinate „anului tigrului“. Combustibil lichid din șisturi­­ bituminoase Rezervele de șisturi bituminoase sunt deosebit de mari in zona Republicilor Baltice. Acest fapt a determinat dezvolta­rea In Estonia a unui complex energetic bazat pe folosirea șisturilor bituminoase. Ele sunt ieftine Insă nu cu calitatea altor combustibili obținuți din hidrocarburi li­chide. Puterea lor calorică este mult mai redusă decit a pdrurii sau a cărbunelui, iar cantitatea de cenușă rezultată prin ar­­dere este deosebit de mare. Ca urmare, uzurile provocate instalațiilor și depune­rile de cenușă pe pereții acestora sunt mai mari. De asemenea, poluarea aerului este accentuată datorită conținutului mare de sulf. Cercetătorii estonieni au ajuns la concluzia că este mult mai avanta­oasă pentru producerea energiei utilizarea în locul șisturilor solide a unui ulei sintetic ale cărui emisii de pulberi de cenușă sunt de­ 4—5 ori mai mici. Prelucrarea cu aju­torul unei metode tehnologice speciale a permis extragerea din șisturi bituminoase a­ combustibilului lichid. Nu departe de orașul N­avara, la cen­trala termoelectrică funcționează o insta­lație de prelucrare a șisturilor. Reg­atul de lucru prevede Încălzirea șisturilor pină la 450-480 ° C, temperatură la care sulful se combină cu reziduurile cenușilor și participă astfel nemijlocit la proces Pro­dusele volante obținute sunt conde­sate sub forma uleiului de șisturi. Se obține și o materie primă prețioasă pentru In­dustria chimică — un gaz semicoci­­ficat, precum și niște fracțiuni ușoare ale răși­nilor teholice. Trebuie arătat că până la aplicarea noului proces tehnologic se fo­losea petrol în loc de șisturi.

Next