Magazin, iulie-decembrie 2000 (Anul 43, nr. 27-52)
2000-07-06 / nr. 27
cartea albă Democrație și dialog (Urmare din pag. 1) O neînțelegere, după părerea mea pe care, fair play, Reichmann a vrut s-o dezamorseze cu ocazia vizitei sale la București, într-un dialog față în față cu cei nominalizați. La amintita conferință de presă organizată la Contemporanul, cei doi directori au fost și ei invitați, alături de George Voicu și alte personalități culturale românești care aveau ocazia să concilieze opiniile prea radicale, să dialogheze fără complexe și să stingă o polemică absolut fără nici un sens. Cei doi directori n-au onorat invitația, cum n-au onorat nici invitația la emisiunea Punct și de la capăt de pe TVR 2, semn că dialogul modern, european, nu este încă un câștig al mentalității învechite. După părerea mea, acuzația de antisemitism aruncată asupra celor doi „Împricinați” nu li se potrivește, e mai curând vorba despre jocuri de culise culturale sau doar de derapaje controlate cu foarte puțină finețe. Făcând o demonstrație a ceea ce domnia sa numește real-semitism, Nicolae Cajal a fost de acord că Nicolae Manolescu și Gabriel Liiceanu, pe care îi cunoaște de multă vreme, nu pot fi antisemiți, replicile lor adresate lui Edgar Reichamn fiind, poate, expresia unei ignoranțe culturale. Și pentru că la Contemporanul s-a vorbit despre antisemitism și democrație îmi permit să observ și eu că un antisemitism autentic există clar în democrațiile occidentale și că în țările mai puțin democratice, cum e România, nu există antisemitism. Dincolo de acest paradox, rămâne mai curând o excesivă intoleranță care se manifestă prin neacceptarea ideilor adverse în cadrul unui dialog civilizat și prin tendința acerbă a monologului surd. Doi prieteni poeți Traian T. Coșovei, un poet autentic, plin de vervă și care are încă ceva de spus în literatura română, mereu uitat de premiile Uniunii Scriitorilor din România, nu se dă bătut și încă „patinează sau crapă”. Dacă întâlnirea cu excepționalele poeme ale lui Traian T. Coșovei nu este pentru mine o surpriză, ci mai degrabă o permanentă uluire și bucurie, întâlnirea cu versurile lui Dan Mircea Cipariu, locuitor în Vatra Luminoasă, cel cu care Coșovei împarte cartea de versuri „Mahalaua de azi pe mâine” de la Editura Vinea este o veritabilă plăcere. Dan Mircea Cipariu este un poet aparținând altei generații, talentat și el, străbătut de fiorul „veteranului” său prieten optzecist, inspirat de atmosfera poetică pe care Traian T. Coșovei o răspândește în jurul său în orice clipă a zilei, iar poemele lui nu sunt rele deloc. Iată un exemplu numit „Apocalipsa din vatra luminoasă”: „hamal în portul neputinței / bătăuș cu himerele zilei / înalt cât răsăritul dintre blocuri / și mai puternic decât drogul neputinței // ăsta sunt / pentru că pe vatra luminoasă / doar lanternele egoului pâlpâie / doar domnu Lazăr administrează /liniștea stelelor a interfoanelor spaimei //aici e necesar / să ai nume leafă nevastă / niciodată câine sobe metafizice / poeme balcoane ermetice // vecinii veghează cum vine /mașina de injectat fericirea / cum vine dricul pentru suferință / apocalipsa s-a inventat /în vatra luminoasă..." în schimb, Traian T. Coșovei, cel care „ când toți ai casei dorm și visează / eu fac să se bâlbâie moartea” scrie în trăsnită cărțuluie de joacă poetică: „ Vreau să lucrez pentru tine, viață /plătită din valize vechi, de carton, cu scrumbii. / Vreau, pentru tine, să port ochelari fumurii/de agent. //Pentru tine aș vrea să fluier un întreg regiment/de ani adunați ca la carte, parte în parte / cu mașinăria umană care a visat decenii verzi pe pereți / Agnita Botorca, Bumbești-Livezeni - iată calea. / Vreau să lucrez sub acoperire / pentru tine, viață, viață care m-ai învățat abecedarul cu târnăcopul / să-mi găsesc prin cartiere de piatră pustiite de amintiri trecutul și calea. / Frumoase vremuri de ceasuri pustiite de timp/răsună valea.../valea, roiul, căreala, batistele fluturând la aeroport / Vreau să trăiesc în numele tău, viață de import!" Dincolo de versurile cuprinse în carte, rămâne frumosul sentiment al prieteniei între poeți de vârste diferite, o bijuterie atât de rară într-o societate sfărâmată din temelii de orgolii și pretenții calpe. __________________GEORGE CUȘNARENCU Nr. 27 (2226) din 6 iulie 2000 Lennart Nilsson, celebrul fotograf suedez care de peste 35 de ani călătorește spre sursele ființei umane, încearcă să descifreze misterul vieții de dinainte de naștere. De curând, el este autorul unui film științific intitulat „Miracolul iubirii”. Filmul a costat, pentru a fi realizat, peste două milioane de dolari și va fi difuzat, începând din toamna acestui an, pe canalele televiziunilor din țările occidentale, iar într-un viitor nu foarte îndepărtat și la Discovery. Cum a fost posibilă această odisee? După cum mărturisește însuși eroul acestei incredibile călătorii, totul se datorează instrumentelor folosite, unice în lume, special fabricate pentru propriile sale cercetări. Bunăoară, Lennart Nilsson folosește un microscop japonez cu baleiaj electronic care îi permite, o mărire a imaginii de 1 milion de ori. Cu acest extraordinar instrument are posibilitatea să „deconspire” viața intimă a unei molecule, a unui virus, a oului, surprins în momentul fertilizării. Dispune, de asemenea, de un microscop de mare finețe (fabricat special pentru celebrul fotograf de către o societate germană), cu o distanță focală mai mică de un milimetru. Apoi, un scanner-electromicroscop, asistat de un computer, ultimele creații ale tehnicii în domeniul camerelor numerice de luat vederi sau microscopul confocal au făcut deopotrivă posibilă vizualizarea uimitoarelor secvențe, aproape insesizabile, ale evoluției embrionului. Echipamentul tehnic ultraperformant n-ar fi fost suficient fără un enorm bagaj de studii și cercetări teoretice premergătoare. Doi ani i-au fost necesari lui Lennart Nilsson pentru studierea modalității de a se folosi de aceste instrumete și, totodată pentru documentarea medicală propriuzisă, lectura a sute de cărți medicale și reviste științifice de specialitate. A fost nevoie să înțeleagă bine și să asiste la folosirea de către medici a endoscopului, instrumentul care permite intervenția omului în interiorul organelor vii. Implicit, și-a format o echipă de colaboratori medici (germani, suedezi, după două până la trei săptămâni după momentul fecufidării creierul începe să se formeze din două segmente • » (lobi), care, în săptămâna a IV-a, se apropie. După opt săptămâni de gestație, creierul începe să se dezvolte sub formă de vezicule și un pic de țesut. Mâinile au forma unor palete. LENNART NILSSON . Are în prezent 76 de ■ Are titlul de Doctor Honoris Causa, distincție care i-a fost acordată de Karolinska Institute, una dintre cele mai prestigioase instituții științifice care decernează Premiul Nobel pentru știință. ■Este creatorul premiului „Lennart Nilsson” ^,care se decernează în fiecare an celui mai bun fotograf de știință. ■ în anul 2002, la editura proprie, Bonniers, va publica o carte cu imagini din actualul film „Miracolul iubirii”. ■Nu este adeptul unei credințe religioase anume, dar, după 35 de ani de... pândă la porțile vieții, declară: „Personal, cred că există un creator. Lumea n-ar fi putut să se creeze singură într-o asemenea perfecțiune.” BIOMIMETICA sau imitația viului MARIAN GRIGORE Cine privește fotografia care ilustrează acest material nu poate să nu remarce asemănarea cu mingea de fotbal folosită la EURO 2000. Ca și aceasta este o structură ușoară, robustă, formată prin asamblarea mai multor elemente identice. Dimensiunile „balonului” pe care îl reproducem alăturat sunt de cinci microni și reprezintă scheletul unor viețuitoare unicelulare acvatice, extrem de răspândite în Cretacic, acumularea lor dând naștere zăcămintelor de cretă din subsolul Parisului. Studierea modului de formare a unor asemenea structuri a reprezentat un pas către ideea folosirii acestor tehnologii naturale pentru realizarea unor noi materiale. Desigur, în lumea vie toate aceste procese sunt comandate genetic. Ambiția oamenilor de știință este de a le imita. Ingineria genetică - speranța unor biotehnologii evoluate Nivelul actual al cunoașterii în domeniul biologiei a permis apariția ingineriei genetice. Prin tehnici specifice, ea permite modificarea unor microorganisme prin dotarea lor cu gene selectate din molecula de ADN a altor organisme, inclusiv, uneori, umane, gene care comandă anume procese care ne interesează. Mergând pe o asemenea direcție, cercetătorii marelui con- BIOMIMETICA O direcție novatoare în domeniul chimiei materialelor se inspiră din mecanismele și metodele materiei vii. cern chimic american Du Pont de Nemours au reușit să pună la punct producția unei fibre a cărei structură este analogă celei a firului produs de păianjen, prin utilizarea unor bacterii modificate genetic. O probă de imitație O altă realizare începe, ca și în cazul „viului”, în apă, în care sunt introduse, în concentrații și condiții bine definite, molecule tensioactive. Caracteristica de bază a acestor molecule este că au un capăt hidrofil și unul hidrofob, ca o coadă solubilă în hidrocarburi, dar nu și în apă. Introduse în apă, acestea au tendința de a se autoasambla spontan sub forma unor structuri tubulare de câțiva nanometri, având în centru cozile hidrofobe, care se atrag reciproc, iar la exterior capetele hidrofile, în contact cu apa. La rândul lor, aceste „tuburi”, în anumite condiții de temperatură, se aliniază paralel, creând o structură care, în secțiune, prezintă o simetrie hexagonală (ca un fagure), în această fază se trece la mineralizare, introducându-se in apă molecule de silicați care formează un gel ce îmbracă și fixează structurile create de moleculele tensioactive. Nu rămâne decât să eliminăm apa, prin uscare, pentru a rămâne doar moleculele de silice, supunând apoi produsul obținut unei calcinări la 500 grade Celsius pentru a distruge și evapora moleculele tensioactive. Vom obține în final un material poros, de tip fagure, străbătut de canale ce păstrează forma dată de matricea organizării spontane a moleculelor tensioactive. Acest produs microporos de silice a fost obținut în 1992, prin această tehnologie (care reconstituie cu mijloacele fizicii și ale chimiei etapele de realizare a unor structuri minerale în organismele vii), de către cercetătorii Charles Kresge și Jeffrey Beck, de la Mobil Corporation, în timp ce căutau noi materiale pentru procesele catalitice. Virtuțile nebănuite ale defectelor de structură Fără îndoială, obținerea unui asemenea material reprezintă o primă performanță datorată tehnicilor biomimetice. Dar mult mai bogate în perspective se arată concluziile unei cercetări întreprinse, câțiva ani mai târziu, de Geoffrey Ozin, de la Universitatea din Toronto, asupra formei exterioare a pseudocristalelor de silice ce formează structura acestui material. El a găsit o mare varietate de forme și texturi de suprafață (pe care le-a și clasificat, după criteriile de formă), precum fibre, discuri, sfere, inele, spirale, elice, noduri, baghete, cochilii etc. Toată această varietate se datorează unor defecte locale prezente în orice organizare periodică. Se speră ca prin înțelegerea parametrilor fizico-chimici care determină natura și cantitatea acestor defecte (și, deci, forma obiectului final) să poată fi fabricate, după dorință, oricare dintre aceste forme, în vederea realizării, de exemplu, a pieselor viitorilor nano și microroboți. ----------------------------------------------- ---------------------Ш Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU - Președinta GEORGE CUȘNARENCU - Administrator PAUL IOAN - Administrator ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de numar: Mihaela Dorobanțu Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel/Fax: 224.39.96 DIFUZARE: Tel/Fax: 222.83.36. Nicușor Dinca (director), Simion Ionescu, Titi Baboi FINANCIAR-CONTABIL: Liliana Suciu, Mariana Lupescu, Natașa Munteanu Cont: 401001085000 (lei) •402001085030 ($)• 402001085031 (DM) Banca Comercială „Ion Țiriac” S.A. COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel Fax: 224.39.90; GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef Tel: 222.51.11; ADRIAN HORJA Secretar general de redacție Tel: 222.51.11; DOREL DORIAN, PAUL IOAN, ION ȚUGUI FlRIL REDACȚIA: Telefon: 222.83.21 Aurora Popescu, Mihaela Dorobanțu, Dorin Moran, Marian Grigore, Ionel Cojocaru, Vasilica Mărgărita, Maria Râdoi, Elena Ilie, Irina Stoica, Paul Ioan, Teodora Bujor-Panaitescu înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1/40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, cod. 71341. Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala /Magazin” S.R.L. Fax: 224.39.96 sau RODIPET S.A.• P.O. BOX 3357, Fax: 222.64.07 Telex: 1 1995, Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: VV ■, V.zf Tiparul: INTACT S.A. $ /j .MAGAZIN’ ■ X 1 '■ \/'\ Gabriela Nițu, 4 j * Rodica Nițu J