Magazin, iulie-decembrie 2010 (Anul 53, nr. 26-52)

2010-07-01 / nr. 26

2 ipgazin Brazilia, cam­­pioana nesti­­cidelor toxice Agricultorii brazilieni recurg la mari cantități de pesticide interzise din cauza toxicității lor care se regăsesc mai ales în citrice. O stare de fapt tolerată de impasibilita­tea administrativă și po­litică. S-a constatat că în fiecare an peste 6000 de persoane suferă de diver­se boli provocate de a­­ceste substanțe interzise. E vorba de hepatite, boli ale pielii, probleme hor­monale și neurologice și cancere. Recent, au fost realizate 6 cen­trifuge enorme din oțel inoxidabil cântărind fiecare 2,5 tone, cu o capa­citate de curățare a apei de 925.000 litri pe zi, care aspiră apa amesteca­tă cu petrol, pe care o rotește cu ma­re viteză, aruncând apa în mare iar petrolul într-un rezervor uriaș. Su­mele alocate până acum de actor permit achiziționarea a 26 de astfel de instalații. Transportul rutier, un rău necesar Emisiile de gaz cu efect de seră provenind din transportul rutier au crescut cu 28% între 1980 și 2007 în țările europene în pofida progre­selor realizate în perfecționarea sis­temelor de filtrare. (în ultimii 3 ani, s-a constatat însă o diminuare sem­nificativă a acestor emisii în câteva țări precum Franța, Germania sau Suedia.­ Un fapt îngrijorător atât pentru mediu cât și pentru sănătatea populației, mai ales datorită faptului că mașinile emit cea mai mare parte din oxizii de azot care accentuează riscul îmbolnăvirii persoanelor ex­puse. In Europa, transportul rutier rămâne cel mai important mijloc de transport, asigurând deplasarea a 72% dintre pasageri. DORIN MĂRAN Kevin Costner va sa­ [UNK]а Lousiana? Actorul american a in­vestit 24 de milioane de dolari în 15 ani într-o nouă tehnologie care se­para apa de petrol pentru a salva apele de coastă din Lousiana ce se răspândesc în Golful Mexic. Ideea i-a venit în timp ce juca în filmul „Waterworld”, un film maritim apocaliptic, în care oa­menii încercau să supraviețuiască pe o Terra acoperită integral cu apă. (Unul dintre cele mai mari eșecuri comerciale din istoria Hollywood­­ului.) Nr. 26 (2744) din 1 iulie 2010 Una dintre cele mai des întâlnite probleme care poate avea o influență nefastă asupra celor сi-și trăiesc viața sub aura ei, este timiditatea. Unii cercetători consideră că aceasta poate fi transmisă chiar genetic. T­­imizii pot,fi, se pare, niște „ascultători activi” foarte buni pentru că în conversa­ție sunt mult mai atenți și au o capacitate crescută de a empatiza. Greul intervine­ atunci când li se cere părerea. Timizii, în general, se con­centrează asupra consecințelor și, din acest motiv, fiind în permanență an­xietate, performanțele nu sunt întot­deauna pe măsura capacității lor. Studiile de specialitate arată că nu­mai 15-20% dintre copii se nasc timizi. Cu toate acestea, peste 50% dintre adulți ajung să trăiască această stare. Explicația ar fi, susțin oamenii de ști­ința, că timiditatea poate fi căpătată pe parcursul vieții, mai ales în peri­oadele de dezvoltare, când copiii tre­buie să facă față unor noi încercări în relațiile cu egalii lor. Și adolescența este un factor ce poate duce la timidi­tate. Schimbările la nivel fizic, social și emoțional ce redefinesc personali­tatea tinerilor, intrarea într-o nouă in­timitate a relațiilor, ce înainte se re­duceau doar la rudenie și prietenie, pot dezvolta starea de timiditate. Nici adulții nu sunt imuni la schimbările din viața lor. Psihologul Pikonis este de părere că o persoană adultă poate avea probleme de timiditate atunci când încearcă stabilirea unei noi rela­ții, după divorț, de pildă. Timizii au abordări mai inteligente Aceasta este concluzia unui stu­diu realizat la Universitatea Stony Brook din New York și de alte do­uă instituții presti­gioase din China. Cercetătorii susțin că persoanele timi­de, sfioase, intro­vertite, percep lu­mea într-un mod diferit față de cele extravertite. Copiii născuți cu tendința de­ a fi inhibați sunt mult mai greu de antrenat, plâng ușor, pun întrebări neobișnuite și au cugetări profunde. După cum arată studiul respectiv, publicat în Social Cognitive and Af­fective Neuroscience, aceste persoa­ne sensibile sunt mai atente la detalii și au activitate în mai multe regiuni din creier când încearcă să proceseze informațiile vizuale, comparativ cu cele aflate la polul opus. Timizii pre­feră să reflecte mai mult asupra unei decizii, sunt mai conștiincioși și au abordări mai pline de substanță. Leacul timidității? Psihologii americani cred că timi­ditatea poate fi tratată, chiar dacă ea afectează peste 40% din populație. Bernardo Caducci, unul dintre cei mai mari experți în timiditate din lu­me și director al unui institut specia­lizat de cercetare din cadrul Univer­sității Indiana, care a luptat cu pro­pria timiditate, este de părere că pen­tru a scăpa de această sensibilitate este nevoie de „antrenament” și de im­plicarea acestor persoane în noi ipos­taze sociale. Același om de știința subliniază că timiditatea nu este le­gată de stima de sine. Timizii pot fi sociabili și să aibă prieteni, dar foarte rar se expun altor situații sociale. Cum poți scăpa de timiditate? O metodă ar fi antrenamentul de rela­xare. O persoană timidă ar putea în­cerca să se imagineze în diverse si­tuații sociale, să-și păstreze calmul iar apoi, încet, încet, să-și lărgească „zona de confort”. Specialiștii cred că timiditatea poate fi învinsă pas cu pas. Indiferent dacă este dobândita în timp sau moștenită, timiditatea pre­dispune la singurătate ceea ce nu este de dorit nici la copii, la adolescenți sau la adulți, înfrângeți-vă timidita­tea și abordați lumea cu mult curaj! Cei! și d­­es­cop­eri MIHTATEI îi face pe oameni mai atenți la detalii !— ciupercă amenință hrana omenirii devenit discuta­bilă zicerea potri­vit căreia Pămân­tul ne rabdă pe toți, fie și numai pentru simplul (însă drama­ticul) motiv că în curând nu ne va mai putea hrăni pe toți. Motivele­­ puse în scenă în mod voit sau accidental chiar de către unii oameni — sunt „stimulate” și de ele­mente naturale care atentea­ză la hrana noastră. Astfel, patru noi celule sase mutan­te ale unei ciuperci ar putea compromite culturile de grâu mondiale, punând ast­fel în pericol securitatea ali­mentară a planetei, potrivit concluziilor unui studiu uni­versitar prezentat la cea de-a opta Conferință Internațio­nală a Grâului, de la Sankt Petersburg. Noile mutații identificate în Africa de Sud vor face culturile de grâu mai vulne­rabile, lucru de care ciuper­cile patogene vor profita, migrând cu ajutorul noilor curenți de aer. Ciuperca bo­tezată Ug99 este­ de fapt o variantă a bolii cunoscute sub numele comun de „rugi­na grâului” și se răspândește datorită vântului, putând dis­truge recolte întregi. Unii experți ai ONU consideră că „noile sușe reprezintă o ame­nințare foarte serioasă”, te­­mându-se că primele mutații apărute în Africa se vor răs­pândi foarte repede și pe ce­lelalte continente. Grâul re­prezintă circa 30% din în­treaga producție mondială de cereale și 20% din rația ali­mentară pe care populația lu­mii o consumă în fiecare zi. Potrivit specialiștilor, Asia de Sud, care produce 20% din cantitatea totală de grâu de pe planetă, ar fi cea mai amenințată zonă de către acest flagel care deja dă fiori. (A.N.P.) о N. FLORIA Megaliți Am auzit de multe ori, din păcate chiar pe unele posturi de televiziune, vorbindu-se despre „megaliții de piatră” de la Stone­henge, Carnac etc. Pleonasmul este, ca să zicem așa, des­tul de perfid, multă lume considerând că „megalit înseamnă o construcție uriașă, realizată destul de primitiv, din indiferent ce material. Cu toate acestea, probabil intuitiv, nimeni nu spune „megaliți de lemn" sau „me­­galiți de bronz”. Subtantivul „megalit” este defi­nit ca: „monument funerar sau religi­os construit în epoca neolitică și în­ceputul epocii bronzului, din blocuri de piatră brută sau cioplite sumar”. Dicționarele de neologisme adaugă un adjectiv menționând „blocuri mari de pia­tră” cu toate că noțiunea „bloc de piatră” in­clude o anumită dimensiune și în niciun caz una miniaturală. Așadar este greșit să spunem și „me­galiți uriași de piatră”, „megaliți colosali" și orice combinație de acest fel. (I.S.) Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața presei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU -Președinți GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Moran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, N. Floria, Ionel Cojocaru ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Gabriel Tudor Secretar de redacție: Ionel Cojocaru PUBLICITATE: Tel/Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: TeL/Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont:B074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.l, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205, 206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: , MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul, INTACT S.A.

Next