Magazin, iulie-decembrie 2012 (Anul 55, nr. 27-52)

2012-07-05 / nr. 27

. Considerați a G seva vieții pe Pământ, copacii se întrec, uneori, în fumusețe și longevitate, creându-se, de-a lungul timpului, în jurul lor, legende, mistere și întrebări. Multe au ajuns până în zilele noastre, dându-le faimă și, de ce nu, trezind interes, aducând în jurul lor, oameni din toată lumea, curioși să vadă minunile naturii. Asupra câtorva dintre cei mai frumoși arbori ai lumii, ne vom opri și noi, încercând să vă „destăinuim” o parte din trecutul și prezentul lor. Arborele de Tule—cel mai bătrân din lume Situat în curtea bisericii din centrul orașului Santa Maria del Tule, în Oaxaca (Mexic), arborele este un chiparos Montezuma și este considerat cel mai bătrân din lume. Chiar dacă vârsta lui reală nu este cunoscută, (se estimează că ar purta în trunchi peste 1200 de ani) Arborele de Tule are o circumferință de 58 m și un diametru de 11,3 m. Este atât de mare, încât s-a crezut că ar fi format din mai mulți arbori, însă testele ADN au dovedit că acesta este doar un singur copac. Poreclit, uneori și „Pomul Vieții", legenda care circulă se referă la faptul că ar fi fost plantat în urmă cu peste 1400 de ani (!!!) de către un preot de Ehecatl, pe nume Pechocha, iar locația sa pe un loc sacru ține trează convingerea că „ vântul lui Dumnezeu” l-a sădit și la ocrotit­­ ul orașului Freetown Situat chiar lângă clădirea Curții Supreme de Justiție din Freetown (Sierra Leone), Copacul de Bumbac (Шоп Tree), potrivit legendei, a devenit important de abia prin 1792 când un grup de sclavi afro-americani și-a câștigat libertatea lup­tând pentru Marea Britanie în timpul Războiului de Independență. Debarcați pe țărm, potrivit tradiției, au mers până la cel mai falnic copac unde au ținut o slujbă, mulțumindu-i Domnului pentru elibera­rea lor. Vârsta lui este necunoscută. După toate scrierile și însemnările, se pare că ar exista de prin 1787. Astăzi, este privit ca un simbol al capitalei Freetown și oamenii încă se mai roagă sub coroana lui, având convingerea că pacea și prosperitatea își găsesc locul în puterea copacului. Se înalță solitar în ini­ma deșertului și este sim­bolul statului Bahrain. Departe de orice sursă de apă și orice alt fel de vegetație, Copacul Vieții este unul dintre cele mai minunate fenomene ale naturii din lume. Aflat la 2 kilometri distanță de Muntele de Fum, el crește pe un deal nisipos iar misterul dezvoltării lui în con­diții atât de vitrege a devenit deja legendar. Cu pa­tru secole în „spate”, Copacul Vieții i-a uimit chiar și pe oamenii de știință. Deși au fost emise teorii сe-au încercat să explice fenomenul, acesta încă rămâne o enigmă. Una din aceste teorii susține că rădăcinile lui ar ajunge la o sursă de apă necunos­cută însă, din păcate, nu s-a putut dovedi nimic în acest sens; în schimb, legenda spune că arborele ar marca locul Grădinii Edenului. Cedrii lui Dumnezeu din Liban Se numără printre ultimii supraviețuitori ai acestei specii (Cedrus libani) cum i-au denumit științific botaniștii și formează o mică pădure (400 de arbori) în inima munților din nordul Libanului. Cedrii biblici odinioară, rășina lor era folosită pentru mumificare, iar regele Solomon a folosit trunchiurile Cedrilor lui Dumnezeu pentru a ridica primul templu din Ierusalim. Arabii păstrează încă o venerație tradițională la adresa lor, atribuindu-le o putere vegetală secretă ce le permite să fie ne­muritori. Cu înălțimi de peste 40 m, iar diametrul exemplarelor bătrâne depășind 2,5 m, acești arbori simbolici (figurează la loc de cinste pe drapelul libanez), constituie un exemplu demn de remarcat, de menținere a unor vestigii istorice, cedrii fiind cei mai protejați arbori din Orientul Mijlociu. Mulți alți arbori ar fi fost bine să-i amintim în acest articol. La fel de interesant ar fi și General Sherman (California), Copacii Baobab (Madagas­car) sau Copacul închisoarea Boab din Australia. Spațiul nu ne permite să vorbim, cât ar merita, despre fiecare. IOANA FLORIA Copaci faimoși sau mistere ale naturii? un miracol al deșertului Din despre nou „ca și Despre oribilul „ca și”, folosit când trebuie și mai ales când nu trebuie, am vorbit de câteva ori, în mod deosebit ne-am ocupat de folosirea lui „ca și” cu sensul de „în calitate de”, de exemplu: „dumneavoastră ca și profesor/ ca și inginer/ca și medic” și tot așa. Remarcăm în ultimul timp o altă folosire fistichie a expresiei amintite. Am auzit nu o singură dată la unele posturi t.v. spunându-se „mai înalt ca și fratele său”, „mai bun ca și colegii lui” și altele asemănătoare, în care așa cum se vede „ca și” este folosit cu sensul „decât”. în aceste situații exprimarea corectă ar fi fost „mai înalt decât fratele său”, „mai bun decât colegii lui”. Așteptăm cu nerăbdare și alte si­tuații în care „ca și” să capete sensuri noi, greu de priceput, dar folosite cu­­ aplomb. (I.S.) Nr. 27 (2849) din 5 iulie 2012 CEn­eidoscop­ un Apogeul unui sat Se numește Celestán și se află în statul mexican Yuca­tan, cu deschidere spre Golful Mexic, la 90 de kilometri de capitala Merida. A fost fondat în 1718, populația nedepășind 200 de locuitori, în cea mai mare parte, pescari. O decizie a guvernului din 1918 legată de exploatarea zăcămintelor de sare s-a schimbat însă des­tinul, în 1950 devenind cel de-al doilea mare port al sta­tului Yucatan. Cât privește ponderea pescuitului de cara­catițe, aceasta a ajuns la 50% la nivel național. In 2010, populația număra 6800 de locuitori, înflorirea economică a portului a atras un flux impor­tant de mexicani, interesați în special de pescuitul de cara­catițe, și de turiști atrași de re­zervația naturală cu zone în care apele dulci se combină cu cele sărate, aflată în apro­piere, întinsă pe o suprafață de 600 kilometri pătrați, în ca­re sălășluiesc mii de păsări flamingo de culoare roz și multe alte specii de păsări cum ar fi, de pildă, marii pe­licani albi și gri. Un ecosistem unic în lume. Potențialul turistic a favo­rizat prosperitatea economică. Au fost construite hoteluri, restaurante cu meniuri exoti­ce, plajele au fost privatizate, s-au plantat sute de palmieri, totul fiind pus în evidență, noaptea, prin spoturi cu lu­mini multicolore. Un loc pa­radisiac cu o miză majoră pentru ecoturism. Otravă sub banchiză O echipă de cercetători de la NASA a detectat prin ob­servații făcute din elicopter în diferite zone ale Oceanului Arctic, acoperite de gheață, emanații puternice la supra­față, evacuate prin fisuri. Un gaz cu efect de seră a cărui putere de încălzire a atmosfe­rei este de 23 de ori mai mare decât cea a bioxidului de car­bon. Originea acestor emisii care ating cote maxime în apri­lie și noiembrie, nu este cu­noscută cu exactitate. Se presupune că metanul provine din descompunerea bacteriilor din zonele de adâncime mică în care se hră­nesc cu fitoplancton. Viitoare­le cercetări vor confirma sau nu această ipoteză sau vor fa­cilita identificarea reală a ori­ginii metanului. DORIN MĂRAN Păd­uu­rile” cu hîrivat ÎPP ÎM DCDirn­ „raill Univ­oU Ucluvdilloc II rtnIUUL Masacrarea pădu­rilor în cel mai barbar mod se știe că nu a dus numai la fenomene ireversibile precum extincția unor specii vegetale și animale sau modificarea climatului, ci pune în pericol însuși viitorul vieții planetei. A. M­­tunci când vorbim despre despăduriri, ne gândim exclusiv la vegetația te­restră, însă exact același fenomen dramatic se petrece și cu „pădurile” subacvatice: nu mai puțin de 29% din ele au dis­părut din cauza poluării și a schim­bărilor climatice! Poate că unii din­tre noi vor ridica din umeri, indife­renți, gândind că de fapt „plă­mânii Pământului” sunt repre­zentați de copacii care cresc pe uscat. Lucru cât se poate de inexact, imenșii „codri” de ierburi marine con­tribuie și ei în mod semnificativ la re­glarea nivelului de bioxid de carbon din atmosferă. în luna mai, publicația Nature Geoscience a dat publicității un studiu surprinzător pentru mulți, potrivit căruia ve­getația marină captează de două ori și jumătate mai mult carbon pe kilometru pătrat, decât păduri­le terestre. Mai exact, în cifre, acest fenomen înseamnă 83.000 de tone/m2 de carbon captat de plantele acvatice, față de numai 30.000 de tone în cazul celor de pe uscat. Chiar dacă vegetația respectivă acoperă doar 0,2% din totalul fundurilor marine, supra­fața nu e nicidecum neglijabilă la scara planetei noastre, care, se știe, este acoperită de ape în pro­porție de circa două treimi. Tot­odată, la fel de important este și faptul că aceste plante conservă carbonul mult mai mult timp decât arborii „clasici”. De altfel analiza anumitor ierburi marine a relevat un conținut de carbon vechi de mai multe mii de ani. Oamenii de știință estimează că în prezent vegetația apelor oceanului planetar captează în fiecare an aproximativ 27 milioa­ne de tone de carbon. De aceea dispariția lor progresivă ar putea destabiliza enorm de mult con­centrația de bioxid de carbon din atmosferă. Dar, din nefericire, cu o vo­luptate sinucigașă, specia umană continuă acest adevărat marș a morții care este reprezentat de distrugerea rapidă și iresponsa­bilă a resurselor naturale. ш tezaur ce nu ne aparține exclusiv ci ne-a fost dăruit de natură pen­tru a ne ajuta să perpetuăm astfe viața spre eternitate. Veșnicia unora se termină însă odată cu existența lor pământească... ADRIAN-NICOLAE POPESCU & Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. ШЛЕ înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața ^fresei Libere ar fi cod 013701^^ CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU 7 Președintă GEORGE CUȘNARENCU­­Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Măran, Irina Stoica, Ioana Floria, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Ioana Floria Secretar de redacție: Ionel Cojocaru­­ PUBLICITATE: Tel./Fax: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dincă (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont: R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Țiriac Bank SA - Sucursala Panduri Cont R 024 BNCB 0072 0496 8985 B.GR. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BÂTRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel­ Fax: 021.317.89.66 GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA, PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate.­­AR TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: .MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A. >

Next